Buna dimineata intr-o zi de marti, 20 decembrie! Cerul va fi variabil spre senin, cu unele înnorãri în vestul şi sud-vestul teritoriului, unde în special în zona deluroasã şi montanã, vor fi precipitaţii slabe, predominant sub formã de ninsoare. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificãri în sudul Banatului şi al Transilvaniei, pe crestele montane şi pe litoral. Temperaturile maxime se vor încadra între -3 şi 5 gr, iar cele minime vor fi cuprinse, între -13 şi 0 gr, mai scãzute în depresiunile intramontane, pânã în jurul a -19 gr. Pe alocuri se va forma ceaţã asociatã cu depunere de chiciurã. Bucuresti: 2/-4 gr.C.
“Presiune în preajma Sărbătorilor Românii și antidepresivele: consum în creștere și un semn de întrebare tot mai mare …. Consumul de antidepresive a crescut puternic la nivel global în ultimele două decenii. În 18 țări europene, utilizarea antidepresivelor a crescut de două ori și jumătate în perioada 2000 – 2020, potrivit unor statistici recent furnizate de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE). Consumul de produse farmaceutice antidepresive la mia de persoane pe zi a variat în 2020 de la 20 de doze zilnice în Letonia, la 153 în Islanda. Islanda este urmată în clasament de Portugalia (cu 131 de doze zilnice la mia de locuitori), Regatul Unit (cu 108 doze), Suedia (105 doze) și Spania (87 de doze). La pol opus, cele mai mari țări din Europa în funcție de populație, și anume Franța și Germania, au înregistrat o utilizare sub medie: 55, respectiv 62 de doze zilnice. Mai multe rețete pentru antidepresive în România ….. Un studiu publicat în 2021 de către Organizația Mondială a Sănătății, filiala din România, arată că numărul de rețete emise și decontate pentru antidepresive a crescut în 2020 față de 2019, pentru toate categoriile de vârstă, inclusiv la persoane sub 18 ani. Același document arată că și consumul de anxiolitice (ex. Xanax sau Diazepam, medicamente care inhibă anxietatea), clasă de medicamente diferită de antidepresive, a crescut în primul an de pandemie. De asemenea, medicii au diagnosticat mai multe depresii și tulburări de anxietate față de anii de dinaintea pandemiei. „Era și firesc să se întâmple așa. Componenta socială își pune amprenta pe tulburarea depresivă. Vorbim despre inflație, pandemie, război – toate aceste elemente creează sentimentul de nesiguranță și, desigur, pot sta la baza unui diagnostic de depresie”, explică pentru Panorama medicul psihiatru Alexandru Paziuc, președintele Asociației de Psihiatrie Socială din România. …. Depresia ascunsă în prag de Sărbători Medicul Paziuc arată că vârsta celor care ajung în cabinet și primesc un diagnostic de depresie a scăzut față de acum câțiva ani. Dacă înainte de pandemie, un astfel de diagnostic era pus în mare parte persoanelor trecute de 35 – 40 de ani, acum, oameni de 25 de ani sau chiar mai tineri prezintă simptome ale depresiei. ….„Chiar și tentativele de suicid, inclusiv la această categorie de vârstă, sunt mai frecvente acum față de ce era în trecut. Boala, mai ales dacă e o depresie ascunsă, se accentuează în prag de Sărbători. Un creier epuizat de stres, de fel și fel de gânduri, își epuizează resursele și, în plan clinic, dă simptome de depresie. Prin antidepresive încercăm să corectăm acest deficit”, explică Alexandru Paziuc. El adăugă că deși pandemia și-a mai redus din suflu, inflația și instabilitatea economică mențin o stare de anxietate și un nivel crescut de stres în rândul populației. …. Pe de altă parte, eficiența antidepresivelor, așa cum au fost prescrise ele în ultimele decenii, a început să fie pusă la îndoială, în plan internațional. Un articol din publicația britanică The Economist atrage atenția asupra unor studii și meta-analize care răstoarnă mult din ceea ce se știa despre antidepresive. Materialul susține că abordarea terapeutică a depresiei ar putea suferi mari schimbări în viitor, în special în cazul depresiilor ușoare, care s-ar putea rezolva strict cu psihoterapie și indicații de exerciții fizice. Același articol vine cu exemple din Statele Unite ale Americii, unde numeroși specialiști sunt acum de părere că antidepresivele s-au prescris cu prea mare ușurință, ceea ce a creat dependență în cazul multor pacienți. Mai aproape de noi, în Olanda, The Economist arată că au fost luate deja măsuri menite să ducă la scăderea consumului de antidepresive. Jurnaliștii notează că dozele pacienților au fost micșorate progresiv, pentru a se renunța complet la medicați ….” Integral: https://panorama.ro
