Revista Presei – 22 decembrie.”Profesorul Daniel David ironizează „reziliența” Ligiei Deca, ministrul Educației: „Când stai în genunchi, nu poți fi doborât, adică ești rezilient””
| 22/12/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 22 decembrie! Cod galben de vant puternic in cea mai mare parte a Crișanei și nord-vestul Transilvaniei, unde vor fi intensificări ale vântului, cu viteze la rafală de 55 – 60 km/h. In Carpații Occidentali, vestul Carpaților Meridionali și în Carpații Orientali va fi viscol și vizibilitate scăzută. La munte vor fi rafale de 90 – 100 km/h, iar în Transilvania, sudul Olteniei, al Munteniei și local în Dobrogea, mai ales pe parcursul zilei de sâmbătă viteza vântului va atinge 65 – 70 km/h și pe arii restrânse 80 km/h. În celelalte regiuni vor fi intensificări locale și temporare, cu viteze în general de 55 – 60 km/h. În zona de munte va ninge viscolit, local moderat cantitativ (25 – 30 l/mp și peste 40 – 50 l/mp în Carpații Occidentali și în vestul Carpaților Meridionali). Din noaptea de vineri spre sâmbătă în Maramureș și Transilvania temporar va ninge viscolit. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 2 și 8 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -5 și 3 gr. Bucuresti: 9/3 gr.C.
“România, locul 1 în UE la decese din cauze prevenibile și tratabile. Numărul morților evitabile e de două ori mai mare decât media UE România continuă să aibă unul dintre cele mai slabe sisteme de sănătate de pe continent și se află pe locul 1 în Uniunea Europeană la numărul de decese din cauze prevenibile și din cauze tratabile, arată raportul Starea Sănătății în Uniunea Europeană pe anul 2023. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor din România rămân cele mai scăzute dintre țările UE, în timp ce numeroase categorii sunt exceptate de la plata asigurărilor de sănătate – doar unul din 3 români plătește asigurare de sănătate. Speranța de viață în România este mult sub media UE și a treia cea mai scăzută dintre statele membre..… Țara noastră are cel mai mare număr de decese atât din cauze prevenibile, cât și din cauze tratabile din Uniunea Europeană, arată raportul Starea Sănătății în UE. Mortalitatea prevenibilă este considerată un indicator al eficienței politicilor publice de prevenție, în timp ce mortalitatea din cauze tratabile este considerată un indicator al eficienței sistemului de sănătate. …. În anul 2020 – cele mai recente date disponibile, analizate în raport – s-au înregistrat în România 358 de decese prevenibile la 100.000 de locuitori, aproape dublu față de media UE (180 de decese la 100.000 de locuitori) și 235 de decese din cauze tratabile la 100.000 de locuitori, de 2,5 ori mai mare peste media UE (care este de 92 de decese la 100.000 de locuitori). Principalele cauze ale mortalității prevenibile au fost COVID-19, precum și bolile cardiace și bolile legate de consumul de alcool. Principalele cauze ale mortalității din cauze tratabile sunt considerate bolile cardiace, cele pulmonare și accidentul vascular cerebral. …. Alți factori majori ce provoacă mortalitate ridicată în România sunt dieta nesănătoasă, fumatul și poluarea, potrivit raportului….. Cheltuielile cu sănătatea pe cap de locuitor – cele mai scăzute dintre țările UE. Doar unul din 3 români plătește asigurare de sănătate România a cheltuit, în anul 2021 – cele mai recente date disponibile și analizate în raport – 1.663 de euro cu sănătatea pe cap de locuitor, mai puțin de jumătate din media UE a anului 2021 – 4.030 de euro. Chiar dacă cheltuielile cu sănătatea au crescut constant în ultimul deceniu și în timpul pandemiei, țara noastră alocă în continuare cele mai mici cheltuieli cu sănătatea pe cap de locuitor dintre țările UE…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“INTERVIU. Cele patru vulnerabilități ale bugetului pe 2024, în viziunea lui Theodor Stolojan: „Este foarte încordat” …. Bugetul pe 2024 este construit pe o