Revista Presei – 20 septembrie.”Pentru a avea o imagine asupra gradului mare de schimbări, să adăugăm că noul Cod Fiscal avea la intrarea în vigoare, în data de 1 ianuarie 2016, un număr de 2.382 de alineate. Dintre acestea, au fost modificate 580 de alineate, iar alte 336 au fost abrogate. În plus, au fost adăugate 739 de alineate noi, ceea ce face ca actualul Cod Fiscal să aibă 2.785 de alineate, mai multe decât erau în legea inițială.”
| 20/09/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Urmează ZF Health & Pharma, 25-26 septembrie 2023. Clinicile private şi-au majorat afacerile de cinci ori într-un deceniu: 10 mld. lei vânzări şi marjă de profit de 20% pentru operatorii privaţi în 2022 …. Într-un deceniu afacerile companiilor care activează pe piaţa serviciilor medicale private, în asistenţa medicală specializată, au crescut de cinci ori şi au ajuns la 10,3 miliarde de lei (2 mld euro), potrivit unei analize ZF făcute pe baza datelor transmise de Registrul Comerţului (ONRC). Cifra de afaceri totală raportată de firmele din acest sector este mai mare cu 13% faţă de anul anterior şi mai mult decât dublu faţă de cinci ani în urmă. Businessul clinicilor private a crescut în fiecare an în ultimii zece ani, au apărut anual mai multe firme, în condiţiile în care tot mai mulţi pacienţi se îndreaptă către sistemul privat de sănătate dată fiind dispariţia ambulatoriilor şi policlinicilor de stat. Mai mult, profitul raportat de aceste companii a atins un nivel record anul trecut, de 2,2 miliarde de lei, plus 10% faţă de anul anterior şi triplu faţă de acum cinci ani, arată datele de la ONRC. În urmă cu zece ani companiile din acest sector raportau un profit net de 127 milioane de lei, arată aceeaşi sursă. Numărul companiilor care activau anul trecut în asistenţa medicală specializată (cod CAEN 8622) a ajuns la 9.803, faţă de 9.035 anul anterior şi 5.900 în urmă cu cinci ani. Aceste companii adunau anul trecut puţin peste 35.000 de angajaţi …. Cei mai mari cinci jucători de pe piaţa serviciilor medicale private sunt MedLife, reţeaua de sănătate Regina Maria, Medicover, Sanador şi Gral Medical, care au făcut anual investiţii în dezvoltare. Operatorii privaţi au deschis clinici specializate, dar şi spitale, dotate cu echipamente de tehnologie înaltă, ce le permit să realizeze intervenţii chirurgicale de mare complexitate. …. Deşi România are 344 de ambulatorii integrate spitalelor de stat (în total fiind 367 de spitale publice), aşa cum numără Statistică, pe teren cele mai multe sunt nefuncţionale, adică pacienţii cu bilet de trimitere nu au acces la serviciile medicale de specialitate pentru că nu găsesc medici care să ofere consultaţii. Medicii care nu sunt de găsit la consultaţie în ambulatoriul spitalelor de stat sunt însă disponibili pentru consultaţie la privat. Tot mai puţini medici sunt disponibili la consultaţii în baza biletului de trimitere, cei mai mulţi aleg să ofere consultaţii în sistemul privat de sănătate, unde tarifele sunt şi de peste zece ori mai mari faţă de suma decontată de Casa de Sănătate pe o consultaţie cu bilet de trimitere. ….. ” Integral: https://www.zf.ro
“COVID-19 revine în forță. 11.226 de cazuri într-o săptămână, 1.000 de oameni spitalizați, 18 morți …. Un număr de 11.226 de cazuri noi de COVID-19 au fost înregistrate în perioada 11-17 septembrie, cu 4.055 mai multe decât în intervalul precedent, relevă datele făcute publice marţi de Ministerul Sănătăţii, conform cărora au fost raportate 18 decese. Numărul celor diagnosticaţi cu COVID-19 şi aflaţi în spitale se apropie de 1.000. La terapie intensivă sunt 63 de persoane. …. 3583 dintre cazurile noi din ultima săptămână sunt ale unor pacienţi reinfectaţi, testaţi pozitiv la o perioadă mai mare de 90 de zile după prima infectare. Distinct de cazurile nou confirmate, în urma retestării pacienţilor care erau deja pozitivi, 231 persoane au fost reconfirmate pozitiv”, anunţă Ministerul Sănătăţii, informează News.ro….. Dintre cei 63 pacienţi internaţi la ATI, 40 sunt nevaccinaţi. Din totalul pacienţilor internaţi în prezent, 212 sunt minori, 205 fiind internaţi în secţii şi 7 în ATI. …. În intervalul 11 – 17 septembrie 2023 au fost efectuate 3.397 teste RT-PCR şi 40.469 teste rapide antigenice…..” Integral: https://newsweek.ro