“Aproape jumătate dintre fetele din Uniunea Europeană care devin mame până la vârsta de 15 ani sunt din România (Salvați Copiii) 45% dintre naşterile înregistrate în rândul fetelor cu vârste mai mici de 15 ani din Uniunea Europeană provin din România, informează organizația Salvaţi Copiii România, arătând că țara noastră se menține pe primele locuri în UE27 și în ceea ce privește rata mortalității la copii sub un an. …. . „În anul 2020, 731 de fete cu vârsta sub 15 ani au devenit mame, în top fiind judeţele Mureş (63 de mame cu vârsta sub 15 ani), Bihor şi Dolj (52) şi Braşov (40). Totodată, două din 10 mame adolescente au mai mult de un copil, iar 32% dintre acestea afirmă că mama lor era minoră când le-a născut, potrivit celei mai recente anchete realizate de Salvaţi Copiii România. Statistica arată că unul din zece nou-născuţi din România provine din mame adolescente, ceea ce creşte exponenţial riscul de prematuritate şi de mortalitate infantilă”, arată Salvaţi Copiii, potrivit Agerpres…..” Integral: https://www.digi24.ro
“Radu Crăciun. Economia în 2023. O conversație despre inflație, recesiune, salarii și de ce să ne panicăm mai puțin Aș spune că o recesiune este posibilă – ea nu va arăta la fel pe toate coordonatele geografice, poate unele țări nici nu vor intra în recesiune –, dar cred că trebuie s-o privim un pic cu mai multă detașare, pentru că, din punctul meu de vedere, mult mai gravă decât o recesiune este o inflație persistentă, la niveluri ridicate….. Idei principale 1.Recesiunea este parte a evoluției economice. Până la criza din 2008, ciclurile economice erau o normalitate: creștere urmată de recesiune, din nou creștere și așa mai departe. Așa se primenesc economiile, prin acest proces distructiv-constructiv, prin care mediul de afaceri se reinventează în așa fel încât să fie mai productiv și mai eficient. Datele arată că o recesiune este posibilă în perioada următoare, dar ea nu va arăta la fel pe toate coordonatele geografice, unele țări poate nici nu vor intra în recesiune. 2. O recesiune este de preferat unei inflații ridicate și persistente. Hiperinflația are un impact cu mult mai devastator asupra avuției personale decât o recesiune. Cercetările arată că marii perdanți ai unui mediu inflaționist sunt tot cei cu venituri mai degrabă scăzute, pentru că inflația erodează nu doar economiile, ci și valoarea reală a salariilor. Nu ar trebui tolerată o inflație ridicată doar de dragul de a nu provoca o recesiune. 3. Vestea bună și vestea rea. Vestea bună este că, probabil, România va fi una dintre puținele țări care nu vor avea scădere economică în 2023. Vestea rea este că vom avea cu certitudine o încetinire semnificativă a creșterii economiei, de la 4-5% în 2022 la 1-2% în 2023. Asta va avea și un impact asupra mărimii bugetului, asupra cheltuielilor bugetare pe care ni le vom putea permite. 4. Statul trebuie să-și aleagă bătăliile. În momentul în care nu există foarte mulți bani la dispoziție în buget, statul trebuie să aleagă acele zone strategice, de viitor, pe care să intervină, nu să acorde subvenții nediscriminatoriu. La nivel mondial, competiția este teribilă pentru ceea ce se va întâmpla în secolul 21. Statul nu-și poate permite să stea deoparte ca spectator pasiv, să nu facă nimic și să lase mediul de afaceri să se descurce pe cont propriu. 5. Statul, marele beneficiar al inflației. Pe cât de dăunătoare a fost pentru populație, inflația a adus venituri spectaculoase la bugetul de stat. Pe măsură ce inflația va scădea, constrângerile bugetare vor crește. Nevoia de scădere a deficitelor bugetare va rămâne însă extrem de prezentă în continuare. Rămâne de văzut dacă va avea la bază reducerea evaziunii fiscale sau o creștere a taxelor și impozitelor. …..” Integral: https://www.andreearosca.ro
“Legea plafonării obligă mulți români să achite mai mult la energie electrică, nu de la 1 ianuarie 2023, ci și retroactiv pentru anul 2022! (analiză) Un cititor al siteului Asociației Energia Inteligentă a semnalat un aspect, care sincer a scăpat în analiza noii legi a plafonării prețului la energie: articolul introdus în lege care stabilește că plafonarea se aplică la un singur loc de consum, nu se aplică doar de la 1 ianuarie 2023, ci și retroactiv pentru ultimele 4 luni din anul 2022. Aberant!!!, spune Dumitru Chisăliță, președintele Asociației. Legea plafonării prețului la energie electrică stabilește că dacă pentru perioada viitoare există posibilitatea să primești totuși preț plafonat, dacă parcurgi o anumită birocrație, legea nu îți dă nici o posibilitate, ca pentru perioada trecută să beneficiezi preț plafonat. „Ești pus la zid și trebuie să achiți din urmă mai mulți bani, chiar dacă ai consumat în anul 2021 în medie doar 95 kWh/lună, chiar dacă ai închis toate becurile și ai consumat și în anul 2022 în medie 91 kWh/lună, vine această lege și te obligă să achiți cu 90% mai mult. Aberant!!!”, spune Chisăliță Exemplul prezentat la Asociație: un consumator de energie electrică are domiciliul la o adresă (fără a preciza dacă este proprietate proprie sau chirie), acolo unde și la stabilit pentru a-și putea înscrie copilul la o anumită școală, dar locuiește la un alt imobil, unde are reședința. La locul unde efectiv locuiește și are reședința a consumat 95 kWh în medie în anul 2021, energie electrică. În perioada 1 septembrie 2022 – 19 septembrie 2022 are un consum de energie electrică de 364 kWh, pentru care înaintea publicării noii legi a energiei trebuia să achite 247,52 lei, contravaloarea energiei electrice consumate. După noua lege este necesar să achite pentru acest consum realizat anterior existenței legii 473,2 lei, adică cu 92% mai mult. Aberant!!! ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Rolul special jucat de OMV în România. Legăturile economice dintre București și Viena ….. După veto-ul la Schengen, presa română a speculat că atitudinea ezitantă a austriecilor ar putea avea legătură cu relaţiile strânse dintre OMV şi Gazprom sau Lukoil. Aceasta din urmă nu este activă doar în domeniul petrolului, ci are şi activităţi în domeniul gazelor, este listată la bursa de la Londra şi, spre deosebire de Gazprom sau Rosneft, nu este o companie de stat. Reamintim că fostul director general al Lukoil, Rawil Maganov, a murit la începutul lunii septembrie în urma unei presupuse căderi de la fereastra unui spital din Moscova. Maganov este unul dintre numeroşii oameni de afaceri ruşi care au murit în circumstanţe misterioase de la războiul de agresiune al lui Putin împotriva Ucrainei, notează „Der Standard”. Publicaţia arată că reproşul care i se face acum OMV este că, pentru a nu supăra Rusia, şi-a redus în mod deliberat interesul pentru proiectul de exploatare a zăcământului din Marea Neagră. „Rusia, în calitate de furnizor de gaze de lungă durată al Austriei, nu ar trebui să fie iritată, motiv pentru care OMV ar fi renunţat la gazul din exploatarea Neptun Deep şi nu mai urmăreşte proiectul cu graba necesară. Partea austriacă, evident, neagă acest lucru”, menţionează „Der Standard”. …. OMV VREA ÎMBUNĂTĂŢIRI LA LEGEA OFFSHORE De fapt, arată publicaţia, există o sumă enormă de bani în joc. Pentru a obţine gazul ar trebui investite patru miliarde de euro, două miliarde doar de la OMV. Vechea lege offshore, care prevedea cea mai mare rată de impozitare din UE, de 23%, a fost între timp modificată de Parlamentul României şi a devenit mai favorabilă investitorilor. Cu toate acestea, OMV spune că ar dori în continuare să vadă îmbunătăţiri în anumite puncte. Gazul ar putea ajunge în conducte în 2027, cu condiţia să existe condiţiile necesare şi să se dea undă verde pentru investiţie în 2023 – scrie „Der Standard”. ….” Integral: https://ziare.com
“Șmecheria coaliției privind pensiile speciale: nu există! Ce ascunde bugetul pe 2023 – Interviu video cu Claudiu Năsui, deputat USR …. Bugetul este foarte nerealist și aș da exemplu inflația. Ei au prognozat-o să ajungă la 8%, cu o medie de 9,6%, în condițiile în care plecăm de la 16,8%. E o evoluție care ar fi foarte ciudată, asta spune și Consiliul Fiscal. Și nu doar legat de inflație, însă în cazul ei se vede cel mai bine. Sunt foarte multe lucruri care, de fapt, s-au întâmplat aproape în fiecare an în România. Veniturile se supraevaluează ca să facă loc unor cheltuieli, pentru că, de fapt, efectul juridic al bugetului este o limită de încadrare pe cheltuieli. Aproape în fiecare an în luna decembrie se cam opresc plățile, orice cheltuieli, în afară de pensii și salarii, și se reiau în ianuarie. Cheltuielile cresc apoi foarte puternic în ianuarie, ca să plătească totul din urmă, ceea ce va fi, evident, pus pe viitorul buget. E un mod de a măslui, de fapt, cifrele. Pui dintr-un an pe celălalt an ca să-ți iasă bine deficitul. Evident că e o problemă pentru anul următor, dar având în vedere că suntem în economii inflaționiste, cu siguranță suma cu care se vor juca așa anul viitor este mai mare. Partea cu adevărat tristă este că cresc niște cheltuieli care ar fi trebuit să dispară. …. Partea în neregulă este că, aș paria, vor crește încă o dată o serie de taxe și impozite, motivând că e jalon în PNRR. Nu e, dar vor găsi un motiv pentru a crește din nou niște taxe sau a schimba niște formule de calcul astfel încât să crească din nou taxe și impozite. …. Urmează niște creșteri de taxe semnificative de la 1 ianuarie. Pentru PFA se dublează practic taxarea, pentru că baza de calcul a contribuțiilor trece de la un salariu minim la două salarii minime. Deci micii antreprenori vor fi forțați să treacă la impozitul pe profit, va fi o greutate foarte mare. Menținerea – chiar creșterea – cheltuielilor cu pensiile speciale arată că nu există o intenție reală de a le desființa? Nici măcar de a le limita. Deci cresc pensiile speciale, cresc taxele, cresc și o serie întreagă de alte cheltuieli. Care e, de fapt, prioritatea guvernului? Nu ajuți românii dacă îi taxezi mai puternic, le iei cu două mâini, le dai înapoi cu una și le spui uite ce bun sunt eu. Concentrarea lor principală este, de fapt, să-și consolideze relațiile de putere pe care le au deja în sistem. ….. Județele Vaslui, Teleorman și multe altele care sunt fruntașe la sărăcie ar trebui să fie mega-dezvoltate la cât s-a investit în ele și câți bani au fost alocați din PNDL 1, din PNDL 2. Dacă ar fi reușit să facă vreo dezvoltare, programele astea s-ar fi văzut în practică. S-au consolidat doar baroniadă și structurile acelea de putere care