Buna dimineata intr-o zi de vineri, 20 ianuarie! Temperaturile maxime se vor încadra între 10 şi 22 de gr, iar cele minime între 2 şi 12 gr, cu valori mai scãzute în vestul ţãrii. În jumãtatea de vest, cerul va avea înnorãri şi vor fi averse, trecãtor însoţite de descãrcãri electrice. La munte, ziua vor predomina ploile, iar noaptea îndeosebi în Carpaţii Occidentali şi în vestul Carpaţilor Meridionali treptat vor predomina ninsorile şi local se va depune strat nou de zãpadã. Spre sfârşitul intervalului, precipitaţii mixte se vor semnala pe arii restrânse şi în zonele mai joase din vest, nord-vest şi centru. Vântul va avea intensificãri, îndeosebi în prima parte a intervalului în majoritatea regiunilor, cu viteze mai mari în regiunile sud-vestice şi vestice (rafale de 55…65 km/h), iar în zona montanã înaltã rafalele vor depãşi 90…110 km/h. Bucuresti: 16/0 gr., ploi.
“Inflația scade, dar prețurile cresc. Este corect? …. Scăderea prețurilor este însă cu totul altceva decât scăderea inflației. Căci, chiar dacă rata este în descreștere, ea va reflecta mereu doar creșterea prețurilor, atâta timp cât este exprimată în valori pozitive. Scăderea inflației semnalează încetinirea scumpirii, nu ieftinirea produselor. Evident, oricât ar scădea rata inflației, prețurile continuă să crească, atâta timp cât aceasta va continua să fie pozitivă. Doar atunci când inflația este exprimată în valori negative, putem concluziona că prețurile sunt în scădere și că pe piață se produce ieftinirea. O asemenea situație apare însă foarte rar, iar în istoria noastră recentă a fost semnalată doar în anii 2015 (-0,5%) și 2016 (-1,5%). Numai atunci s-au produs ieftiniri, adică scăderea unor prețuri, reflectate într-o inflație cu rata negativă. În restul anilor, atât vreme cât rata inflației avea valori pozitive, prețurile au crescut, chiar în situația când aceste valori prezentau scăderi de la o perioadă la alta. Ca să fiu mai clar, îmi permit să imaginez un scenariu elementar. Să considerăm că, în limitele scenariului, un produs costă 1.000 de lei și se scumpește la 1.100 lei. În acest cadru simplificat, produsul va genera o inflație de 10%. În perioada următoare, când inflația va scădea – de exemplu – la 5%, produsul nu se va ieftini, deși inflația a scăzut, ci va înregistra doar o scumpire mai mică decât în perioada anterioară, iar noul preț va fi 1.155 lei. Pentru noul an 2023, precum și pentru următorul an 2024, prognoza economică anvizajează scăderea continuă a inflației până va ajunge la a fi exprimată cu o singură cifră. Asta însă nu înseamnă ieftiniri. Dimpotrivă, prețurile vor crește, dar cuantumul creșterilor ar putea scădea de la o lună la alta, dacă se vor confirma prognozele. Numai dacă inflația ar deveni negativă, ceea ce deocamdată nu prevede nimeni pentru viitorul apropiat, putem vorbi de scăderea prețurilor. De altfel, pe omul de rând, pe cetățeanul care tot colindă piața cu coșul în mână, nu-l prea impresionează inflația ca atare. Pe el îl interesează prețul cumpărăturilor curente, mai ales al alimentelor, care a crescut cu 22% în decembrie 2022 față de decembrie 2021. Mult peste rata inflației. Dintr-o anumită optică, mi se pare bizar faptul că, în calculul inflației, se iau de-a valma prețurile la pâine, ciment, parizer, mobilă, varză, cartofi, țuică, nisip, salam, țiglă, brânză, stofă, lapte, biciclete, ciorapi, ghete, aspirină, antinevralagic și altele, la grămadă. Mie, și nu numai mie, abia-mi ajung banii pentru alimente. Țigle sau biciclete îmi cumpăr poate o dată în viață sau chiar niciodată, dar statistica le tot ia în calcul ca și cum mi le-aș adăuga mereu în coșul meu zilnic. Tocmai coșul meu, cel adevărat și de maxim interes, se scumpește mai strașnic și mai vârtos decât altele luate în calculul inflației. Să mă ierte iubiții noștri lideri, dar când îl aud vorbind de inflație pe premierul Ciucă, pe viitorul premier Ciolacu, pe Câciu sau Budăi referindu-se mereu la inflație și mai niciodată la scumpiri, am impresia că acești stimați domni mă iau de prost. Nici măcar salariul minim, săltat de la 2.550 la 3.000 de lei, adică 17,18%, nu este acoperitor pentru cheltuielile din coșul zilnic, crescute, cum spuneam, cu 22% și care vor crește tot anul, probabil fără perspectiva unei noi corecții salariale. Premierul și miniștrii domniei sale cunosc exact situația, dar ne lasă să credem că inflația nu este un fenomen numai al României. Inflația a cuprins întreaga Europă, chiar întreaga lume. Chiar UE a încheiat anul 2022 cu o inflație record de 9,2%. Să fim serioși, căci una este să spui 9,2%, cât este inflația în UE, și alta este când vorbești de 16,4%, cât a ajuns în România. …. Nenumărate taxe, accize pe anumite produse, redevențe, politica salarială, și multe altele aflate la îndemâna Guvernului se reflectă în prețul produsului și, deci, influențează inflația. Dacă, prin absurd vorbind, s-ar reduce o anumită acciză, de exemplu, la carburanți, s-ar reduce rapid prețul tuturor produselor de pe piață, urmat de scăderea imediată a inflației. Observ însă că niciun guvern din ultimii ani nu s-a arătat prea preocupat să țină în frâu inflația. Dimpotrivă, mai toate guvernele au căutat să aducă venituri suplimentare la buget doar cu taxe și impozite care produc scumpiri, deci inflație. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, în loc să impulsioneze creșterea productivității, a exportului, inovația sau tehnologizarea, aducătoare de venituri sănătoase în buget, guvernele au mutat banii din buzunarul investitorilor sau chiar al cetățeanului în cel al statului. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Cum își bate joc ministrul Educației de copii. Cine are interesul să fie schimbat singurul lucru care funcționează? .… Admiterea la liceu în varianta cosmetizată a dnei ministru Deca nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări cheie. E așadar mai mult decât inutilă, e toxică. …. Așadar, ce propune dna Deca? Posibilitatea ca examenul de admitere să se generalizeze, pentru 90% din locuri, la toate liceele care au avut mai mult de un candidat pe un loc în anul precedent. Examenul ar urma să fie ulterior evaluării naționale (EN) și ar consta în două probe scrise cu subiecte în funcție de specializarea fiecărui profil. Subiecte care ar urma să fie elaborate la nivel național de Ministerul Educației. Edupedu.ro exemplifică cu specializarea matematică-informatică, probe de admitere la informatică și matematică. La științele naturii, probe de admitere la chimie și biologie sau matematică și biologie. Rămâne la latitudinea fiecărui liceu dacă și cum îmbină rezultatul EN cu admiterea. Dacă fiecare dintre examene va avea o pondere în nota finală sau se va ține cont doar de nota de la admitere. Copiii care pică la admitere intră la repartizarea computerizată, împreună cu cei care nu au dat admiterea și vor prinde, în ordinea mediilor, un loc fie în cele 10% rămase în liceele cu admitere, fie în licee care nu au organizat admitere. …. Sistemul actual, adică elevii participă la EN, la limba română și matematică, și apoi sunt repartizați computerizat în ordinea mediilor în funcție de opțiunile lor? Cu alte cuvinte, când se ajunge la media ta, intri la primul liceu din lista ta de opțiuni care mai are locuri libere. Și acum notele cele mai mari ocupă liceele de top, desigur, dar niciun copil nu poate pierde locul în favoarea cuiva cu o medie mai mică. Admiterea va face posibil tocmai acest lucru. Un copil care pică admiterea cu 9,80 la “Sava” ar fi intrat cu 9.80 la “Coșbuc”. În actualul sistem, el ajunge la “Coșbuc”, dacă l-a pus între opțiuni, desigur. În viitorul sistem va ajunge la un liceu mult sub nivelul lui, pentru că la “Coșbuc” locurile au fost ocupate și cu note mai mici de cei care au dat admitere acolo. …. Ai dat matematică la EN, de ce să o mai dai o dată la admitere? Pentru meditații? De ce nu faci la EN subiectele corect calibrate de la nivelul de bază, până la excelență? În cazul chimiei, fizicii sau biologiei, arareori e vorba de un talent în sine pentru acele discipline. Aprofundarea lor este fundația pentru alte meserii, cum e cea de medic. A face din ele disciplină de admitere nu are decât un efect: vor mai fi necesare niște rânduri de meditații, deci industria va dudui mai abitir ca acum. Un copil care cu greu își permite la română și matematică cum credeți că își va permite încă două? Dna Deca nu face altceva decât să testeze potrivirea mai bună a veniturilor părinților cu tarifele la meditații. Subiectele vor fi naționale, dar corectarea unde se va face? Ca la EN, pentru care tezele pleacă în alte județe, sau în liceul care dă admitere, de către profesorii care au dat meditații pentru admitere? ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Băncile au coborât marjele de câştig sub 3 pp în 2022 ca să ofere dobânzi atractive la depozite şi să dea şi credite Băncile au înregistrat în primele 11 luni din 2022 pe segmentul populaţiei marje de câştig – diferenţe dintre dobânda activă la creditele noi în lei şi dobânda pasivă la depozitele noi în lei mai scăzute decât în 2021 – cuprinse între 1,79 şi 5,24 puncte procentuale (pp). Cel mai scăzut nivel al marjei, de 1,79 pp, a fost în septembrie 2022. Niveluri la fel de mici ale marjei de câştig a băncilor au mai fost înregistrate în 2008 şi 2009, când semnele crizei financiare anterioare începeau să fie resimţite pe piaţa locală. Dobânda medie la depozitele noi ale populaţiei în lei a ajuns în luna noiembrie la 7,09%, cel mai ridicat nivel din ultimii 12 ani, în timp ce dobânda medie la creditele retail în lei a urcat la 9,79%, maximul ultimilor 9 ani. Niveluri mai ridicate ale dobânzii medii la depozitele noi retail în lei au fost înregistrate la începutul anului 2011, în timp ce la credite dobânzile medii urcaseră prin 2013 şi în anii anteriori spre valori mai mari decât cele din prezent, de peste 10%. Pe segmentul creditării, pe categorii de credite retail, se observă că dobânda medie la creditele de consum în lei a ajuns în noiembrie 2022 la peste 13,4%, după ce în primele cinci luni din 2022 şi la finele lui 2021 era sub 10%. La creditele ipotecare în lei dobânda medie a urcat în noiembrie 2022 la 7,24%, după ce până la finalul primului semestru din 2022 era sub 5%, iar în decembrie 2021 coborâse la 4%. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Românii au rămas fără 10% din economiile lor din cauza inflației. „E asemenea unui impozit pus pe toată avuția noastră” Cu dobânzile la depozitele în lei de puțin peste 6%, economiile românilor au fost tăiate cu 10% în condițiile în care inflația a depășit 16% anul trecut. …. România a încheiat anul 2021 cu o inflație de 8,19%, în timp ce dobânzile la depozitele în lei abia dacă au trecut de 2%. Anul trecut inflația a ajuns la pragul de 16,8%, în timp ce dobânzile au depășit puțin 6%. Altfel spus, în anul 2022 economiile românilor au fost tăiate cu 10%. „Conform ultimelor date agregate de BNR (luna noiembrie) rata dobânzii a ajuns la 6,29% în vreme ce inflația bifa 16,8%; așadar, deponenții pierdeau 10,5% din suma economisită. Anul 2022 a fost cel mai dur an din punct de vedere al represiunii financiare de mai bine de două decenii. Nu ne-am mai confruntat cu așa ceva din anii 1990. Ce înseamnă? Populația a fost decapitalizată. Averea financiară a românilor a scăzut. Toți care avem bani în bănci am fost impozitați prin inflație. Ni s-a luat, doar în acest an, circa 10% din valoarea reală a economisirilor”, este de părere economistul Bogdan Glăvan, care notează că anul 2020 a fost un an fără dobânzi real negative. …. „Când facem o comparație cu un impozit obișnuit, să spunem impozitul pe venit, este o comparație greșită până la un punct. Impozitul pe venit este un impozit pe un flux, în vreme ce erodarea sau pierderea puterii de cumpărare a banilor economisiți în bănci sau ținuți în buzunare, deci a cash-ului din economie, prezintă o taxare a unei părți importante a avuției pe care o are fiecare. Deci, în momentul în care spunem că inflația impozitează avuția este ca și cum am spune că este un impozit pe un stoc, deci nu pe un flux. Una e când vine Guvernul și spune „ăsta e un izvor, iau 10% din ce curge astăzi”, și alta e când vine și spune „hai să iau 10% din lacul de acumulare care s-a strâns aici la baza izvorului”. Sunt lucruri complet diferite”, a declarat, pentru FANATIK, profesorul Bogdan Glăvan. …. „Inflația este cea mai nedemocratică formă de impozitare tocmai pentru că este o formă ascunsă de impozitare. Nu este un impozit oficial, iar părerea mea este că statul nu a combătut eficient inflația în acest an, dovadă că suntem una dintre țările cu cele mai mari rate ale inflației din Europa și, cu siguranță, suntem pe locul întâi pe continent la țara cu inflație dintre țările care posedă resurse energetice. Deci, dacă dăm la o parte țările fără resurse energetice, noi, care posedăm așa ceva și ne asigurăm consumul în proporție de 80% din producție proprie, ne detașăm pe primul loc. De aici se vede că Guvernul nu a făcut tot posibilul pentru reducerea inflației, producția de energie este aproape în totalitate sub controlul lui și putea să ia măsuri să diminueze aceste scumpiri. Atunci însă nu ar mai fi câștigat acești bani pe care îi vede acum în plus la buget”, a declarat, pentru FANATIK, Bogdan Glăvan. Dacă Guvernul și-a văzut reducerea deficitului bugetar prin creșterea inflației, ce a lipsit aproape complet a fost o abordare echilibrată cu o parte și pe partea de cheltuieli. Deși anul trecut Guvernul anunța cu trâmbițe înghețarea angajărilor la stat, datele publicate marți de către „Adevărul” arată că, față de luna septembrie, în luna noiembrie numărul funcționarilor publici era cu 25.000 mai mare. În plus, autoritățile au venit cu majorări importante de salarii pentru funcționarii din aparatul centrul, în special la SGG, primari și sunt anunțate alte majorări în sectorul bugetar la începutul acestui an, măsură criticată de către economiști pentru efectul inflaționist. Deputatul USR, Cristina Prună, declara marți că țara noastră cheltuie 37% din veniturile din taxe și impozite pe salariile angajaților la stat comparativ cu media europeană de 23%. ...” Integral: https://www.fanatik.ro
