Buna dimineata intr-o zi de luni, 22 august! Meteorologii au emis, duminică, actualizări ale Codurilor galben și portocaliu de instabilitate atmosferică temporar accentuată şi ploi însemnate cantitativ, valabilă până luni la ora 22:00. Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată în Banat, Oltenia, Crişana, Maramureş, Transilvania, la munte şi local în Muntenia. Vor fi averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi pe alocuri vijelii şi grindină. Codul galben de vreme instabilă este valabil pentru judeţele: Satu Mare, Maramureş, Sălaj, Bistriţa-Năsăud, Bihor, Cluj, Mureş, Harghita, Covasna, Arad, Timiş, Braşov, Dolj, Olt, Dâmboviţa, Prahova, Teleorman, Giurgiu şi municipiul Bucureşti, şi parţial în judeţele Caraş-Severin, Hunedoara, Alba şi Sibiu. ANM avertizează că gradul de instabilitate atmosferică se va menţine accentuat până la mijlocul săptămânii viitoare. Bucuresti: 30/19 gr.C.
“România, pe primul loc în Europa la șpaga dată în spitale. Medic: „E real și trist că se întâmplă. Doctorii câștigă suficient de mult” 18% dintre români recunosc că au oferit bani sau cadouri scumpe medicilor sau asistentelor, potrivit celui mai recent raport al Comisiei Europene. „Depinde de noi să schimbăm aceste mentalități, care ne jignesc profesia”, spun doi medici români pentru Libertatea. …. România ocupă primul loc între țările europene în ce privește corupția din sistemul sanitar, conform unui eurobarometru publicat în iulie de Comisia Europeană. România (18%) și Grecia (13%) sunt singurele țări în care cel puțin unul din zece respondenți declară că a fost nevoit să plătească în plus sau să ofere un cadou valoros unui cadru medical din sistemul public de sănătate. …. La începutul acestui an, salariile medicilor au crescut din nou, cu 25%. De pildă, un medic primar are un salariu de bază de peste 12.000 de lei brut, iar un rezident în ultimul an, aproape 8.000 de lei, potrivit stirileprotv.ro. La aceste sume se adaugă sporurile și plata suplimentară a gărzilor. …. Șpaga în anii de pandemie Mărturiile care au apărut în spațiul public, mai ales în ultimii doi ani de pandemie, arată însă că „șpaga” în spitale este încă o practică acceptată de cadrele medicale. Inclusiv în spitalele publice din orașe mari, precum Cluj, Timișoara sau Iași. „Cele mai multe cazuri de șpagă le întâlnim în zona de îngrijire medicală”, spunea Vasile Barbu, președintele Asociației Pacienților, pentru Mediafax, în 2021. „Când vorbim de șpagă, trebuie să vorbim și de personalul de îngrijire medicală, adică de la asistentul medical, mergând până la infirmiere, bodyguard, brancardierilor, alte persoane care iau contact cu pacienții, registratorii medicali.” ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“De ce izbucnesc tot mai multe pandemii. 7 motive pentru care ne putem aștepta la ceva mai rău decât COVID-19 Când credeam că am scăpat de Covid-19, au apărut noua formă de hepatită severă la copii, variola maimuței, langya și chiar poliomielita. De ce ne lovesc brusc atât de multe pandemii? Explicația este complexă. Experții consultați de Business Insider spun că nu e deloc o impresie: bolile infecțioase chiar se împrăștie tot mai rapid și devin tot mai agresive – pe măsură ce și apărarea noastră este tot mai slabă. Riscul de a ne confrunta cu o nouă pandemie ar putea fi dublu în următoarele decenii. Există însă șapte factori importanți care duc la acest șir de pandemii care ne tot lovesc de la începutul anului: 1. Contactul între oameni și animale Pe măsură ce mediul natural al animalelor se restrânge, cresc interacțiunile cu oamenii. Virusuri care până acum afectau doar specii de animale sălbatice suferă mutații care le permit să infecteze și oamenii, care nu au imunitate. Nu doar COVID, langya sau variola maimuței, ci și Ebola, HIV sau SARS provin de la animale. Și, cu cât intervenim mai mult în ecosisteme sălbatice, cu atât crește riscul unor noi pandemii. 