împiedică orice altă inițiativă locală să detroneze structurile acestea locale. De ce? Pentru că și-au luat o grămadă de bani prin genul acesta de programe care fac mai mult rău. …. Fondurile europene e mai greu să le furi, e mai greu să le accesezi, trebuie să demonstrezi că e nevoie de lucrul acela. PNDL sunt bani mult mai ușor de obținut dacă pupi mâna baronului care trebuie. Și în general cam asta s-a întâmplat. …. Am fost foarte contrariat de o declarație care mie mi se pare că a trecut destul de mult pe sub radar. Domnul Boloș a început să sugereze că termenul de pensii speciale nu există, că noi nu avem pensii speciale, că noi avem, de fapt, pensii de serviciu. Juridic, are dreptate. E o problemă strict etimologică. În dezbaterile asupra legii bugetului cu miniștrii, le spuneam pensii acordate prin legi speciale și atunci nu mai aveau ce să spună. Dar de ce să folosesc toată sintagma aceasta pentru a spune exact același lucru? Chiar CCR le spune pensii speciale, deci cred că putem să folosim și noi sintagma pentru a îngloba acele pensii date prin legi speciale. Deci ministrul Boloș a sugerat cumva că o să negocieze semnificația sintagmei pensie specială cu Comisia Europeană. Îl ajută în sensul acesta și raportul acela al Băncii Mondiale, care eu, sincer, nu știu cum a fost făcut, care spune că pensiile militarilor, chiar dacă sunt date prin legi speciale, chiar dacă derogă de la cadrul general, n-ar fi pensii speciale. Vorbim de 90% dintre pensiile speciale, pentru că nu sunt doar militari, sunt militari plus asimilați. Grosul este la restul, nu e la militari. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“EXCLUSIV BRD Pensii, cu 500.000 de participanți care contribuie obligatoriu la Pilonul II, vrea să plece din România. Ce se va întâmpla cu banii participanților? BRD Pensii, cel mai mic și mai puțin performant administrator de pe piața pensiilor private obligatorii (pilon II), și-a anunțat intenția de a părăsi România, informând în acest sens inclusiv o parte a angajaților, au arătat, pentru Economica, surse din mai multe zone. Nu este exclus ca fondul unde cotizează jumătate de milion de români să ajungă în administrarea indirectă a autorităților, având în vedere că legea s-a schimbat recent în acest sens, însă nu acesta este cel mai probabil scenariu. Contactați de noi, repezentanții societăți au afirmat că nu comentează zvonuri. Performanța BRD Pensii în ceea ce privește randamentele obținute din plasamente este de departe cea mai slabă din sistem. Concret, dacă media Valorii Unitare a Activului Net (VUAN), indicator care relevă performanța „curată” a fondului adică plusul venit din investirea contribuțiilor, era de aproximativ 27,3 puncte(la 13 decembrie), fondul BRD indica un VUAN de doar 23,1 lei. …. În acest context și veniturile din comisioane ale administratorului sunt mici, societatea fiind pe pierdere în aproape toată perioada de 14 ani de la înființarea sistemului de pensii private. Mai mult decât atât, structura portofoliului BRD Pensii pe zona de Pilon II este una nu foarte bună, societatea având cea mai mare pondere a persoanelor în vârstă, al căror ciclu de cotizare se va încheia mai devreme. Sursele noastre spun că aceste performanțe slabe, precum și lipsa unei perspective mai bune, au determinat acționarul, grupul francez Societe Generale, prin banca BRD, să ia decizia de a ieși de pe piața pensiilor private din România. Un argument în plus, însă nu principalul argument, l-ar constitui și frauda masivă comisă de fostul director al BRD Pensii și pe care francezii au fost nevoiți să o acopere prin aport de capital. …. Dacă se va găsi cumpărător, avantajul pentru acționarul BRD Pensii este că nu pleacă chiar ” cu mâna goală”, întrucât tranzacția va presupune ca eventualul cumpărător să plătească o sumă de bani pe portofoliu. Chiar dacă va vinde, însă, BRD va trebui să lase afacerea și cu active (fondul în sine), dar și cu pasive, adică provizioanele și rezervele pe care le-a constituit prin lege și care vor crește de anul viitor, având în vedere că noul OUG care modifică legea pensiilor înăsprește supravegherea și cere, printre altele, ca administratorii să aibă un nivel de lichiditate adecvat pentru a acoperi activitatea pe șase luni. Asupra acestui scenariu mai planează un semn de întrebare, în condițiile în care piața din România este foarte concentrată. Fără BRD ar rămâne doar 6 jucători, iar dacă ar fi cumpărător unul dintre cele mai mari trei-patru fonduri, care deja controlează împreună spre 75% din piață, se pune problema dacă tranzacția ar fi avizată de Consiliul Concurenței. Amintim că cel mai mare fond, NN, controlează singur peste 28% % din piață, în timp ce locul 2, AZT, are peste 20%, iar locurile 3 și 4, Metropolitan Life și Aegon Vital între 12 și 13%. ….” Integral: https://www.economica.net