“Eurostat: Inflaţia a scăzut în UE şi zona euro, dar a crescut în România Rata anuală a inflaţiei în Uniunea Europeană a scăzut în luna august până la 5,9%, de la 6,1% în luna iulie, în timp ce în România a crescut de la 8,9%, până la 9,3%, arată datele publicate, marţi, de Eurostat, potrivit agerpres.ro. În luna august, ţările membre UE cu cele mai ridicate rate ale inflaţiei au fost Ungaria (14,2%), Cehia (10,1%) şi Slovacia (9,6%). La polul opus, ţările membre UE cu cele mai scăzute rate anuale ale inflaţiei au fost Danemarca (2,3%), Spania şi Belgia (ambele cu o inflaţie de 2,4%). Comparativ cu luna iulie 2023, rata anuală a inflaţiei a scăzut în 15 state membre, a rămas stabilă într-o singură ţară şi a crescut în 11 ţări, inclusiv în România. De asemenea, noile date ale Eurostat arată că în zona euro, rata anuală a inflaţiei a scăzut uşor de la 5,3% în luna iulie, până la 5,2% în luna august. Conform unei estimări preliminare, publicate la începutul lunii, rata anuală a inflaţiei în zona euro a rămas nemodificată la 5,3% în luna august. Eurostat precizează că inflaţia de bază (core inflation), adică ceea ce rămâne după ce sunt eliminate preţurile pentru bunuri volatile, precum energia şi alimentele, a scăzut până la 5,3%, de la 5,5%. Un alt indicator care, pe lângă preţurile la energie şi alimente, exclude şi preţurile la ţigări şi alcool, a scăzut şi el până la 9,7%, de la 10,8% în luna iulie. Inflaţia de bază este indicatorul urmărit cu atenţie de către BCE la elaborarea deciziilor sale de politică monetară. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Predictibilitate? Sute de schimbări ale Codului fiscal în șapte ani Un grup de experți, reuniți în organizația „Tax Institute”, a publicat o primă analiză care își propune să arate efectul deciziilor fiscale asupra veniturilor bugetare. Este o inițiativă în premieră, iar în spațiul public nu există informații în ce măsură Ministerul Finanțelor realizează astfel de analize care să ia în calcul o perioadă mai lungă de timp. De altfel, raportul „Tax Institute” se referă la modificările fiscale apărute în perioada 2015-2023, respectiv de la intrarea în vigoare a așa-numitului nou Cod Fiscal, la începutul anului 2016, și până la acest moment, în care se vorbește despre adoptarea unui pachet de măsuri fiscale. Autorii precizează că analiza ia în calcul atât efectele măsurilor fiscale asupra bugetului, cât și impactul pozitiv generat în economie. De multe ori, interesele bugetului pot părea contradictorii cu cele ale contribuabililor, care, în principiu, doresc să plătească impozite și taxe cât mai reduse. ….. Pentru a avea o imagine asupra gradului mare de schimbări, să adăugăm că noul Cod Fiscal avea la intrarea în vigoare, în data de 1 ianuarie 2016, un număr de 2.382 de alineate. Dintre acestea, au fost modificate 580 de alineate, iar alte 336 au fost abrogate. În plus, au fost adăugate 739 de alineate noi, ceea ce face ca actualul Cod Fiscal să aibă 2.785 de alineate, mai multe decât erau în legea inițială. Autorii studiului arată că au fost și 42 de alineate nou introduse, care, însă, au fost abrogate în următoarea perioadă, ceea ce pune în discuție adoptarea legislației fără o analiză solidă și fără studii de impact. În ceea ce privește capitolele de venituri bugetare, analiza arată că scăderea colectării de impozit pe profit, ca pondere în produsul intern brut, în perioada 2016-2020, este cauzată de introducerea impozitului specific pentru sectorul de hoteluri și restaurante, creșterii plafonului pentru microîntreprinderi și evoluției economiei în perioada pandemiei. Însă, scăderea veniturilor din impozitul pe profit nu este compensată de creșterea veniturilor bugetare din plata impozitului de către microîntreprinderi. De altfel, în trei ani, 2016-2018, numărul companiilor care au plătit impozit pe profit a scăzut la jumătate. Ceea ce arată că plafonul de venituri pentru o microîntreprindere este prea mare. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Răstignirea microîntreprinderilor pentru păcatul de a face investiții și profit superior Nu credeam vreodată să văd așa ceva … stânga acuză companiile care fac pierderi sau profit mic că mută profiturile în altă țară (unde impozitul este mai mare!) … iar acum dreapta acuză companiile care fac profit prea mare că fac „optimizare fiscală”. ….Antreprenorii, prinși la mijloc între stânga și dreapta, nu mai știu ce să creadă: dacă obțin profit mic, nu e bine. Dacă obțin profit mare, nu e bine. Atunci, ce să facă? Răspunsul la unison este: Să plătească, pentru că avem cheltuieli mari la buget. ….Microîntreprinderile cu venit între 60.000 și 500.000 euro și cu profit peste 30% din venituri vor trece de la un impozit de 1%-3% din venit la 16% dintr-un profit mediu de 60%, adică circa 9,6% … o creștere a impozitului cu 900%. De la un impozit de 519 milioane lei în 2022, aceste companii vor plăti un impozit estimat de 4.500 milioane lei. Ca reper, doar salariile din sectorul public au crescut (deci doar avansul) cu aproape 8 miliarde de lei în primele 8 luni din acest an, adică dublu față de cât vor să suprataxeze microîntreprinderile cu profit. Fix 55.000 de companii vor fi afectate, cu un număr total de 150.000 angajați. ….În general, o microîntreprindere care “optimizează fiscal” are zero sau un angajat, nu prea are active fixe (clădiri, terenuri, utilaje, echipamente, mașini), funcționează de puțin timp și au o cifră de afaceri relativ stabilă (facturează aceeași companie an de an, probabil un fost angajator mascat acum printr-un contract de colaborare). Am făcut o analiză a cifrelor financiare pentru cele 55.000 de microîntreprinderi care “fac profit prea mare” și maximum 10% pot fi considerate cu risc relevant de “optimizare fiscală”. …. – 80% au peste 8 ani de activitate, deci funcționează încă din perioada în care erau impozitate la profit (deci înainte de 2016, practic nu au legătură cu “optimizarea fiscală”). – 80% au peste 2 angajați și nu funcționează în servicii prestate companiilor sau IT (unde riscul de optimizare este cel mai mare). Cum face “optimizare fiscală” un cabinet medical, fermier, transportator, broker, agent imobiliar, constructor, hotel sau restaurant, companie din industrie, sănătate și asistență socială, toate aceste companii având peste 2 angajați? ….” Integral: https://republica.ro
“Opinie: Cum a distrus Iohannis Justiția – pas cu pas Justiția autohtonă a rămas pe cont propriu după 16 ani în care a fost împinsă de la spate și obligată să meargă înainte. Primul efect: marea corupție e lăsată să crească și să se înmulțească. Mecanismul de Cooperare și Verificare (MCV) prin care Bruxelles-ul monitoriza Justiția românească a fost închis, iar în urma lui a rămas deschis câmpul de bătaie dintre reformiști și conservatori. Primii au o orientare pro-europeană și mizează pe deschidere, ceilalți vor să rămână totul în cercul național, în așa fel încât o mână să o spele pe cealaltă, iar tradiția clientelară să nu poată fi deranjată. România a refuzat să facă reforme după 2016 când PSD a câștigat alegerile, iar Liviu Dragnea a devenit inamicul opoziției după ce a încercat de mai multe ori să treacă legi care să-l scape de dosarul de abuz în serviciu pe care îl avea la Direcția Națională Anticorupție (DNA) și care l-a condus, în final, la închisoare. Totul, după ce social-democrații au reușit să-l determine prin chichițe legislative pe Klaus Iohannis să o demită pe șefa DNA, Codruța Kovesi, într-un proces complicat demarat la începutul anului 2018. Președintele a rugat-o pe Kovesi să-și dea demisia, să nu pară el vinovatul. Dar acesta a fost doar începutul dezastrului care a urmat. Președintele numește elita parchetelor și devine responsabil pentru