“Câte pensii speciale plătește statul: Magistrații încasează în medie 20.000 de lei pe lună! …. Numărul de beneficiari de pensii de serviciu este de 9.680 (cu 270 mai puţini faţă de decembrie). Cei mai mulţi (4.468) sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Aici avem şi cea mai mare pensie medie – 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat (adică partea contributivă). De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie este de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 privind statutul funcţionarului public parlamentar, sunt 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat). …. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.441 de lei, din care 3.397 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.712 de pensionari, pensia medie fiind de 4.901 de lei, din care 2.507 de lei suportaţi din bugetul de stat. După cum se observă în acest calcul nu sunt incluşi militarii sau poliţiştii. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Mugur Isărescu: Economiile din bănci sunt folosite de deficitul bugetar / O bună parte din firmele românești sunt subcapitalizate. Cum trăiesc ele? …. „Cineva ar putea să spună așa: E mai bine, nu avem riscuri. Dacă nu dai credite, nu ai risc, nu? Stăm liniștiți din punctul ăsta de vedere… nu-i chiar așa”, a spus Isărescu. El a precizat că în bănci sunt economii. „Deocamdată îi folosește deficitul bugetar. Eu știu dacă e bine? Să discutăm. Deci nu-i așa. Este o întrebare grea. Chiar suntem ultimii din Europa. Nu avem nevoie de dezvoltare, de bani Întreprinderile românești nu au nevoie de bani?”, s-a întrebat Guvernatorul. „Poate că nu au nevoie. Poate au găsit alte surse de finanțare. Dacă au altele, care sunt ele? Unde trăiesc ele? E mai brează România la nivelul situație întreprinderilor?” „O parte din economie formată din societăți multinaționale, societăți mari, se finanțează direct din exterior. Dacă capitalul românesc este jumătate raportarea credite / PIB nu trebuie făcut pe tot PIB-ul. Trebuie făcută pe jumătate de PIB. Nu știm care este ponderea sectorului privat pur românesc și așa mai departe”, a explicat Isărescu. În ceea ce privește datoria externă a României, el a precizat că datoria privată este foarte mare. „În loc să se împrumute intern și să avem o intermediere financiară mai mare, avem împrumuturi din exterior care apar în statistică în datoria privată. Poate e o explicație”, a spus el. De asemenea, a atras atenția că o bună parte din firmele românești sunt subcapitalizate sau chiar cu capitaluri negative. Păi cum să obțină ei credite? Apare întrebarea: Cum trăiesc? E o întrebare grea”, a mai afirmat oficialul BNR. Cineva vine la mine: Da ce te deranjează domnu guvernator? Foarte bine că trăiesc. Angajează forță de muncă, plătesc niște salarii. Probabil că mai plătesc și niște impozite”. „Dacă nu au capital, cum de plătesc impozite? E un subiect deschis pentru dezbatere. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Sălaj: Femeia de afaceri Lia Stanca, prietenă a Elenei Udrea, condamnată la cinci ani de închisoare cu executare pentru evaziune fiscală / Cum le lăuda Lucian Bode pe cele două pentru investiția falimentară de la Băile Boghiș Trimisă în judecată de procurori pentru infracțiuni de evaziune fiscală, femeia de afaceri Lia Stanca a fost condamnată de Tribunalul Sălaj la cinci ani de închisoare cu executare, relatează graiulsalajului.ro. Lia Stanca a fost parteneră de afaceri cu Elena Udrea la Băile Boghiș. În Ianuarie, 2022, Curtea de Apel Cluja decidea declanșarea procedurii falimentului pentru firma SC Băi Boghiș SRL, aflată în insolvență din 2019. Instanța clujeană a luat această decizie la solicitarea companiei Construcții Erbașu, care avea de recuperat o creanță de peste 6,6 milioane de lei de la SC Băi Boghiș SRL, după ce a efectuat lucrări de reabilitare și modernizare a stațiunii, în 2013. În momentul în care se construia afacerea de la Băile Boghiș, actualul ministru al Afecerilor de Interne (pe vremuri mare lider al PDL la Sălaj) le lăuda pe cele două „femei de afaceri”: „Felicităi. Ați demonstrat încă o dată că într-un județ mic precum Sălajul se pot face lucruri mari”, scria Bode pe Facebook. …. În plus, instanța o obligă pe Lia Stanca la plata sumei de aproximativ 4 milioane de lei către bugetul de stat, prejudiciu nerecuperat constând în impozit pe profit şi TVA. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Exclusiv Statul la stat. Pensionar din Sibiu, amenințat de Primăria S6 cu popriri pentru o datorie de 8 bani, deși nu a locuit acolo niciodată Un sibian a primit înștiințare de poprire a conturilor pentru o datorie de… atenție: opt bani. Scrisoarea i-a venit de la Direcția Taxe și Impozite Sector 6 București, instituție cu care cetățeanul nu a avut niciodată vreo legătură. Speriat că i se blochează conturile, omul a plătit infima sumă deși nici acum nu îi este prea clar pentru ce. Doar bănuiește. Funcționarii de la Sectorul 6 ridică din umeri și spun că ar fi fost doar o eroare de soft. Nu s-au obosit însă, să îl informeze și pe contribuabil despre acest lucru. …. Primăria sectroului 6 se spală pe mâini și susține că înștiințarea de poprire ar fi fost doar o eroare de soft. Chiar și așa, la final, pierzător este tot cetățenul Stoicescu. Pe lângă disconfortul creat, omul nici acum nu știe cu exactitate pentru ce a plătit cei opt bani. ….” Integral: https://www.digi24.ro