“Neadevărurile săptămânii …. Iată un mic inventar săptămânal, fără pretenția de a fi exhaustiv, iată o rapidă trecere în revistă ce demonstrează că politica a ajuns mai mult arta minciunii decât a compromisului. Klaus Iohannis. După eșecul Consiliului JAI președintele ne spune că nu trebuie să căutăm vinovați în interior, aruncând cu nonșalanță vina pentru eșecul nostru în cârca Austriei. Dar este evident că abordarea problemei Schengen la București s-a făcut incorect strategic. Președintele este responsabil pentru politica externă și ca atare dumnealui este responsabil de eșec. Dar asumarea produce daune politice și este mult mai la îndemână să arătăm cu degetul în direcția nepotrivită. Karl Nehammer. La Consiliul European, individul a susținut că prin România au trecut de la începutul anului 20.000 de refugiați. Datele Frontex, organizație europeană, susține că au fost doar câteva mii. Culmea a fost că austriacul nu a prezentat niciun document și nu a fost contrat de niciun oficial UE prezent la Consiliu. Nici Ursula von der Leyen, nici Charles Michel, nici Roberta Metsola nu au comentat. Ursula von der Leyen. A tot spus că ne susține în problema intrării noastre în Schengen, dar n-a făcut nimic să oprească minciunile cancelarului austriac. Mai mult, în loc să susțină un JAI care să readucă problema noastră pe ordinea de zi, a fost de acord cu unul extraordinar prin februarie ca să se discute propunerile de gâgă ale lui Nehammer privind migrația. Marcel Ciolacu. Pentru eșecul de la Consiliul JAI, președintele PSD acuză cu subiect și predicat Cotrocenii. Uită că deceniul în care am stat pe margine se datorează partidului domniei sale, se datorează asaltului acestei adunări de oameni cu iz penal din partidul său asupra justiției. În realitate, vina PSD pentru Schengen este la fel de mare ca cea a președintelui. Zoran Milanovici, președintele Croației. Aprobă al 9-lea pachet de sancțiuni al UE contra Rusiei dar se opune antrenării a o sută de militari în Croația. Asta pentru că tocmai a fost inaugurat un terminal de gaz în Croația, via Serbia, via Turcia, via Putin. …. Statele vestice din UE. Au spus că sunt de acord cu mărirea sancțiunilor economice împotriva Rusiei dar au acceptat să reducă restricțiile privind exportul de îngrășăminte chimice din Rusia. Vesticii sunt de partea comercianților, cum a făcut Germania decenii la rând, se pare că nu au învățat nimic. Coaliția PNL+PSD+UDMR. Au spus că acceptă să modifice Legea Avertizorilor de Integritate în conformitate cu cerințele UE dar în relitate au lăsat avertizorii fără protecție reală și au votat ca sesizările anonime să nu fie luate în considerare. Una au spus UE, alta au făcut pentru șpăgarii lor. Eva Kaili. A ținut în Parlamentul European un discurs în care a lăudat Qatarul pentru organizarea campionatului mondial de fotbal. În realitate în Qatar au murit 6.500 de muncitori nepalezi și pakistanezi pe șantierele stadioanelor. Că grecoaica a lingușit șeicii pentru vreo 1,5 milioane de euro e clar pentru poliția belgiană. Să reținem că Eva Kaili este sancționată, dar nu pentru că a distorsionat realitatea, ci pentru că a primit mită. Domnul Cîciu. A susținut că este moral ca pentru pensiile peste 4.000 de lei să fie oprită plata CAS. Realitatea Curții Constituționale zice că ce a făcut este ilegal. Asta îi reamintește domnului cu pricina că este pus acolo, la finanțe, nu să facă haiducii ci să respecte legea. Dar stați liniștiți, dânsul nu va fi sancționat și nici pensionarii nu vor primi banii înapoi. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Canaliile anului 2022. Mic dicționar socio-politic românesc Un președinte rupt parcă din Caragiale, un premier plagiator și un ministru cu o carieră construită pe minciună cărora le face opoziție politicianul mire al națiunii. Cam așa arată scena politică a anului 2022. Klaus Iohannis – președintele țării, dar mai ales împăratul de la Cotroceni – și-a început anul transmițând că dezvoltarea și modernizarea infrastructurii, Sănătății sau Educației din România sunt chestiuni concrete, care se văd cu ochiul liber în viața de zi cu zi a cetățenilor. Iohannis și-l încheie declarând senin că ridicarea MCV-ului e o reușită fenomenală (de parcă asta ar semnala, în sine, rezolvarea problemelor majore cu care se confruntă justiția română) și că i se pare puțin ciudată vânătoarea de vinovați în chestiunea unor eșecuri politice, precum ratarea aderării la spațiul Schengen. Președintele pare un personaj rupt din Caragiale: infrastructura, Sănătatea, Educația despre care vorbește sunt sublime, dar lipsesc cu desăvârșire. Chiar președintele susținuse în toamna lui 2021 că statul român, al cărui reprezentant de vază este din 2015 încoace, a eșuat în misiunea de a-și proteja cetățenii. Administrația sa prezidențială n-a eșuat totuși în efortul steril de a scrie rapoarte: despre România Educată sau despre schimbările climatice. Iohannis s-a remarcat în 2022 ca scamator politic dedicat total propriei cauze: după farsa făcută întregii țări cu Florin Cîțu, a instalat la șefia PNL o altă marionetă, generalul fără însușiri Nicolae Ciucă. Al șaselea președinte al românilor