incapacitatea, reauaintenție sau complicitățile șefilor de parchete, iar numirile pe care le-a făcut au întors Justiția înapoi cu ani de zile. DNA și DIICOT par să fi intrat în adormire, chiar dacă aparent au unele rezultate. După excluderea Codruței Kovesi din lupta anticorupție, DNA și-a pierdut din credibilitate și relevanță . Raportul de activitate pe 2017 arată, de pildă, că în acel an au fost trimiși în judecată aproape 1000 de inculpați, din care: 3 miniștri, un fost președinte al Camerei Deputaților, 5 deputați, un senator, (7 parlamentari în total), 2 secretari de stat și un secretar general al unui minister. În 2022, cu mijloace electronice mai sofisticate și cu mult mai multe fonduri, DNA a trimis în judecată 780 de inculpați, din care 4 parlamentari, 2 miniștri și un secretar de stat, iar numărul dosarelor de abuz în serviciu finalizate este mai mic decât în perioada Codruței Kovesi. Măsurile asiguratorii instituite doar pentru abuzul în serviciu ajungeau în 2017 la 95 milioane euro. Numărul condamnărilor definitive, pe baza dosarelor făcute de DNA era aproape dublu în 2017, față de 2022. ….Practic, noile legi ale Justiției i-au făcut dreptate lui Liviu Dragnea și clientelei sale din politică și din sistemul judiciar și în mod bizar Klaus Iohannis și oamenii lui au sprijinit din plin această contrareformă pusă în practică în al doilea mandat prezidențial. Doar în ultimul an au fost închise circa 5.000 de dosare din cauza tergiversărilor, amânărilor succesive, prescripției : după ce judecătorii au aplicat o decizie a Curții Constituționale și o hotărâre a instanței supreme care au stabilit că, vreme de patru ani, între 2018 și 2022, nu a existat un caz de întrerupere a prescripției penale, iar decizia se aplică retroactiv. Proxeneți, evazioniști, afaceriști și mari demnitari au fost spălați de CCR și au devenit din nou persoane onorabile. Parchetul General are la rândul lui restanțe istorice în toate marile dosare, pe care așteaptă să le termine pentru generațiile viitoare, dar la fel ca toate instituțiile din Justiție se bucură că a dispărut MCV, care îi ținea din scurt și pe politicieni și pe magistrați. ….” Integral: https://www.dw.com
“Câți consumatori de droguri sunt în România? Administrația Prezidențială: E secret de stat PressOne l-a întrebat pe președintele Klaus Iohannis câți consumatori de droguri sunt, cu aproximație, în România, care e strategia statului în domeniu și pe ce alte date concrete se bazează atunci când vorbește de un „fenomen alarmant”, pe care l-a inclus recent în agenda viitoarei reuniuni a Consiliului Suprem de Apărare a Țării (CSAT). Administrația Prezidențială alege însă să nu răspundă punctual la nicio întrebare din solicitarea pe care a înaintat-o PressOne în numele interesului public și să nu-și asume astfel vreo luare de poziție. Cotroceniul face referire la caracterul secretizat al informațiilor solicitate, în timp ce societatea se arată tot mai preocupată de subiect, odată cu cazul tragic de la 2 Mai. Informațiile sensibile care „se exceptează de la liberul acces al cetățenilor” În răspunsul formulat, Administrația Prezidențială menționează articolul de lege care prevede că CSAT „exercită orice alte atribuții prevăzute de lege în domeniul apărării țării și al siguranței naționale”, pentru a justifica includerea consumului de droguri în agenda reuniunii, așa cum a solicitat președintele. ….O scară a consumului a fost redimensionată între timp de ministrul Justiției, care a spus că „sunt milioane de consumatori de droguri în țară.” „Nu putem să-i băgăm în pușcărie pe toți”, a adăugat însă Alina Gorghiu…..” Integral: https://pressone.ro
