Revista Presei – 20 iulie.„Politicienii fac afirmaţii contrazise de realitatea economică”
| 20/07/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 20 iulie! În Banat, Dobrogea, sudul Crișanei, sud-vestul Transilvaniei, sudul Moldovei și local în Oltenia și Muntenia în continuare va fi caniculă, disconfort termic ridicat și un indice temperatură-umezeală ce va depăși pragul critic de 80 de unități, iar local noaptea va fi tropicală. Temperaturile maxime se vor încadra între 30 și 38 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 11 gr în depresiuni și 26 gr pe litoral. Cerul va fi variabil, cu înnorări temporar accentuate după-amiaza și noaptea în zonele montane și submontane, în cea mai mare parte a Olteniei, local în Transilvania, pe arii restrânse în Muntenia și izolat în restul regiunilor, unde vor fi perioade cu instabilitate atmosferică, respectiv averse torențiale, descărcări electrice, vijelii și grindină. Bucuresti: 37/23 gr.C.
“Politicienii fac afirmaţii contrazise de realitatea economică .… Să începem cu afirmaţia că numai în sectorul privat se creează (adaugă) valoare şi se achită impozitele şi contribuţiile sociale la bugetele publice, din care se suportă salariile “bugetarilor”, adică ale angajaţilor din administraţia publică centrală şi locală, din armată, poliţie, jandarmerie, din educaţie, sănătate, cultură şi din alte sectoare finanţate sau subvenţionate din bugetele publice. Nu o dată, auzim expresia adresată “bugetarilor”: voi trăiţi din impozitele plătite de către noi”. Această afirmaţie îşi are rădăcina în ideologia socialistă, potrivit căreia numai clasa muncitoare creează valoare, iar restul societăţii este întreţinută de către aceasta. În realitate, angajaţii din sectoarele publice creează valoare şi aceasta este reflectată în mărimea produsului intern brut al ţării. De ce un medic chirurg care face o operaţie într-un spital privat creează valoare, în timp ce un medic chirurg care face aceeaşi operaţie într-un spital public nu ar crea aceeaşi valoare? Faptul că am ales un mod de finanţare a spitalului public bazat, în principal, pe solidaritate (contribuţia socială pentru asigurare de sănătate), în loc de o plată directă a pacientului operat, nu justifică afirmaţia că în spitalul public nu se creează valoare. De ce o firmă de pază privată creează valoare, în timp ce serviciul de securitate asigurat de către personalul din poliţie nu ar crea valoare? A doua afirmaţie este susţinută atât de politicieni, cât şi de lideri sindicali şi se bazează pe raportări statistice la nivel naţional, cu privire la raportul dintre profit şi salarii, în cadrul valorii adăugate. Potrivit acestora, în România, salariile reprezintă sub 40% din valoarea adăugată, în timp ce profitul depăşeşte 50%. În ţările dezvoltate, ponderea aferentă salariilor este mai mare de 50%. Rapoartele statistice respective nu surprind însă realitatea economică, deoarece, în România, microîntreprinderile reprezintă 93% din numărul total al companiilor înregistrate, raportează 12% din cifra de afaceri, 25% din forţa de muncă angajată şi 33% din profitul net realizat în economie. Dacă la microîntreprinderi adăugăm şi întreprinderile mici şi mijlocii, atunci împreună produc 61% din profitul pe economie. În statistica naţională, acest profit este raportat ca revenind în întregime capitalului (proprietarului). …. A treia afirmaţie eronată se referă la povara fiscală care este mult mai mare pe forţa de muncă decât pe capital. Aici este necesar să lămurim o confuzie care conduce la această afirmaţie: angajaţii fac două categorii de plăţi din venit către bugetele publice: contribuţiile de asigurări sociale (25% pentru pensii; 10% pentru sănătate) şi impozitul pe venit de 10% pentru partea din venit rămasă după achitarea contribuţiilor sociale. Prin urmare, din punctul de vedere al “poverii fiscale”, angajaţii achită doar o cotă de 10% din venit (cea mai mică din UE; la fel ca Bulgaria). Profitul este impozitat cu o cotă de 16%, iar partea din profit (deja impozitată cu 16%) care este destinată dividendelor mai este impozitată o dată cu 8%. Prin urmare, profitul primit de capitalişti drept dividende este impozitat în total cu 22,72%. Contribuţia de asigurări sociale de pensie de 25% reflectă disproporţia demografică care există în România, unică în