Revista Presei – 22 aprilie.”Când un politician vrea să arate să este preocupat de soarta poporului, bagă în discursul său, invariabil, o „provocare”. … „Tranziția” este o provocare, pandemia este o provocare, avem provocări în fiecare zi, suntem asaltați de provocări, trăim din provocare în provocare, România este o țară plină de provocări, m-am săturat de „provocări””
| 22/04/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 22 aprilie! Vremea va continua să se încălzească, astfel încât temperaturile maxime se vor încadra între 14 și 22 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 și 10 grade, ușor mai coborâte în depresiunile din estul Transilvaniei. Cerul va avea înnorări temporar accentuate, în special după orele amiezii şi noaptea, când local vor fi averse și descărcări electrice, în vest, nord, centru, la deal şi la munte şi pe arii restrânse în restul teritoriului. Izolat, cantitățile de apă vor fi mai însemnate și vor fi condiții de grindină. În zona montană, la altitudini mari, vor mai fi precipitații mixte. În București, cerul va fi variabil, cu înnorări temporare începând cu orele amiezii, când probabilitatea pentru averse și posibil descărcări electrice va fi în creștere. Temperatura maximă va fi de 20…21 de grade, iar cea minimă de 7…9 grade.
Sistemul de sănătate și instituțiile-persoane Nici un guvern nu a pus pe primul loc necesitatea unei reforme radicale a sistemului de sănătate. În momentul de față avem de 50 de ori mai multe biserici și mănăstiri decât spitale în România. Racilele sistemului de sănătate din România, deși multe dintre acestea au ieșit la iveală pe parcursul ultimelor decenii, s-au arătat în întregul lor în timpul pandemiei. În ultimii treizeci de ani s-au construit peste 8.500 de lăcașuri de cult și un singur spital, la Mioveni-Argeș. În momentul de față avem de 50 de ori mai multe biserici și mănăstiri decât spitale. Aici ne aflăm și în aceste condiții luptăm împotriva pandemiei. Înaintea campaniei electorale pentru alegerile locale de anul trecut, fostul primar general al Capitalei Gabriela Firea anunța că a fost încheiat studiul de fezabilitate, care a costat 3,5 milioane de euro, pentru construirea unui spital în zona Pipera, care urma să fie cea mai mare clădire după Palatul Parlamentului. Conform obiceiului autohton, cele două trusturi de construcții care urmau să ridice edificiul megalomaniacei foste primărițe au subcontractat lucrările unor firme cu câte zece-douăzeci de muncitori. Proiectul faraonic al lui Firea s-a încheiat cu câteva săpături, după care a fost abandonat de actualul primar general Nicușor Dan, care a informat bucureștenii că vrea să construiască un alt spital. Am dat acest exemplu pentru a scoate în evidență eșecul din fașă al unor proiecte destinate sifonării banilor publici. Infrastructura sistemului de sănătate din România nu numai că nu s-a îmbunătățit, ci s-a degradat de la un an la altul. Tragedia de la maternitatea Giulești unde, din cauza unei prize defecte, a izbucnit un incendiu în care șase nou-născuți din secția de terapie intensivă au fost arși de vii iar alți cinci au rămas cu sechele pentru tot restul vieții, s-a datorat neglijenței personalului medical, dar și infrastructurii rămase de pe vremea comunismului. Fostul manager al spitalului, Bogdan Marinescu, a scăpat cu șase luni de închisoare cu suspendare. Câți bani investiți în instalația electrică și în angajarea mai multor electricieni ar fi putut să-i scape cu viață pe cei șase nou-născuți care au ars în incubatoare? În orice caz, putem presupune că mai puțini decât afacerile fostului manager, care a deținut această funcție douăzeci și șapte de ani. Tragedia de la Colectiv, în care și-au pierdut viața 64 de tineri iar 186 au fost răniți, dincolo de vinovăția patronilor clubului a scos la iveală și culpa reprezentanților Ministerului Sănătății, a managerilor și a medicilor, care au ținut morțiș ca tinerii cu arsuri foarte grave să fie tratați în spitalele din București, ascunzând faptul că în fiecare zi mureau răniți în stare critică din cauza infectării cu bacteriile nosocomiale. Când adevărul nu a mai putut fi ascuns, 20 de răniți au fost transferați la spitale specializate din străinătate. Dar pentru unii a fost prea târziu. Numeroase incidente tragice au fost înregistrate în timpul pandemiei….. Politizarea sănătății pacienților În sistemul de sănătate, de treizeci de ani am avut anul și ministrul. Legile sănătății au fost nu de puține ori adoptate la pachet prin asumarea răspunderii ministeriale. În virtutea faptului că o treime din medicii români au emigrat și lucrează în străinătate (numai în Franța și Germania sunt peste 9.000) era nevoie, de mulți ani, de o reformare a sistemului. Nici un guvern nu a pus pe primul loc această necesitate. Investițiile în modernizarea spitalelor și în dotarea cu aparatură performantă ar putea să mai scadă presiunea asupra sistemului, în condițiile în care bugetul public cheltuie în prezent 80% numai pe salarii. Același rezultat l-ar putea avea și promovarea rezidenților, care nu au loc de seniorii bisturiului….. Politizarea lumii medicale a făcut ca o instituție să fie asimilată funcției. De pildă, Direcțiile de Sănătate Publică (DSP) sunt conduse de afiliați politic, deși legea prevede ca funcțiile de conducere să fie ocupate prin concurs. Pe de altă parte, aproape jumătate din directorii executivi ai DSP-urilor nu au pregătire medicală, iar dintre aceștia cei mai mulți sunt juriști sau ingineri. Agenția Națională de Integritate (ANI) a sesizat o serie de cazuri de incompatibilități și conflicte de interese în care unii directori de spital erau și angajați ai DSP sau consilieri locali la primărie. De ce sunt atât de vânate funcțiile din sistemul de sănătate? Pe de o parte pentru bani – România se situează pe primul loc în UE la fraudarea fondurilor europene, conform Oficiului European de Luptă Anti-fraudă (OLAF), și e greu de crezut că vătafii sistemului de sănătate au stat și stau cu mâinile-n sân. Cea de-a doua parte a răspunsului ține de microbul puterii. Integral: https://www.dw.com
