Revista Presei – 21 august.„Consiliul Fiscal: În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB”
| 21/08/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Prostia cu coasa și iubiții prostiei cu coasa. Diversiunile politice care blochează modernizarea României …. Acțiunea cu adevărat criminală în această poveste este că festivalul mediatic și războiul juridico-medical care se poartă la televizor – după un scenariu pe care l-am mai văzut – îngroapă esența și împiedică rezolvarea unei probleme foarte grave din sistemul de sănătate românesc. Pentru că media care se ocupă zi și noapte de acest caz şi face ”brechiniusuri” în culcare și-n sculare nu se ocupă să vadă ce se întâmplă de fapt, m-am interesat la oameni care lucrează în ATI, în România și în alte țări. Si înainte de-a demonstra că adevărata acțiune criminală e gestiunea acestei povești, iată ce am aflat de la firul ierbii, cu exemple cu tot – fără să stabilim noi dacă asta e bine sau e rău: pur și simplu, așa stau lucrurile: 1. Sunt aduși la ATI oameni cu afecțiuni atât de grave încât sunt menținuți în viață numai cu noradrenalină și/sau cu ventilație (”respirație artificială”). 2. O bună parte din pacienți nu au nicio șansă de supraviețuire. Ei sunt ținuți în viață exclusiv prin aceste metode, care se numesc ”suport de viață”. 3. Unii pacienți, deși nu au nicio șansă de supraviețuire, sunt păstrați în viață exclusiv prin aceste mijloace artificiale săptămâni în șir. 4. Într-o bună parte din cazuri, chiar familiile le cer medicilor de la ATI, știind că nu există nicio șansă de supraviețuire a celor dragi, ”să-i scoată de pe aparate”. 5. Problema medicilor de la ATI – a tuturor medicilor de la ATI din România, este că nu avem legislație și proceduri legiferate pentru această situație absolut obișnuită (ca moartea de obișnuită) și profund umană. Îmi povestește o cunoștință că, având internată o rudă la ATI, i-a cerut medicului, după zile în șir de menținere în viață a pacientului inconștient și de nerecuperat, să-l lase să moară și să nu-l mai țină în viață artificial. Medicul a refuzat, invocând legislația. ….” Integral:https://spotmedia.ro
“Consiliul Fiscal: În lipsa unor măsuri de consolidare fiscal-bugetară, deficitul va depăşi probabil 7% din PIB în acest an, existând riscul să se îndrepte către 8% din PIB …. ”Pare puţin probabil ca, în contextul anului politic foarte agitat, să mai fie adoptate măsuri care să corecteze decisiv derapajul bugetar. Astfel, cu toate că România se află în procedură de deficit excesiv, este foarte posibil ca 2024 să fie al doilea an consecutiv în care se deviază de la traiectoria de ajustare a deficitului stabilită de instituţiile europene. În consecinţă, procesul de consolidare fiscal-bugetară este stringent şi inevitabil”. Consiliul Fiscal atrage atentia că în următoarea perioadă România va trebui să adopte măsuri viabile de reducere a deficitului structural, ţintind atât creşterea ponderii veniturilor fiscale în PIB, cât şi o eficientizare a cheltuielilor bugetare. În plus, Consiliul Fiscal subliniază că utilizarea fondului de rezervă în locul rectificărilor bugetare creează un precedent ce implică riscuri majore, de la lipsa de transparenţă în execuţia bugetară, până la utilizarea discreţionară şi accentuarea recurgerii la derogări de la regulile fiscale. CF reiterează recomandarea privind identificarea explicită a cheltuielilor care pot fi angajate din fondul de rezervă, împreună cu o transparenţă mai ridicată, inclusiv prin raportarea periodică către Parlament a modului şi nivelului de utilizare a fondului de rezervă. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Nu se poate continua așa. Soluțiile nu sunt deloc populare, dar BNR și guvernul trebuie să ia băutura de pe masă și să strice „petrecerea” …. Cele mai recente date statistice arată că, an la an, salariul mediu pe economie a crescut în termeni nominali cu peste 12%, o valoare mai mult decât dublă față de rata inflației. Este o situație care s-a accentuat în ultimele 12 luni, în condițiile în care inflația a scăzut, dar creșterile salariale au rămas în continuare foarte ridicate. Iar câștigurile de productivitate sunt departe de a susține o astfel de tendință. …. Creșterea salarială este alimentată de sectorul de stat unde salariile au crescut an la an cu 18.3%. Este un fenomen care este preocupant din cel puțin două puncte de vedere. În primul rând, pentru că e susținut de o politică fiscală bazată pe deficite mari ce duc la o creștere rapidă și nesutenabilă a îndatorării țării. În al doilea rând, pentru că larghețea salariilor și angajărilor din sectorul de stat duce o piață a muncii strânsă, în care cererea este mai mare decât oferta. O astfel de situație nu poate duce decât la o presiune persistentă asupra salariilor, limitând potențialul ofertei sectorului privat care duce lipsă de resurse. Un astfel de tablou, de supraîncălzire a consumului și pieței muncii, a fost și este un motiv de preocupare majoră pentru bănci centrale importante precum Fed sau BCE. Explicația este că, chiar și în situația în care inflația scade, ceea ce contează poate chiar mai mult este contextul economic definit de un cerc vicios salarii-consum care poate duce la o reinflamare a inflației. …. Nu se poate continua așa. În momentul de față consumul este mult peste ceea ce economia locală poate produce În 2023, românii au consumat (importat) servicii turistice externe în valoare de 8,6 miliarde de euro cu 60% mai mult decât 2019, anul de dinaintea pandemiei. Iar creșterea continuă spectaculos și în 2024 cu o rată de de creștere de 33% an la an pe primele șase luni. Cu alte cuvinte, în acest caz, puterea de cumpărare a românilor este folosită pentru importuri de servicii turistice care nu se regăsesc în PIB-ul României. Iar o astfel de situație o putem extrapola și în cazul altor bunuri și servicii. Nu se poate continua așa. În momentul de față consumul este mult peste ceea ce economia locală poate produce. ….” Integral: https://hotnews.ro
“Mărul otrăvit al cauzei de nepedepsire – inspectorii fiscali devin procurori, iar suspectul de evaziune renunță la orice mijloc de a-și dovedi nevinovăția Modificările aduse recent legislației privind combaterea evaziunii fiscale au drept scop, printre altele, simplificarea procedurilor de recuperare de către stat a prejudiciilor provenite din astfel de infracțiuni de până la 1.000.000 de euro. Astfel, Legea nr. 126/2024 oferă contribuabilului suspectat de evaziune de către autoritățile fiscale posibilitatea să achite prejudiciul majorat și penalitățile aferente, pentru a nu fi supus urmăririi penale. Însă, dacă alege să plătească, își recunoaște automat fapta și renunță la orice mijloc de a-și dovedi ulterior nevinovăția și de a-și recupera sumele achitate. În plus, noua lege intră în contradicție cu Codul de Procedură Fiscală, pe anumite aspecte, și conferă inspectorilor fiscali atribute de procurori. …. Pe de altă parte, Codul de Procedură Fiscală prevede că prejudiciul stabilit în urma unui control fiscal (indiferent dacă e vorba de inspecție fiscală, control inopinat, control antifraudă, verificarea situației fiscale personale sau verificare documentară) în baza suspiciunilor de evaziune fiscală se evidențiază în procesul-verbal de sesizare a organelor de urmărire penală. Contribuabilul poate achita aceste sume și le poate recupera, ulterior, în măsura în care organele penale constată că aceste sume nu erau datorate. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Analiştii financiari cred că România ar putea adera la euro abia în 2035, opiniile lor oscilând între un termen de 5 ani până la 20 de ani Analiştii financiari membri ai CFA România estimează că aderarea la moneda europeană va avea loc într-un interval cuprins între 5 ani şi 20 de ani, media anticipatiilor fiind de 11 ani. Datele au reieşit în urma sondajului realizat în luna iulie. Cu această ocazie a fost exprimată şi o opinie că România nu va adera la zona euro (opinie care nu a intrat în calculul mediei anticipaţiilor). În prezent, zona euro este foarmată din 20 de state membre UE, respectiv Austria, Belgia, Cipru, Croaţia, Finlanda, Estonia, Franţa, Germania, Grecia, Irlanda, Italia, Letonia, Lituania, Luxemburg, Malta, Ţările de Jos, Portugalia, Spania, Slovenia, Slovacia. Pe lângă acestea, Andorra, Monaco, San Marino şi Vatican sunt parte din zona euro, prin acorduri monetare. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“ZF Cum creştem industria alimentară românească. Realitatea din spatele cifrelor într-un an cu temperaturi record: aproape jumătate din judeţe nu au infrastructură de irigaţii, iar în celelalte nu acoperă nici un sfert din necesar. „Fără irigaţii, agricultura este compromisă“ …. Anul 2024 a venit cu secetă, dar şi cu temperaturi record pe o perioadă mare de timp, astfel că încă o dată producţia românească de cereale, legume, cartofi, dar şi de furaje pentru animale stă la mila vremii, iar mulţi fermieri aşteaptă încă o dată despăgubiri de la stat. Asta în condiţiile în care infrastructura de irigaţii nu există în aproape 20 de judeţe din ţară, iar în multe zone în care aceasta funcţionează nu este suficientă pentru a acoperi toate fermele. În prezent, suprafaţa pregătită pentru irigat este de 1,6 milioane de hectare la nivelul întregii ţări, din care se pot iriga efectiv 794.000 de hectare, conform datelor din 13 august ale Agenţiei Naţionale de Îmbunătăţiri Funciare (ANIF). Practic, România irigă în prezent mai puţin de 10% din suprafaţa arabilă totală care a fost în 2023 de 8 milioane de hectare (exclusiv terenuri în repaus), conform datelor de la Institutul Naţional de Statistică. Ba mai mult, dacă toată infrastructura de acum ar funcţiona nu am putea iriga nici măcar un sfert din suprafaţa arabilă. Iar dacă ne uităm la cifrele pe judeţe vedem că cel mai bine stă Brăila, care are o suprafaţă pregătită de irigat de 334.000 de hectare şi practic se irigă peste 80% din această suprafaţă. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Controversele Neptun Deep și cum ne-am putea păcăli singuri cu titlul de „cel mai mare producător de gaze” din UE .… Proiectul Neptun Deep ar putea face din România cel mai mare producător de gaze naturale din Uniunea Europeană și i-ar putea asigura independența energetică ani buni de zile, după cum susțin guvernanții. La un proiect de asemenea anvergură, însă, trebuie luate în calcul toate aspectele, în special cele despre care părțile implicate au vorbit prea puțin sau deloc. Pe de-o parte, există îngrijorări legate de investiția în sine: vor mai avea nevoie România și Europa de gaze naturale în următoarele decenii? De cealaltă parte, sunt îngrijorările legate de mediu, pentru că forajele la o adâncime atât de mare ar putea produce un dezastru ecologic pentru ecosistemul din Marea Neagră. …. „E un proiect care poate să crească concurența în piața de gaze, la nivel regional”, crede Otilia Nuțu, expertă în politici publice și piața de energie, în cadrul Expert Forum. Ea arată că, de fapt, acesta ar putea fi cel mai mare avantaj al României de pe urma acestei investiții….. „Nu mă simt foarte confortabil să cumpărăm de la Azerbaidjan, care e un regim asemănător regimului lui Putin – adică bani care sunt folosiți pentru represiune internă și agresiune externă. Ar fi bine ca în partea asta de Europă să există o concurență reală, să nu existe pârghii politice de șantaj, pe care să le poată folosi un regim dictatorial, doar din cauză că depinzi de gazul lui. S-au terminat niște lucrări de infrastructură: avem interconectorul dintre Bulgaria și Grecia, s-au finalizat un port de gaz lichefiat în Croația și unul se termină anul ăsta în Grecia, deci avem, cât de cât, o piață lichidă”, afirmă Otilia Nuțu. Pe mai departe, însă, variabilele se înmulțesc, pentru că România intenționează și să-și crească foarte mult consumul de gaze naturale. Cu alte cuvinte, dacă gazele sunt scoase, ele trebuie să fie și folosite și asta ar putea duce la o cerere născută în mod artificial, prin crearea de noi consumatori. „Ne gândim să înlocuim tot ce înseamnă producție de energie electrică pe cărbune cu ceva echivalent pe gaz. Vrem să extindem rețelele de gaz la toate gospodăriile care nu aveau gaz. Dacă toate aceste planuri de pe hârtie ar fi duse la îndeplinire, consumul de gaz ar crește foarte mult. Transgaz spunea că s-ar putea chiar dubla. Așadar, cantitatea de gaz care este disponibilă în acest zăcământ nu este atât de mare, încât să ne scăldăm în gaz până la sfârșitul istoriei”, explică experta pentru Panorama. ….” Integral: https://panorama.ro