Europa, şi anume existenţa a 10 angajaţi la 8 pensionari. Pentru ca pilonul 1 de pensii, bazat pe solidaritatea socială, să fie echilibrat, în condiţiile în care pensia medie ar fi egală cu 50% din salariul mediu, ar trebui ca mărimea contribuţiei de asigurări sociale de pensie să fie 40% ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Guvernul Ciolacu și salariul minim european | Putem trăi mai bine doar din „pixul” politicienilor aflați la putere? …. În 2022, a fost adoptată directiva europeană referitoare la introducerea unui „salariu minim adecvat” (fair minimum wage) la nivelul tuturor statelor membre. Doi ani mai târziu, Guvernul de la București s-a decis și asupra formulei de calcul. Prin introducerea unui salariu minim european, Parlamentul European și Consiliul au căutat să se asigure că toți europenii, indiferent de statul membru în care trăiesc, beneficiază de venituri care să le asigure un trai decent. Nu au impus o anumită sumă, ci au venit cu câteva propuneri, pe post de ghidaj pentru guvernele naționale. Fiecare stat care are stipulat prin lege un salariu minim a fost lăsat să aleagă varianta cea mai potrivită. …. Nevoia asigurării unui trai decent pentru toți cetățenii statelor-membre și de a elimina inechitățile financiare, pe cât posibil, e de multă vreme politică asumată de instituțiile europene. Realitatea e că, în acest moment, România se află aproape în coada clasamentului atunci când vine vorba de veniturile pe care le încasează cei încadrați la „minimul pe economie”. Cu alte cuvinte, chiar dacă, în medie, am recuperat nesperat de mult din decalajul de dezvoltare față de Europa „bogată”, românii cu cele mai mici venituri sunt printre cei mai prost plătiți din UE. …. „Pe salariul minim, avem două componente: cei care îl au doar pe hârtie și primesc diferența în plic și, odată cu creșterea salariului minim, automat o parte din acești bani intră în economia fiscalizată. Și mai sunt cei care chiar lucrează pe salariu minim pe economie. ei au fost și cel mai puternic afectați de inflație și chiar aveau nevoie de o majorare. Dar salariul minim, în general, în orice țară, asigură un nivel minim de trai. Deci ideal ar fi să nu lucrăm pe salariul minim, să încercăm să ne educăm”, adaugă Adrian Codirlașu. ….” Integral: https://panorama.ro
“Crește impozitul pentru proprietăți de peste 2.500.000 lei și autoturisme mai scumpe de 375.000 lei Legea nr. 296/2023 a instituit un impozit în procent de 0,3% datorat către bugetul de stat de următoarele categorii de contribuabili: – Persoane fizice ce dețin în proprietate la data de 31 decembrie a anului anterior proprietăți imobiliare a căror valoare impozabilă depășește valoare de 2.500.000 lei. Valoarea impozabilă este suma ce excede acestui plafon. – Persoane fizice sau persoane juridice ce dețin în proprietate autoturisme cu valoare mai mare de 375.000 lei. Pentru autoturisme analiza se face pe situația anului curent inclusiv pentru autoturismele achiziționate în anul curent pentru o durată de 5 ani, începând cu anul dobândirii autoturismului. Foarte important: prin OUG nr. 43/2024 s-a impus organului fiscal local ca acesta să înștiințeze contribuabilii, persoane fizice, cu privire la valoarea proprietăților imobiliare ce depășesc 2.500.000 lei în scopul informării asupra valorii impozabile și pe cale de consecință, aceștia să realizeze că au obligația plății acestui impozit. ….” Integral: https://republica.ro
“Fechet: Cred că va trebui să ne învăţăm să irigăm ca în 2024, nu ca în 1960/ Deocamdată, folosindu-ne de infrastructura moştenită de la comunişti, în cele mai multe situaţii, pompăm apă sau o cărăm zeci de kilometri şi pierdem mare parte din ea .…”Din păcate, ne confruntăm cu o secetă pedologică severă. Din păcate, nici previziunile nu sunt foarte optimiste. Stăm prost la capitolul apă în sol, la fel cum trebuie să admit că şi în cazul irigaţiilor, apropo de adaptarea la schimbări climatice, cred că va trebui să ne învăţăm să irigăm ca în 2024, nu ca în 1960, pentru că deocamdată, folosindu-ne de infrastructura moştenită de la comunişti, în cele mai multe situaţii, pompăm apă sau o cărăm zeci de kilometri prin nişte canale de irigaţii neimpermeabilizate, pierdem mare parte din ea de la momentul la care o pompăm dintr-un râu sau dintr-o acumulare şi până ajungem la locul în care irigăm, unde uneori se întâmplă să o împroşcăm la zeci de metri distanţă sau mai bine şi să constatăm că la rădăcina plantei, acolo unde ne interesează să ajungă picătura de apă, ajunge, din nefericire, foarte puţină, raportându-ne la cantitatea cu care am pornit din sursa primară de apă”, a explicat, luni seară, la Digi 24, Mircea Fechet. ….” Integral: https://www.news.ro