Cenușă și diamant Când ai o criză sanitară și o criză economică e limpede că mai lipsește ceva. De-aia ieșea lumea în stradă cu nemulțumiri Și într-adevăr lipsea “o criza politică majoră” – pe care a oferit-o vicepremierul Barna. Cum se ajunge rapid la o criză politică majoră? Pornind de la un personaj minor. Mai exact: după ce Vlad Voiculescu a fost demis de la Sănătate împreună cu Andreea Moldovan, mâna sa dreaptă – care semnase și publicase (fără știrea premierului) modificarea criteriilor de carantinare băgând astfel capitala în carantină pe ușa din dos, Barna a anunțat că USR-PLUS i-au retras sprijinul politic premierului. Cazul e frecvent: când n-ai bani și esti bolnav, te părăsește și nevasta. Respectiv aliatul: ”vrem să guvernăm fără Cîțu”. Oricum guvernau fără el. USR PLUS ca și UDMR și PNL și-au declarat autonomiile teritoriale pe ministerele lor privatizându-și guvernarea. Auzind de criză, Ciolacu a cerut imediat alegeri anticipate. Super! Anul trecut au ținut-o Iohannis și PNL cu anticipatele până a dat pandemia peste noi, acum a luat-o Ciolacu iar cu anticipatele. N-are minte nici cât Șoșoacă. Orban era liniștit: “singura soluție de guvernare e coaliția actuală” iar “guvernarea e mai importantă decât o persoană”. Depinde. Pentru Barna, premierul e persona non grata în timp ce “Vlad nu e perfect, nu e diamant” dar “ e cea mai bună opțiune și a deranjat multă lume”. Demiterea lui VV a fost regretată de Bulai și Năsui (USR) care au considerat că “mafia din Sănătate“ l-a executat pe Vlad fiindcă a lovit-o (Vlad Țepeș, nu alta!) năprasnic. De-aia o doare în cot. Și iubita lui VV a deplâns “momentul fatidic” al demiterii “într-o zi ploioasă” – plângea și cerul după el! – și “înainte de Paște”. De fapt era înainte de 1 Mai…..Cîțu a fost numit “zombie politic” de ministrul Drulă. Dar nu s-au certat. La plecare VV a informat că a avut “un mandat de 113 zile cu ciocniri de mentalități”, că a moștenit “un sistem sanitar în colaps” dar foarte agresiv: ”dacă-l deranjezi, te elimină” întrucât “țara asta n-a ieșit din epoca epoleților și a specialilor”. Adevărat. Altfel nu ajungea VV ministru descoperind, abia după 100 de zile, raportări mai puține ale morților de COVID. Fără cifre, fără probe.”Dacă nu eram demis nu ieșeam în public” a recunoscut temerarul. Dimpotrivă, statea, “investiga” și rămânea (vorba manelistului) “un șmecher de catifea”. Cîțu n-a vrut să comenteze opiniile personale ale cuiva ajuns în opoziție dar l-a somat pe Barna să spună ce știa despre descoperirile macabre ale lui VV. I-am spus ieri, a replicat Barna. Atunci aflase și el (era prima oară în România). La restul întrebarilor Cîțu a răspuns cu vaccinarea și cu economia: atingem 5 mil. de vaccinări și deschidem economia deși ”suntem printre puținele țări cu economia deschisă”. E-nchisă sau deschisă? Până la ce oră? ….Pentru șefa Senatului Anca Dragu (PLUS) “cel mai performant guvern a fost guvernul Năstase”. Dragu de el, Dragu de PSD! Cu tot dragul ciao Anca! PLUS trei trandafiri. Integral: https://revista22.ro
Finalul dramoletei Acordul încheiat marți seară în cadrul coaliției pare mai degrabă un armistițiu, decât o pace, anunțat cu fețe lungi, în declarații lemnoase și într-un total dispreț față de însăși transparența mult clamată. Acordul adițional nu aduce nimic esențial, ci doar pune niște accente, cu valoare juridică discutabilă. De exemplu, chiar prima propoziție: “Coaliția funcționează pe principiul solidarității și colegialității”. Nimic nou. Dar guvernul? Principiul solidarității guvernului este în art 109 din Constituție, al colegialității, însă, nu e. Dimpotrivă, el contravine art 27 din Legea 90/2001 care spune că „Hotărârile și ordonanțele se adoptă prin consens. Dacă nu se realizează consensul, hotărăște primul-ministru.” În cazul revocării miniștrilor, este introdusă obligația premierului de a informa, a evalua obiectiv și a supune dezbaterii coaliției. Nu deciziei, nu votului, ci dezbaterii. Adică, premierul poate pierde ceva mai mult timp cu o revocare, dar dacă vrea să o facă nu poate fi oprit, ci doar întârziat de niște pași procedurali. Pentru că este o prerogativă constituțională. Cu alte cuvinte, premierul va avea obligația să fie mai diplomat, atât. Pe partea de organizare ne-am ales cu un CoCoPo cederist pe stil nou. În ceea ce privește prioritățile coaliției, nu apare nicio soluție concretă la vreo problemă, ci doar niște termene foarte îndepărtate: pensiile speciale și legile justiției până la finalul anului, dacă va ține șandramaua până atunci, desigur. Și o comisie de cod electoral, nu se știe când. Despre conținutul acestor priorități nimic. Primari în două tururi? SIIJ? În rest, multe vorbe mari: transparentizare, eficientizarea funcționării statului. Importante, desigur, dar nimic concret. Iar unele formulări sunt de-a dreptul aberante: „calendar asumat pentru adoptarea poziției politice și implementarea acesteia la nivelul deconcentratelor”. Despre pandemie nicio vorbă în afara vaccinării, de parcă ne-am așteptă să meargă ca în Israel. Reforma sănătății se reduce la „transparența și eficiența investițiilor în infrastructura spitalicească, reforma managementului spitalelor”. De remarcat că din forma finală a documentului a dispărut, față de draftul care a circulat în presă, referirea la schimbări de metodologie privind raportările de cazuri și decese. Integral: https://www.dw.com