“Revolta locuitorilor „celui mai verde sector” în fața betonării dictate de primarul Negoiță. Garda de Mediu dă amenzi, grădinile și copacii continuă să fie distruse „O să vă pună pavele și în sufragerie”, „În Sectorul 3 au băgat pavele și la Mega”, „Au ajuns în cimitire cu pavelele!” – sunt doar câteva dintre comentariile de la sutele de postări de pe grupurile dedicate Sectorului 3. Cetățenii se plâng că lucrările primăriei, prin care se schimbă borduri și se pun pavele peste tot, inclusiv pe spațiile verzi dintre blocuri, sunt inutile și lasă în urma lor mizerie și trotuare impracticabile. Dacă unele comentarii sunt glume, altele exprimă realitatea. Nici cimitirele nu au scăpat de pavelele roșii ale lui Negoiță. Sectorul 3 se laudă că este cel mai verde din București, un lucru care nu este însă susținut prin cifre, ci prin campanii publicitare care dezinformează. Conform Platformei de Mediu, un raport din 2022 arată că Sectorul 1 are cel mai mult spațiu verde pe cap de locuitor, Sectorul 2 cel mai puțin, iar Sectorul 3 are cele mai multe spații verzi degradate. Un studiu realizat de Fundația Comunitară București arată că Sectorul 3 e abia pe locul patru într-un clasament al spațiilor verzi, cu doar 16,27 metri pătrați de spațiu verde/cap de locuitor, în urma sectoarelor 1, 4 și 6. …. O anchetă Buletin de București arăta că în numai doi ani, în 2019 și 2020, administrația sectorului a cheltuit 12 milioane de lei din buget pentru a-și promova proiectele la televizor, la radio sau în presa scrisă și online. O anchetă ulterioară semnala că, între decembrie 2021 și aprilie 2022, primăria lui Robert Negoiță a plătit peste 1,6 milioane de lei (bani publici) pentru a difuza, respectiv publica mii de spoturi TV, bannere și advertoriale în mass media. …. Însă, în ultimii 2 ani tocmai aceste spații verzi din jurul blocurilor au fost distruse, în unele cazuri înjumătățite prin crearea unor trotuare inutile sau chiar îngropate în întregime sub pavele. „Pavelomania”, cum o numesc unii cetățeni ai sectorului, e în plină desfășurare în momentul de față, iar locatarii blocurilor care-și pierd spațiile verzi sunt disperați și nu știu cum să oprească aceste intervenții. Mulți dintre ei intră în conflict cu muncitorii sau cu patronii firmelor subcontractate de primărie, care le răspund că ei doar execută și că cei care pot opri lucrările sunt doar Florin Manea (director ADP sector 3) sau Robert Negoiță. …..Că lucrările de „pavelare” a spațiului verde sunt ilegale este confirmat și de viceprimarul Sectorului 3, Lucian Judele (USR), care la începutul lunii august scria pe Facebook: „Borduri, pavele, asfalt. (…) Majoritatea lucrărilor sunt făcute fără niciun fel de autorizație. …. De asemenea, el a postat și o filmare în care muncitorii și administratorii firmelor subcontractate de primărie fugeau la aflarea că viceprimarul a chemat poliția pentru a verifica legalitatea lucrărilor. ….” Integral: https://pressone.ro
“CFR modernizează Gara de Nord cu o companie care a spoit o haltă. Contractul era de 140 ori mai mic .… Modernizarea celei mai mari gări din România a fost data pe mâna unei companii obscure. Al cărei cel mai mare contract de acest fel a fost modernizarea gării din Câmpia Turzii. Un contract cu o valoare de 140 de ori mai mică. Față de cel de la București pentru care șefimea CFR București s-a luptat. Să o declare din toate puterile câștigătoare. Au fost trei oferte. Două din partea unor firme mici. De apartament. Care s-au mai întâlnit la alte licitații mărunte ale CFR. Și una mai mare. Care a fost exclusă din start. Fiind eliminat rapid cel mai mare pericol. Contractul este finanțat prin fonduri europene. Nu a contat că ochii UE și ai Parchetului European vor fi pe toată procedura. Ministrul transporturilor, Sorin Grindeanu, a mimat uluirea când s-a iscat scandalul public. Și a trimis corpul de control să verifice sucursala București a CFR. Să se lămurească cum a ajuns ditamai contractul pe mâna unei astfel de companii. Aerul trist al unei gări Pavaje sparte. Magazine închise. Cele deschise au aerul unor buticuri cu de toate. Specifice unui birt de țară. Două trei lanțuri internaționale de fast food mai salvează onoarea. Acestea nu pot acoperi peroanele ponosite cu acoperișiuri ruginite. Și care nu te apără de vreo ploaie mai bogată. …. Fonduri europene pentru o treabă românească Acum însă sucursala