“România, ţara în care se citește cel mai puțin în UE. Statul a închis 8.300 de biblioteci publice …. În 2022, conform statisticilor UE privind veniturile și condițiile de viață, 52,8% din populația UE cu vârsta de 16 ani sau peste a spus că au citit cărți, în ultimele 12 luni. Cea mai tânără grupă, în vârstă de 16-29 de ani, citește mai mult (60,1%), comparativ cu cei cu vârsta cuprinsă între 30 și 54 de ani (53,5%), 55-64 de ani (52,6%) și 65 de ani și peste (47,2%). …. Una dintre marile cauze pentru care românii nu citesc sunt preţurile foarte mari la cărţi, în condiţiile în care un roman costă 50 de lei. Al doilea motiv pentru care românii nu citesc îl reprezintă desfiinţarea de către statul român a bibliotecilor şcolare şi municipale. …. în total, după Revoluție, s-au închis 8.300 de biblioteci unde elevii și tinerii aveau acces gratuit la cărți. Din 16.666 de biblioteci în 1989, am rămas cu 8.372. Adică, pe jumătate din bibliotecile României s-a pus lacătul. Din 10.000 de biblioteci școlare au rămas 6.000. Din 4.458 de biblioteci publice au rămas sub 2.000. Din 2.600 de biblioteci comunale au rămas doar 1.600. ….” Integral: https://newsweek.ro
” Totul pentru Bolojan, totul pentru victorie .... Căci nimeni, nici măcar Nicu Ciucă, n-a cheltuit în ultimii opt ani atât de mulți bani pentru promovarea proprie precum a cheltuit Ilie Bolojan. Folosind o asociație înființată și finanțată de Primărie și de Consiliul Județean, unde banii vin fără număr din aceste două surse, APTOR pe numele său, Ilie Bolojan a ajuns, contra unor sume care deja se apropie de pragul psihologic de zece milioane de euro, să fie panaceul universal al tuturor problemelor României. Oradea este un oraș modernizat cu betoane, din care viața începe să lipsească din ce în ce mai mult. …. Cum nu se văd nici spațiile comerciale goale din chiar centrul orașului. Cum nu se vede nici nivelul de trai scăzut al orașului și al întregului județ, cum nu se vede nici faptul că populația Oradei continuă să scadă de la an la an, de la recensământ la recensământ. Oamenii, sătui de bunăstarea adusă de Bolojan, fug pur și simplu să-și astâmpere foamea, la muncă, în străinătate….O mișcare Băsescu –Stolojan, Kamala Harris – Joe Biden ne-ar putea pune în fața faptului împlinit: răul cel mai mic de anul acesta să fie providențialul Bolojan. Ceea ce ar fi prima mișcare cu adevărat avantajoasă pentru orădeni și bihoreni, de când a ajuns Bolojan să ocupe funcții înalte prin politică, pentru că din Oradea și, în general, din județul Bihor se fuge mai ușor în străinătate decât din multe alte părți ale țării. ….” Integral: https://www.catavencii.ro
“Periculosul joc al autocraților cu nostalgia digitală. Cum e perturbată democrația, când trecutul e manipulat în ciuda istoriei .….În Europa, probleme precum imigrația, automatizarea, disfuncțiile politice și schimbările climatice contribuie la un sentiment de instabilitate. Trecutul oferă o ancoră stabilă de care oamenii se pot agăța. Populiștii și autocrații folosesc acest lucru în avantajul lor, prin promovarea unei viziuni nostalgice asupra trecutului. Ei nu trebuie să propună soluții pentru viitor; ei se pot baza pe dorința oamenilor de a se întoarce la ceea ce ei percep ca fiind o perioadă mai bună, mai stabilă. Această retorică devine deosebit de puternică în perioade de incertitudine. Această tactică nu este limitată la Europa; este un fenomen global. Liderii din întreaga lume folosesc această strategie, pentru a câștiga și a se menține la