“Cât costă o pompă de căldură la casele și apartamentele din România și ce subvenții ar trebui să dea statul – studiu EPG O pompă de căldură pleacă de la 6.000 de euro, pentru case și apartamente de bloc, dar costul scade semnificativ per unitate locativă dacă se folosesc pompe comune mari, arată un studiu al Energy Policy Group (EPG), care propune autorităților și instituirea unui program național de subvenționare a achizițiilor de pompe de căldură, prin care să se acorde cel puțin 1.000 de euro la fiecare unitate cumpărată. Cercetătorii de la EPG au evaluat costurile medii de instalare a pompelor de căldură în șase tipuri de clădiri rezidențiale considerate reprezentative pentru România – trei tipuri de case unifamiliale și trei tipuri de clădiri multifamiliale (condominii) – cu o clasă energetică suficient de ridicată. Concluzia a fost că instalarea unei pompe de căldură la casă costă între 6.000 și 18.000 de euro, iar la un apartament între 6.000 și 7.500 de euro, dar costul per unitate locativă scade foarte mult, până la 1.700-2.100 de euro dacă se folosesc pompe comune de mare capacitate. …..” Integral: https://www.economica.net
“Felul în care funcționează sistemul de educație duce la nevoia de meditații. Cum ajung copiii să aibă goluri structurale în gândire S-au meditat individual copiii cu note peste 9.00 la examinarea națională de final de clasa a VIII-a? În primul rând, acesta nu este un examen. Este un concurs. Cine nu are nevoie de meditații pentru această competiție de ocupare a locurilor unui liceu în care aspiră să se strângă familii omogene ca profil economic și intelectual: un procent infim de copii care au avut un traseu școlar ideal: o grădiniță excepțională, o învățătoare care a format competențe la pas, în adâncime, și profesori la gimnaziu care s-au dat peste cap să facă ore suplimentare, cu mult lucru individual, sub supraveghere, cu tratare diferențiată, cu feedback imediat pentru fiecare nouă deprindere. Plus un intelect personal receptiv, peste medie. Majoritatea copiilor români inteligenți nu au avut acest traseu. Ba, dimpotrivă, vor fi ”achiziționat” în 8-12 ani de școală și grădiniță multe goluri – nu numai în materie, ci și în ritmul de lucru, în claritatea raționamentelor, în abilitatea de a se uita la propria gândire și de a reinterveni pe ce au lucrat, în atenție, în memoria de lucru, în exprimarea raționamentelor în scris etc. De ce aceste goluri? Pentru că nu toți profesorii știu pedagogia și metodica predării materiei lor. Profesorii își știu, în general, manualele, dar nu neapărat și cum anume poate fiecare copil să ajungă de la 7.00 la 9.00. Majoritatea presupun că este vorba de lucrat în plus. Când, de fapt, copiii au nevoie de recuperat structuri de raționamente și calități ale gândirii neformate în etapele specifice de oportunitate ale unei vârste sau ale alteia. Fiecare profesor are de lucrat cu efectul de bulgăre lăsat de profesorii de dinaintea lui. Lucratul în plus nu e soluția, ci lucrul personalizat, cu gândirea fiecărui copil și cu un plan de recuperare a golurilor specifice fiecăruia. …. Golurile structurale în gândire, neprinse la timp până în 12 ani, nu se mai acoperă la clasă, acolo unde materia merge înainte, cu noi solicitări, unele care pun iar presiune pe o minte deja dezorganizată. Deci, majoritatea copiilor care au acumulat, până la 12 ani, tot felul de dificultăți structurale ale gândirii au nevoie de lucru diferențiat unu la unu. Meditații adică. …. Repet. Sistemul nostru de educație are două mari neajunsuri:
– nu asigură o evoluție lină a inteligențelor medii de la 3 la 12 ani, ratând principii simple de dezvoltare intelectuală și emoțională a copilului prin modul în care este organizată materia și prin pregătirea deficitară a profesorilor;
– propune un concurs la 14 ani tuturor tipurilor de intelect, după un model de subiecte unic, nediferențiat, deși învățământul este obligatoriu până la 16 ani.
