Buna dimineata intr-o zi de joi, 22 iulie! Instabilitatea atmosferică va fi temporar accentuată în zona de munte, Transilvania, Maramureş, în cea mai mare parte a Moldovei şi local în nordul Munteniei. Vor fi averse ce vor avea şi caracter torenţial, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi, izolat, vijelii şi grindină. Manifestări de instabilitate atmosferică se vor semnala, pe arii restrânse, şi în celelalte judeţe din Muntenia. Potrivit ANM, temporar, vor fi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a ţării, cu viteze în general de 55…65 km/h în Moldova şi local în Oltenia, Muntenia şi Dobrogea, iar în zona montană înaltă, cu precădere a Carpaţilor Meridionali, rafalele vor depăşi 70…80 km/h. Codul galben vizează judeţele Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Cluj, Mureş, Alba, Hunedoara, Sibiu, Braşov, Covasna, Harghita, Suceava, Botoşani, Iaşi, Neamţ, Bacău, Vrancea, Buzău, Prahova, Dâmboviţa şi, parţial, Argeş, Vâlcea, Gorj şi Bihor. In Bucuresti: soare cu temperaturi intre 30/18 gr.C.
România e atinsă deja de valul 4. Răzvan Cherecheș ne explică la ce să ne așteptăm. Guvernul e relaxat Peste 100 de persoane au fost depistate ca fiind infectate cu varianta Delta, dintre care 6, vaccinate cu ambele doze. Specialiștii vorbesc de o scădere a eficacității vaccinurilor împotriva noii tulpini, dar acestea rămân eficiente împotriva îmbolnăvirilor grave. Deși numărul de infectări din Marea Britanie a crescut la nivelul valului anterior, numărul deceselor este de 18 ori mai mic. În România, vaccinarea redusă nu garantează că se va evita apariția unui număr mare de cazuri grave și de creștere a mortalității. Expertul în sănătate publică Răzvan Cherecheș susține că noul val de pandemie va avea un impact mai mic, dar vor fi afectate comunitățile în care marea majoritate a populației e nevaccinată. Din totalul celor 101 persoane detectate ca fiind infectate cu tulpina Delta, patru au decedat. Niciuna dintre ele nu era imunizată. Florin Cîțu, prim-ministru al României, anunță că singura pregătire a Guvernului pentru valul patru este vaccinarea. În toată această atmosferă de teamă amestecată cu neîncredere și informații false, faptele și datele concrete își fac cu greu drum spre oamenii tot mai debusolați. De aceea, curajul, consecvența și hotărârea celor care înțeleg, au încredere în știință și nu obosesc să spună adevărul trebuie remarcate…. În România, valul patru al pandemiei este inevitabil, consideră mai mulți experți, dar gravitatea lui, cum va afecta activitățile curente și câți oameni se vor îmbolnăvi sunt greu de cuantificat în acest moment. “Cred că valul al patrulea va avea un impact mai mic, dar vor fi afectate comunitățile în care sunt puține persoane vaccinate”, a declarat profesorul Răzvan Cherecheș, expert în sănătate publică, într-un dialog cu SpotMedia.ro. “Orașele mari, unde multe persoane sunt vaccinate deja, mă aștept să fie mai puțin afectate ca județe din Moldova, de exemplu, unde rata de imunizare prin vaccin e redusă”, a adăugat el….. Eșecul campaniei de vaccinare “are legătură și cu nivelul scăzut de educație al populației. Acest lucru face ca un procent important dintre oameni să nu înțeleagă cum funcționează virusurile, să nu înțeleagă cum funcționează protecția față de virusuri. Să nu înțeleagă reguli fundamentale de igienă… În ultimă instanță, tot autoritățile sunt de vină pentru că populația nu e educată”, ne-a spus Răzvan Cherecheș. Din data de 27 decembrie, de când a început campania, 4,9 milioane de oameni s-au vaccinat cu cel puțin o doză. Mult prea puțin pentru a se asigura o imunitate de grup, România fiind pe penultimul loc din Uniunea Europeană în ce privește protejarea populației prin vaccin. Conform datelor puse la dispoziție de comitetul național de vaccinare, practic, din data de 20 iulie România a intrat în valul al patrulea de pandemie. “Media cazurilor din săptămâna 11-17 iulie a fost de 56,6 cazuri, spre deosebire de săptămâna trecută în care a fost înregistrată o medie de 40,7 cazuri”, a anunțat Valeriu Gheorghiță, coordonatorul campaniei de vaccinare, într-o conferință de presă. …. Despre noua tulpină indiană, profesorul Cherecheș a spus că e mult mai contagioasă. Formele de îmbolnăvire nu sunt mai grave decât la variantele anterioare, dar răspândirea e cu 50% mai rapidă. De asemenea, conform unor studii consultate de acesta, eficacitatea vaccinului Pfizer scade în fața noii tulpini indiene de la 90% spre 67%, spune acesta….. “Se poate observa cu ușurință faptul că în țările cu o rată mare de vaccinare cum e Marea Britanie și Israel, cu toate că a crescut numărul de infectări, cel al spitalizărilor și al deceselor au rămas la nivele reduse”, a spus Răzvan Cherecheș. Populația nevaccinată, în special tinerii sunt cei care poartă virusul, îmbolnăvind persoanele în vârstă din familie. În România, există posibilitatea ca noua variantă să se răspândească rapid, în condițiile în care avem cel mai mic procent de persoane peste 80 de ani vaccinate. De asemenea, nu e clar în ce măsură se fac pregătiri la nivelul Ministerului Sănătății și cel al Educației pentru a limita efectele noului val de infectări….. Ne aflăm la capătul liniștii de dinaintea furtunii. Numărul celor infectați e pe zi ce trece tot mai mare. Cu toate acestea, reprezentanții Guvernului cred că pandemia e încă sub control, iar valul patru va avea un impact limitat asupra populației. Integral: https://spotmedia.ro
Vaccinul anti-COVID: 87% eficient pentru cardiaci, 81% la diabetici, 86% în cazul persoanelor obeze Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc….. Un studiu efectuat de către Serviciul de Sănătate Publică din Anglia în care au fost monitorizați pacienți din 700 de cabinete de medicină de familie din UK arată că vaccinarea cu schemă completă este eficientă și în rândul grupelor de risc. Concluziile studiului:– Eficiența împotriva COVID-19 în cadrul grupelor de risc este între 30 – 60% după doza 1, indiferent de tipul de vaccin. Excepție fiind grupa de imunocompromiși, unde procentul de eficiență este de 4%.- -Pentru ambele vaccinuri, eficiența crește considerabil după doza 2. În cazul grupului de imunocompromiși crește la 74%. Studiul se bazează pe un număr de 5.642.687 persoane vaccinate cu schemă completă, din care 1.054.510 persoane din grupe de risc și 1.276.517 persoane cu vârste de 65 de ani și mai mare de 65 de ani. Integral: https://newsweek.ro