Dosarul 10 august: ce șanse are după compromiterea probelor Dosarul 10 august se redeschide, dar tergiversarea și, apoi, clasarea lui au dus la distrugerea sau anularea unor probe care nu mai pot fi recuperate. Câțiva dintre antreprenorii Justiției autohtone au ales, cumva intenționat, un circuit care să aneantizeze tot ceea ce era împotriva liderilor Jandarmeriei, acuzați că au reprimat violent protestul pașnic din 10 august 2018, din fața Palatului Victoria. Redeschiderea dosarului oferă o perspectivă optimistă în care magistrații români ar putea demonstra că nu totul e atât de putred în jurul acestui caz, după ce toate structurile de forță autohtone răsuflaseră ușurate crezând că scapă basma curată. Ce s-a schimbat, însă, la vârful Justiției, pentru a putea crede într-o rezolvare rapidă și corectă a unui dosar cu ramificații complicate? În primul rând, șefa Direcției de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism, procuroarea Georgiana Hosu, care a compromis în primă fază dosarul, și-a dat demisia, după ce soțul ei, fost polițist, a fost condamnat pentru instigare la folosirea în orice mod, direct sau indirect, de informații ce nu sunt destinate publicității. Georgiana Hosu a fost numită în această funcție de președinte, cu toate că acesta îi cunoștea vulnerabilitățile, iar ea, ulterior, a pus umărul la salvarea șefilor Jandarmeriei. În al doilea rând, dosarul se întoarce la procurorii militari, dar această revenire nu înseamnă neapărat o accelerare a anchetei. Dosarele istorice au stat decenii întregi la Parchetul Militar și marii vinovați încă nu au fost pedepsiți. Totuși, procurorul militar care a declanșat ancheta, Bogdan Pârlog, care știe bine dosarul, nu e neapărat optimist. A vorbit despre multe imagini care nu mai pot fi recuperate, dar și despre anularea altora: “Să nu uităm că în momentul în care procurorul de caz (Doru Stoica) a dat soluție (de clasare a dosarului), a și restituit telefoanele părților implicate fără să facă o percheziție informatică a telefoanelor respective.” Dacă le-ar fi verificat, procurorul ar fi găsit toate mesajele organizării represiunii, fiindcă întreaga comunicare s-a făcut pe WhatsApp. Nu e clar, deci, dacă probele rămase mai pot duce la o soluționare serioasă a cazului. În plus, spre deosebire de Mineriadă și Revoluție, unde faptele sunt imprescriptibile, în cazul reprimării de la 10 august, termenul de prescripție pentru purtare abuzivă este ridcol de mic. Dosarul 10 august a fost început de Secția Parchetelor Militare, care s-a autosesizat, imediat după manifestația din 2018. Atunci, peste 100.000 de oameni au venit în fața guvernului să strige împotriva guvernului PSD, să o susțină pe Laura Codruța Kövesi, demisă din fruntea DNA, și să se revolte din cauza modificărilor aduse legilor justiției și Codurilor penale. Jandarmii au intervenit în forță, folosind bastoanele de cauciuc și gaze lacrimogene împotriva manifestanților pașnici. Peste 700 de persoane au avut de suferit din cauza grenadelor lacrimogene sau pentru că au fost bătute, și au depus sesizări penale după 10 august 2018, considerându-se părți vătămate. Anchetatorii nu au reușit încă să afle dacă a existat o regie a reprimării manifestanților, și dacă da, cine a gândit-o și de ce. Apoi, cine a ordonat folosirea violenței împotriva protestatarilor și cine sunt responsabilii politici ai înăbușirii dure a protestului. Totuși, în mai 2019, șefii Jandarmeriei, colonelul Gheorghe Sebastian Cucoş, fost prim-adjunct al Jandarmeriei Române, maiorul Laurenţiu Cazan, fost director general al Direcţiei Generale de Jandarmi Bucureşti, și colonelul Cătălin Sindile, fost şef al Jandarmeriei Române, au fost acuzați pentru complicitate la abuz în serviciu și “complicitate la participație improprie la purtare abuzivă”. În cele din urmă, ei au fost salvați de Direcția de Investigare a Infracțiunilor de Criminalitate Organizată și Terorism (DIICOT), unde a fost mutat dosarul, după ce Jandarmeria a făcut o sesizare, acuzând că pe 10 august 2018 a avut loc o încercare de lovitură de stat. Ipoteză lansată și susținută de PSD, dar infirmată. În final, în 2020, cei trei lideri ai Jandarmeriei au fost scoși de sub urmărire penală de DIICOT, dar acuzațiile împotriva jandarmilor cu grade mici au fost trimise înapoi Secției Parchetelor Militare pentru continuarea cercetărilor. Odată cu redeschiderea Dosarului 10 august se amână acțiunile la CEDO pe care le pregăteau mai mulți avocați ai victimelor și reîncepe bătălia pentru salvarea foștilor capi ai jandarmilor. Dintre ei, Laurenţiu Cazan a fost avansat locotenent-colonel și este adjunct al directorului general al Jandarmeriei Municipiului București, în vreme ce coloneii Gheorghe Sebastian Cucoş de 45 de ani și Cătălin Sindile de 43 de ani s-au pensionat. Integral: https://www.dw.com