putere, promițând o întoarcere la un trecut mai familiar, care distrage atenția de la abordarea problemelor complexe din viitor. Este esențial ca cetățenii să evalueze în mod critic aceste promisiuni nostalgice, deoarece ele servesc adesea mai degrabă la consolidarea puterii, decât la rezolvarea problemelor reale. Educarea alegătorilor și promovarea cunoștințelor istorice și mediatice sunt esențiale pentru a recunoaște aceste tactici de manipulare. Înțelegerea modului în care istoria este folosită în scopuri politice ajută la evaluarea critică a acestor promisiuni și asigură un public mai informat. …. Problema instabilității este, de asemenea, legată de acest aspect. Atunci când lumea se simte instabilă – din cauza unor probleme precum imigrația, schimbările climatice sau incertitudinea economică – există o retragere către confortul naționalismului și al statului-națiune. Acest sentiment de securitate în închiderea granițelor și restricționarea identității devine atrăgător. Această dinamică este evidentă în cazul Brexit și este observată și în regiuni precum Flandra, Spania, Franța și Italia. Tehnologia, instabilitatea, nostalgia și naționalismul interacționează pentru a crea un amestec politic puternic. Înțelegerea acestor conexiuni este esențială pentru a înțelege climatul politic actual și traiectoria sa viitoare. …. Nostalgia este într-adevăr o forță puternică în politica americană. Acest sentiment este evident atât în Partidul Republican, cât și, într-o anumită măsură, în Partidul Democrat. SUA se confruntă cu provocări semnificative, inclusiv schimbările climatice, creșterea inegalității și impactul AI și al automatizării. În multe regiuni, în special în cele afectate puternic de declinul industriei prelucrătoare, există comunități care se luptă cu sărăcia, criminalitatea și lipsa de oportunități. ….” Integral: https://panorama.ro
“Azilurile groazei din Ilfov sunt nimic! În Prahova a fost găsit un întreg Mizil al groazei …. „Vorbim despre un Mizil unde sunt cazate aproape 12000 de suflete, bătrâni, chiar şi vreo doi tineri. Nu vreţi să ştiţi cum arată locul şi ce fac oamenii ca să supravieţuiască. Mai rău, majoritatea sunt născuţi acolo şi nu cunosc o altă realitate. Pentru ei, viaţa înseamnă doar o biserică, o benzinărie, o şaormerie şi un festival de epigrame”, a comentat un reprezentant al Parchetului Prahova. „Mizilul groazei a fost atestat prima oară în 1585, şi de atunci nimeni n-a făcut vreo investiţie pentru ca bieţii oameni să nu mai sufere. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Marile provocări ale candidatului Ciolacu…..”
https://www.g4media.ro/marile-provocari-ale-candidatului-ciolacu.html
Ciordacu’ n’are-bacu’, prostul Romaniei 2, are sustinere super prompta de la regina UE alba-ca-zapada a azilelor de batrani – asta da, “doamna-cu-coasa”:
https://ziare.com/gabriela-firea/mesaj-transmis-marcel-ciolacu-candidat-functie-presedinte-romania-1889246
Asa sa-i ajute Dumnezeu!
Geniile vor trebui sa creasca taxele si impozitele / basca, se pare ca au facut praf pensiile pentru multe categorii profesionale anuland drepturile de conditii grele de munca, etc
https://romania.europalibera.org/a/deficit-bugetar-mai-mare-ca-in-anii-crizei-economice-consiliul-fiscal-crede-ca-da-poate-chiar-pana-la-8-/33084457.html
I-au furat pe cei din trecut, dar mai ales se pregatesc sa fure de la viitorii pensionari
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/social/legea-pensiilor/noua-lege-a-pensiilor-face-victime-printre-seniori-am-lesinat-cand-a-venit-mi-a-adus-pensia-de-la-7-300-la-4-800-e-posibil-asa-2901257
https://www.g4media.ro/breaking-noi-descinderi-la-fratii-tate-perchezitiile-diicot-vizeaza-noi-acuzatii-intre-care-trafic-de-minori-act-sexual-cu-un-minor-trafic-de-persoane-influentarea-declaratiilor-si-grup-infractio.html
Pe astia doar castrarea (chimica sau mecanica) ii vindeca despre ce le fabrica creierii.
Ca si in cazurile Adolfo Bu. si Marius Pi. de la universitati si televiziuni.
https://www.kyivpost.com/videos/37757