creștere economică de 3,4% și un deficit bugetar, adică diferența dintre veniturile și cheltuielile statului, de 86,6 miliarde de lei, echivalent cu 5% din Produsul Intern Brut (PIB). Conform obligațiilor asumate, România trebuia să aibă un deficit bugetar de 3% anul viitor, aceasta din urmă fiind limita maximă prevăzută de tratatele europene. Țara noastră a negociat însă majorarea țintelor, iar pentru anul viitor vizează 5% din PIB. …. La probleme, economistul semnalează patru mari vulnerabilități pentru țara noastră anul viitor: Creșterea economică ce este preconizată mai mare decât anul acesta, în condițiile în care zona euro frânează. Veniturile bugetare optimiste, pe baza angajamentelor ANAF că va colecta mai mult. Dependența de fondurile europene și deci de realizarea reformelor din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Împrumuturile foarte mari pe care țara noastră trebuie să le facă anul viitor, dar și dobânzile pe care trebuie să le achite pentru ce s-a luat până acum. În concluzie, Theodor Stolojan consideră că, „mai devreme decât mai târziu”, România tot va trebui să facă o consolidare fiscală. .… Dacă ne uităm ce se întâmplă cu veniturile fiscale, adică după ce dăm la o parte fondurile europene și veniturile nefiscale, vedem că acestea sunt prevăzute să crească cu 15,5% față de 2023, în timp ce PIB-ul nominal crește cu 9%. Deci, avem o diferență de 6,5 puncte procentuale. ANAF vrea să obțină prin digitalizare 10 miliarde de lei anual în plus. Și dacă vor veni acești bani, ajungem la o creștere de 12,5%, deci tot mai avem de strâns până la 15,5%. …. Dezvoltarea prin investiții a devenit dependentă de fondurile europene. Un procent de 70% din bugetul total de investiții sunt fonduri europene. Cu alte cuvinte, orice întârziere în absorbția fondurilor europene sau orice penalizare dacă nu facem reformele din PNRR ne pune sub semnul întrebării. Sunt sume foarte mari și orice fisură din absorbție ne va da bătăi de cap. …. Suntem pe un deficit foarte mare, de 86 miliarde de lei. Dacă punem și refinanțarea datoriei publice, ne ducem spre un necesar de 200 de miliarde de lei, ce nu poate fi finanțat doar intern. Ne vom împrumuta din străinătate, în euro sau dolari. …. În aceste condiții, dobânda prevăzută să o plătim anul viitor este de 7 miliarde de euro, adică 35 de miliarde de lei. Spre comparație, fondurile europene sunt 70 de miliarde de lei anul viitor, deci numai cheltuielile cu dobânzile sunt jumătate din fondurile europene. Mai devreme decât mai târziu, va trebui să ajungem la consolidarea fiscală. …. „România a făcut reforme doar pe jumătate” – Cum facem să nu mai avem probleme ca în ultimii doi ani? – Păi, vă dau un exemplu: pensia medie a unui pensionar în România este de puțin peste 2.100 de lei. Este scutit de impozit pentru 2.000 de lei, iar impozitul pe venit este de 10%, astfel că va plăti impozit la stat 10 lei. Un IT-ist cu 10.100 de lei este și el scutit de 10.000 de lei, astfel că va plăti impozit tot de 10% din 100 de lei, adică tot 10 lei, cât un pensionar. Asta trebuie făcut… …” Integral: https://www.libertatea.ro
“Consiliul Fiscal, despre Bugetul pe 2024: Venituri ipotetice. Suntem o țară cu evaziune fiscală mare, unde evitarea plății taxelor e aproape instituționalizată și cu o arhitectură instituțională ineficientă …. Ce mai spune Consiliul Fiscal: – Nerealizarea unei ajustări credibile, substanțiate prin măsuri transparente, care corectează neajunsurile existente ale cadrului fiscal actual (regresivitate/evaziune fiscală mare, determinată și de legislația defectuoasă, dar și de arhitectura instituțională ineficientă) poate duce la evoluții dezordonate ale economiei. – Cea mai acută problemă a României (dincolo de deficitele externe și slăbiciuni instituționale) este deficitul bugetar care, în 2023, a rămas în jur de 6% din PIB. România este sub incidența procedurii de deficit excesiv și are, probabil, cel mai mare