Alina Ghica, judecătoarea care a suspendat completurile de 5 judecători la cererea lui Dragnea și a anulat o parte din prejudiciul din dosarul Tel Drum, a fost promovată la Înalta Curte Judecătoarea Alina Ghica – vicepreședinte al Curții de Apel București, fostă șefă a CSM și o apropiată a Liei Savonea, fostă șefă a CSM – a fost admisă pentru un post de judecător la Înalta Curte de Casație și Justiție – Secția de Contencios Adminsitrativ și Fiscal în urma probei interviului, potrivit unui anunț al CSM. Alina Ghica este unul dintre judecătorii care au suspendat completurile de 5 judecători de la ÎCCJ din 2018, după ce liderul PSD de atunci, Liviu Dragnea, a contestat modul de tragere la sorţi a completurilor. În plus, Ghica a anulat o parte din corecțiile financiare impuse de OLAF în afacerea Tel Drum, la cererea Consiliului Județean Teleorman. O altă judecătoare promovată la ÎCCJ este Adina Ponea, președintele Curții de Apel Craiova. Ea a semnat scrisoarea șefilor de instanțe care au condamnat protestele din magistratură împotriva legilor PSD ale Justiției. Ea este sora lui Ştefan Ponea, fostul şef al IPJ Mehedinţi arestat, însă în final achitat în dosarul de corupţie al lui Adrian Duicu, fostul baron local PSD. Judecătoarea Ponea a fost preşedinte al Secţiei de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Craiova, adică locul unde Duicu a câştigat procesul de incompatibilitate cu ANI. Fratele judecătoarei, poliţistul Ştefan Ponea, era acuzat tocmai că l-ar fi ajutat pe Duicu să scape de procesul cu ANI şi, în schimb, ar fi primit o avansare în funcţie la Bucureşti….. În schimb, Vasile Bîcu, judecătorul CAB care a dat jos șeful Armatei chiar în ziua vizitei șefului NATO la București, a picat proba interviului. Bîcu a fost trimis în judecată pentru corupţie, dar a fost achitat. A fost coleg cu senatorul corupt, Cătălin Voicu, la Universitatea Bioterra. CSM trebuie să anunțe și rezultatele pentru Secția penală a ÎCCJ. Printre magistrații înscriși sunt nume controversate, precum Mihai Udroiu, Adina Cioflan, Laura Soane sau Marius Cristian Epure. Mihai Udroiu este judecător la Curtea de Apel Oradea. A fost consilier al șefei DIICOT, Alina Bica, condamnată definitiv la 4 ani de detenție pentru favorizarea infractorului și fugită în Italia. Udroiu însuşi a fost vizat de o acuzație de trafic de influenţă, potrivit unui document intern al DNA publicat de jurnalistul Robert Turcescu pe blogul lui, în decembrie 2014….. Adina Cioflan și Laura Soane sunt judecătoare la Curtea de Apel Oradea. Ele au făcut obiectul unui dosar al DNA Oradea, însă cazul a fost clasat. Ulterior, judecătoarele au făcut plângere împotriva procurorilor la Secția specială după ce în spațiul public au apărut înregistrări în care procurorii vorbeau să le facă judecătoarelor dosare penale ca să le liniștească și să bage frica în ele. Judecătoarea Cioflan a achitat o contabilă prinsă în flagrant de luare de mită într-un dosar al DNA Oradea. Judecătoarea Cioflan a achitat și 37 de poliţişti de frontieră, vameşi şi transportatori din Satu Mare, anchetaţi de fostul PNA din 2003 şi trimişi în judecată de DNA în 2006, pentru luare de mită. Judecătoarea Cioflan a anulat toate intercepările făcute de SRI în baza deciziilor CCR din 2016 şi 2017, deşi aceste decizii vizează noul cod de procedură penală, iar probatoriul din dosarul poliţiştilor a fost administrat în baza vechiului cod. Marius Cristian Epure de la Curtea de Apel Constanța este magistratul care l-a achitat pe fostul primar Radu Mazăre într-unul dintre dosare, în care acesta fusese condamnat inițial la 6 ani şi 6 luni de închisoare cu executare. Integral: https://www.g4media.ro
Inspecția Judiciară cere suspendarea unor judecători, pentru că au făcut politică pe Facebook. Magistrații acuză răzbunarea lui Netejoru Asociațile ”Mișcarea pentru Apărarea Statutului Procurorilor” și ”Inițiativa pentru Justiție” îl acuză pe șeful Inspecției Judiciare, Lucian Netejoru, de duplicitate după ce acesta a cerut suspendarea a opt judecători pentru discuții purtate pe Facebook.Potrivit Radio Europa Liberă, Netejoru a cerut Secției pentru Judecători a CSM să îi suspende din funcție pe judecători, până când instituția pe care el o conduce va stabili dacă ”au adus atingere prestigiului Justiției și au făcut politică”. Sunt vizați pentru suspendare Dragoș Călin de la Curtea de Apel București, Laurențiu Marius Grecu de la Tribunalul Mehedinți și Alina Mihaela Gioroceanu de la Tribunalul Olt. Totodată, sunt cercetați disciplinar alți 5 judecători: Cristi Dănileț de la Tribunalul Cluj, Anca Codreanu de la Tribunalul Brașov, Georgeta Ciungan de la Tribunalul Bihor, Alexandru Bălășanu de la Judecătoria Botoșani și Ioan Fundătureanu de la Curtea de Apel Pitești. Potrivit surselor publicației citate, judecătorii nici măcar nu au fost chemați să dea explicații, ci doar au fost informați pe e-mail că sunt cercetați disciplinar. Magistrații acuză răzbunarea lui Netejoru Doi dintre judecătorii vizați, Dragoș Călin și Alina Gioroceanu, au sesizat Curtea de Justiție a UE în legătură cu numirea interimară a lui Netejoru la Inspecția Judiciară, dar și în ce privește inființarea Secției Speciale. În aceste condiții, cele două asoaciații de magistrați care au reacționat miercuri sugerează că este vorba de o răzbunare a lui Netejoru față de judecători care au ”opinii diferite de opiniile grupului său de interese”. Mesajele pentru care Inspecția Judiciară îi cercetează disciplinar au fost postate într-un grup de Facebook – ”Forumul magistraților” – în care sunt peste 2.000 de judecători și procurori din toată țara. Fragmente de pe acest grup au apărut într-o publicație și astfel Netejoru motivează acțiunea disciplinară. În comunicatul transmis SpotMedia.ro, cele două asociații de magistrați îl critică dur pe Netejoru. ”Am aflat cu surprindere că Inspecția Judiciară – Direcția de inspecție pentru judecători a dispus începerea cercetării disciplinare față de mai mulți colegi judecători pentru îndrăzneala de a-și exprima în mod liber părerile pe un grup de Facebook care avea caracter privat. De asemenea, am constatat că în opinia Inspecției