Efectul acestor disfuncționalități este o mișcare de supraviețuire a familiilor care sunt nevoite să pompeze în copil individual, pentru a ajunge pe treptele de sus ale scării concurențiale create de acest examen. ….” Integral: https://republica.ro
“Explicațiile unui pilot TAROM pentru „greva” din 8 iulie: Pasagerii, victime colaterale | Fără reforme, TAROM riscă să aibă soarta companiei Alitalia ..… Pilotul a explicat că nemulțumirile piloților TAROM se leagă de condițiile de muncă neconforme cu Codul Muncii. Din anul 2000, aceștia sunt obligați să lucreze 7-8 zile consecutiv, cu două zile pauză, în loc de 5 zile de lucru urmate de două zile libere, cum prevede legislația. Situația s-a agravat din cauza scăderii continue a numărului de piloți. „În ultimii 5 ani, au plecat 380 de piloți de la TAROM”, a adăugat Osiceanu. De asemenea, piloții nu au mai beneficiat de majorări salariale din 2007, în ciuda eforturilor continue de a aduce această problemă în atenția conducerii companiei. „Se discută nu de 8 luni, ci din anul 2007. Nivelul salarial al piloților este același din 2007”, a subliniat el. În cadrul emisiunii, Osiceanu a descris și starea tehnică a flotei TAROM, menționând că doar 15-16 dintre cele 18 avioane sunt operaționale, iar rata defectelor a crescut semnificativ. „Avem la ATR, pe avioane nou-nouțe, o medie de patru avioane pe lună defecte din cele șase”. …. Din 1990 și până în prezent, pilotul spune că în TAROM s-au investit cel puțin 2 miliarde de dolari, fonduri care, conform lui Osiceanu, ar fi putut transforma compania într-o „mică Emirates”. În schimb, implicarea politică și managementul defectuos au distrus eficiența companiei. Pilotul a evidențiat și absurditatea unor decizii de operare, cum ar fi utilizarea unui avion Airbus A310 pentru curse interne cu puțini pasageri, precum cele de la București la Timișoara. ….” Integral: https://republica.ro
“DOCUMENT Principalele priorități pe următorii 5 ani anunțate de Ursula von der Leyen: comisari europeni pentru apărare și pentru problema locuințelor, un „acord pentru industrie curată”, dublarea personalului Europol Discursul actualei președinte a Comisiei Europene și candidatul principal la șefia instituției și pentru anii următori conține câteva priorități noi care ating mai multe domenii cheie, spre exemplu: competitivitare (cu micile afaceri în focus), domeniul energiei, problema locuirii, extinderea Uniunii Europene, întărirea secutirății interne și a granițelor externe. …. Câteva puncte cheie cu prioritățile din discurs și din Planul propus pentru următorii 5 ani:
- Avem nevoie de un nou Plan pentru prosperitatea durabilă și competitivitatea Europei. Pentru IMM-uri, în focus vor fi simplificarea și o mai bună legiferare – voi solicita, de asemenea, fiecărui comisar să pregătească un raport anual privind progresele înregistrate.