deficit structural în UE. – România trebuie să cheltuiască mai eficient și de aceea sunt necesare spending reviews, cum se fac în OCDE. Pentru 2023 au fost elaborate asemenea analize pentru sănătate și educație. – Măsurile fiscale, adoptate de Guvern în 2023, ar avea un impact de cca. 1% din PIB în 2024. Măsuri suplimentare sunt necesare pentru a duce deficitul bugetar către 3% din PIB în câțiva ani. – Noua lege a pensiilor este necesară pentru a elimina inechități flagrante, pentru a ține cont de îmbătrânirea populației. Dar impactul pe termen imediat și mediu este sever, mărește deficitul mult, fiind vorba de cheltuieli permanente. – Cele mai recente date privind execuția bugetară a anului 2023 arată că deficitul bugetar cash ar depăși cu 39-40 mld. lei ținta stabilită prin bugetul inițial (4,4% din PIB), ajungând în apropierea nivelului de 6,8% din PIB. Însă, în contextul subexecuției semnificative a cheltuielilor de capital, există premise ca deficitul bugetar cash al anului 2023 să se situeze în jurul valorii de 6% din PIB. – Reducerea proiectată a deficitului cash în anul 2024 are loc prin majorarea veniturilor bugetare cu 0,92 pp din PIB, în timp ce cheltuielile bugetare se diminuează marginal cu 0,02 pp din PIB. – CF apreciază drept posibilă încasarea unor venituri mai mici cu circa 19 mld. lei, reprezentând circa 1,1% din PIB, față de țintele asumate în proiectul de buget. – Evoluția în planificare a cheltuielilor bugetare, exprimate ca pondere în PIB, este cu precădere rezultatul majorării cheltuielilor cu proiectele finanțate din fonduri europene, cheltuielilor de personal, asistență socială și altor cheltuieli, contrabalansate de diminuarea subvențiilor, a altor transferuri și a cheltuielilor cu bunuri și servicii…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Iulian Anghel, ZF: Voi nu sunteţi Pilat din Pont care să vă spălaţi pe mâini. Voi sunteţi vinovaţi de moartea acelui copil de la Odorheiul Secuiesc şi de toată drama de acolo Voi, nimeni altcineva. De la preşedinte, la guvern, de la Ministerul Educaţiei la primarie. De la Consiliul local la Arhiepiscopia Romano-Catolică, proprietatea a liceul Teoretic „Tamási Áron” din Odorheiu Secuiesc care s-a prăbuşit peste copii. Toţi sunteţi vinovaţi. ….Dar voi v-aţi asumat, cu toţii, să faceţi o Românie mai bună. Romano-catolicii şi-au primit înapoi proprietăţile confiscate, inclusiv liceul a cărui internat s-a prăbuşit. Consiliul local plătea chirie pentru acel sediu în care stăteau copii. …. Pentru asta Arhiepiscopia ar fi trebuit să se îngrijească – proprietară fiind – că totul este în regulă. Dar clădire s-a prăbuşit. Consiliul local ar fi trebuit să verifice, de vreme ce plătea chirie, că totul este în regulă. Nu a făcut-o. Inspectoratul şcolar, ISU, ar fi trebuit să ştie ce este cu această şcoală-internat. Toate instituţiile statului care au tangenţă cu securitatea oamenilor ar trebui să ştie care este starea tuturor şi mai ales a instituţiilor şcolare. Guvernul nu are nicio listă cu şcolile ce stau să cadă. Sau dacă o are nu o ştie nimeni. România are în fruntea ei un profesor. Prima-doamna este, la rându-i, profesor. În această epocă bună, şcolile se prăbuşesc peste copii. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Jumătate dintre copiii dispăruți ai României vin din centrele statului. Nicio autoritate nu răspunde În 11 luni din 2023, peste 7.500 de copii au fost raportați ca dispăruți. Mai bine de jumătate dintre ei, copii aflați în grija statului. Între disparițiile minorilor și traficul de persoane e o strânsă legătură, spune un raport parlamentar de acum trei ani – problema e una de siguranță națională. ….. În România, jumătate dintre copii dați dispăruți de la începutul anului 2023 se află în grija statului. Ei stau în case de tip familial sau în centre de plasament. Unii se întorc, alții sunt găsiți la rude sau prieteni. Sunt și cazuri în care copiii dispar definitiv și nimeni nu mai știe nimic de soarta lor. Agenția Națională de Luptă Împotriva Traficului de Persoane a făcut o statistică pentru 2022. 