Judiciare capacitatea de a-ți forma și exprima păreri personale cu privire la aspecte ce vizează în mod direct activitatea instanțelor și parchetelor precum și buna administrare a sistemului de justiție – activitatea Ministerului Justiție, calitatea și validitatea argumentelor utilizate de CCR în motivările sale sau modul în care va influența decizia CJUE organizarea sistemului judiciar – reprezintă conduite blamabile care pot fi remediate doar prin suspendarea din funcție a unor judecători. Suntem ‘convinși’ că este pur întâmplător faptul că solicitarea de suspendare din funcție vizează judecătorul care a trimis întrebarea preliminară la CJUE privind legile justiției și judecătorul care a formulat solicitarea de trimitere în acel dosar. Modalitatea în care Inspecția Judiciară alege să acționeze depășește cu mult orice cadru legal pe care aceasta îl are la dispoziție și arată utilizarea dublului standard, inacceptabil în orice sistem democratic decent”, se arată în comunicat. Sunt vizați doar cei care au contestat măsurile lui Tudorel Toader….. ”Până la acest moment, în mod empiric, am putut constata că dacă procurorii și judecătorii discută în privat și îndrăznesc să nu fie de acord cu menținerea SIIJ, cu legile justiției astfel cum au fost ele modificate de Tudorel Toader sau cu opiniile despre viață și univers ale ‘prietenilor’ domnului Lucian Netejoru, cu siguranță vor fi vizați de cercetări disciplinare și propuneri de suspendări din funcție. Dacă însă suntem adoratori ai aspectelor indicate anterior, putem exprima public, sub formă de interviu, eseu, roman fluviu sau postări pe Facebook absolut orice aspect politic sau orice denaturare a adevărului este la modă în acea zi”, continuă comunicatul. Astfel, dacă cei 3 au intrat în vizorul IJ pentru declarații precum „totuși, decizia CCR pe C3 este contrară dreptului UE”, „E oficial. Ministerul Justiției a scăpat de Predoiu. Un an irosit de un personaj politic care să nu mai aibă vreodată mandat la justiție” sau ”În afară de USR, nu cred că dorește cineva această măsură”, cele prezentate de cele două asociații sunt de cu totul altă natură. Integral: https://spotmedia.ro
Autostrazile Moldovei au probleme dinainte sa existe. “Suntem in mare intarziere cu studiile, nu vom lua banii de la PNRR” ….”Aparent lucrurile par ca merg bine, dar in realitate sunt sincope mari. Nu s-a ajuns la o intelegere in interiorul Guvernului pentru stabilirea unui pret de despagubire a persoanelor fizice si firmelor care au terenuri in zonele afectate. Exista un vid legislativ iar unii profita si cer sume astronomice. Marea golanie este ca in loc sa se dea o hotarare de guvern pentru stabilirea unui pret fix pentru aceste despagubiri, CNAIR a lasat la mana firmelor care se ocupa de studiile geo sa negocieze preturile. Spre exemplu, pe sectorul Focsani-Bacau, in zona Adjud, sunt vreo patru mari latifundiari care cer niste bani de te sperii si vidul acesta legislativ ii favorizeaza pe smecheri”, ne-a declarat Ionel Apostol. Acesta sustine ca pe tronsonul Focsani – Bacau, firma Consitrans, executantul studiului de fezabilitate si proiectului tehnic este in intarziere cu peste 3 luni fata de calendarul stabilit. Se lucreaza cu jumatate de masura “Au declarat astazi ca au in teren 5 foreze, din cele 10 trecute in contract. La intrebarea noastra, in ce puncte de pe traseu se afla cele 5 utilaje, am primit un raspuns mai mult decat ofensator. Citez: “dar de ce sa va spunem noi unde sunt pozitionate utilajele, sunteti de la securitate?” Ce parere aveti de o astfel de abordare? Credeti ca au ceva de ascuns? Eu da, cred”, sustine Ionel Apostol. Despre tronsonul Bacau – Pascani, atribuit firmei spaniole Acciona, aceeasi societate care executa si SF-ul pe tronsoanele Tg Neamt – Ditrau, Ditrau – Tg Mures, situatia este si mai delicata. Inginerul Apostol spune ca pe langa boicotarea sedintelor saptamanale de la CNAIR, firma are mari probleme cu sustinerea lucrarilor pentru ca nu au predat nimic concret ca sa sa poata fi decontat. Urmatorul tronson, Pascani – Suceava – Siret, situatia este la fel de delicata, aici contractant fiind firma Search Corporation. “Exista trei firme mari si late care lucreaza pe zona Moldova si ele au format un cartel, se sprijina intre ele, desi sunt concurente si doar ele castiga licitatiile CNAIR. Celalalte firma au fost descalificate din motive care nu se sustin“, ne mai spune Ionel Apostol. Fondatorul Asociatiei Impreuna pentru A8 spune ca pe Autostrada Unirii (A8) situatia este foarte complicate, motiv pentru care directorul general al CNAIR a cerut sprijinul in gasirea unor solutii legale pentru a putea salva sansa de finantare prin PNRR a celor doua capete, Tg Mures – Miercurea Nirajului si Leghin – Tg Neamt – Motca. “In acest sens, Asociatia Impreuna pentru A8 va comunica saptamana viitoare CNAIR – ului solutia pe care o vedem noi pentru rezolvarea acestor probleme. Am gasit in teren, ca de obicei, un singur utilaj, care incerca sa foreze in stanca, fara sa fie echipat corespunzator. Nu stiu ce sa mai zic. Cei de la Acciona (firma care face studiul geo) probabil ca ne cred fraieri. In sedinta au fost propuse sanctiuni pentru lipsa utilajelor din teren. Pe tronsonul Motca – Iasi- Ungheni se asteapta ordinul de incepere pentru executia studiului de fezabilitate si proiectului tehnic. Reamintesc ca firma castigatoare este Consitrans – acelasi executant de pe tronsonul Focsani – Bacau”, ne-a mai spus Ionel Apostol. Inginerul iesean sustine ca in ritmul acesta nu se vor primi banii prin Planul Natinal de Redresare si Rezilienta (PNRR) pentru finantarea celor doua autostrazi, pentru ca nu vor putea fi predate la timp studiile de fezabilitate complete. “Noi, societatea civila, vom fi la Bruxelles sa sustinem aceste autostrazi. Singura solutie pe care o vad viabila pentru repornirea lucrurilor este desfiintarea CNAITR si infiintarea unui serviciu mult mai suplu, cu oameni dedicati, nu cu aceeasi care stau de 30 de ani pe functii. Politic, daca nu exista intelegere la Bucuresti ca in Romania mai exista cateva regiuni subdezvoltate si nu se imping lucrurile n-avem nicio sansa sa mergem mai departe”, ne-a mai spus Ionel Apostol. Integral: https://ziare.com