- Vom propune un nou Acord pentru Industrie curată (Clean Industrial Deal); industrii competitive și locuri de muncă de calitate în primele 100 de zile ale mandatului.
- Energie: Vom prezenta o legislație pe Accelerator de decarbonizare industrială pentru a sprijini industriile și întreprinderile în procesul de tranziție.
- Vom elabora noi Parteneriate comerciale și de investiții ecologice pentru a contribui la asigurarea aprovizionării cu materii prime, energie curată și tehnologii ecologice din întreaga lume.
- Un Plan de acțiune european privind securitatea cibernetică a spitalelor și a furnizorilor de asistență medicală în primele 100 de zile ale mandatului. …..” Integral: https://economedia.ro
“Nu vă mai mințiți că femeia cu botniță și spume la gură nu reprezintă România! …. Cu botniță la gură, cu icoana pe cap, cu ia la purtător, cu sacul negru de gunoi în buzunar și cu o nesimțire demnă de consemnat în cărțile de specialitate, europarlamentarul Diana Șoșoacă le confirmă celor care aveau temeri că aveau și dreptate. Această caricatură, care s-a vrut a fi în mentalul colectiv o versiune modernă a Vitoriei Lipan, ne face acum de râs pe toți în Europa. Căci asta a făcut noua reprezentantă a României în Parlamentul European, în timpul dezbaterii privind alegerea Ursulei von der Leyen. Sigur, mecanismele protocolare ale Parlamentului European s-au activat destul de repede și reprezentanta noastră a fost repede expulzată din sală. Doar că din gura ei s-au auzit în mod repetat cuvinte precum: România și români. Cei aflați în sală, care nu sunt poate la curent cu nesănătoșii noștri din politică au reținut, deci, un singur lucru: România și românii au un reprezentant în Parlamentul European care face crize demne un spital de psihiatrie. …. E chiar foarte posibil ca România să fie asociată în mentalul european cu felul în care Șoșoacă se comportă. Și asta nu e deloc vreo bucurie, nici chiar pentru cei care au votat-o, ca să aibă parte de circ în forurile europene. Pe termen lung, există riscul ca România să nu mai fie luată prea tare în serios, când, dintre europarlamentari, singura care se remarcă e o persoană cu vizibile înclinații către circ. Nu uitați că, dacă încoronezi un clovn, nu-l transformi în rege, dar transformi palatul în circ. O să ziceți că și europenii au devianții lor. Păi îi au, dar aceia nu urlă cu botnița la gură în ședințele Parlamentului European. Aceia știu că există norme și protocoale. Și cel mai adesea chiar le respectă. Mă uitam la oamenii de la pază care trebuiau să o dea afară din sală pe ființa asta realmente problematică și vedeam că efectiv erau siderați. E ceva ce nu s-a mai văzut acolo. …..” Integral: https://republica.ro
“Atenție! Costurile unui sejur în Mamaia pot crește cu 50% dacă bei o apă din minibar Tot mai mulți turiști de pe litoral se plâng că li se umflă în mod suspect prețurile sejurului, în special în Mamaia. E vorba de clienți de hotel, care achiziționează un pachet, dar uită de micile detalii. E cazul lui Marian Coltea, care a făcut imprudența să bea o singură sticlă de apă minerală din minibar chiar în prima seară în care s-a cazat. Hotelul i-a facturat sticla de apă cu 500 de lei, i-a trimis o somație de plată, l-a pus în întârziere și i-a calculat penalizări de 3500 de lei pentru că Marian a achitat consumația abia după 10 zile, la finalul șederii. Din păcată, hotelul a avut o eroare de comunicare și i-a trimis recuperatorii în cameră, iar aceștia i-au aplicat o mică corecție fizică pentru care a stat șase zile în spital la Constanța. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Nostalgia. Ce ne mai leagă când nimic nu ne mai leagă? ….”
https://www.contributors.ro/nostalgia-ce-ne-mai-leaga-cand-nimic-nu-ne-mai-leaga/
😁👍
“Pentru țară și popor, cu Burduja junior….”
….Asta par să nu priceapă toți Burdujii, Ciolacii și Ciucii care s-au perindat de zeci de ani la conducerea unor domenii de căpătâi în țara aceasta: că sunt acolo pentru cetățeni și pentru a le face viața mai bună și mai ușoară.