2. Călătoriile și migrațiile umane Oamenii călătoresc – și migrează – poate mai mult ca niciodată, astfel că bolile nu au cum să rămână localizate. ”De fiecare dată când cineva se urcă într-un avion, există un mic risc să fie purtătorul unei noi boli”, spune doctorul Eric Rubin, redactor-șef al New England Journal of Medicine. În acest moment, variola maimuței și poliomielita se răspândesc prin intermediul pasagerilor curselor aeriene. Pe de altă parte, când zborurile au fost suspendate în pandemie, gripa practic a dispărut pentru aproape un an. 3. Înrăutățirea crizei climatice Un studiu recent publicat în revista Nature susține că majoritatea agenților patogeni vor fi agravai de transformarea climei – dacă nu au fost deja. De pildă, bolile transmise de insecte ajung în țări care până acum nu erau afectate, din cauza că arealul acestor insecte se extinde. Un exemplu este țânțarul-tigru, o specie asiatică care a ajuns și în România și poate transmite boli tropicale, ca West Nile sau febra Chikungunyia. 4. A scăzut rata vaccinării de rutină a copiilor În perioada pandemiei, vaccinarea de rutină a celor mici a scăzut la cel mai redus nivel din ultimele 3 decenii…..” Integral: https://www.wall-street.ro
“De ce ne descurcăm tot mai greu, deși economia crește. Analist: ”A devenit mai ceva ca o loterie să faci estimări” Nivelul de trai al românilor este în scădere abruptă, însă datele statistice arată altceva. Rapoartele Institutului Național de Statistică arată că de fapt o ducem bine, dacă este să ne raportăm la creșterea economică surprinzător de mare din prima jumătate a anului. Conform raportului INS, publicat miercuri, 17 august, economia României a crescut cu 5,8%, în primul semestru din acest an, comparativ cu perioada similară din 2021, atât pe seria brută, cât şi pe pe seria ajustată sezonier, iar în trimestrul 2 a avut o apreciere cu 2,1% raportat la trimestrul anterior). …. ”Inflația a umflat de fapt aceste creșteri de prețuri, cifrele de afaceri ale companiilor, încasările statului, în acest an, iar acest lucru se reflectă în PIB. Probabil că este un ultim val pentru că datele de la Institutul Național de Statistică privind producția industrială, cifra de afaceri din comerț, comenzile noi din industrie, toate acestea au scăzut în trimestrul 3 iar trimestrele 3 și 4 vor fi, trimestre de stagnare, poate chiar de scădere economică, lucru ce este confirmat chiar și de Banca Națională în ultimul raport privind inflația. …. Astfel că această creștere economică este una efemeră, marcată de inflație și de dorința oamenilor de a încerca să cumpere cât mai multe lucruri și servicii înainte de a se scumpi. Pe toți ne-a lovit inflația, tuturor ne-a scăzut puterea de cumpărare din cauza acestei inflații de 15%, iar efortul financiar pe care l-au făcut românii în trimestrele 1 și 2 se reflectă practic în PIB”, a explicat Adrian Negrescu. ….Marele semn de întrebare din punctul meu de vedere rămâne prețul la energie, la gaze și la curent. La gaze, din ce vedem, Gazprom a anunțat deja o dublare a prețului pentru iarna aceasta….. Deci și energia se scumpește pe zi ce trece pe piețele internaționale și nu este exclus ca aceste estimări oarecum