iubește ceremonialul, serviciile secrete, paradele și fidelitatea bovină. Detestă gândirea ne-locotenentă și scurgerile de informații, mai ales când acestea din urmă îl pun în situația neplăcută de a fi transparent și de a explica public lucruri pe care le-ar dori doar implementate și executate, nicidecum clarificate. Ajuns la apogeul puterii sale, nu se dă în lături de la a amenința voalat sursele presei, nesinchisindu-se de libertatea de exprimare. În 2022, Iohannis a avansat în rang 60 de generali, decorând în același timp șapte medici și opt profesori de liceu. Meritele în epoca sa sunt indicative pentru gândirea prezidențială: 75% militare, 25% civile. În acest sens, președintele și-a păstrat intact, și în anul care stă să se încheie, rânjetul. În timpul acesta, Nicolae Ciucă s-a abătut ca o catastrofă naturală asupra guvernării românilor, act public și așa greu încercat în anii în care căușul moale al fotoliului de premier a fost ocupat de Victor Ponta, Viorica Dăncilă, Ludovic Orban sau Florin Cîțu. Dolofan la stat, fâstâcit la sfat, primul între miniștrii s-a remarcat de la bun început ca plagiator de vază. Public, a cerut verificarea urgentă a tezei sale. Departe de ochii publicului, a făcut tot ce a fost românește posibil ca să împiedice un verdict formal în cazul tezei sale de doctorat. ….” Integral: https://beta.dela0.ro
“PERIMETRUL SOVIETIC De zeci de ani, Kremlinul ocupă mai multe clădiri în centrul Bucureștiului, deși dreptul de proprietate nu e recunoscut de statul român. Miza diplomatică. După destrămarea imperiului sovietic, Rusia urma să împartă proprietățile din străinătate ale fostei URSS și cu alte state, inclusiv cu Ucraina, dar nu a mai făcut acest lucru. În schimb, Ucraina a cerut deja diplomaților săi să inventarieze bunurile din mai multe state europene ca să rezolve problema patrimoniului sovietic. Istoria proprietăților e mai complicată la București. O casă a fost preluată în condiții misterioase de URSS de la fiica primului șef al serviciului de informații militare din România. Dosarul cu transferul proprietății nu există însă în arhive. Clădirea învecinată a fost confiscată de regimul comunist și a ajuns în patrimoniul URSS, la schimb cu o altă proprietate. A fost revendicată apoi de moștenitorii celor deposedați forțat. Miza financiară. În acest an, statul român le-a oferit moștenitorilor compensații financiare în valoare de 3,5 milioane de lei. Suma a fost contestată recent în instanță ca fiind prea mică. O altă clădire istorică a fost închiriată timp de peste un deceniu de Kremlin către mai multe companii, iar sumele din contracte sunt de ordinul milioanelor de euro. Schema chiriilor l-a avut în prim-plan pe un fost ofițer GRU, serviciul rus de spionaj militar. …. Cristian Diaconescu, fost ministru de externe, își amintește că diplomații ruși ridicau problema acestor clădiri la fiecare întâlnire oficială: „Nu a existat dialog bilateral (cel puțin pe care l-am avut și eu cu Lavrov – ca ministru de Externe), în care ei să nu ridice acest subiect. (…) URSS, practic, nu și-a transmis succesiunea către Federația Rusă. De regulă, se întâmplă la ONU acest lucru. Ei au fost recunoscuți, ca și astăzi, ca fiind succesori de facto ai URSS. Deci nu au un titlu, practic, în ceea ce privește imobilele respective”. Kremlinul a intrat astfel în posesia a opt clădiri din centrul Bucureștiului pe baza unui decret din 1993, emis de către Boris Elțîn, președintele Federației Ruse la acel moment, dar actul nu era suficient pentru ca statul român să le recunoască dreptul exclusiv asupra proprietăților. Conform cutumelor internaționale, aceste proprietăți ar fi trebuit împărțite între fostele state sovietice, pe baza unor acorduri bilaterale. Un astfel de acord a fost semnat cu Ucraina, în 1994, dar el n-a mai fost ratificat de Parlamentul de la Kiev. ….”” Integral: ttps://www.riseproject.ro
“Spion american: Putin nu renunță la Ucraina. Războiul va fi lung! – Nu există niciun indiciu în acțiunile sale că există cea mai mică posibilitate să abandoneze proiectul de a trage Ucraina înapoi în sfera de influență a Rusiei. – Politica consecventă și persistentă a lui Putin față de Europa și Statele Unite, împreună cu locul critic pe care-l ocupă Ucraina între Rusia și alianța occidentală, sugerează că nimic nu va putea să-i schimbe convingerea. – E prea târziu pentru Vladimir Putin să mai dea înapoi, să renunțe la cel mai mare proiect al carierei sale. – Incapabil să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, Putin a decis, evident, să o distrugă și să o facă de nelocuit. – Liderul rus va continua războiul, sperând ca printr-un noroc sau o schimbare a contextului internațional să învingă. …. „Nu există niciun indiciu în acțiunile sale de când a venit la putere sau în trecutul său personal care să sugereze că există cea mai mică posibilitate să abandoneze proiectul de a trage Ucraina înapoi în sfera de influență a Rusiei”, a scris Eugene Rumer, fost ofițer de informații, specializat