Libertatea, statul şi politica prudenţei: o pledoarie modestă Ceea ce criza sanitară a impus, în mod dramatic şi poate ireversibil, este politica fricii. Creşterea fără precedent a controlului statal, invadarea unor teritorii care păreau până atunci de neatins, vocaţia domesticirii cetăţenilor, toate acestea sunt simptomele răului pe care administrarea pandemiei l-a născut în societăţile noastre. Liberul-arbitru şi drepturile constituţionale au fost constant şi agresiv erodate. Frica , iar nu prudenţa, a dominat. Căci politica fricii este acea politică de care statele se folosesc, tradiţional, spre a construi climatul care face posibilă lichidarea autonomiei individuale. Lecţia totalitarismului veacului trecut este una familiară. Duşmanul de clasă sau de rasă trebuie înlăturat spre a garanta fericirea generală. Supunerea faţă de stat este piatra de temelie a politicii fricii. Suspiciunea, delaţiunea, atomizarea sunt semnele pe care frica le răspândeşte între noi. Dezarmat în faţa terorii ce creşte paroxistic, omul se abandonează statului, ca unicului salvator. Politica fricii impune un contract social cu clauze ce nu mai pot fi negociate. În schimbul mântuirii şi al protecţiei, cetăţeanul devine supus. El renunţă la orice posibilitate a criticii şi a libertăţii de a alege. Statul trece înaintea sa, iar omul este redus la rotiţa din marele mecanism al istoriei. De la fascism la comunism, toate despotismele secolului XX au urmat aceeaşi cale : sugrumarea libertăţilor era premiza guvernării autocratice. Această politică a fricii , retrezită de criza sanitară, a revenit în vieţile noastre, descurajând abordarea prudenţei şi a responsabilităţii individuale. Stările excepţionale, limitate la cazurile de terorism endemic şi de gravă criză constituţională, au fost ridicate la rangul de principal instrument al organizării societăţilor. Puterea executivă a redescoperit gustul arbitrariului, înlăturând sau slăbind garanţiile domniei legii. Guvernele şi şefii de stat şi-au asumat rolul de salvatori ai naţiunilor lor. Libertatea , ca parte a condiţiei noastre naturale, a devenit incomodă. Alternativa la politica fricii nu este dezordinea sau iresponsabilitatea, ci politica prudenţei înrădăcinată în constituţionalism şi domnia legii. Pentru această politică a prudenţei nici o urgenţă sanitară nu poate justifica suspendarea liberului- arbitru, de vreme ce guvenarea nu se poate întemeia decât pe consimţământ. Pentru această politică a prudenţei fermitatea are ca punct de pornire conversaţia cu cetăţenii, iar nu dictatul statului atotputernic. Pentru această politică a prudenţei apelul la frica de moarte este înlocuit cu mobilizarea resurselor de solidaritate civică. Politica prudenţei nu paralizează, ci întăreşte speranţa, evocând, permanent, firescul fericirii modeste care nu poate fi abandonat….. Între politica fricii şi politica prudenţei linia de demarcaţie este cât se poate de clară . Statul nu este şi nu poate fi salvator, decât cu preţul sacrificării libertăţilor. Doar cetăţenii liberi pot clădi un viitor al demnităţii şi al egalităţii în faţa legii. Frica nu poate naşte decât paralizie şi sclavie. Iată ceea ce merită să ne reamintim, spre a redescoperi virtuţile senine ale prudenţei. Integral: https://www.contributors.ro
Datoria publică a României continuă să crească, în ciuda revenirii economice. Când intră România pe radarul pieţelor financiare? Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul estimat pentru 2021 …. Claudiu Vuţă, analist economic, spune de asemenea că o datorie publică a României care trece de 50% din PIB şi se îndreaptă spre 60% pune România într-o poziţie nefavorabilă în faţa pieţelor financiare externe. „Dacă datoria publică trece de 50% din PIB şi se apropie de 60%, ne pune într-o poziţie inferioară în faţă creditorilor internaţionali. De asemenea, tratatul de la Maastricht impune un nivel maxim de îndatorare de 60%. Deşi ţările din Vest aproape toate au trecut de 60% din PIB datorie publică“, spune Claudiu Vuţă. Şi atunci de ce ţări precum Italia, Franţa sau Grecia îşi permit să aibă de ani de zile datorie publică de 80% din PIB sau chiar şi 150% din PIB? „Sunt în zona euro şi la un moment dat au nişte mecanisme de control. Ţări că acestea nu pot da faliment. Grecia a fost într-o situaţie, dar nu a dat nici ea faliment. Ţările acestea se află într-un club select şi dacă sunt probleme Banca Europeană, prin anumite mecanisme le ajută să nu între în faliment“, explică Claudiu Vuţă. Datoria publică a României a ajuns la 528 mld. lei în mai 2021, adică 49,7% din PIB-ul ultimelor patru trimestre, potrivit metodologiei europene, care exclude din calculul datoriei publice garanţiile de stat. Inevitabil, datoria publică în acest moment este de peste 50% din PIB – doar în iulie Finanţele au ieşit pe pieţele externe în cadrul unei emisiuni de eurobonduri în valoare de peste 3 mld. de euro. Ionuţ Dumitru este de părere că guvernul ar trebui ca la rectificarea bugetară care este aşteptată zilele acestea să scadă ţinta de deficit bugetar, în condiţiile în care iniţial bugetul a fost construit pe o creştere economică de 4,3%, iar ultimele prognoze indică o creştere economică de peste 7% în România. „Prioritatea imediată este la rectificarea bugetară să venim cu acest semnal pozitiv pentru pieţe şi să ţintim un deficit bugetar mai mic pe măsură veniturilor suplimentare înregistrate dintr-o creştere economică mai mare.“ Legea responsabilităţii fiscal-bugetare spune că la un nivel al datoriei publice situat între 50 şi 55% din PIB ministrul de finanţe trebuie să vină public cu un plan de reducere a gradului de îndatorare şi una dintre măsuri să fie îngheţarea totală a cheltuielilor cu salariile bugetarilor. La un nivel al datoriei publice situat între 55 şi 60% din PIB, legea prevede îngheţarea cheltuielilor cu asistenţa socială. Datoria publică a României s-a dublat din 2015 încoace în termeni nominali. În 2015 gardul de îndatorare al României era de 37,8% din PIB, adică 270 mld. de lei. La finalul lui 2019, datoria era, în termeni nominali, de 373,5 mld. lei, cu peste 100 de mld. de lei mai mare decât în 2015, însă, ca urmare a creşterii economice, ponderea ei în PIB a scăzut la 35,3%. În 2020 a urmat explozia datoriei publice la aproape 500 mld. lei, peste 47% din PIB, ca în primele 5 luni din 2021 România să mai adauge la datoria publică aproape 30 de mld. de lei. Integral: https://www.zf.ro