“Creangă a dat pe Bojdeucă 1.800 de lei, Costel Alexe va da 2,7 milioane. Cum s-a ajuns la acest preț? …. Uniunea Europeană plăteşte restaurarea Renovarea Bojdeucii şi a muzeului de alături fac parte din proiectul „Călător pe meridiane culturale”, lansat de Direcţia Proiecte şi Dezvoltare Durabile a Consiliului Judeţean cu mai bine de cinci ani în urmă. Dincolo de Prut, raionul Făleşti reface şi dotează Muzeul local de istorie şi etnografie, iar primăria oraşului restaurează drumul istoric „Ştefan cel Mare” din zona centrală, pavat cu granit. … Finanţarea pentru toate trei obiectivele este de 1,72 milioane de euro, din care puţin peste un milion costă restaurarea Complexului „Ion Creangă”, iar diferenţa de 681,5 mii euro merge la Făleşti. Contractul de lucrări pentru partea ieşeană a urmat procedura licitaţiei, fiind atribuit în noiembrie 2021 firmei Iaşicon, cea care a mai restaurat Casa Dosoftei şi Muzeul „Vasile Pogor”. Şantierul de la Bojdeucă se întinde pe o durată de 18 luni, adică până în iulie, costul licitat de Iaşicon fiind de 2,68 milioane de lei (fără TVA), respectiv ceva mai mult de 540 de mii de euro. …. Un anunţ neinspirat menţionează sec pe pagina de start a CJ costul rotunjit la 1,8 milioane de euro al întregului proiect. Lipsit de detalii şi însoţit doar de o imagine a bojdeucii, textul a stârnit imediat pe reţelele de socializare un val de „impresii” legate de raportul cost lucrări/căsuţa cu două odăi joase despărţite de un hol. În lipsa oricărei reacţii din partea administraţiei judeţului, trebuie precizat că, pe lângă casa scriitorului, monument istoric, ansamblul cuprinde clădirea Expoziţiei Documentare „Ion Creangă”, curtea şi împrejmuirea, care fac, toate, obiectul restaurării sau reamenajării contra celor 2,68 milioane de lei. Cât a ajuns să coste un monument istoric? Construită în 1842, căsuţa din mahalaua Ţicău a devenit primul muzeu memorial din România al unui scriitor român în aprilie 1918, la aproape 30 de ani de la moartea povestitorului. Ion Creangă s-a mutat aici în 1872, într-o odaie locuind el, iar în cealaltă, Ecaterina (Tinca) Vartic, cea care avea să-l îngrijească până la sfârşitul vieţii. Istoricul Iulian Pruteanu-Isăcescu scrie în cartea sa, „Bojdeuca «Ion Creangă». Din istoria primului muzeu literar din România”, că scriitorul a cumpărat căsuţa în iunie 1879 cu 50 de galbeni, „adecă cincizeci de galbeni austriaci a treizeci şi şepte de lei vechi galbenul”. Actul de „vecinică vânzare” a fost făcut pe numele Ecaterinei Vartic. ….” Integral: https://www.ziaruldeiasi.ro
![Happy end jest kobietą [MOŁDAWIA]](https://encrypted-tbn0.gstatic.com/images?q=tbn:ANd9GcTwMK5kVAVkj05vw2HyfHLga5qwvrti1a2rvtsecqWCEqSd_U2KnCdmZ_vFyY3GmlA5MrM&usqp=CAU)
“Maia Sandu investește 30 de milioane în promovarea limbii române. Politologii sunt sceptici: „Vom scăpa de Homo Sovieticus într-o 100 de ani!” …. Maia Sandu a luat… bourul de coarne și a început să prmoveze limba română inclusiv în rândul adulților. Guvernul de la Chișinău a propus aprobarea Programului național privind învățarea limbii române de către minoritățile naționale, inclusiv de către populația adultă, în perioada 2023-2025. … „În Moldova, această măsură este rezultanta ineficienței de mai bine de 30 de ani a guvernărilor de la Chișinău, și a politicii sovietice. Acești oameni au rămas „Homo Sovieticus”. În continuare, ei trăiesc într-o Uniune Sovietică, în care limbile comunităților etnice sunt considerate forme de fascism. Dar, cu siguranță, în următoarea sută de ani vom putea scăpa de „Homo Sovieticus”!”, a declarat, mai mult sau mai puțin ironic, în exclusivitate pentru FANATIK, Cristian Pîrvulescu. …. Politologul este de părere că avem abia acum de a face cu prima inițiativă în acest sens, pentru că, până în acest moment, Republica Moldova a fost condusă de guverne pro-ruse: „Este o măsură pe care o putem privi în legătură cu elementele de propagandă. Până acum, nu a existat niciun interes pentru acest lucru, pentru simplul motiv că populația rusofonă nu era interesată să vorbească limba moldovenească, a se înțelege română. În Republica Moldova, limba oficială este limba română. Cei care au dorit, deja au învățat-o”. …. Cristian Pîrvulescu consideră că decizia Maiei Sandu „este o operațiune pe care trebuie să o înțelegem în contextul general al războiului din Ucraina, deși problema limbii române, ca limbă oficială, este una destul de controversată, pe care actuala majoritate parlamentară o va regla, pentru că nu este, totuși, un subiect atât de dificil. Dar, în situația în care propaganda pro-rusă și războiul hibrid se duc, în general, în limba rusă, aceasta este o încercare de revenire la normal, după