15% dintre minorii traficați provin din sistemul de protecție al statului. Adică 157 în ultimii cinci ani. Și are și o explicație – sunt copiii vulnerabili, lipsiți de posibilități materiale, tentați de ideea evadării din sistem. Organizațiile non-guvernamentale care se ocupă de protecția minorilor traficați trag semnale de alarmă permanent – statul nu e pregătit să gestioneze această problemă, legislația e greoaie, personalul implicat insuficient, nu sunt destule centre de protecție. Fenomenul a fost semnalat, ani la rând, și în raportul de țară al Departamentului de Stat al SUA: România rămâne o sursă primară pentru traficul sexual și victimele exploatării prin muncă în Europa. Grupurile vulnerabile includ copiii din instituțiile guvernamentale sau care au parasit după majorat instituțiile guvernamentale, copiii ai căror părinți călătoresc în străinătate pentru muncă, membrii comunității de romi, femeile cu studii și venituri reduse, migranții și solicitanții de azil. Situația rămâne aproape neschimbată de ani de zile. Autoritățile au dezbătut problema minorilor traficați, inclusiv ai celor care provin din grija statului, într-o comisie parlamentară, în 2020. Dar doar atât. Și copii dispar în fiecare lună. …. În 2023, Poliția Română a înregistrat 7.595 de sesizări de dispariții de minori, adică dublu față de media ultimilor 22 de ani. Jumătate dintre copiii dispăruți – 3.287 – sunt minori care au plecat din centre de plasament. Au fost soluționate 7.585, a comunicat Poliția Română la solicitarea Europa Liberă. …..” Integral: https://romania.europalibera.org
“Profesorul Daniel David ironizează „reziliența” Ligiei Deca, ministrul Educației: „Când stai în genunchi, nu poți fi doborât, adică ești rezilient” Elevii români s-au clasat pe penultimul loc din UE la testarea PISA 2022, obținând scoruri extrem de asemănătoare față de cele înregistrate la ediția anterioară. În timp ce mulți experți au calificat situația drept dezastruoasă, ministrul Educației, Ligia Deca a văzut în rezultate un semn de reziliență a sistemului românesc de educație, susținând că, din cauza pandemiei, acestea ar fi putut nu doar să rămână pe loc, ci să și scadă. ….„Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare”, a spus rectorul UBB…..Acest rezultat al României în comparație cu toate celelalte țări care au participat în acest an, este cel mai bun rezultat din istoria participării României la testele PISA. În acest an, România se află între primele 55 de țări. Am fost pe poziția 45 din 81. Noi participăm din 2000, n-am participat în 2003. În 2000 și 2006 a fost între primele cam 80%, între primele 70% în 2015, 2018, între primele 60 și ceva la 100. Acum suntem între primele 55% deci în primul rând să marcăm acest lucru. După aceea vine a doua întrebare oare performanța asta cea mai bună în istorie a noastră, prin raportarea la ceilalți participanți, de ce apare? Suntem noi mai buni în 2023 față de 2018, față de 2015? (…) E clar că nu am crescut. Prima concluzie pe care trebuie să o tragem este că, dacă vrem să-i spunem dezastru, să recunoaștem că nu e un dezastru nou, e un dezastru de 20 de ani. ….. Și eu cred că e o performanță slabă. Adică nu poți ca în Uniunea Europeană să fii pe ultimul sau pe penultimul loc la ambițiile pe care le ai ca țară. Deci este o performanță slabă, sunt de acord, dar nu este nou. Dacă mergem în discursul celor care vorbesc de reziliență, sigur că da, ești rezilient. Oricine o să spună că, atunci când stai în genunchi, e foarte greu să fii doborât. Dacă stai în pe două picioare, poți să cazi mai ușor. Când ai o performanță atât de slabă, evident că ești rezilient. Doar vecinii bulgari, ca să spun așa, au căzut din genunchi pe burtă. Noi am am stat pe genunchi și n-am căzut foarte mult, dar suntem în genunchi. N-am fost niciodată pe două picioare. ….” Integral: https://republica.ro