din București a CFR a lansat o megalicitație de 470 milioane de lei (95 milioane Euro) pentru modernizarea din temelii a Gării de Nord. Din fonduri europene. Contractul este numit Modernizarea/consolidarea/reabilitarea stației CF Gara de Nord București – faza I (proiectare și execuție). Semn că vor urma și alți bani. Pentru același obiectiv. …. Compania căreia CFR i-a încredințat contractul se numește GDO Mov Impex SRL. E deținută de o familie de antreprenori din Negrești Oaș: familia Goie. Delia și Vasile. … Cel mai important contract pentru modernizarea unei gări a CFR a fost câștigat în 2020. Avea o valoare de 3,4 milioane lei. Era pentru Gara din Câmpia Turzii. ….” Integral: https://newsweek.ro
“Cine este personajul? Era în timpul unei vizite la un castel. Mobilă veche, blazoane de familie şi ferestre înalte. Pe pereţi, tablouri. O doamnă în vârstă arată către unul dintre acestea şi întreabă ghidul: “Cine este personajul?”. După o tăcere jenată, ghidul îi răspunde, politicos: “Este Isus Cristos, doamnă…”…..Am fost curios să văd anume ce scrie despre Isus Cristos în manualele de religie de la şcoală. În manualul de clasa a I-a al editurii Paralela 45 citim că la doisprezece ani părinţii lui Isus l-au dus la templu, unde i-a impresionat pe învăţători cu cunoaşterea celor sfinte. Probabil că nu aş fi ales acest pasaj, destul de complicat din punctul de vedere al implicaţiilor sale, dar să zicem că pornim de aici şi trecem direct la una dintre activităţile propuse de manual: “Faceţi o minge de hârtie”. M-am frecat la ochi. Aşa începem să învăţăm despre Fiul Domnului? Se pare că da. Manualul insistă: “Adresează o întrebare despre biserică şi apoi aruncă mingea către colegul care trebuie să îţi răspundă”. .... Iată manualul de istorie pentru clasa a IX-a publicat de editura Corint. Creştinismul este menţionat abia la capitolul “Moştenirea medievală”. Bizar. Eu credeam că creştinismul precede cu mai bine de jumătate de mileniu primele semne ale Evului Mediu.….. Chiar lucruri aparent obscure legate de Cristos sunt importante. Luaţi ca exemplu controversa legată de un singur cuvânt: filioque. În latină înseamnă “şi de la Fiul” şi se referă la harul divin. Ruptura dintre cele două mari biserici creştine, catolică şi ortodoxă, de aici provine cu deosebire. Iar această ruptură a avut efecte epocale în Europa, despre care ar trebui să ştim fiecare ceva, nu credeţi?… (Repet, indiferent dacă suntem credincioşi sau nu). Din toată această poveste, nu puteau lipsi politicienii. Ca de obicei, cu nimic bun. Iată-l pe Florin Pandele, soţul Gabrielei Firea. Citim în presă că, în ziua în care G.F. împlinea 48 de ani, soţul său îi ura pe Facebook: “Tu duci in spate o cruce mai mare decât a multora dintre semeni. Oare este corect? Mă întreb până unde poate merge sacrificiul tău?”. Dar nu “semenii” duc crucea în Evanghelie, ci chiar Mântuitorul. Poate că pentru domnul Pandele nu e nici o problemă să îşi compare soţia cu Isus Cristos. Am să fiu, ca românul imparţial, şi am să iau un exemplu şi din “partea cealaltă” (vorba vine). Klaus Iohannis: “De Crăciun gândul ne poartă către casă indiferent cât de departe am fi”. …. Orice e posibil, dar tot nu înţeleg de ce mesajul prezidenţial reduce semnificaţia Crăciunului la aceea a unei sărbători domestice, cu rudele şi cu prietenii. Poate că dorul de casă îl bântuie frecvent pe Preşedinte, în timpul obositoarelor călătorii cu avioanele de lux……” Integral: https://www.bursa.ro