pe Rusia și Eurasia, într-un raport pentru Fundația Carnegie. „De fapt, politica consecventă și persistentă a lui Putin față de Europa și Statele Unite, împreună cu locul critic pe care-l ocupă Ucraina între Rusia și alianța occidentală, sugerează că nimic nu va putea să-i schimbe convingerea”, a mai adăugat fostul spion, acum directorul Programului Carnegie pentru Rusia și Eurasia. În interviul realizat de David Letterman cu Volodimir Zelenski, și acesta din urmă crede că războiul nu se va termina decât atunci când Putin nu va mai deține puterea. „Amploarea și ambiția sarcinii de a restabili controlul Rusiei asupra Ucrainei sunt de așa natură încât depășesc tot ceea ce Putin a încercat pe arena internațională în timpul lungului său mandat”, scrie Eugene Rumer. „Dacă ar renunța la ea, acesta ar deveni epitaful președinției sale, terminându-se cu un mare eșec. El va împlini 70 de ani în octombrie și probabil că vede următoarea etapă a carierei sale ca un ultimul capitol. Prin urmare, eșecul pentru el nu este o opțiune”, precizează fostul ofițer de informații. …. „Incapabil să învingă Ucraina pe câmpul de luptă, Putin a decis, evident, să o distrugă și să o facă de nelocuit, așa cum sugerează valurile de atacuri cu rachete împotriva infrastructurii civile și a centrelor urbane. Tragedia acestei situații este că, cu cât armata rusă pierde mai mult pe câmpul de luptă, cu atât este mai puțin probabil ca Putin să dea înapoi de la parcursul său criminal”, se arată în raportul publicat de institutul Fundației Carnegie. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Remarcabil. Messi încă joacă fotbal la vârsta la care unii poliţişti sunt deja la pensie! Cine spunea că fotbalistul argentinian Leo Messi este un mutant genetic, o deviație de la omul standard, nu exagera deloc. La vârsta la care polițiști români, sau alți angajați ai ministerului de interne, ies la pensie, Messi încă joacă fotbal, și la nivel înalt, nu la Academica Clinceni. „Este, fără îndoială, o componență genetică în vitalitatea lui dar să nu uităm la ce medicamente avansate au acces medicii de la Barcelona, unde și-a petrecut majoritatea carierei. Sigur a folosit steroizi, înlocuitori de testosteron și hormoni de creștere pentru a se menține în formă. În orice caz, ingrediente care nu se găsesc în șaorma”, explică Decebal Popescu, specialist în nutriție și antropologie. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Șmecheria coaliției privind pensiile speciale: nu există! Ce ascunde bugetul pe 2023 – Interviu video cu Claudiu Năsui, deputat USR …. Bugetul este foarte nerealist și aș da exemplu inflația. Ei au prognozat-o să ajungă la 8%, cu o medie de 9,6%, în condițiile în care plecăm de la 16,8%. E o evoluție care ar fi foarte ciudată, asta spune și Consiliul Fiscal. Și nu doar legat de inflație, însă în cazul ei se vede cel mai bine. Sunt foarte multe lucruri care, de fapt, s-au întâmplat aproape în fiecare an în România. Veniturile se supraevaluează ca să facă loc unor cheltuieli, pentru că, de fapt, efectul juridic al bugetului este o limită de încadrare pe cheltuieli. Aproape în fiecare an în luna decembrie se cam opresc plățile, orice cheltuieli, în afară de pensii și salarii, și se reiau în ianuarie. Cheltuielile cresc apoi foarte puternic în ianuarie, ca să plătească totul din urmă, ceea ce va fi, evident, pus pe viitorul buget. E un mod de a măslui, de fapt, cifrele. Pui dintr-un an pe celălalt an ca să-ți iasă bine deficitul. Evident că e o problemă pentru anul următor, dar având în vedere că suntem în economii inflaționiste, cu siguranță suma cu care se vor juca așa anul viitor este mai mare. Partea cu adevărat tristă este că cresc niște cheltuieli care ar fi trebuit să dispară. …. Partea în neregulă este că, aș paria, vor crește încă o dată o serie de taxe și impozite, motivând că e jalon în PNRR. Nu e, dar vor găsi un motiv pentru a crește din nou niște taxe sau a schimba niște formule de calcul astfel încât să crească din nou taxe și impozite. …. Urmează niște creșteri de taxe semnificative de la 1 ianuarie. Pentru PFA se dublează practic taxarea, pentru că baza de calcul a contribuțiilor trece de la un salariu minim la două salarii minime. Deci micii antreprenori vor fi forțați să treacă la impozitul pe profit, va fi o greutate foarte mare. Menținerea – chiar creșterea – cheltuielilor cu pensiile speciale arată că nu există o intenție reală de a le desființa? Nici măcar de a le limita. Deci cresc pensiile speciale, cresc taxele, cresc și o serie întreagă de alte cheltuieli. Care e, de fapt, prioritatea guvernului? Nu ajuți românii dacă îi taxezi mai puternic, le iei cu două mâini, le dai înapoi cu una și le spui uite ce bun sunt eu. Concentrarea lor principală este, de fapt, să-și consolideze relațiile de putere pe care le au deja în sistem. ….. Județele Vaslui, Teleorman și multe altele care sunt fruntașe la sărăcie ar trebui să fie mega-dezvoltate la cât s-a investit în ele și câți bani au fost alocați