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/hepta5756227.jpg?w=640&ssl=1)
Despre cuvintele goale ale premierului Cîțu sau „mai ușor cu tranziția pe scări” În comentariul său săptămânal în Libertatea, jurnalistul și dramaturgul Petre Barbu critică un discurs recent al premierului Florin Cîțu pe tema trecerii rapide la o economie de tip digital. O tranziție pe care premierul o vrea petrecută „acum”, imediat, peste noapte, cum nici foștii secretari de partid nu cereau lucruri înainte de Revoluție, remarcă Barbu. Dincolo de elan și dorințe, cuvintele premierului ascund altceva însă. Citesc o știre pe Radio România Actualități despre prezența premierului Florin Cîțu la o videoconferință despre piața de capital. Premierul a spus: „Este momentul să facem tranziţia şi trebuie s-o facem rapid către o economie competitivă, digitalizată, care promovează know-how, tehnologia, o economie modernă”. Mă întreb: ce i-o fi venit premierului să declare că „este momentul să facem rapid tranziția…” Eu, cetățean al României, cu impozitele plătite la zi, aștept această tranziție de 30 de ani. Nu neapărat „rapid”, dar să se facă. Am trăit „tranziția” de la economia socialistă la cea capitalistă pe vremea când Petre Roman era șeful guvernului, apoi a venit Theodor Stolojan, care a confiscat valuta din bănci, urmat de încremenitul Nicolae Văcăroiu, care a închis ochii la jaful sistematizat. A fost un eșec. A fost o „tranziție” în favoarea celor „aleși”, pentru că orice „tranziție” își are câțiva profitori și mulți fraieri. De ce Cîțu propune o „tranziție rapidă”? Nu este limpede ca lumina zilei că toți românii doresc asta? În fapt, care este destinatarul acestui mesajul al premierului? Asistența de la videoconferința formată din investitori în piața de capital? Oamenii de afaceri? Poporul? Dar și poporul vrea o viteză mai mare, că nu e român să nu tânjească după o economie competitivă, modernă, digitalizată, doar să fie bătut în cap să nu-și dorească asta! Ori destinatarul este Klaus Iohannis, premierul vrând să-l asigure pe președinte că este mobilizat, energic, pus pe fapte mari? (Dar să nu insinuez!) Sintagma „acum trebuie” mă tulbură. Am auzit mulți șefi de-ai mei, nu e momentul să detaliez, care le cereau subalternilor să facă o treabă „acum!, acum! acum!” Este cel mai ușor pentru un șef (prost) să comande: „Acum!”. De parcă tranziția la economia modernă se poate face cu un click pe telefon și gata: click cu tranziția! Nu în patru ani de zile, ci „acum”, pentru că vrea Cîțu! Nici secretarii de partid din fabricile și uzinele de pe vremuri nu le cereau colectivelor de oameni ai muncii să realizeze cincinalul „acum”. Chemările erau pentru depășirea planului cincinal, la indicația „secretarului general”, desigur!, dar nu „acum”. Graba lui Cîțu este dubioasă: acum, nu în patru ani! De ce atâta grabă? Cum să-i mobilizezi pe miniștri, secretari de stat, funcționari, antreprenori, cum să-l trezești pe poporul muncitor cu o asemenea chemare? … Am devenit intolerant și irascibil la cuvântul „provocare”, pronunțat în spațiul public românesc. Când un politician vrea să arate să este preocupat de soarta poporului, bagă în discursul său, invariabil, o „provocare”. ... „Tranziția” este o provocare, pandemia este o provocare, avem provocări în fiecare zi, suntem asaltați de provocări, trăim din provocare în provocare, România este o țară plină de provocări, m-am săturat de „provocări”! Multe provocări, puține decizii, foarte puține fapte. Altă banalitate a premierului trebuie înțeleasă astfel: România trebuie să aibă o economie puternică, competitivă în UE, „restul” reprezintă „promisiuni populiste”. Da, de acord, deja mă apucă somnul, dar sunt în ceață cu „promisiunile populiste”. …. Dar un lider nu se bazează doar pe prognoze, ci pe o viziune: cum va arăta România la sfârșitul pandemiei? Avem nevoie de această viziune, venită din partea premierului Cîțu sau, de ce nu?, a președintelui Iohannis, pentru a ne gândi dacă mai merită să ne grăbim (acum!) să facem o economie competitivă sau să ne grăbim să plecăm din România, acum! Integral: https://www.libertatea.ro
Presa în România: puțină transparență, multă autocenzură, bani de la Guvern Raportul anual al organizației Reporteri fără Frontiere (RSF) cu privire la libertatea presei plasează România pe locul 48, un loc mai bun decât al Ungariei (93) sau Greciei (70), dar mai slab decât al Italiei (41). Un loc îndepărtat de topul clasamentului: Norvegia, Finlanda și Suedia. În privința României, indexul RSF semnalează că viziunea autorităților statului asupra jurnalismului și libertății de expresie încurajează cenzura și auto-cenzura. Finanțarea presei este, de multe ori opacă sau chiar marcată de corupție, iar politicile editoriale sunt subordonate intereselor patronilor, care le folosesc adesea drept instrumente de propagandă. Mai mult, adaugă raportul, informațiile despre cei care dețin anumite entități media sunt ascunse publicului, iar Consiliul Național al Audiovizualului