Petromidia, cea mai mare rafinărie locală, ar putea sta închisă 3-6 luni după explozia din 2 iulie. Piaţa este în corzi. Autorităţile care verifică echipamentele dau vina una pe alta. Cum răspunde Rompetrol Rafinare Explozia de la rafinăria Petromidia, cea mai mare unitate de procesare a petrolului din România, a avut loc după ce unitatea a trecut prin revizia generală în perioada 13 martie-30 aprilie 2020, în plină pandemie. La final, toate instalaţiile au fost verificate de Compania Naţională pentru Controlul Cazanelor, Instalaţiilor de Ridicat şi Recipientelor sub Presiune S.A. – CNCIR S.A., s-a întocmit un dosar, iar ISCIR-Inspecţia de Stat pentru Controlul Cazanelor, Recipienţilor sub Presiune şi Instalaţiilor de Ridicat a avizat repunerea în funcţiune. Mai departe însă, ISCIR spune că nu verifică ceea ce primeşte de la CNCIR, iar CNCIR spune că totul era în regulă, decizia repunerii în funcţiune fiind a ISCIR ♦ În aprilie 2020, la vârful ISCIR, entitate de care depinde siguranţa în exploatare a unor active industriale majore, a fost numit Ionel-Emanuel Oproiu, PNL, la nici două luni de când intra în biroul de contabilitate al ISCIR şi doi ani de muncă la primăria Scorniceşti. La momentul numirii, Oproiu a ţinut să-i mulţumească lui Virgil Popescu, ministrul energiei ♦ La CNCIR, director general este, din 2018, Ioana Timofte, nepoata fostului şef al SRI Radu Timofte. În urma exploziei de la Petromidia trei oameni au murit, cel mai probabil instalaţiiile urmând să rămână închise între 3 şi 6 luni. Ancheta privind cauzele exploziei de pe 2 iulie de la Rompetrol Rafinare, compania care administrează rafinăria Petromidia, cea mai mare din România, continuă, pe perioada cercetărilor procesele de pe platforma industrială fiind sistate. Între timp, piaţa se încinge în contextul în care unitatea reprezenta 40% din capacitatea totală de rafinare a României. Numărul celor care şi-au pierdut viaţa în urma exploziei de la una din instalaţiile rafinăriei a ajuns la trei. „Repornirea ar putea avea loc în 6 luni de zile. Instalaţia ar trebui refăcută din nou“, spun surse din industrie. Alţi oameni din piaţă spun că cel mai devreme rafinăria ar putea reporni în trei luni de zile, dar totul va depinde de mersul anchetei oficiale….. „Cercetările noastre s-au încheiat, dar concluziile vor fi gata abia spre finalul anului. Avem un volum de muncă imens, ne ocupăm simultan de foarte multe cazuri, cum este de exemplu explozia de la Matei Balş. Toate informaţiile despre Petromidia se vor duce spre parchet“, au spus specialiştii Insemex. Incidentul anchetat acum a avut loc în cadrul instalaţiei de hidrofinare petrol motorină, explozia fiind înregistrată la circa un an de când toate instalaţiile de pe platforma Petromidia au trecut prin revizia generală….. La vârful ISCIR, în aprilie, în plină pandemie, a fost propulsat Ionel – Emanuel Oproiu (PNL), devenind inspector de stat şef, responsabil pentru coordonarea tuturor compartimentelor funcţionale din ISCIR. Numirea, girată de Virgil Popescu, ministrul energiei, a venit la doar o lună după ce Oproiu ţinuse evidenţa contabilă la ISCIR. Înainte de cariera fulminantă din ISCIR, Oproiu fusese timp de doi ani administrator la primăria din Scorniceşti. „Toate verificările tehnice se fac de CNCIR“, spun reprezentanţi ai ISCIR. „CNCIR verifică instalaţiile, dar noi mai departe nu cercetăm corectitudinea datelor primite. Noi nu avem un drept asupra CNCIR, semnăm ce primim. Înainte ISCIR făcea tot, dar entitatea s-a spart în două. La final ISCIR-ul poate controla, dar nu poate lua măsuri“, mai spun reprezentanţi ai ISCIR….. Până la stabilirea cauzelor care au dus la explozia de la Petromidia, în piaţă, oamenii spun că importurile au crescut semnificativ. „Piaţa este în vrie. Preţul pe zona de wholesale este în ceruri“, spun jucătorii din industrie. Dacă pe partea de benzinării, preţurile încă rezistă, pe zona de consumatori comerciali cotaţiile au crescut de la o zi la alta. „Marii consumatori vor duce mai departe în preţuri aceste scumpiri, dar benzinării nu au nicio soluţie pentru că iau acum scump, dar nu pot transmite în pompe în contextul în care piaţa nu este făcută de ei“, mai spun sursele citate. Potrivit specialiştilor, importurile au crescut vertiginos. Integral: https://www.zf.ro
Tanczos Barna se opune planului UE pentru protejarea pădurilor: ”o povară financiară” …. Ministrul critică strategia forestieră planificată a UE de plantare a 3 miliarde de arbori. Într-un interviu acordat presei maghiare, Tanczos Barna spune că nu e de acord cu strategia Comisiei Europene și susține că „sistemul de gospodărire a pădurilor din România e bine reglementat şi sever”. Săptămâna trecută, Comisia Europeană a prezentat strategia sa, parte a planului climatic, pentru absorbția a mai multor gaze cu efect de seră din atmosferă și încurajarea biodiversității. Astfel, printre măsuri, executivul european susține plantarea a 3 miliarde de copaci și acordarea de stimulente financiare pentru proprietarii de păduri, în vreme ce monitorizează pădurile existente. Blocul comunitar propune folosirea Politicii Agricole Comune pentru scheme de plăți acordate proprietarilor de pădure, în vreme ce monitorizează pădurile existente, care reprezintă aproape două cincimi din continent. Comisia Europeană a transmis că pregătește o nouă serie de măsuri și norme de supraveghere de înaltă tehnologie pentru a proteja pădurile europene „aflate sub o presiune tot mai mare”, eficientizând în același timp actul de guvernare în toate cele 27 de state membre. Anunțul Comisiei Europene a fost întâmpinat cu ostilitate de companiile din industria forestieră care susțin că noua strategia a UE privind pădurile nu are în vedere și interesele proprietarilor și investitorilor de păduri. În același timp, 11 state membre au semnat o scrisoare trimisă vicepreședintelui Comisiei Europene, inițiată la propunerea Austriei, una dintre țările UE care susține puternic industria exploatărilor forestiere. Cei 11 miniștri ai pădurilor, printre care și ministrul român Tanczos Barna cer revizuirea strategiei forestiere planificate a UE, despre care au spus că favorizează în mod nejustificat „aspectele verzi”…. Tanczos Barna: Protejarea pădurilor, o povară financiară Într-un interviu acordat în presa pro-guvernamentală maghiară, ministrul Mediului, Apelor și Pădurilor Tanczso Barna spune că proiectul Comisiei Europene încalcă dreptul statelor membre UE de a-și decide politicile în domeniul pădurilor și susține că „sistemul de gospodărire a pădurilor din România e bine reglementat şi sever”. Potrivit ziarului Magyar Nemzet, oficialul român a spus că protejarea pădurilor reprezintă o povară financiară pentru un stat membru deoarece în momentul în care se interzice exploatarea unei păduri sunt îngrădite drepturile proprietarului, iar în aces caz trebuie acordate despăgubiri…..„Această pozitie reprezintă întocmai pozitia industriei forestiere si nu este de inteles de ce Romania a semnat aceasta scrisoare, avand in vedere ca in Romania există deja prevederi clare pentru amenajamente silvice si pentru monitorizarea padurilor prin IFN si SUMAL”, transmite ONG-ul de Mediu AgentGreen, care a publicat și conținutul scrisorii. Integral: https://revista22.ro