“„Va abandona Occidentul Ucraina?”. Kievul trebuie să fie gata de o posibilă schimbare de opinie în SUA și Europa, spun doi experți Având în vedere pericolul pe care l-ar reprezenta o pierdere a sprijinului occidental, Kievul ar trebui să cultive relații cu personalități și partide politice care nu sunt în tabăra sa, scriu doi experți în politică externă în revista Foreign Affairs. Între timp, mai spun aceștia, liderii politici din SUA și din Europa ar trebui să consolideze asistența financiară și militară acordată Ucrainei în bugete multianuale, pentru a evita o viitoare dezangajare, în cazul unei schimbări de putere. Un lucru clar este că continuarea angajamentului occidental față de Ucraina nu poate fi garantată, avertizează cei doi experți, care observă că în Europa și Statele Unite există politicieni care pun sub semnul întrebării sprijinul pe termen lung pentru Ucraina. ….. Chiar dacă contraofensiva prinde avânt, ea nu va pune capăt războiului prea curând. Iar susținătorii Ucrainei nu au o teorie clară și agreată a victoriei, un lucru observat de mai mulți comentatori. În afara Ucrainei, războiul cade frecvent în plan secund în atenția presei și a oamenilor. Și cu cât conflictul continuă mai mult timp, cu atât vor fi alimentate vocile care cer o soluție de încheiere a acestuia. …. Totuși, dacă va avea loc o schimbare bruscă, aceasta va începe în Statele Unite, unde direcția de bază a politicii externe americane va fi supusă la vot în noiembrie 2024, spun ei. …. În Europa, Statele Unite reprezintă o sursă de îngrijorare, posibila verigă slabă a lanțului transatlantic. În mod ironic, țările europene alimentează aceeași anxietate la Washington, spun Fix și Kimmage. …. Devotamentul nedisimulat față de Ucraina caracterizează guvernele Finlandei, Poloniei, Suediei, Regatului Unit și statelor baltice. ….. Cu toate acestea, o oboseală își pune amprenta asupra Europei. Cel mai bun exemplu în acest sens poate fi găsit în Germania, care a supraviețuit unei crize energetice cauzate de război și a acceptat un milion de refugiați ucraineni, în timp ce și-a sporit treptat asistența acordată Ucrainei. Există suficientă nemulțumire. Prețurile ridicate la energie, recesiunea, îngrijorările legate de dezindustrializare și o coaliție guvernamentală disfuncțională au generat o situație tensionată, de care a beneficiat partidul de extremă dreapta Alternativa pentru Germania (AfD). …. Cu ochii pe Trump și pe republicani Jokerul în acest conflict este reprezentat de Statele Unite, cred Fix și Kimmage. Și de observat că, în sondajele recente, președintele Joe Biden se află fie în spatele lui Trump, fie la egalitate. Revenirea lui Trump ar fi probabil o calamitate pentru Ucraina, spun cei doi experți. În calitate de președinte, Trump a tratat Ucraina ca pe un apendice al campaniei sale de realegere și a încercat să îl constrângă pe Volodimir Zelenski să colaboreze, pentru a afecta reputația lui Biden. Potrivit New York Times, de mai multe ori în 2018, Trump a propus în privat retragerea Statelor Unite din NATO în prezența unor înalți oficiali ai administrației. El nu a dat niciodată curs acestei idei. Dar, dacă judecăm după retorica sa din campania electorală, el pare hotărât să meargă și mai departe în ruperea normelor și tradițiilor stabilite, avertizează autorii analizei. …..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Oficial austriac: Dacă vrea în Schengen, România trebuie să astupe tunelurile dacice …. Potrivit şefului Comisiei austriece pentru Primit Ţări în Schengen, Oettinger Pischtenbudel, asta înseamnă că Bucureştiul va trebui să se angajeze să astupe toate tunelurile dacice de sub Bucegi, Ceahlău, Casa Poporului şi pădurea Baciu. „Dacă am înţeles bine, ţara Dvs. deţine mai multe tuneluri care duc spre alte continente, inclusiv Africa sau America de Sud”, a declarat Pischtenbudel. „Din păcate, aceste tuneluri reprezintă un risc enorm de securitate. Oficial, ele nu sunt folosite decât pentru transhumanţă şi transportul brânzei, dar putem fi siguri că dacii care le frecventează nu aduc şi migranţi din Pakistan sau cocaină din Columbia?” ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Prima reacţie a patronatelor, după anunţul măsurilor fiscale: Efortul este 85% pe mediul privat, 15% pe aparatul bugetar. Taxa pe cifra de afaceri se va transfera în preţuri….”
https://www.libertatea.ro/stiri/prima-reactie-a-patronatelor-dupa-anuntul-masurilor-fiscale-efortul-este-85-pe-mediul-privat-15-pe-aparatul-bugetar-taxa-pe-cifra-de-afaceri-se-va-transfera-in-preturi-4666557