optimiste legate de temperarea inflației în trimestrele 3 și 4 să fie date peste cap de creșterea prețurilor la energie și gaze. Suntem într-o perioadă de incertitudine, într-o perioadă în care este greu să estimezi”, a explicat specialistul. Negrescu este de părere că ”a devenit mai ceva ca o loterie să estimezi economia”. ”Singura măsură pe care o putem lua este să ne pregătim pentru toamna-iarna care vine, să ne punem niște bani de-o parte și să ne evaluăm foarte corect veniturile pentru a preîntâmpina practic situațiile neplăcute în care să rămânem fără venituri și, Doamne ferește, să fim executați silit pentru facturile la energie sau pentru ratele bancare”, a punctat analistul economic…..” Integral: https://ziare.com
“Datoria publică a ajuns, din nou, la 50% din PIB / De ce nu aplică Guvernul noțiunea de antifragilitate? Gândirea anticiclică nu funcționează la politicieni Datoria publică a ajuns, din nou, la 50% din PIB, adică la cel de-al doilea prag al Legii responsabilității fiscal-bugetare. Atenție, cifra este raportată la nivelul lunii mai. Acum suntem în august. Poate niște principii de antifragilitate, în sensul descris de Taleb, ar ajuta mai mult bugetul, economia și viața noastră, a românilor. *Nu vă speriați dacă nu găsiți termenul antifragil în dicționar, acesta fiind inventat de Nassim Taleb, cunoscut pentru Lebăda Neagră Evident, deși legea spune, printre altele, că nu mai trebuiesc mărite costurile cu salariile bugetarilor, Guvernul vrea să facă exact pe dos: să le crească salariile cu 15% – 50%. Autoritățile se bazează mereu, pentru scăderea procentului datoriei, pe ceea ce numesc “scădere organică”, adică din creșterea nominală a PIB-ului. În ziua de astăzi, inflația este uriașă, deci și PIB-ul nominal este mai mare. Așadar, datoria se adună, dar apare ca fiind mai mică pentru că PIB-ul e mai mare. În aceste condiții, pentru că statul are cheltuieli foarte mari (a crescut și numărul de bugetari), chiar și cu dobânzile (au urcat cu aproape 48%) procentul datoriei s-a dus și el la 50%. Repetăm, datele sunt la nivelul lunii mai (ca sumă: 614,3 miliarde lei datorie). Statul continuă să se împrumute (atât pentru a rostogoli datoriile anterioare, cât și pentru a susține cheltuielile curente). Așadar, deficit. Prima rectificare din 2022 mărește cheltuielile cu 32,6 miliarde lei, iar deficitul cu 2,6 miliarde lei. Deficit înseamnă împrumut. …. Guvernul ar fi trebuit să se gândească de 2 ori înainte de a mări taxele în criză. Nu face decât să slăbească și mai mult economia. Bugetul se bazează pe taxele plătite de noi și de firmele pentru care lucrăm sau cu care colaborăm. Ar fi trebuit, poate, să se gândească la o gestionare mai bună a cheltuielilor proprii (aici nu s-a întâmplat nimic). Deși au dat de înțeles că, de fapt, au rezolvat o parte din excepțiile din codul fiscal, în practică… nu prea e așa. De exemplu, facilitățile din construcții, industria alimentară și agricultură nu au dispărut. Au scăzut plafonul la 10.000 lei, și chiar Adrian Câciu, ministrul Finanțelor, spunea că nu e cine știe ce impact, că majoritatea erau sub 10.000. Acesta este doar un exemplu. (Să vedem ce efecte vor avea creșterile de taxe de anul viitor asupra noastră, atunci intră în vigoare „grosul” măsurilor din Ordonanța 16/2022) Ca să ai un buget antifragil, ar însemna, de exemplu, să realizezi excedente, să scazi datoria publică, să ai un sistem fiscal echitabil pentru toată lumea. Lucrurile astea nu se întâmplă. Prin modificările de Cod fiscal din ultimii ani și a creșterii cheltuielilor bugetare cu salariile, s-a întâmplat exact opusul. Bugetul a devenit fragil. …. Gândirea anticiclică nu funcționează la politicieni. Scopul e mereu pe termen scurt: să câștigăm următoarele alegeri, apoi vom vedea ce va fi. Așadar, resursele sunt mereu cheltuite prost, evindent nu în interesul românilor. Așa cum dădea de înțeles și economistul Radu Crăciun, ar trebui să ne pese de deficitul bugetar, pentru că plătim taxe mai mari fix din cauza asta. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Mai bine mai târziu anul acesta decât la anul Declarația ministrului Marcel Boloș că statul lucrează la un sistem de supraimpozitare pe lanţul producători-furnizori-traderi de energie face parte din foarte puținele vești bune venite dinspre Guvern din ultima vreme și îmi oferă posibilitatea de a face câteva reflecții pe această temă. Trebuie remarcat de la început că în lumea aceasta energetică sunt două categorii de firme: unele care și-au crescut prețul de producție, de transport sau de furnizare obligate de situația piețelor și a burselor și altele care au crescut prețul din dorinţa de face profituri mari și ușoare. …. Trebuie însă să observ că piața nereglementată este o mină de aur pentru pungași care, acolo unde nu există legi, profită ca să câștige bani nemunciți. Aceștia sunt speculanții și, după modesta mea opinie, dacă cel ce produce trebuie protejat și ajutat, cel ce doar mișcă produse ca să crească prețul trebuie încorsetat și obligat să respecte ceva reglementări ce au de-a face cu onestitatea economică. Legi antitrust acolo unde este cazul, stabilirea de procente ce se pot adăuga prin vânzare-cumpărare de produse și, da, supraimpozitarea profiturilor. Să luăm exemplul unui trader de energie care lucrează cu câțiva oameni și cu calculatoare și prin manevre economice distorsionează piața. Ce muncă în plus a depus traderul de energie electrică sau de gaz anul acesta față de anul trecut? Niciuna. Ce plus valoare a adus acesta economiei prin tranzacțiile sale? Niciuna. Atunci de ce merită ca profitul său să crească enorm față de cel de anul trecut? Profitul companiilor din energie, fie ei furnizori sau traderi, trebuie redus la o valoare normală, de 10% să zicem, vor ști economiștii mai bine cât ar fi un profit onest la tipul de activitate a firmelor respective. …. De ce a ieșit ministrul Boloș cu această declarație, deși dumnealui lucrează la Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene, nu mi-e clar. O asemenea declarație era treaba domnului Popescu-OMV de la Ministerul Energiei. Să înțeleg că nu doar cei de la energie lucrează la acest proiect de lege ci și alții, de la Investiții sau de la Finanțe. O altă nedumerire mă bântuie: de ce Guvernul vine așa de târziu cu acest proiect, dacă în alte țări europene el a fost pus în aplicare? …. Apoi, situația din piață nu este una normală, o fi sesizat acest lucru domnul Virgil Popescu? Eu cred că este necesară o ordonanță care să stabilească starea de necesitate în domeniul energiei, asta ca statul să aibă mână liberă în a legifera și acționa. Apropo, să nu uit, supraimpozitarea trebuie să se aplice pe tot anul fiscal 2022. Așa-i corect, să tai buruiana otrăvitoare din rădăcină. A, să nu uit, legea aceasta trebuie să se aplice tuturor firmelor, de stat sau particulare, totuna, că profitul nesimțit nu miroase a viorele, dacă este ,,produs” de stat și nu de vreun capitalist îmbrăcat în blană de oaie. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Opinie Dragoş Damian, Terapia Cluj: Primarul din Brădişor şi prognozele pentru 2022 In toamna lui 2021 in satuletul de munte Bradisor oamenii nu prea se omorau cu munca. Ca sa-i mobilizeze, Primarul i-a chemat si le-a spus:- “O sa vina o iarna foarte grea, mergeti si adunati 10 care de lemn pentru foc”. Cam doua zile a durat munca, dupa care, satenii iar s-au pus pe stat. …. Si povestea se repeta iar si iar, pana ce se adunara cam multe care cu lemn pentru foc. Primarul, usor panicat, suna la biroul de meteorologie sa afle, cu adevarat, cum va fi iarna. Biroul de meteorologie ii spune sa fie pregatit pentru ca va fi o iarna foarte grea. Primarul, un pic mai linistit acum ca are mult lemn pentru foc si ca satenii nu au sa-i ceara demisia ca i-a pus la munca degeaba, intreaba:- “Spuneti-mi va rog, doar de curiozitate, de unde stiti?” – ”Pai am facut munca de teren, strangere de informatii, diagrame, evaluari si analize serioase si am constatat ca satenii din Bradisor au adunat 50 de care de lemn pentru foc, demonstrand astfel ca iarna va fi foarte grea”, raspunde biroul de meteorologie. Cam asa si cu prognoza analistilor pentru 2022 privind evolutia cresterii economice, a colectarii veniturilor bugetare, a inflatiei, a cursului de schimb, a imobiliarelor, a preturilor la combustibili si utilitati, etc. Totul s-a bazat pe analize serioase. ….Romania, care trebuia sa stagneze, are in primul semestru una dintre cele mai mari cresteri economice din lume, colectarea este peste asteptari, inflatia care aparent este scapata de sub control pare a se domoli, leul care trebuia sa treaca de pragul de 5/Euro se intareste, imobiliarele se scumpesc de ajungem din urma tari dezvoltate iar combustibilii se ieftinesc…..Iar acum, in toamna lui 2022, guvernantii ne spun ca urmeaza o iarna foarte grea. Bradisor sta insa bine, se pare ca i-a ramas lemn pentru foc din cel de anul trecut.” Integral: https://www.zf.ro
“Octavian Berceanu acuză autoritățile că îi ”acoperă” pe cei care provoacă incendii de vegetație: ”Suntem campionii absoluţi în clasamentul piromanilor” Fostul şef al Gărzii de Mediu Octavian Berceanu a anunțat vineri, 19 august, că incendiile din acest an au afectat în România 150.000 de hectare, adică de zece ori mai mult faţă de media anilor 2006 – 2021. Berceanu a invocat date oferite de Sistemul european de informaţii privind incendiile forestiere (EFFIS). El a atras atenţia, într-o postare pe Facebook, asupra faptului că cenuşa rezultată în urma incendiilor riscă să îi afecteze pe locuitorii oraşelor, în condiţiile în care lipsesc perdelele de protecţie şi centurile verzi ale localităţilor. ”Oare unde credeţi că se opreşte cenuşa din arderile de mirişti, gunoaie, păduri sau păşuni? În perdelele de protecţie inexistente? În centurile verzi ale oraşelor? Cenuşa se opreşte fix în pădurile de blocuri şi betoane din marile oraşe. Şi n-o mai spală nimeni de pe trotuare sau acoperişurile blocurilor sau ale caselor. Nici măcar ploaia”, a scris Berceanu. ….”Am mers la Bruxelles şi am aflat că Romania e văzută ca ţara infracţiunilor fără infractori. Sau o ţară guvernată de infractori! Suntem campionii absoluţi în clasamentul piromanilor care dau foc ogoarelor, stufului din Rezervaţia Deltei Dunării, pădurilor după ce au fost tăiate ilegal, deşeurilor, anvelopelor şi afacerilor cu asigurare care sunt pe cale să dea faliment. (…) Călduri au mai fost şi în alţi ani, însă, aşa cum vă arătam şi în primăvară, numărul miriştilor incendiate de către oameni a depăşit orice record anterior. Există presiuni politice imense pe instituţiile statului ca aceste incendieri să rămână cu autori anonimi, astfel încât piromanul care iese la vot să nu-şi modifice opţiunea electorală. Pur şi simplu, primarii nu vor să ofere autorităţilor datele persoanelor care au suprafeţe incendiate şi se fac vinovate. Iar Poliţia Română şi celelalte instituţii primesc ordine să stea în băncile lor şi să nu strice liniştea votanţilor cu amenzi şi dosare penale”, a susţinut fostul şef al Gărzii de Mediu. ….” Integral: https://ziare.com