Raportul Comisiei Europene: în România s-a pensionat, în medie, un magistrat în fiecare zi lucrătoare din 2020 și 2021! „Deficitul de personal din sistemul judiciar rămâne un motiv de îngrijorare. În decembrie 2020, aproape 10% din posturile de judecători și aproape 16% din posturile de procurori erau încă vacante, ceea ce se repercutează și asupra eficienței sistemului judiciar”, susține Comisia Europeană în raportul pe 2021 privind statul de drept din România. Făcut public marți, 20 iulie, raportul CE privind evoluțiile din justiția românească notează că percepția publicului față de independența magistraților s-a ameliorat. Încrederea referitoare la autonomia justiției a ajuns la un nivel mediu, „ceea ce reprezintă o îmbunătățire semnificativă în rândul publicului larg în comparație cu anii precedenți”. „Independența sistemului judiciar este percepută de publicul larg ca situându-se la un nivel mediu (51%), în creștere de la 37% în 2020”, scrie comisia. Deficitul de independență este livrat în percepția publicului, susține același document, de relațiile dintre Guvern, politicieni și magistrați. Motivul invocat cel mai frecvent de publicul larg pentru percepția unui nivel scăzut de independență a sistemului judiciar rămâne ingerința sau presiunea din partea Guvernului și a politicienilor. Raportul Comisiei Europene privind statul de drept în România: Una dintre dificultățile recurente este lipsa de resursă umană calificată în justiție, care îngreunează posibilitatea ca și cetățenii să beneficieze de procese rapide și corecte. În 2020 nu s-a organizat niciun concurs pentru angajarea de magistrați „Regimul de pensionare anticipată pentru magistrați, introdus în 2018, care a permis ieșirea la pensie după 20 de ani de activitate, a fost abrogat de Parlament în martie 2021, în urma recomandărilor Comisiei de la Veneția și ale GRECO; cu toate acestea, aproape 300 de magistrați s-au pensionat în 2020, iar în primul trimestru al anului 2021 – aproape 150”, susține raportul. …. Statul a făcut achiziții fără proceduri integrale în pandemie Comisia subliniază că Guvernul s-a derogat, în pandemie, de la unele dintre obligațiile achizițiilor publice. „În timpul stării de urgență declarate în contextul pandemiei de COVID-19, autorităților publice și entităților juridice în care statul este acționar principal li s-a permis să achiziționeze direct materiale și echipamente pentru combaterea pandemiei, fără obligația de publicare în sistemul electronic de achiziții publice chiar și în cazul depășirii pragului (de aproximativ 27. 000 de euro) stabilit pentru publicarea în sistemul electronic”. În aceste condiții, 11% dintre procedurile selectate și analizate de ANI au semnalat probleme. Analiza cheltuirii banului public în aceste cazuri, susține documentul, continuă la ANI. Integral: https://www.libertatea.ro
Cu motorul gripat spre Marte Doamna consilier prezidențial Ligia Deca a ieșit în două interviuri călduțe pentru a explica nimic despre nimic în privința “României Educate”. Singurul aspect cât de cât de reținut din discursul în limbă de lemn al dnei Deca este că s-ar face un pas înapoi în privința bacalaureatului unitar, care ar urma să fie mai puțin unitar. În privința admiterii autonome în licee, dna Deca nu are niciun răspuns concret pentru riscul de corupție. Pentru riscul de a pierde în licee slabe copii buni, căzuți imediat sub linie la admitere. Pentru fabrica de meditații care se va deschide în liceele căutate, eventual cu onorariu de succes. Dar dna Deca spune clar ceva tragic în privința nivelului de fundamentare a propunerii: „Modul în care se vor pune în aplicare aceste examene de admitere, ca o formă de pilotare, ne va spune dacă propunerea noastră este bună sau nu”. Adică Administrația Prezidențială face experimente pe copii, înțelegem, și asumă riscul unor zone sau generații de sacrificiu. Ceea ce trebuia acum nu era încă un vraf de foi. Precedenta strategie, din care a izvorât Legea educației naționale, era foarte bună și nu trebuia decât aplicată. Pentru asta nu a lipsit însă doar voința politică. Indiferent cât de frumoasă e caroseria, cât de spectaculoasă e accesorizarea, cât de comode sunt scaunele, cât de bună e șoseaua, dacă motorul mașinii e stricat, ea nu te va duce niciunde. La fel și cu învățământul, dacă profesorul nu e de calitate, nici actul de educație nu are cum să fie de calitate. Așadar, ceea ce ar fi trebuit făcut acum ar fi fost o ampla evaluare a corpului didactic și, în funcție de rezultatul evaluării, o reșcolire a celor deficitari.… Apoi, pentru a obține o reală egalitate de șanse, ar trebui aleși profesorii cei mai pricepuți și la materia lor, și la predarea online care să înregistreze lecțiile online. Iar aceste lecții să poată fi accesate de orice copil din orice colț al țării. Orice copil să poată vedea oricând, de oriunde, de câte ori are nevoie lecția predată de un profesor de top. Ceea ce ar trebui dublat de un program de dotare tehnică a fiecărei școli care să aibă câteva dispozitive necesare pentru vizionarea lecțiilor respective. O altă linie esențială ar fi ca în Educație să nu mai ajungă ca acum majoritar cei care nu au reușit să-și facă un rost într-un domeniu mai bănos. Și asta ar presupune să nu îi subordonezi unor directori numiți politic, să îi ajuți logistic și să îi plătești bine. Eu nu cred că societatea s-ar opune unui efort major, cum a fost în cazul medicilor, de exemplu. Sau măcar unor soluții alternative, cum ar fi scutirea de impozite, ca în cazul IT-iștilor. Dar cu atât de puțini profesori cu vocație și atât de mulți eșuați în învățământ nu ai cum să aplici nicio strategie, oricât de bună ar fi ea. Iar dacă îi plătești bine și le creezi condiții, îi poți evalua periodic drastic ca să își păstreze locul. În context, aș elimina titularizarea. După ce ai un corp didactic cât de cât uniformizat, poți trece la o standardizare a notării. Astfel încât un 10 sau un 8 să însemne cam același lucru (cu inerenta marjă foarte mică de subiectivism) peste tot. Tezele naționale nu numai că nu trebuie scoase, dar trebuie întărite. Ceea ce mai trebuie ar fi să creezi un corp de evaluatori pentru examenele naționale. Să îi pregătești special, să le dai un statut special inclusiv financiar, care să atragă însă și o sancțiune penală pentru orice oră de meditație pe care ar acorda-o. Cu ei să faci nu doar evaluarea tezelor, ci și subiectele. Faptul că evaluarea de acum nu relevă în suficientă măsură aptitudinile elevului este din cauza subiectelor, nu a formulei de examen. Dar ministerul nostru nu vrea decât să arate ce note mari se iau și ce minunat merg lucrurile în Educație. Integral: https://spotmedia.ro