a blocat transmiterea acestor informații pe motiv că încalcă legislația cu privire la protecția datelor personale. Presa în pandemie În timpul pandemiei de coronavirus, lipsa transparenței și a comunicării din partea autorităților au subminat atât accesul la informații, cât și credibilitatea presei. Autoritățile au blocat sau întârziat informațiile despre materialele sanitare și cheltuielile care vizau efectele pandemiei. În timpul stării de urgență, Guvernul a anunțat o decizia controversată menită să interzică paginile de internet care propagau știri false și teorii ale conspirației, dar în practică, decizia nu a făcut decât să crească notorietatea acestora, mai arată documentul. Pentru a combate dezinformarea și a spijini presa, guvernul a alocat 40 de milioane de euro unor campanii de informare publică. Inițiativa a fost criticată din cauza lipsei de transparență și a unor criterii de calitate în alocarea fondurilor. Acestea au ajuns la entități media cunoscute pentru lipsa de etică și au favorizat autocenzura, se mai arată în analiza Reporteri fără Frontieră…..Oprirea campaniei care a suplimentat banii entităților media a fost invocată de observatorii media drept posibil motiv pentru care televiziuni precum Antena 3 și România TV au acoperit exagerat și distorsionat protestele față măsurile anti-COVID organizate la sfârșitul lunii trecute sau au promovat persoane care susțin teorii conspiraționiste. Adunări de mici dimensiuni erau descrise drept proteste de amploare, în care s-ar fi exprimat „furia poporului” în timpul unor „tensiuni uriașe”. O analiză paginademedia.ro remarcă că cele mai dramatice titluri (așa-numite burtiere) în timpul manifestaţiilor au fost folosite de România TV, televiziune care a primit de la Guvern, potrivit datelor publicate la începutul anului de G4Media, 2 milioane de lei. La acea vreme, Guvernul transmitea jurnaliștilor G4Media că a cheltuit 76 de milioane de lei din bugetul de stat pentru campanie, cu 14 milioane către entități din trustul fondat de Dan Voiculescu: Antena 1, Antena 3 și Radio Zu. Integral: https://romania.europalibera.org
Gafă diplomatică. Maia Sandu a venit la întâlnirea cu Iohannis fără schiuri Mult aşteptata reuniune diplomatică între Klaus Iohannis şi Maia Sandu a fost una presărată de gafe, cu precădere de partea moldovenească! Martorii spun că Maia Sandu l-a căutat iniţial pe Iohannis la Bucureşti, deşi conform Constituţiei capitala României e încă din 2014 la Predeal. Mai rău, atunci când a ajuns, în sfârşit, pe pârtia prezidenţială, lidera de la Chişinău era îmbrăcată subţire şi nu avea schiuri. „Sunt dezamăgit că nu am putut ataca pârtiile diplomatice de la prima oră, înainte să se aglomereze, dar e o ocazie bună să-i fac cadou doamnei Maia nişte schiuri cu însemnele României. Cel mai probabil aceste mici erori de comunicare sunt mâna PSD-ului”, a declarat Iohannis sau altă persoană înaltă în costum de schi, nu se ştie sigur fiindcă purta ochelari şi mască. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineața
Ce va scriam cînd Bârnă debita sa plece Citu ?
– tratative și pupat pe gingii.
– aleanta PNL – PSD. Fostul USL.
– alegeri anticipate.
Înfăptuită prima. Scuipat și după aia pupat. 😀😀
Acum vom avea un pic de liniște. Pină la un alt scandal.
Cînd va urma USL și ulterior alegeri ? Vom vedea.
In rest tot ok.
Potopul de reforme promise sunt inca in PDF.
Timpuri biblice de implementare. 😀😀
PS.
Văd că și profesorul președinte e cu prioritatea zero pe buze.
De aia avem de toate. Rezultatul firesc al priorităților zero.
Daca se găsea o prima prioritate națională, poate era rezolvată deja.
https://www.gandul.ro/actualitate/ctp-mesaj-dupa-discursul-ioanei-mihaila-s-a-prezentat-ca-preoteasa-a-templului-voiculescu-sa-vedem-ce-slujbe-o-sa-oficieze-doamna-doctor-19620301
Ne “vaccinează ” preventiv împotriva oricăror așteptări optimiste … Ministerul Sănătății a ajuns un soi de Infern al lui Dante … Lasați orice speranța la intrare, după ce va dezinfectați de iluzii !
Bună ziua!
Dacă până și Reporters Sans Frontieres semnalează derapajele presei românești, e foarte grav! Din analizele din anii trecuți, dacă Freedom House avea, mereu rapoarte dure (niciodată, după 1990, nu am avut o presă liberă!), RSF ne includea, extrem de permisiv, printre statele unde presa era în regulă! Dacă Freedom House păstrează tonul dur din trecut, mă aștept „să dea de pământ” cu presa mioritică! Și bine ar face! Presa în România e o glumă (extrem de proastă)!…
Buna ziua
“Presa”….mai e cuvântul asta in dictionar?
p.s recunosc mai cumpăr “presa” când am nevoie de hârtie sa înfășor borcanele puse la bain marie
Bună ziua!
Da, mai există, aici:
https://dexonline.ro/intrare/pres%C4%83/45159
Bine, cu sensul de „dispozitiv, unealtă” de presat… De fapt, recunosc și-mi fac mea culpa că n-am pus „presă” cu ghilimele! Nici eu nu mai cumpăr „presă” din vremuri… „imemoriale”, cred că de mai bine de un deceniu…
“Universitati considerate de top in Romania, plasate la coada unui prestigios clasament international. Peste 1.000 de institutii de invatamant superior au fost analizate
Doua universitati din Romania, considerate de top, au fost plasate la coada unui clasament international realizat in 2021.
Este vorba despre Universitatea de Arhitectura “Ion Mincu” din Bucuresti si despre Universitatea de Stiinte Agricole si Medicina Veterinara din Cluj. Ambele au fost plasate pe ultimele locuri in Times Higher Education Impact Rankings 2021. In schimb, Universitatea din Bucuresti este cel mai bine clasata institutie de invatamant superior din Romania, in marja 301-400, potrivit edupedu.ro.