“Poţi să te numeşti antreprenor dacă câştigi 2.000 de euro pe lună? De la ce nivel merită să laşi un job cât de cât sigur, cu salariul la timp, pentru a o lua pe cont propriu cu propria afacere, dar cu riscurile şi stresul de rigoare? …. Unele afaceri poate ajung la 100.000 de euro încasări în primul an de activitate, poate 200.000 de euro, poate 300.000 de euro. Dar unele businessuri fac 20.000 de lei pe an, 30.000 de lei, 40.000 de lei pe an, cel puţin în primul an de activitate. La aceste sume, mulţi se întreabă dacă antreprenorii din spatele acestor businessuri pot fi denumiţi antreprenori în adevăratul sens al cuvântului sau microantreprenori. Spre exemplu, dacă ai încasări cu businessul tău de 30.000 de lei pe an, asta înseamnă 2.500 de lei pe lună, adică 500 de euro pe lună. Mai puţin decât un salariu mediu, care este de 700 de euro pe lună, net. Chiar şi la un business de 100.000 de lei pe an, adică 20.000 de euro pe an, ceea ce înseamnă mai puţin de 2.000 de euro pe lună, antreprenorului din spate parcă nu-i rămâne nimic. Cât poţi să câştigi dintr-un business cu clătite, dintr-un van de cafea, dintr-un van de sendvişuri pe care le plimbi pe la târguri? La încasări de 100.000 de lei pe an ai cheltuieli de 50.000 de lei, îţi rămân 50.000 de lei pe an, adică 4.200 de lei pe lună, adică 800 de euro. Într-o multinaţională poţi să iei mai mult de 800 de euro pe lună, dublu, dacă nu chiar triplu. Are sens să ai businessul tău ca să-ţi rămână 1.000 de euro pe lună? Sau de la ce nivel de câştig are sens să te chinui ca antreprenor să te scoli dimineaţa, în speranţa că în ziua respectivă vei vinde ceva? ….Este frumos să fii antreprenor – după cum spun cei care sunt antreprenori, sună mai bine decât cuvântul patron sau afacerist. Revine totuşi întrebarea dacă merită din punct de vedere al banilor câştigaţi, din punct de vede al muncii depuse, din punct de vedere al stresului să-ţi baţi capul cu o afacere. Mai degrabă, de la ce nivel în sus merită din punct de vedere financiar să fii antreprenor? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Cum au dispărut de pe harta Bucureștiului bazele sportive ale fabricilor din perioada comunistă. „Este cam ce s-a întâmplat și cu clădirile de patrimoniu”/ Ce mai poate fi salvat Bucureștiul a pierdut circa 60% din bazele sportive ale fabricilor din perioada comunistă, arată o cercetare făcută de un ONG, în cadrul proiectului ”Stadion de cartier”. Deși legea prevede că nu ai voie să schimbi destinația acestora, o parte au fost demolate și în loc s-au construit blocuri sau mall-uri, o altă parte sunt în paragină, pe terenul lor fiind în diferite stadii de avizare proiecte imobiliare. Doar 40% mai sunt funcționale, însă nu se știe pentru cât timp. …. Între timp, să faci sport în București a devenit un lux. Ca un copil să practice sport la un club privat, costă de la 200 de lei la 1.000 de lei pe lună, depinde de sport, cele mai scumpe fiind înotul și tenisul. Marele jaf Majoritatea bazelor sportive au aparținut fabricilor construite în perioada comunistă. După 1990, intreprinderile au fost transformate în societăți comerciale cu capital de stat. Potrivit