Căzuţi de pe piedestal Adrian Năstase şi Liviu Dragnea au fost văzuţi, o vreme, ca zei ai zilei. Atotputernici şi intangibili un timp, au condus discreţionar şi PSD, şi ţara. Prăbuşiţi însă de pe soclu, nu mai reprezintă nimic nici măcar pentru partid. Ambii sunt foşti preşedinţi ai PSD şi şefi, de jure sau de facto, de Guvern, pe care le-au condus discreţionar şi în interes propriu sau al clientelei de partid. În epoca PSD Năstase, s-a consolidat oligarhia, iar baronii de partid au primit bani și putere de la stăpânii de atunci ai ţării, legându-se unii de alții printr-un sistem de complicități perfide, prin îndatorare și tolerare reciproce. Aceea a fost epoca în care deschiderea de dosare penale și arestările importante se decideau la sediul PSD. Aceea a fost perioada în care, în ţară, corupția devenise endemică. În epoca Dragnea, PSD i-a dat acestuia mână liberă să-și numească premieri de paie, să-și docilizeze o majoritate parlamentară care vota doar ce îi cerea stăpânirea, să-și pună la picioare Guvernul, Parlamentul și o serie de instituții ale statului, să dicteze schimbarea legislaţiei penale în funcţie de propriile interese. Şi unul, şi celălalt au fost condamnaţi pentru fapte de corupţie. Dublu condamnaţi: Adrian Năstase, la două pedepse privative de libertate, Liviu Dragnea, la una cu suspendare şi la una cu executare; în plus, acesta este vizat de încă două dosare penale care îi ameninţă libertatea. Şi unul, şi celălalt au pozat, fără jenă, în deţinuţi politici, în lideri martirizaţi; sunt, fără echivoc, doar infractori de drept comun. Există, însă, şi diferenţe între cei doi, date mai cu seamă de modul în care partidul s-a poziţionat faţă de condamnarea lor. Dacă lui Adrian Năstase, PSD îi ţinuse isonul, susţinând public ideea de condamnare politică, dacă, după eliberarea sa, a fost întâmpinat, la un congres, în aplauze, ovaţii şi pe acordurile Odei bucuriei, în cazul lui Liviu Dragnea lucrurile s-au schimbat. PSD – “noul PSD” cum îl prezintă actuala conducere… –, s-a debarasat oficial de Liviu Dragnea care nu mai este decât un fost preşedinte, corupt şi condamnat, al partidului. În timp ce unele voci, Marcel Ciolacu, Vasile Dîncu şi purtătorul de cuvânt al partidului, s-au îndepărtat de el prin declaraţii reci, alţi lideri social-democraţi, extrem de vocali altădată – cum ar fi Gabriela Firea sau Olguţa Vasilescu –, au ignorat pur şi simplu momentul eliberării din puşcărie a fostului lor lider. Acum, Liviu Dragnea mai are alături doar câteva voci din PSD, periferice însă, printre acestea fiind Codrin Ştefănescu, Carmen Dan sau baronul PSD de Neamţ, Ionel Arsene…..În relaţia dintre Liviu Dragnea şi PSD lucrurile stau însă diferit; eticheta pe care a acesta lipit-o PSD, chiar la ieşirea pe poarta penitenciarului, “partid de laşi şi de marionete”, este un indiciu nu numai pentru faptul că nu va rămâne în relaţii cordiale cu foştii colegi de partid, ci un indiciu pentru parăsirea PSD. Ceea ce duce spre probabilitatea de a-l vedea, în viitorul apropiat, în fruntea unui partid sau al unei alianţe suveraniste, idee cultivată intens de Moscova. Care, prin vocile propagandei în limba română, susţine o alianţă suveranistă, coalizată în jurul “liderului martirizat de sistem” Liviu Dragnea. Teren fertil pentru ultranaţionalism şi extremism există în ţară. Culoarul extremist, ultranaţionalist a fost, politic vorbind, lăsat liber, de câţiva ani, de PRM-ul vadimist, chiar dacă PSD, mai cu seamă sub conducerea lui Liviu Dragnea, a asumat parţial retorica acestuia. Din decembrie 2020, acest culoar este ocupat de AUR – un partid cu un discurs legionaroid, ultranaţionalist, anti-sistem, suveranist, homofob – şi de politicieni ai Neamului Românesc, ajunşi în Parlament pe listele AUR. Rămâne de văzut dacă Liviu Dragnea va avea energia şi capacitatea de a construi de la zero un partid sau de a se coaliza într-o alianţă şi, mai ales, dacă va avea răgaz, judiciar vorbind, din pricina celorlalte două dosare penale în care este cercetat, pentru un astfel de proiect. Care, potrivit propagandei ruse, ar trebui să-l includă şi pe Adrian Năstase în rol de preşedinte al României în 2024. Integral: https://putereaacincea.ro
O ȚARĂ CA AFARĂ INTERACTIV | Altă hartă a României: peticele de Europa aduse acasă de diaspora Vorbim mereu despre micile Românii împrăștiate în lumea largă. Mica Românie din Torino. Sau cea de lângă Madrid. Mica Românie din Bruxelles. Cea din zona Parisului. Sunt locurile în care ai magazin de cartier cu Eugenii, pufuleți și carne de mici. La piață, sunt tarabe cu produse artizanale românești: palincă, ceramice, brânză de Sibiu. Numele tarabelor sunt neaoșe. Mostre de Românie împrăștiate prin lume. Nu vorbim, în schimb, despre bucățile de Europa care au ajuns aici. Au fost importate, date la schimb pentru fragmentele pe care le-am pierdut. Dincolo de banii pe care-i trimit în țară, românii plecați la muncă în străinătate ne-au dat ceva ce ne-am dorit cu disperare după comunism: o țară ca afară. Fundația ei, cel puțin. Un schelet pe care să construim viitorul. De vreo 20 de ani, au început să ne schimbe pe noi, ca societate, să ne transforme satele și orașele. Casele ne-au devenit mai mari, mai înalte, cu balcoane mari și umbrare ca-n sudul mediteraneean. Ce contează că în Bucovina nu ai atâta soare dogoritor de care să te ascunzi cum e la Torino? Pe urmă, a dispărut bucătăria de vară. Camera de zestre a devenit cameră de oaspeți. Au apărut bucătăriile open space. Grajdul sau șura au devenit garaj. Băile au căpătat bideuri care stau pe post de bibelou. Dar trebuie să fie, pentru că așa arată băile „dincolo”…..