ce noi posturi de televiziune pro-Moscova au fost interzise. Este vorba despre o tentativă de limitare a capacității de intervenție a pro-rușilor”. Trebuie amintit faptul că doar unul din patru ucraineni, ruși și bulgari vorbesc și înțeleg limba română, în timp ce proporția din zona găgăuză este incomparabil mai mică. În grupul acestei etnii, doar o singură persoană din zece cunoaște limba română, adică limba oficială a Moldovei… ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Ucraina: Rusia şi escaladarea terorii La aproape un an de la debutul agresiunii sale împotriva Ucrainei, Federaţia Rusă, neabătută de la parcursul ei criminal, se dedică războiului cu aceeaşi ferocitate ca în prima zi. Înfrângerile, sancţiunile, oprobriul internaţional nu schimbă cu nimic hotărârea Rusiei de a lichida statalitatea Ucrainei. Iar zilele de la începutul lui 2023 au relevat, încă o dată, maniera în care statul rus înţelege să poarte această campanie prin care se situează în afara familiei naţiunilor civilizate. Pe de o parte, atacurile cu rachete împotriva ţintelor civile, provocând un carnagiu, pe de altă parte, valurile umane şi de artilerie cu care atacă poziţiile armatei ucrainene. În ambele ipostaze, continuitatea cu stalinismul este cât se poate de limpede şi doar complicii putinismului mai pot ignora acest tablou dezvăluit întregii umanităţi. Asemeni stalinismului, putinismul priveşte viaţa omenească cu un profund dispreţ: civilii ucraineni nu înseamnă nimic pentru acest regim, iar soldaţii ruşi sunt materia din care se alcăluiesc munţii de cadavre. Demnitatea umană este o valoare străină Rusiei de astăzi, la fel cum a fost străină URSS ieri. Agresivitatea Federaţiei Ruse se sprijină pe realitatea unei asimetrii de forţe şi de voinţă politică în acest conflict. Dacă Rusia este pregătită să meargă până la capăt pe acest drum al militarizării şi al crimei, cei care sprijină Ucraina ezită în clipa actelor decisive, intimidaţi de perspectiva escaladării. În absenţa oricărui scrupul moral sau politic, Moscova poate săvârşi acte pe care nici o naţiune fidelă valorilor occidentale nu le poate săvârşi. Ca şi Germania nazistă, Rusia lui Putin a renunţat la orice formă de cenzură etică a propriilor ei acte. Criminalitatea şi teroarea sunt formele de manifestare ale statului rus. Cei care recomandă negocieri aleg să ignore natura regimului cu care ar urma să trateze termenii unui acord. Educaţia istorică elementară le-ar putea oferi indicii în această privinţă. Cedările teritoriale nu sunt, pentru statele totalitare, decât recompensa ce le hrăneşte vocaţia de agresor. Şi care ar fi perspectivele acelei păci ce ar da Rusiei în stăpânire teritoriile jefuite Ucrainei ? Avocaţii dialogului ne ne pot lumina asupra acestui punct, de vreme ce ei înşişi sunt conştienţi că statul rus ar utiliza răgazul oferit doar ca pe un interval al unui armistiţiu înşelător. Ezitările occidentale nu evită escaladarea războiului, dimpotrivă. Atâta vreme cât Federaţia Rusă nu va fi oprită militar, voinţa politică de a negocia a regimului Putin va fi absentă. Natura însăşi a conflictului de acum impune şi formularea responsabilităţilor la nivelul dreptului internaţional penal . Gravitatea crimelor comise de Rusia în Ucraina obligă la un răspuns. Rusia este un stat ce practică teroarea şi barbaria, iar organizatorii acestui război de agresiune se fac vinovaţi şi trebuie numiţi şi anchetaţi ca atare. Un precedent de asemenea tragism nu poate fi ignorat, în numele laşităţii numite înşelător pragmatism. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Pentru că e cald, România trece la 19 martie și scăpăm de Valentine’s, 1 și 8 Martie Vești excelente pentru bărbații din România! Temperaturile ridicate din aceste zile nu sunt deloc potrivite pentru luna ianuarie, așa că țara noastră va trece mâine direct la 19 martie. „Nu putem să ne mințim că e iarnă, așa că dăm timpul înainte cu două luni. Mâine, în loc de 19 ianuarie, o să fie 19 martie“, a anunțat inițiatorul proiectului. …. „Pentru bărbați aceste zile reprezintă nu doar un factor de stres, cât și momente de cheltuială inutilă. Bărbații vor fi și mai relaxați, și cu mai mulți bani în buzunar.