Înainte să ne învețe cum să băgăm mașina de spălat în priză, „Tianu” Burduja ar face bine să explice românilor, de exemplu, de ce avem un sistem energetic național șubred, care deși duduie de eoliene și panouri solare, e sufocat încă de cărbune și are o infrastructură de transport și de distribuție a energiei electrice vai de mama ei (peste 80% dintre liniile electrice aeriene de transport au fost puse în funcțiune înainte de anul 1979). Nu e vina lui, dar totuși ce face în această privință și în aceste zile, când sunt pene de curent prin toată România?
Înainte să ne îndemne să băgăm cu simț patriotic aerul condiționat în priză, Burduja și colegii săi de guvernare ar putea să ne explice de ce s-a ajuns la situația nesimțită ca, după ce statul le-a dat cu o mână românilor care au vrut să facă pasul către energia solară, curată și ieftină, prin programul „Casa Verde”, acum vine să le bage mâna în buzunar, obligându-i să-și pună baterii de stocare a energiei, pe banii lor (niște mii de euro la o casă obișnuită, de exemplu). S-a prins până și Iohannis, care a întors legea în Parlament…..”
https://panorama.ro/panorama-cu-alp-pentru-tara-si-popor-burduja-junior/
Stocarea distribuita la prosumers a energiei solare (sau renewable de alta natura) aduce beneficii de tipul de mai jos (copilot GPT-4). Pentru mine, tehnic, raspunsul GPT-4 pare in regula.
Prosumers, who both produce and consume energy, often benefit from having storage systems. Here are a few reasons why:
1. **Energy Balance**: Storage systems help prosumers balance their energy production and consumption. When they generate more energy than they use, the excess can be stored for later use³.
2. **Grid Independence**: For off-grid prosumers, storage is essential to ensure a continuous power supply, especially when renewable sources like solar or wind are not generating energy³.
3. **Cost Savings**: By storing energy, prosumers can reduce their reliance on the grid during peak hours when electricity prices are higher. This can lead to significant cost savings⁵.
4. **Backup Power**: Storage systems provide backup power during outages, enhancing the reliability of the energy supply⁵.
In summary, while not absolutely necessary, energy storage greatly enhances the efficiency, reliability, and cost-effectiveness of prosumer energy systems.
Source: Conversation with Copilot, 7/20/2024
(1) Consumer vs Prosumer: Differentiating Their Roles. https://freyrenergy.com/consumer-vs-prosumer-what-is-the-difference/.
(2) Stacked value streams of hybrid energy storage systems in prosumer …. https://www.emerald.com/insight/content/doi/10.1108/JEDT-05-2020-0170/full/html.
(3) Consumer vs Prosumer: What’s the Difference? – Department of Energy. https://www.energy.gov/eere/articles/consumer-vs-prosumer-whats-difference.
(4) ‘Prosumer’ electrical installations: what are they? | ECA. https://professional-electrician.com/technical/prosumer-electrical-installations-what-are-they-eca/.
(5) Prosumer – Wikipedia. https://en.wikipedia.org/wiki/Prosumer.
Buna seara
Biden a anuntat că nu mai candidează pentru un nou mandat.
Nu se știe cine va fi contracandidatul lui Trump.
https://edition.cnn.com/politics/live-news/biden-trump-election-07-21-24/index.html
The orange turd is now the oldest candidate in history.
O frumoasa si precisa descriere artistica a dementului american
https://ziare.com/kamala-harris-donald-trump/reactie-cristian-tudor-popescu-alegeri-sua-ctp-1883444
„Acum, practic, nu mai există plasă de siguranță pentru alegătorul american. De-o parte un misogin curvar, antiimigranți, antiavort, antijustiție, antidemocrație, proviolență și prominciună, infractor judecat și condamnat, dar aflat sub protecția unui Dumnezeu de campanie; de cealaltă, o fiică de imigranți, victimă în copilărie a segregației rasiale, un om al legii, o militantă împotriva pedepsei cu moartea și pentru drepturile minorităților defavorizate. Butonul de contrast e la maximum, cale de mijloc între cele două Americi nu există”