“Eurostat: Cele mai mari scumpiri ale lucrărilor de construcții în ultimii 22 de ani au fost în Ungaria, Bulgaria și România / Cât de accesibilă este o locuință în România Indicii de preț ai producătorilor de construcții pentru locuințe noi în UE au crescut în perioada 2010-2022, dar mai ales din 2021 până în 2022. Creșterea pe toată perioada a fost de 40%. Dintre statele membre, cele mai mari creșteri au fost observate în Ungaria (+124%), Bulgaria (+103%) și România (+97%), scrie Eurostat. Grecia a fost singurul stat membru care a înregistrat o scădere. …..Odată cu creșterea prețurilor la case și a chiriilor, costul locuinței poate fi o povară. Acest lucru poate fi măsurat prin calculul ponderii populației care trăiește într-o gospodărie în care costurile totale ale locuinței reprezintă mai mult de 40% din venitul disponibil. ….În medie, în UE, circa 20% din venitul disponibil a fost dedicat costurilor locuințelor. Aceasta a fost diferită între statele membre, cu cele mai mari ponderi în Grecia (34,2%), Danemarca (25,4%) și Germania (24,5%). În ciuda faptului că prețurile locuințelor și chiriile au crescut în perioada 2010-2022, ponderea persoanelor care trăiesc în gospodăriile cu restanțe la facturile la ipotecă, chirie sau utilități în UE a scăzut de la 12,4% în 2010 la 9,2% în 2022. Ponderile au scăzut în 22 de state membre și au crescut în 5. Cele mai mari ponderi au fost observate în Grecia (45,5%), Bulgaria (19,9%), România (18,4%) și Croația (15,7%), iar cea mai mică în Cehia (2,7%), Olanda (2,9%), Belgia (4,2%) și Austria (4,7%). Aproximativ 9% din populația UE nu avea capacitatea de a menține casa suficient de caldă Nu numai numărul de oameni care locuiesc într-o casă afectează calitatea vieții, ci și calitatea locuinței, cum ar fi capacitatea de a menține locuința caldă, lipsa toaletei, dușului și căzii interioare, și un acoperiș cu scurgeri, pereți umezi, podele sau fundație sau putrezesc în ramele ferestrelor sau în podea. ….Circa 1,5% din populația UE nu avea în gospodărie nici o toaletă interioară, nici un duș, nici o baie. Acest lucru a fost cel mai frecvent în România (21,2% din populație), urmată de Bulgaria și Letonia (ambele 7,0%), precum și de Lituania (6,4%). …. Inflația: prețurile au crescut cu 28% Între 2010 și 2022 în UE, inflația a fost de 28%. În această perioadă, inflația anuală a fost clar cea mai mare în 2022, cu 9,2%. A existat inflație în toate statele membre în perioada 2010-2022, cu cele mai mari valori în Estonia (56%), Ungaria (53%), Lituania (49%) și România (47%). Cele mai mici creșteri de preț au fost observate în Grecia (12%), Cipru și Irlanda (ambele 16%)……” Integral: https://economie.hotnews.ro
“DECIZIE OPCOM își face subsidiară în Republica Moldova, pentru a opera piața de energie de peste Prut Adunarea generală a acționarilor OPCOM, administratorul piețelor centralizate de energie electrică din România, companie controlată de Transelectrica, operatorul sistemului energetic național, a decis înființarea unei subsidiare în Republica Moldova. ….. Potrivit sursei citate, consolidarea parteneriatului strategic dintre Republica Moldova și România pentru integrarea în piața unică europeană de energie a Republicii Moldova, cu efecte directe și majore în direcția creșterii gradului de securitate energetică al Republicii Moldova este facilitată prin acest proiect, care permite OPCOM, deținând o experiență acumulată în cei peste 23 de ani de organizare și administrare a pieței de energie electrică din România, să contribuie în mod activ și decisiv la consolidarea procesului de creare a pieței de energie pe deplin funcțională în Republica Moldova, în condiții de intergitate și transparență, și cuplarea acesteia la piața unică de energie electrică…..” Integral: https://www.profit.ro