“ Decebal Popescu a considerat dintotdeauna că cele patru evenimente sunt prea mult pentru cât poate duce un bărbat, mai ales că se succed cu repeziciune, toate patru în mai puțin de o lună. Așa că el a propus de nenumărate ori ca cele patru zile să fiu unificate într-una singură, 29 februarie. „Normal ar fi ca o astfel de zi să existe doar o dată la patru ani“, spune reputatul bărbat…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Inflația scade, dar prețurile cresc. Este corect? …. Scăderea prețurilor este însă cu totul altceva decât scăderea inflației. Căci, chiar dacă rata este în descreștere, ea va reflecta mereu doar creșterea prețurilor, atâta timp cât este exprimată în valori pozitive. Scăderea inflației semnalează încetinirea scumpirii, nu ieftinirea produselor. Evident, oricât ar scădea rata inflației, prețurile continuă să crească, atâta timp cât aceasta va continua să fie pozitivă. Doar atunci când inflația este exprimată în valori negative, putem concluziona că prețurile sunt în scădere și că pe piață se produce ieftinirea. O asemenea situație apare însă foarte rar, iar în istoria noastră recentă a fost semnalată doar în anii 2015 (-0,5%) și 2016 (-1,5%). Numai atunci s-au produs ieftiniri, adică scăderea unor prețuri, reflectate într-o inflație cu rata negativă. În restul anilor, atât vreme cât rata inflației avea valori pozitive, prețurile au crescut, chiar în situația când aceste valori prezentau scăderi de la o perioadă la alta. Ca să fiu mai clar, îmi permit să imaginez un scenariu elementar. Să considerăm că, în limitele scenariului, un produs costă 1.000 de lei și se scumpește la 1.100 lei. În acest cadru simplificat, produsul va genera o inflație de 10%. În perioada următoare, când inflația va scădea – de exemplu – la 5%, produsul nu se va ieftini, deși inflația a scăzut, ci va înregistra doar o scumpire mai mică decât în perioada anterioară, iar noul preț va fi 1.155 lei. Pentru noul an 2023, precum și pentru următorul an 2024, prognoza economică anvizajează scăderea continuă a inflației până va ajunge la a fi exprimată cu o singură cifră. Asta însă nu înseamnă ieftiniri. Dimpotrivă, prețurile vor crește, dar cuantumul creșterilor ar putea scădea de la o lună la alta, dacă se vor confirma prognozele. Numai dacă inflația ar deveni negativă, ceea ce deocamdată nu prevede nimeni pentru viitorul apropiat, putem vorbi de scăderea prețurilor. De altfel, pe omul de rând, pe cetățeanul care tot colindă piața cu coșul în mână, nu-l prea impresionează inflația ca atare. Pe el îl interesează prețul cumpărăturilor curente, mai ales al alimentelor, care a crescut cu 22% în decembrie 2022 față de decembrie 2021. Mult peste rata inflației. Dintr-o anumită optică, mi se pare bizar faptul că, în calculul inflației, se iau de-a valma prețurile la pâine, ciment, parizer, mobilă, varză, cartofi, țuică, nisip, salam, țiglă, brânză, stofă, lapte, biciclete, ciorapi, ghete, aspirină, antinevralagic și altele, la grămadă. Mie, și nu numai mie, abia-mi ajung banii pentru alimente. Țigle sau biciclete îmi cumpăr poate o dată în viață sau chiar niciodată, dar statistica le tot ia în calcul ca și cum mi le-aș adăuga mereu în coșul meu zilnic. Tocmai coșul meu, cel adevărat și de maxim interes, se scumpește mai strașnic și mai vârtos decât altele luate în calculul inflației. Să mă ierte iubiții noștri lideri, dar când îl aud vorbind de inflație pe premierul Ciucă, pe viitorul premier Ciolacu, pe Câciu sau Budăi referindu-se mereu la inflație și mai niciodată la scumpiri, am impresia că acești stimați domni mă iau de prost. Nici măcar salariul minim, săltat de la 2.550 la 3.000 de lei, adică 17,18%, nu este acoperitor pentru cheltuielile din coșul zilnic, crescute, cum spuneam, cu 22% și care vor crește tot anul, probabil fără perspectiva unei noi corecții salariale. Premierul și miniștrii domniei sale cunosc exact situația, dar ne lasă să credem că inflația nu este un fenomen numai al României. Inflația a cuprins întreaga Europă, chiar întreaga lume. Chiar UE a încheiat anul 2022 cu o inflație record de 9,2%. Să fim serioși, căci una este să spui 9,2%, cât este inflația în UE, și alta este când vorbești de 16,4%, cât a ajuns în România. …. Nenumărate taxe, accize pe anumite produse, redevențe, politica salarială, și multe altele aflate la îndemâna Guvernului se reflectă în prețul produsului și, deci, influențează inflația. Dacă, prin absurd vorbind, s-ar reduce o anumită acciză, de exemplu, la carburanți, s-ar reduce rapid prețul tuturor produselor de pe piață, urmat de scăderea imediată a inflației. Observ însă că niciun guvern din ultimii ani nu s-a arătat prea preocupat să țină în frâu inflația. Dimpotrivă, mai toate guvernele au căutat să aducă venituri suplimentare la buget doar cu taxe și impozite care produc scumpiri, deci inflație. Ce înseamnă asta? Înseamnă că, în loc să impulsioneze creșterea productivității, a exportului, inovația sau tehnologizarea, aducătoare de venituri sănătoase în buget, guvernele au mutat banii din buzunarul investitorilor sau chiar al cetățeanului în cel al statului. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Cum își bate joc ministrul Educației de copii. Cine are interesul să fie schimbat singurul lucru care funcționează? .