Hotărârii nr. 834 din 14 decembrie 1991, privind stabilirea şi evaluarea unor terenuri deţinute de societăţile comerciale cu capital de stat, acestea trebuiau să primească în patrimoniu terenurile necesare desfășurării activității, iar restul urmau să ajungă la administrația locală. Deși bazele sportive nu erau necesare desfășurării activității, acestea au ajuns totuși în patrimoniul societăților de stat. Apoi au fost privatizate și au ajuns, pe nimic, la diverși oameni de afaceri care le-au vândut mai departe unor dezvoltatori imobiliari, cu zeci de milioane de euro….. Antropologul spune că pentru a putea fi construite, din cărțile funciare a dispărut, inexplicabil, destinația de bază sportivă. – ”Este cam ce s-a întâmplat și cu clădirile de patrimoniu, în primul rând au fost abandonate, neîntreținute, natura lăsată să îți facă treaba, până când s-au distrus. – Distrugându-se, în situația foarte incertă funciar a Bucureștiului, la un moment pentru multe dintre ele au fost modificate cărțile funciare astfel încât să fie încadrate la curți construcții deși era clar că pe amplasamentul acela a funcționat o bază sportivă. – De exemplu, stadionul Girueta, din Drumul Găzarului, care în cartea funciară apare ca teren împrejmuit și nu e absolut nicio mențiune că acolo a fost teren de fotbal cu vestiare, terenuri secundare de antrenament. …Printre bazele sportive de cartier care au dispărut se numără baza sportivă CFR BTA, de pe strada Mânzului, unde s-a construit un ansamblu rezidențial prin 2008-2009, baza sportivă Spartac, unde s-a construit un mall, baza sportivă Automatica de pe Barbu Văcărescu, unde se construiește un ansamblu cu locuințe birouri, Girueta unde a fost aprobat un supermarket, spune Andrei Mihail. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Cine era Daria Dughina si ce declara despre războiul din Ucraina. În Rusia trebuie unitate absolută ….. Darya Platonova Dugina avea 30 de ani, a absolvit Universitatea de Stat din Moscova, specializat în neoplatonism. Făcea dese comentarii politice împotriva occidentului și era o susținătoare a lui Putin, la fel ca tatăl său. Unul dintre filosofii săi favoriți era teoreticianului marxist Antonio Gramsci. Ea declara că „principala bătălie de astăzi nu este atât militară, cât culturală”. Pe 4 iunie a fost inclusă pe lista celor sancționați de Regatul Unit în cadrul răspunsului Occidentului la invazia rusă a Ucrainei. Ea a fost sancționată pentru „oferirea de sprijin sau promovarea politicilor de destabilizare a Ucrainei”. Ce declara Daria „În ceea ce privește estul Ucrainei, pot concluziona, pe baza observațiilor din Donețk și Luhansk și din regiunile învecinate, că pot accepta Imperiul Eurasiatic pe baza credinței ortodoxe, a ideii ruse și așa mai departe. Pentru mine, perspectiva unei cooperări sau a unei alianțe cu China este probabilă, deoarece au găsit un compromis cu privire la modul în care își păstrează identitatea, rămânând în același timp parte a sistemului mondial. Mi se pare că atunci când Rusia este în război, când țara voastră este în război, trebuie să existe o unitate absolută. Nu sunt permise [alte] voci. Există o decizie, există un act de voință și trebuie executat.” …. Cunoscătorii doctrinei lui Dughin spun că „viziunea” lui Putin despre Ucraina este conformă cu ceea ce a scris misticul prin anii 1990. Dughin a cerut de multă vreme o invazie a Ucrainei și crede că Moscova are dreptul de a conduce toată Europa și Asia. Scrierile sale – citite obligatoriu de soldații ruși – proclamă o viziune paranoică asupra lumii