In clasamentul publicat joi, 22 aprilie, dintre universitatile romanesti, apar in marja 401-600 alte doua universitati membre ale Consortiului Universitaria: Universitatea ‘Babes-Bolyai’ din Cluj-Napoca si Academia de Studii Economice din Bucuresti. De asemenea, in top mai apare si Universitatea Politehnica din Bucuresti, in segmentul 401-600….”
https://ziare.com/scoala/universitati/universitate-top-international-universitati-arhitectura-clasament-1674731
“Rusia își retrage forțele armate de la granița cu Ucraina, a anunțat ministrul apărării de la Moscova
Rusia a ordonat comandamentului forţelor sale armate ca trupele să revină în bazele lor permanente începând de vineri, după exerciţiile militare aflate în desfăşurare în Crimeea şi Marea Neagră, transmit Reuters şi AFP…..Şoigu a subliniat, totuşi, că armata trebuie să fie pregătită să răspundă rapid în cazul unei evoluţii ”nefavorabile” a situaţiei în apropierea exerciţiilor Defender-Europe, desfăşurate de NATO.
Defender-Europe este un exerciţiu multinaţional anual, sub comandament american, menită să construiască pregătire şi interoperabilitate între armatele SUA şi ale celorlalte state aliate, precum şi ale unor state partenere….”
https://www.g4media.ro/rusia-isi-retrage-fortele-armate-de-la-granita-cu-ucraina-a-anuntat-ministrul-apararii-de-la-moscova.html?fbclid=IwAR2EYiO4AWXsBtb4Kr4hSQOXoq8zeEBTQSObrOibVMvYkhThbCA9kqrjfy0
S-a terminat testarea administratiei Biden
Ce a vrut sa arate Putin cu concentrarea de trupe ?
1- suntem tari și mari.
2- Ucraina , vezi că putem sa va atacam cînd vrem . Deci mai ușor cu ” să vina NATO sa ne apere”.
Militar sunteți rupți in cur.
3- Biden , mai ușor cu declarațile că pină le trimiți ucrainilor Javelin si alte scule , pină învăța ăștia sa le folosească , noi ajungem la Kiev.
4- România și Bulgaria. Militar sunteți zero barat. Mai ușor cu pretențiile de zone exclusive economice la Marea Neagră că oricum nu aveți cu ce sa le apărați.
Ce e interesant, nu a trimis nici un fel de mesaj Turciei.
Deoarece ăștia au cu ce să pocnească flota și aviația rusă. Cafteala recentă azero armeană a demonstrat că “marfa” turcă pocnea bine și intens ” sculele” rusesti.
( cineva fost atent, chestia asta era demonstrată DEJA în Libia și de ceva timp)
Învățăminte ?
Ce am scris mereu .
Rusnacii respectă doar pe cei care au cu ce sa le de-a jos dantura. Cu cît riscă să piardă mai mulți dinți , cu atît respectul e mai mare .
Restul , mujici. 😀
Întrebare ?
Decidenții au priceput , au planuri sau tot la ” să vina NATO sa ne apere” ?
Unde drac am mai scris asta ? 😀😀😀😀
Bună seara!
Bine zis! Aș da cel puțin un like!
@stefan buna ziua
ca n am mai combătut de mult…
Rusia a luat “Leapșa “ in 2008 in Georgia (atunci i a salvat “războinicul” Sarkozy …in Libia s au făcut de cacao,in Siria cam la fel,nu mai zicem de conflictul azero- armenian unde dronele Turcești au făcut legea .nu subestimez Rusia -militar- dar cred ca cel mai tare “asset” al lor rămâne maskirovka…înșelăciunea …a fost un președinte american -Reagan – care a înțeles și in 8 ani s a terminat cu urss….sunt curios cum vir reacționa rușii la provocarea Cehiei
când țările baltice s au ținut tari privind cetățenia etnicilor ruși,Rusia a dat înapoi
Bună seara!
Ier, cred, scriam că mi-e dor de un Eisehower sau Reagan, sau chiar de o Margaret Thatcher!… Occidentul are, azi, la conducere, numai niște mumii ambulante și păpuși de paie!… Dacă bidonul american, macroul francez și amerkăloaia sunt oameni (mari) de stat, eu emigrez în Afganistan, Sudanul de Sud sau Somalia!…
@intamplator
“maskirovka” in limbajul militar sovietic/ rus înseamnă tromboneste adversarul .
Îl convingi că vei face una cînd in realitate faci alta.
Rădăcina istorică e tratatul ” arta războiului” scrisă prin secolul VI de un general filozof chinez. Numele era Sun Tzu.
Masirovka a fost ( cred că mai este) materie obligatorie la Academia militară Frunze.
Actualmente e parte importanta a politicii lui Putin. Invatata cind studia la școala KGB.
Nu mai are ce oferii poporului rus.
Corupția e dilagantă.
Industria civilă in general cu groase probleme de necompetivitate.
Nivelul de trai general , scăzut.
Au renăscut lozincile cu patria și armata + inamicul occidental.
Și Reamintesc că în 1990 , Uniunea Sovietica era în oricare statistica.
China nu figura decât în cele demografice. Acum China e un gigant in toate domenile și Rusia a rămas de căruță.
Cumpărăm de toate ” made in China”.
Made in Rusia se cumpără doar arme și materii prime. E involuție.
Buna seara
Despre “presa”…cazurile de covid scad…deci e nevoie de noi subiecte și reapare gripa
G4media ne informează ca in sapt 12-18 Aprilie au fost 59 cazuri comparativ cu 8 cazuri in aceasi perioada de anul trecut ….
dl voiculescu ,declarați naibii ceva ca nu mai au ăștia ce “macani”
Bună seara!
Despre demiterea de către câț-câț a lui v voiculescu, tovarășa cozeta, pluserista dixi: „dacă facem o analogie cu o familie, ca și când ar fi ”dat un copil afară din casă, l-a lăsat pe stradă fără haine, să înghețe”…” Ia uite cine vorbește de „familie” și „copii” – o tanti nemăritată (și are o vârstă, nu poci zice care, că e tanti! 🙂 ) și fără nici măcar un bebeluș!…
Alooo, pluseriștilor, ascundeți ipocriții mai în fundul sălii, vă rog!…