În ultimii 30 de ani, România s-a uitat spre Vest. Peste 3,6 milioane de români ne formau diaspora, la o numărătoare OECD din 2016. Între ei și milioanele de români de acasă e o legătură extrem de puternică – financiară, de dezvoltare, culturală, personală. ….Primele concluzii se văd clar înainte de a ne uita la toate detaliile hărții: Maramureșul, Bucovina, părți mari din Moldova și din Transilvania sunt mult mai dependente de migrație decât zona de sud a țării…..Nu poți cuantifica și trage linii clare între aerul occidental adus acasă de românul care muncește în străinătate și cursul firesc al dezvoltării economice a României. A doua notă de subsol ar fi că absolut toate analizele pe tema migrației românești se bazează pe date vechi. România nu a mai avut un recensământ din 2011. Cel din 2020 a fost amânat, din cauza pandemiei. Cu toate astea, legătura există și e greu de ignorat. Din multe privințe, România chiar s-a modernizat și încă se modernizează ca urmare a migrației în străinătate. Foarte important aici e că nu contează doar cât de mulți oameni au plecat dintr-o localitate în altă țară. Locul în care s-au dus (și de regulă se duc în același loc) are consecințe nebănuite pe termen lung. Profesorul Sandu dă câteva exemple: din regiunea istorică Moldova, plecările au fost în special în Italia. „Atunci, Moldova se schimbă în sensul modernizării în principal pe model italian. Ai Banatul, Sibiul, Brașovul cu plecări preponderent în Germania – atunci tipul de modernizare din aceste județe e dat de ce au văzut oamenii aceia în Germania”, explică sociologul. Alte exemple: „Care e partea din țară în care regăsesc majoritar influența Suediei, Danemarcei, Marii Britanii? În marile orașe. Populația din marile orașe, adică din București, Cluj, Constanța, Timișoara, nu are o țară specifică de destinație. Oamenii se duc în nordul dezvoltat, pentru că au nivelul de educație mai ridicat. Dar pentru Franța, de exemplu, cel puțin cu datele din 2011, știu că Maramureșul e zona cel mai mult aflată în contact prin migrație cu Franța. Cât despre Spania, toată lumea știe de Teleorman, Dâmbovița, județele din sud. Mai sunt două județe, în Transilvania, care sunt legate în special de Spania prin emigrație, iar acestea sunt Bistrița-Năsăud și Alba Iulia”….. „Contribuția migranților la modernizarea actuală a României e în special cu dezvoltarea noii culturi instituționale”, spune Dumitru Sandu. „E vorba despre ceea ce, în limba engleză, e „institutional accountability” sau responsabilizare instituțională. Adică instituțiile să ia în seamă ce zice populația și să dea seamă populației – transparență. România e bolnavă din aceste două motive: demnitarii nu iau în seamă ce zice populația și ei nu dau seamă, nu e transparență”. Dincolo de această nouă cultură instituțională, diaspora aduce acasă multe alte idei pe care le vede în străinătate. Familiile lor încep să adopte aceste mentalități. Vecinii, poate și ei cu rude în străinătate, fac la fel. Vecinii vecinilor, care nu au pe nimeni peste granițe, copiază noile mode, comportamente. De la vestimentație, la pretențiile pe care le au de la primar, la cum se uită la gunoaiele de pe stradă, cum își aranjează curtea, poarta și fațada casei, cum mobilează interiorul. Cum se cresc copiii în Occident și ce poate fi „importat”. De multe ori, fără să-și dea seama, migranții trimit toate aceste schimbări acasă. În două generații, schimbă o țară. „Toate aceste schimbări de mentalitate prin migrație nu se rezumă la cei care s-au întors acasă”, explică Dumitru Sandu. „Toți cei care sunt în străinătate au rude, prieteni aici pe care-i schimbă după chipul și asemănarea lor. Eu, ca părinte, (din fericire, fiica mea a venit înapoi în țară) mă duc în vizite la copiii mei. Nu mă duc nici orb, nici surd. Învăț din ce e acolo. Sloganul zis în Piața Victoriei în 10 august 2018 a fost limpede: „Vrem o țară ca afară”. Aia nu e poveste. Vrem o țară ca afară”.….Pietro Cingolani este 1) italian; 2) antropolog; 3) cercetător care a studiat ani de zile migrația pe direcția România-Italia. Cingolani e autorul unei cărți de referință despre migranții români din Peninsulă. A scris și foarte multe articole despre diaspora noastră în țara lui…… Context: în primii ani de după aderarea la Uniunea Europeană, adică în perioada în care Cingolani făcea naveta Torino-Marginea, se estima că unu din patru români aflați în Torino provenea din Moldova – Marginea, Bacău, Rădăuţi, Suceava. Când îl întreb, într-un interviu prin Skype, dacă a văzut urme din Torino-ul lui în Marginea, Pietro Cingolani nu stă deloc pe gânduri: absolut! Stilul cu care s-au construit noile case e un stil specific. „Migranții au văzut și au construit în Italia. Mulți au și firme de construcție și sunt foarte competitivi pe piața italiană. Dacă mă gândesc la prietenii mei care au renovat sau construit case, toți au avut o firmă română. Și eu! Sunt foarte competitivi și cu calitatea, și cu prețurile”….. Pe de-o parte, ai „lumea asta veche a caselor de lemn și a bătrânilor care și-au trăit viața după un calendar agricol”. De cealaltă parte, e lumea nouă, cu iz și culori de Occident. „În decursul a câțiva ani, s-au întâmplat niște schimbări uriașe”, comentează fotograful. Când banii au început să vină, a fost o explozie, schimbările s-au văzut peste noapte. Asta pentru că banii s-au dus, întâi și întâi, în case. Abia pe urmă s-au deschis foarte multe afaceri în plan local: cafenele, coafor, salon auto etc. Toate, afaceri deschise de migranți, mai explică documentaristul. „Sunt o comunitate super harnică”, spune el despre oamenii din zona Certeze, unde a fost des. „Când dai mâna cu ei, vezi că au niște lopeți care nu sunt făcute din mouse. Hărnicia asta e un concept destul de greu palpabil, așa că devine vizibilă prin casele pe care le faci. Așa a început această goană pentru a demonstra cine e cel mai harnic. Am dat de oameni care și-au făcut o casă doar în urma unui pariu la bere că pot face casă mai mare”. Integral: https://panorama.ro
Stenograme DNA: Piedone i-a cerut lui Rădoi 7.000 de merdenele de la metrou Din stenogramele DNA consultate de publicația noastră reiese că primarul de la 5 a negociat dur cu sindicalistul de la metrou. Piedone i-a cerut lui Ion Rădoi nu mai puțin de 7.000 de merdenele ca să-l ajute să-și mențină tarabele din stațiile de metrou de pe raza Sectorului 5….. „Boss, pentru 7.000 de merdenele din alea bune de la metrou ai tot sprijinul meu“, i-a transmis Piedone lui Rădoi. Sindicalistul ar fi acceptat în primă fază, dar s-a revoltat ulterior, când a aflat că Piedone vrea nu o tranșă de 7.000 de merdenele, ci 7.000 de merdenele zilnic. „Vreau 2.000 de merdenele la micul dejun, 4.000 la prânz și 1.000 seara, că seara mănânc mai lejer. De luni până joi, că vinerea îmi cam iau liber“, e cererea care l-a înfuriat pe Ion Rădoi. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
Buna ziua
Eu sunt departe. Totuși nu reușesc să înțeleg ” logica” asta românească.