care cere ca Ucraina să fie absorbită de Rusia, iar Moscova să controleze totul, „de la Vladivostok la Dublin”, adică vreo 8.000 de kilometri din estul îndepărtat al Rusiei până în vestul Europei. …. Dughin a vorbit despre „nevoia de regenerare a națiunii prin violență și război”. „Această idee a unui „om nou” care va ieși din conflict este o parte centrală a fascismului clasic”,a explicat, pentru The Sun, Marlene Laruelle, director al Institutului pentru Studii Europene, Ruse și Eurasiatice de la Universitatea George Washington. ” Integral: https://newsweek.ro
“Horoscopul accidentelor rutiere. Ce rişti în funcţie de zodie Berbec. Nativii acestei zodii fac accidente din incăpățânare, ei insistând să depășească chiar și atunci când vine un TIR din față, ultimele lor cuvinte fiind: ”Dar să se dea el la o parte!”; Taur. Cel mai mare risc e să adoarmă la volan pentru că au o mașină foarte comodă, cu scaun moale din pluș și ascultă doar muzică de tihnă sau audiobookuri de mindfulness; Gemenii riscă să fie loviți din spate pe autostradă, pentru că merg pe mijloc, ei fiind incapabili să se decidă la una din benzi; Rac. Șoferii născuți în această zodie o pățesc atunci când merg în marșarier pe autostradă pentru că au ratat ieșirea, fiind extrem de uituci; Leu. Conducătorii auto în zodia Leu sunt în general împușcați de polițiști, pentru că refuză să oprească la semnalele acestora, pe motiv că șefii nu stau la discuții cu slugile; …. Scorpion. Șoferii din Scorpion o pățesc atunci când se bagă în fața altora la coadă la vamă și cineva le sparge farurile cu bâta de baseball; Săgetător. Fără centură, cu bongul în dreapta și o mână scoasă pe geam ca să arate muie celorlalți șoferi, Săgetătorii sunt un accident pe roți încă de la plecarea de pe loc; Capricorn. De cele mai multe ori șoferii din Capricorn nu sunt atenți și ajung cu mașina în șanț pentru că fac ceva pe laptop pentru muncă în timp ce conduc; ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“Preţul pe bursă al energiei este de patru ori mai mare decât acum un an
Preţul energiei electrice pe piaţa spot a bursei OPCOM (Piaţa pentru Ziua Următoare – PZU) a avut o medie de 1.813 lei pe MWh în luna iulie 2022, valoare de patru ori mai mare faţă de preţul mediu înregistrat în aceeaşi lună a anului trecut, respectiv 462 lei pe MWh, potrivit raportului lunar postat pe site-ul operatorului bursier.
Valoarea totală a tranzacţiilor a fost de 4,35 miliarde de lei în luna iulie, în creştere cu 364% faţă de aceeaşi lună a anului trecut. Pe de altă parte, volumul tranzacţiilor a crescut cu 18%, până la 2.352.019 de MWh…..”
https://spotmedia.ro/stiri/economie/pretul-energiei-pe-bursa-in-iulie-de-patru-ori-mai-mare-fata-de-anul-trecut
https://amp.theguardian.com/world/2022/aug/21/ex-russian-mp-claims-russian-partisans-responsible-for-moscow-car-bomb
Suna logic, daca s-ar si confirma adevarat.
Buna ziua
https://www.hotnews.ro/stiri-international-25747029-fsb-sustine-stie-cine-ucis-dughina-ucraineanca-pregatit-atacul-timp-luna-apoi-fugit-din-rusia.htm
Deci :
– in plin război, femeia ucraina vine in ” vizita” in Rusia cu o lună în urmă. De parcă se trece granita ca înaintea războiului.
– se plimba cu mașina cum vrea dar schimbând targa de înmatriculare de 3 ori . Asta o susține FSB. Dacă erau așa de bine informați , cu de nu au oprit mașina pentru circulație cu numere false ?
– pune bomba , detonează explozibilul sâmbătă și a plecat imediat din Rusia ?
Mai să fie.
Daca nu sunt ageamii in FSB, sunt sigur mincinoși notorii.
Toată povestea e cusuta cu ață albă.