din PNDL 1, din PNDL 2. Dacă ar fi reușit să facă vreo dezvoltare, programele astea s-ar fi văzut în practică. S-au consolidat doar baroniadă și structurile acelea de putere care împiedică orice altă inițiativă locală să detroneze structurile acestea locale. De ce? Pentru că și-au luat o grămadă de bani prin genul acesta de programe care fac mai mult rău. …. Fondurile europene e mai greu să le furi, e mai greu să le accesezi, trebuie să demonstrezi că e nevoie de lucrul acela. PNDL sunt bani mult mai ușor de obținut dacă pupi mâna baronului care trebuie. Și în general cam asta s-a întâmplat. …. Am fost foarte contrariat de o declarație care mie mi se pare că a trecut destul de mult pe sub radar. Domnul Boloș a început să sugereze că termenul de pensii speciale nu există, că noi nu avem pensii speciale, că noi avem, de fapt, pensii de serviciu. Juridic, are dreptate. E o problemă strict etimologică. În dezbaterile asupra legii bugetului cu miniștrii, le spuneam pensii acordate prin legi speciale și atunci nu mai aveau ce să spună. Dar de ce să folosesc toată sintagma aceasta pentru a spune exact același lucru? Chiar CCR le spune pensii speciale, deci cred că putem să folosim și noi sintagma pentru a îngloba acele pensii date prin legi speciale. Deci ministrul Boloș a sugerat cumva că o să negocieze semnificația sintagmei pensie specială cu Comisia Europeană. Îl ajută în sensul acesta și raportul acela al Băncii Mondiale, care eu, sincer, nu știu cum a fost făcut, care spune că pensiile militarilor, chiar dacă sunt date prin legi speciale, chiar dacă derogă de la cadrul general, n-ar fi pensii speciale. Vorbim de 90% dintre pensiile speciale, pentru că nu sunt doar militari, sunt militari plus asimilați. Grosul este la restul, nu e la militari. ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
“20 decembrie – Ignatul. Ce să nu faci în ziua de Ignat, tradiții și obiceiuri
Pe 20 decembrie, românii, cu precădere cei din mediul rural, sărbătoresc Ignatul, ziua în care, conform tradiţiei, este sacrificat porcul pentru masa de Crăciun. ….”
https://www.hotnews.ro/stiri-magazin-25974569-20-decembrie-ignatul-nu-faci-ziua-ignat-traditii-obiceiuri.htm
“Roberta Metsola nu înțelege cum muncește continentul al cărui Parlament îl conduce: niciun angajat onest al unei firme din UE nu își trădează compania, așa cum fac deputații europeni
Ceea ce le este interzis, pe bună dreptate, angajaților din companiile sau din serviciile publice din UE le este în continuare permis deputaților: să fie finanțați, în folos personal, de state sau companii străine. …. Răspunsul președintei Roberta Metsola a fost: „Așa cum am spus săptămâna trecută, găurile care există trebuie astupate. Dacă există cazuri neoficiale de membri care ar putea fi supuși unor influențe maligne de felul acesta, dacă există o lipsă de transparență din partea membrilor individuali, care nu declară ce primesc și unde sunt invitați, atunci trebuie să rezolvăm această problemă. Am dispus deja o oprire integrală a tuturor acestor lucruri și o întărire a regulilor și a reformelor, astfel încât să ne asigurăm că așa ceva nu se mai întâmplă”. Dacă vorbele au ocolit răspunsul, faptele sunt încăpățânate. Realitatea arată că nici PE și nici Roberta Metsola nu vor să renunțe la plantarea de bani externi în avantajul deputaților PE, sol pe care a înflorit corupția din cazul Qatargate. Parlamentarii europeni au voie să călătorească, să se cazeze, să mănânce și să se distreze pe banii companiilor sau statelor străine. Acest lucru nu e acceptabil nici în mediul privat din UE și nici în alte domenii publice, precum justiția sau diplomația. Ce s-ar întâmpla dacă un director de firmă din UE ar fi descoperit că a primit beneficii de la concurență? Imaginați-vă că reprezentantul unei firme ar fi plătit de cei cu care compania lui ar trebui să încheie un viitor contract. E mită și trădarea propriilor acționari. Ar fi concediat.
….Dar vorbim întotdeauna despre mii de euro la o deplasare finanțată de „third party”, în jur de 10.000 de euro uneori, pentru că biletele sunt la business și cazările – la hoteluri de 4 sau 5 stele. Cum să primești bani și să spui că „e legal și moral”, cum face Cristian Bușoi, șef de comisie și colegul de PE al Robertei Metsola?
….Dar problema nu e că parlamentarii uită să declare, ci că primesc finanțări „third party”! Ei sunt plătiți suficient din taxele cetățenilor și au tot felul de finanțări de reprezentare tocmai ca să fie apărători loiali ai interesului public european. Cum să mai ia bani de la Qatar, Maroc, SUA sau Singapore?….”
https://www.libertatea.ro/opinii/roberta-metsola-nu-intelege-cum-munceste-continentul-al-carui-parlament-il-conduce-niciun-angajat-onest-al-unei-firme-din-ue-nu-isi-tradeaza-compania-asa-cum-fac-deputatii-europeni-4386747
https://www.g4media.ro/breaking-comisia-parlamentara-6-ianuarie-recomanda-inculparea-penala-a-lui-trump-sub-patru-capete-de-acuzare.html
Incepe s-o beleasca total dementul universal.
Buna ziua 🙂