https://m.adevarul.ro/news/politica/veniturile-judecatorilor-ccr-cresc-cervaler-dorneanu-bate-milion-lei-an-lefuri-ceilalti-magistrati-1_60f836e95163ec42714e3bcd/index.html
Deci pe pandemie , ăștia reușesc performanta sa le crească veniturile.
998.000 lei / an.
Adică peste 200.000 euro anual.
Din doua una ( sau ambele )
1- Romania e pe mana unor borfași care au un unic scop. Mulgerea bugetului in interes personal.
2- O clasa politică în totalitate complice.
In tara fara infrastructura , cu buzile in gradina pentru 41 % din populație , cu oameni arși in spitale , unii bugetari au bătut și veniturile omologilor occidentali. ( care au impozit progresiv . Cu cota max , 35 % in USA, 46% in Franța , RFG, Italia )
Sa vina papagalul Florin Vasile Cîțu să ne explice cum a făcut el și banda aia numita PNL reforma statului.
Care NU exista.
Oricine sta la ” butoane” cheltuiește in draci prin împrumuturi pentru a hrănii haita flamanda și clientela care îl ține pe post , funcție.
Iar cel mai slab și necorespunzător președinte de țară strălucește prin absenta totala ș dezinteres .
PS.
Conform buletinului MFP, datoria publică calculată conform OUG 64/ 2007 a depășit 52 % PIB.
Fara să vezi nimic realizat din muntele ăla de bani.
Se pricepe că țara e pe o stradă greșită care are o singura ieșire ? Prăpastia financiara.
Se pricepe ?
E suficientă matematica elementară de clasa IV sa faci doua conturi .
In ceea ce priveste imprumutul nu sunt foarte sigura ca nu este bine. Dar exact asa cum spui, depinde de ce se face si in buzunarele cui ajung acei bani. Cred ca din punct de vedere economic este bine sa iei imprumut acum. Banii se vor scumpi cand se porneste roata din nou, Cel putin asa cred eu. Apoi lucrurile in Romania dureaza pentru ca avem pasalacuri si nu organizare teritoriala. Cred ca au gasit si un drum la nivel mondial care sa stimuleze suficient si locurile de munca si efervescenta, energia verde. Cu IT-ul nu a mers asa cum si-au dorit, nu a avut combustibil suficient. Totul depinde de cum si pentru ce vor cheltui acesti bani? Vor face ceva si pentru romanul de rand sau isi vor cumpara noi casute si noi proprietati pe afara? Mai ales ca incep sa inteleaga si ei ca vin schimbarile climatice. Vedem.
https://www.g4media.ro/exclusiv-document-ministerul-finantelor-romprest-trebuie-sa-plateasca-243-de-milioane-de-lei-primariei-sector-1-pentru-tarife-umflate-si-servicii-care-nu-exista-in-contract-ministerul-condus-de-flor.html
https://www.kmkz.ro/de-ras/cu-ocazia-implinirii-varstei-de-70-de-ani-patriarhul-daniel-va-fi-lasat-sa-isi-aleaga-ce
“Contribuabili corecți, pedepsiți de ANAF. Ai vrut bonificație? Ghinion! Fiscul a început să pună popriri pe toate conturile celor care au aplicat bonificații în 2017 și 2018 la depunerea Declarației unice
Mulți români s-au trezit cu popriri pe toate conturile pentru că au aplicat bonificații când au depus Declarația unică, lucru prevăzut la vremea respectivă de legislație. Este vorba despre anii 2017 și 2018. Popririle continuă, apar în valuri. Problema pare a proveni de la sistemul informatic al ANAF care nu știe să ia în considerare faptul că trebuiau aplicate bonificații.
Așadar, în mod automat, computerele ANAF au început să instituie, deși inspectorii Fiscului ar fi fost obligați să verifice Declarațiile unice și sumele pe care acestea le conțineau. Situația este confirmată, pentru HotNews.ro, de Romulus Badea, vicepreședintele Camerei Consultanților Fiscali (CCF) și tax partner la Soter&Partners. Potrivit acestuia, în urma discuției cu alți membri ai Camerei, a constatat că situația este la nivel de țară.
„Am pregătit și depus pentru client declarațiile unice aferente anilor 2017 și 2018, cu termene de depunere pe 15 iulie 2018 și respectiv pe 31 iulie 2019. Pe 19 iulie 2021 i-au fost postate în SPV somațiile și titlurile executorii și pe 21 iulie 2021 i-au fost instituite popriri pe conturi”, povestește Badea. El reamintește că pentru anii 2017 și 2018 s-au acordat bonificații de 5% pentru depunerea online a declarației unice și 5% pentru plata la timp a contribuțiilor sociale.
Ce s-a întâmplat în practică din cauza sistemului și a faptului că nu s-au făcut verificări
Conform procedurii ANAF de acordare a bonificațiilor și a OUG 69 pentru modificarea Codului Fiscal (care prevede condițiile în care se poate beneficia de bonificații), spune Romulus Badea, inspectorii ANAF trebuie să determine individual dacă acel contribuabil a îndeplinit condițiile și să valideze apoi acest lucru în sistem. „În practică, însă, aceste verificări nu au fost efectuate. Sistemul informatic a calculat automat diferențe de impozit, apoi majorări și penalități date de întârziere la plată, a emis somații și titluri executorii și apoi popriri pe conturi”, a explicat el.