“10 cauze ale (de)căderii BOR. Poate fi salvată de corupție? ….Pentru prima dată în istoria ei, Biserica Ortodoxă Română (BOR) ia în discuție sancționarea corupției clericilor prin mecanisme interne. Patriarhul înțelege că influența Bisericii, încă importantă în România, se pierde fără o reformare și modernizare a instituției, fiindcă există multe cauze care au dus la (de)căderea ei: 1) Încrederea în Biserică a scăzut constant în ultimii 30 de ani, de la peste 90% cât se înregistra în primii ani după căderea comunismului, la 62% astăzi (INSCOP, noiembrie 2023), pentru că în primii 25 de ani după 1990 BOR s-a ocupat mai mult de propriul confort decât de nevoile credincioșilor. 2) Descreșterea BOR a avut loc lent, mai întâi fiindcă cei care au cerut în anii 1990 o curățire a Bisericii au fost marginalizați. …. 3) BOR s-a opus cu vehemență deschiderii dosarelor Securității și mai ales publicării numelor preoților și înalților clerici colaboraționiști, insistând că Biserica are propriile instanțe de judecată, iar statul nu ar trebui să se amestece în treburile preoților. 4) Când au început să fie deschise dosarele fostei Securității, după 2004, oamenii au văzut că majoritatea mitropoliților și episcopilor fuseseră colaboratori ai poliției politice comuniste, iar unii dintre ei chiar primeau bani pentru informările pe care le dădeau, inclusiv despre enoriașii lor. 5) Biserica și-a pierdut din credibilitate și fiindcă i-a păstrat și continuă să-i mențină în funcții pe majoritatea celor descoperiți de Consiliul Național pentru Studierea Arhivelor Securității (CNSAS) ca informatori până la dispariția lor naturală. Andrei Andreicuț, 74 de ani, se află încă în fruntea Mitropoliei Clujului, deși informările sale au fost publicate încă din 2007. Nicio instanță a BOR nu i-a impus să facă un pas înapoi, iar când a cerut să fie exonerat în justiție de verdictul de colaborator al Securității, instanța l-a declarat nevinovat pe seama unei chichițe procedurale, nu pe fond, urmând precedentul Dan Voiculescu. După 1990, Clujul a avut doi mitropoliți din lista preferaților Securității: Bartolomeu Anania și Andrei Andreicuț. 6) În detrimentul BOR lucrează și clericii care se amestecă în campaniile electorale.….7) Mitropolitul Ardealului, Laurențiu Streza, 76 de ani, a pus și el umărul la degradarea imaginii BOR atunci când a girat cărți pretins științifice publicate de Gigi Becali pentru a-și scurta pedeapsa de închisoare. …. Pe urmă, luxul afișat de el încalcă jurământul de sărăcie pe care-l depune orice călugăr la intrarea în viața monahală. E deja o constantă să-i vezi pe mitropoliții și episcopii autohtoni cu ceasuri și accesorii scumpe, cu mașini de lux și având conturi impresionante în bănci. 8) Există și tendințe pro-ruse în BOR, care îi pun pe gânduri pe mulți dintre enoriași. Sunt preoți și înalți prelați care mențin liniile de propagandă rusești încă înainte de pandemie, când ele au devenit mai pregnante odată cu refuzul unora de a respecta regulile sanitare. Între ei, mitropolitul Teofan al Moldovei, dar mai ales episcopul Tomisului, Teodosie (foto sus). Sunt însă și alte gesturi, multe nevăzute sau uitate. De pildă, înainte de invazia rusă în Ucraina, veneau la Iași și în estul țării personaje importante ale Bisericii Ortodoxe Ruse. Vizita mitropolitului Ilarion (Alfeyev) de Volokolamsk, care a fost șeful Departamentul de Relații Internaționale până anul trecut, a avut ecouri importante mai ales în rândurile preoților, călugărilor și călugărițelor care încă mai privesc spre Est ca spre o Biserică soră. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“„Preţurile sunt ca venite din iad“. Din Budapesta până în Edinburgh, târgurile de Crăciun golesc buzunarele europenilor …. Un sondaj recent a desemnat târgul de Crăciun din Budapesta drept cel mai bun din Europa, însă în condiţiile în care un hot dog costă 21 de euro, entuziasmul a început să se topească. Cu salarii medii de sub 830 de euro pe lună, localnicii nu prea-şi permit să se alăture festivităţilor. Un bol de gulaş costă 12 euro, iar sarmalele 17 euro. …. Însă Ungaria nu este singura ţară care resimte astfel de şocuri la nivelul preţurilor de sărbători, în condiţiile în care inflaţia alimentară continuă să-i afecteze pe europeni, după ce a atins un maxim de aproape 20% în UE la începutul anului. În Cracovia, atmosfera din piaţa principală este extraordinară, iar în timp ce te plimbi printre standuri, poţi cumpăra cadouri originale şi suveniruri fermecătoare. Cu toate acestea, cei cărora li se face foame în timpul cumpărăturilor trebuie să ţină cont de faptul că va trebui să cheltuiască o sumă destul de considerabilă, potrivit Wiadomosci. Mâncarea tradiţională numită maczanka, de exemplu, este o delicatesă săţioasă, dar costă mult la târg: 35 de zloţi (8,12 euro) pentru această chiflă tradiţională caldă cu ceafă de porc şi ceapă asezonată cu chimen. Capitala Scoţiei promite o evadare magică de Crăciun. Însă în acest an, târgul de Crăciun din Edinburgh a fost catalogat drept „iadul pe pământ“ cu „preţuri scandaloase“ şi „proprietari de standuri hrăpăreţi“. Hamburgherii costă 12 lire sterline (14 euro), biletele pentru roata mare 11,60 euro şi vinul fiert 8 euro. În Anglia, lucrurile nu stau mult mai bine. În oraşul York, unde preţurile sunt de obicei cu mult sub cele din Londra, în acest an un burger şi cartofi prăjiţi costă 12 lire sterline (14 euro), în timp ce preţul vinului fiert este puţin mai rezonabil, de 5,80 euro. ….La un preţ de 4-5 euro, vinul fiert la târgurile de Crăciun din Berlin este cu mult peste cee ace vizitatorii sunt dispuşi să plătească. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Ro-Alert le-a dat mesaj „PLECAȚI ACUM” celor care vor să ajungă în Poiană de sărbători …. „Într-o perioadă aglomerată, ca asta, străbaterea lungului şi complicatului DN1 poate dura o săptămână, dintre care vreo două zile până la Ploieşti şi cinci între Comarnic şi Sinaia”, explică Marcel Iordăchioianu, angajat ISU. „Ca să nu ne mai confruntăm cu vacanţe ratate din cauză că turiştii n-au ştiut cu câte zile înainte să pornească la drum, am decis să alertăm pe toată lumea, deci dacă încep telefoanele să piuie, nu vă panicaţi, urcaţi-vă în maşini şi porniţi spre minunata lume a vinului fiert şi sporturilor de iarnă.” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Statul banditesc PSD-PNL: omoară micul capital românesc și încurajează evaziunea pe scară largă
Într-o săptămână, guvernarea Iohannis – Ciolacu – Ciucă a probat maxima rea-credință față de antreprenorii cinstiți și mediul de afaceri. A creat un buget mincinos, a omorât practic microîntreprinderile și a dat verde la evaziunea fiscală pe scară largă. Toate trei au fost decizii luate peste noapte, în prag de sărbători, cu zero debatere publică. Toată construcția arată că PSD a trecut în forță la impunerea noii filosofii socialiste promovate de influentul ideolog Liviu Voinea: capitalul trebuie pus în genunchi, statul e stăpân. În plus, evazioniștii de partid trebuie protejați în an electoral…..”
https://www.g4media.ro/statul-banditesc-psd-pnl-omoara-micul-capital-romanesc-si-incurajeaza-evaziunea-pe-scara-larga.html
“BREAKING Senatoarea USR Anca Dragu, propusă guvernator al Băncii Naționale a Republicii Moldova …
Președintele Parlamentului de la Chișinău, Igor Grosu, a anunțat că o va propune pe Anca Dragu pentru acest post, în ședința Parlamentului din 22 decembrie. Anunțul vine la doar o zi după ce Octavian Armașu a fost demis de Legislativ din funcția de șef al băncii centrale, transmite newsmaker.md……”
https://www.g4media.ro/breaking-senatoarea-usr-anca-dragu-propusa-guvernator-al-bancii-nationale-a-republicii-moldova.html
Craciun Fericit si An Nou cu bucurii alaturi de cei dragi! O mica atentie de la mine vine spre un cont. Toate cele bune si multumesc pentru revista si editoriale!
Livio! 🙂
Multumim mult! Asemenea, cu tot ce va doriti! In primul rand sanatate!
Poate se mai gandesc si altii….