… Admiterea la liceu în varianta cosmetizată a dnei ministru Deca nu răspunde la niciuna dintre aceste întrebări cheie. E așadar mai mult decât inutilă, e toxică. …. Așadar, ce propune dna Deca? Posibilitatea ca examenul de admitere să se generalizeze, pentru 90% din locuri, la toate liceele care au avut mai mult de un candidat pe un loc în anul precedent. Examenul ar urma să fie ulterior evaluării naționale (EN) și ar consta în două probe scrise cu subiecte în funcție de specializarea fiecărui profil. Subiecte care ar urma să fie elaborate la nivel național de Ministerul Educației. Edupedu.ro exemplifică cu specializarea matematică-informatică, probe de admitere la informatică și matematică. La științele naturii, probe de admitere la chimie și biologie sau matematică și biologie. Rămâne la latitudinea fiecărui liceu dacă și cum îmbină rezultatul EN cu admiterea. Dacă fiecare dintre examene va avea o pondere în nota finală sau se va ține cont doar de nota de la admitere. Copiii care pică la admitere intră la repartizarea computerizată, împreună cu cei care nu au dat admiterea și vor prinde, în ordinea mediilor, un loc fie în cele 10% rămase în liceele cu admitere, fie în licee care nu au organizat admitere. …. Sistemul actual, adică elevii participă la EN, la limba română și matematică, și apoi sunt repartizați computerizat în ordinea mediilor în funcție de opțiunile lor? Cu alte cuvinte, când se ajunge la media ta, intri la primul liceu din lista ta de opțiuni care mai are locuri libere. Și acum notele cele mai mari ocupă liceele de top, desigur, dar niciun copil nu poate pierde locul în favoarea cuiva cu o medie mai mică. Admiterea va face posibil tocmai acest lucru. Un copil care pică admiterea cu 9,80 la “Sava” ar fi intrat cu 9.80 la “Coșbuc”. În actualul sistem, el ajunge la “Coșbuc”, dacă l-a pus între opțiuni, desigur. În viitorul sistem va ajunge la un liceu mult sub nivelul lui, pentru că la “Coșbuc” locurile au fost ocupate și cu note mai mici de cei care au dat admitere acolo. …. Ai dat matematică la EN, de ce să o mai dai o dată la admitere? Pentru meditații? De ce nu faci la EN subiectele corect calibrate de la nivelul de bază, până la excelență? În cazul chimiei, fizicii sau biologiei, arareori e vorba de un talent în sine pentru acele discipline. Aprofundarea lor este fundația pentru alte meserii, cum e cea de medic. A face din ele disciplină de admitere nu are decât un efect: vor mai fi necesare niște rânduri de meditații, deci industria va dudui mai abitir ca acum. Un copil care cu greu își permite la română și matematică cum credeți că își va permite încă două? Dna Deca nu face altceva decât să testeze potrivirea mai bună a veniturilor părinților cu tarifele la meditații. Subiectele vor fi naționale, dar corectarea unde se va face? Ca la EN, pentru care tezele pleacă în alte județe, sau în liceul care dă admitere, de către profesorii care au dat meditații pentru admitere? ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Câte pensii speciale plătește statul: Magistrații încasează în medie 20.000 de lei pe lună! …. Numărul de beneficiari de pensii de serviciu este de 9.680 (cu 270 mai puţini faţă de decembrie). Cei mai mulţi (4.468) sunt beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor. Aici avem şi cea mai mare pensie medie – 20.207 de lei, din care 18.820 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.079 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat (adică partea contributivă). De Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna ianuarie un număr de 787 persoane. Pensia medie este de 5.767 de lei, din care 2.839 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 privind statutul funcţionarului public parlamentar, sunt 746 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.906 de lei (2.556 de lei de la bugetul de stat). …. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 573 de persoane, media fiind de 8.441 de lei, din care 3.397 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.712 de pensionari, pensia medie fiind de 4.901 de lei, din care 2.507 de lei suportaţi din bugetul de stat. După cum se observă în acest calcul nu sunt incluşi militarii sau poliţiştii. ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
Lectura:
“O propunere și o programă….”
https://www.hotnews.ro/stiri-opinii-26031761-propunere-programa.htm
“INVESTIGAȚIE. După falimentul CITY, prețul polițelor RCA a crescut cu 71% în 2022, dar ASF susține că nu a găsit niciun responsabil intern
Conducătorii auto au plătit 910 lei anual, în medie, pe asigurarea auto impusă de stat, conform datelor ASF din ianuarie – septembrie 2022. Cu un an mai devreme, în septembrie 2021, înainte ca City Insurance să intre în insolvență, media poliței RCA fusese de 537 de lei. Libertatea a întrebat ASF ce-și asumă și ce responsabilități interne a descoperit și remediat, în scopul de a nu mai apărea și al patrulea faliment. ….”
https://www.libertatea.ro/stiri/investigatie-dupa-falimentul-city-pretul-politelor-rca-a-crescut-cu-71-in-2022-dar-asf-sustine-ca-nu-a-gasit-niciun-responsabil-intern-4418470