O problemă care n-ar fi trebuit să existe: poprire pe toate conturile persoanelor fizice
Popririle înființate pe conturile contribuabililor au scos la iveală o altă problema a sistemului, spune Romulus Badea. „Deși există un ordin ANAF care precizează că popririle se pun pe un singur cont, dacă acesta are suficiente lichidități ca să acopere suma în cauză, se pare că el se aplică doar pentru persoane juridice, iar în cazul persoanelor fizice se pune în continuare poprire pe toate conturile existente”, spune el….”
https://economie.hotnews.ro/stiri-finante_banci-24931615-contribuabili-corecti-pedepsiti-anaf-bonificatie-ghinion-fiscul-propriri-toate-conturile-2017-2018-depunere-declaratie-unica.htm
Citu are nevoie de bani.
Nu iese reducerea de deficit.
Reformiști in un partid reformator. ☹️
Dacă venea măcar avansul ăla de la UE de ceva miliarde de euro.
Să iasă bine contabilitatea. Nu a fost sa fie. 😀
Buna ziua
Nu e numai asta/pentru 2020 dacă ai depus estimarea in 2019 și declarația finala in 2020 “programul” îți comunica restante pe 2019,respectiv considera ca trebuie sa plătești de doua ori….spre distracție am solicitat -așa cum îmi recomanda “programul” audienta…mi s a răspuns acum vreo doua luni ca voi fi contactat….aștept “cu încredere”/mi s a întâmplat nu numai mie,ci conform firmei de contabilitate care îmi gestionează declarațiile la jumătate din clienții lor
Dog having fun with wild bear in backyard caught on video
https://www.usatoday.com/videos/news/have-you-seen/2021/07/21/dog-having-fun-wild-bear-backyard-caught-video/8047003002/
🙂 🙂
Nu stiu de ce trebuie sa-ti fie frica de un stat impotent? Doar ca este incapabil sa-si faca datoria corect sau aduna sub fusta prea multi nebuni. Prea mare ingrijorare in Romania fata de un stat prea puternic. Nu vom reusi oricum niciodata sa realizam state de tipul nord european. In ceea ce priveste atitudinea acestui guvern nu stiu ce sa mai cred? Nu am mari probleme cu Catu dar zicala de astazi ” vom vedea rezultatele reformei in invatamant in 15-20 de ani” ma face sa cred ca este un pragmatic sangeros. Si-au facut un calcul exact ca putem avea oameni care inteleg ce alegeri au doar dupa 2 generatii din 1989? Asa ca sa uite sau sa dispara lumea care a vazut jaful din Romania?
Mona 🙂
Mai degraba va disparea peste granite sau in mod natural. Oricum istoria va ramane.
Da, aveti dreptate. Numai ca noi am fost experti pe rescrierea istoriei.
“Viorel Hrebenciuc și fiul său, Andrei Hrebenciuc, condamnați la câte doi ani de închisoare în dosarul retrocedării de păduri
Foştii deputaţi Viorel Hrebenciuc şi Ioan Adam au fost condamnaţi joi de Curtea de Apel Braşov la câte doi ani de închisoare cu executare pentru trafic, respectiv cumpărare de influenţă, în dosarul retrocedărilor ilegale de păduri de la Romsilva.
De asemenea, fiul lui Hrebenciuc, Andrei, a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare pentru complicitate la infracţiunea de trafic de influenţă.
De menţionat că pedepsele aplicate de Curtea de Apel Braşov sunt identice cu cele date în 2018 de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Ulterior, la apel, un complet de cinci judecători de la Instanţa supremă a anulat acele condamnări şi a decis ca dosarul să se rejudece de la zero la Braşov.
Tot atunci, Instanţa supremă l-a achitat pe fostul ministru Tudor Chiuariu, însă Secţia specială, condusă la acea vreme de actualul judecător de la Curtea Constituţională Gheorghe Stan, a decis să nu mai atace decizia cu apel….”
https://ziare.com/viorel-hrebenciuc/stiri-viorel-hrebenciuc/viorel-hrebenciuc-condamnare-dosar-retrocedari-1691617
“Senatorul PNL Eugen Pîrvulescu a fost pus sub control judiciar de DNA. Acesta este acuzat de trafic de influență pentru că ar fi trucat concursul la Serviciul de Ambulanță
Senatorul PNL Eugen Pîrvulescu este cercetat de DNA sub control judiciar după ce şi-ar fi folosit influenţa, ca lider de filială, pe lângă membrii unor comisii de concurs de la Serviciul Judeţean de Ambulanţă Teleorman, cărora le-ar fi cerut să îi dea subiectele pentru concursuri organizate pentru posturi de asistent medical şi şofer. De asemenea, el le-ar fi solicitat să favorizeze candidaţii indicaţi de el pentru a obţine aceste posturi.
Potrivit unui comunicat al DNA, transmis joi AGERPRES, Eugen Pîrvulescu este acuzat de săvârşirea infracţiunii de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană ce deţine o funcţie de conducere într-un partid, într-un sindicat sau patronat ori în cadrul unei persoane juridice fără scop patrimonial, în scopul obţinerii pentru sine ori pentru altul de bani, bunuri sau alte foloase necuvenite. Procurorii susţin că, în perioada 28 mai – 20 iunie 2021, Eugen Pîrvulescu şi-ar fi folosit influenţa pe care o avea în calitate de preşedinte al PNL Teleorman, pe lângă membrii comisiilor de concurs constituite de conducerea Serviciului Judeţean de Ambulanţă Teleorman, solicitându-le în mod repetat, atât direct cât şi prin intermediul unei alte persoane, să elaboreze şi să îi remită seturile de subiecte care urmau să fie date la proba scrisă a concursurilor organizate în perioada mai – iulie 2021, pentru ocuparea unor posturi vacante/ temporar vacante de asistent medical şi şofer autosanitară II.
De asemenea, senatorul liberal le-ar mai fi cerut membrilor comisiilor să favorizeze candidaţii indicaţi de el şi la proba practică/ interviu, cu scopul de a obţine foloase necuvenite pentru aceştia din urmă (promovarea concursurilor şi angajarea pe posturi remunerate)….”
https://ziare.com/eugen-pirvulescu/stiri-eugen-pirvulescu/senator-pnl-pus-sub-control-judiciar-dna-acuzat-trafic-influenta-1691606
Revin cu informație în premieră . 😀
Israel experimentează vaccinul ORAL împotriva Covid.
https://www.repubblica.it/esteri/2021/07/22/news/israele_vaccino_orale_primo_test_mondiale_covid_sperimentazione_oravax_medical-311308959/?ref=RHTP-BH-I304495303-P2-S4-T1
O firmă israeliană in colaborare cu una indiana au realizat această noutate.
Daca se dovedește eficient , e o revoluție.
Simplicitate de aplicare , costuri accesorii extrem de reduse. ( Nu mai e nevoie de milioane de siringi zilnic structuri dedicate. )