Revista Presei – 20 decembrie.„Când partidele sunt foarte slabe, când au perioade lungi de selecție dezastruoasă de cadre sau când au un lider prea puternic, cozile de topor au ascensiuni fulminante.”
| 20/12/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 20 decembrie! În vestul, centrul şi nordul ţãrii, precum şi la munte vor fi înnorãri persistente şi temporar se vor semnala precipitaţii, pe suprafeţe în general restrânse ziua şi pe arii realtiv extinse noaptea. Precipitaţiile vor fi sub formã de ninsoare la munte, iar în rest vor fi mixte. În restul teritoriului, înnorãrile vor fi temporare şi doar pe spaţii mici, cu o probabilitate mai mare din a doua parte a nopţii, trecãtor se vor semnala precipitaţii slabe mai ales sub formã de ploaie şi lapoviţã. Izolat vor fi depuneri de polei. Vântul va sufla slab şi moderat, cu intensificãri în zona montanã înaltã a Carpaţilor Meridionali şi de Curburã, cu rafale de peste 80…90 km/h viscolind ninsoarea şi spulberând zãpada, condiţii în care vizibilitatea va scãdea semnificativ, şi local, dar la viteze mult mai mici îndeosebi în nord-est şi sud-vest. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 şi 7 gr, iar cele minime între -4 şi 3 gr, In Bucuresti: +4/-2 gr.C., cu cer partial innorat.
Pandemia de COVID-19 s-ar putea prelungi până în 2024, spune un director Pfizer Directorul științific al Pfizer, Mikael Dolsten, a declarat vineri că potrivit estimărilor companiei farmaceutice, unele țări vor continua să se confrunte cu pandemia de coronavirus pe parcursul următorilor doi ani, în timp ce altele vor trece la o fază endemică în care numărul infectărilor va fi ținut sub control, relatează Reuters. Până în 2024, boala ar trebui să fie endemică pe tot globul, estimează reprezentanții Pfizer. „Când și cum se va întâmpla acest lucru depinde de evoluția bolii, de cât de eficient vor fi folosite vaccinurile și tratamentele și de distribuția echitabilă în zonele în care ratele de vaccinare sunt scăzute. Apariția unor noi variante ar putea afecta, de asemenea, modul în care pandemia va continuă să evolueze”, a spus Dolsten în cadrul unei prezentări pe care a susținut-o în fața unor investitori. Prognoza Pfizer vine în contextul apariţiei Omicron în luna noiembrie, catalogată de OMS drept „variantă de îngrijorare” din cauza zecilor de mutații care o fac să fie mult mai transmisibilă și posibil mai rezistentă în fața vaccinurilor. …. Reprezentantul Pfizer a mai anunțat vineri că o versiune a vaccinului său destinată copiilor cu vârste de 2-4 ani a generat un răspuns imunitar mai slab decât era așteptat, ceea ce ar putea întârzia autorizarea serului. Integral: https://www.libertatea.ro
Ce nu-i reușește lui Isărescu, îi reușește Statisticii. Cum a coborât INS inflația din noiembrie de la 9% la 7,8% „Nu e ok. Intrăm pe un teritoriu periculos!”, avertizează economistul Laurian Lungu, după ce a citit comunicatul INS privitor la inflația din luna noiembrie, transmis acum câteva zile. Lungu a observat că în dreptul prețurilor de la energia electrică și gaze era un asterisc. Iar în josul comunicatului, cu litere mărunte, INS preciza că a inclus în calculul inflației subvenția și plafonarea prețurilor stabilită de Guvern. „Nu toată lumea beneficiază de aceste subvenții, spune Laurian Lungu. După calculele sale, inflația pe care INS ar fi trebuit să o anunțe era de peste 9%. Hotnews s-a adresat Statisticii, întrebând cum a calculat inflația din noiembrie. „Cine a citit mai atent să vadă care este această cauză, a putut observa că la energia electrică şi la gaze există menţiunea că preţurile au ţinut cont de măsurile luate de Guvern pentru a limita creşterea preţurilor la gaze naturale şi electricitate. Aş spune să aceasta nu este o practică tocmai corectă, pentru că sunt schimbări în economie. Trebuie să laşi preţul care este şi după aceea poţi compensa cum vrei în practică… Indicele preţurilor de consum, ajustat cu acele creşteri la gaze şi energie electrică, ar fi avut, probabil, o creştere în jur de un punct procentual – două puncte procentuale, după calculele mele. Nu am fi vorbit acum, în noiembrie, de o inflaţie anuală de 7-8%, ci de una de 9%”, a explicat Lungu. Răspunsul transmis zilele acestea de INS: Referitor la solicitarea dvs, vă comunicăm următoarele: La calculul IPC, pentru componentele energie electrică și gaze naturale, se utilizează următoarele date: a) Energie electrică – informații privind tipurile de tarife: – Tarife pentru serviciu universal pentru principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici, pe zone de distribuție; – Tarife pentru ofertele concurențiale pentru principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici, pe zone de distribuție; Informații privind structura pieței energiei electrice: – date furnizate de către ANRE și de principalele companii ce furnizează energie electrică consumatorilor casnici;…. Ar fi fost util de știut si ce procent din total consumatori beneficiază de aceste subvenții atât la gaz cât și la energie electrică Chiar și așa, explică Laurian Lungu, sunt și alte elemente la care trebuie să ne uităm: dacă există o diferență de timp în care se fac compensările pentru distribuitori (30 zile?) și care este sursa fondurilor din care se plătește în cele din urmă această subvenție asimetrică. Ar fi fost util de știut si ce procent din total consumatori beneficiază de aceste subvenții atât la gaz cât și la energie electrică, mai spune Lungu. Economistul mai atrage atenția că toate aceste elemente au implicații ulterioare și asupra altor categorii de prețuri. ”Să vedem ce se întâmplă cu indicele prețurilor produselor industriale și cu cel al prețurilor de consum în urmatoarele 2-3 luni”, mai spune Lungu. Alți macroeconomiști cu care HotNews a discutat îi dau dreptate lui Laurian Lungu, admițând că plafonarea poate fi la limită inclusă în calculul inflației, dar subvenția nu, pentru că nu îi privește pe toți. O altă neclaritate privește gradul de realism al ponderilor facturilor la energie electrică și gaze în coșul de consum, spun și alți economiști. ”Factura la energie are o pondere de 4,6% iar cea la gaze de 3%, ceea ce e total nerealist”, spun economiștii consultați de HotNews. Integral: https://economie.hotnews.ro
Trăiască taxele mici și profitul mare! Curajul Guvernului Ciucă în fața corporațiilor a ținut o noapte. Apoi s-a făcut preș După ce a făcut valuri-valuri cu două măsuri care au supărat mediul de afaceri – impozitul de solidaritate aplicat companiilor cu cifră de afaceri anuală mai mare de 100 milioane de euro și scăderea de la 1 milion de euro la 500.000 a pragului întreprinderilor care pot opta pentru plata unui impozit de venit, Guvernul a renunțat în cele din urmă la amândouă. Mediul de afaceri poate să stea liniștit – și-a instalat un guvern de nădejde. Cu noi, cu cetățenii, cum rămâne? Peste noapte, Guvernul Ciucă a renunțat la măsura care a stârnit ieri furia mediului de afaceri, potrivit căreia pragul de încadrare a IMM-urilor la plata impozitului pe venit de 1% scădea de la 1 milion de euro la 500.00 de euro de la 1 ianuarie anul viitor. Pentru început, merită specificat că pragul de 1 milion de euro pentru microintreprinderi, pe care ieri l-au deplâns la unison dreapta românească și mediul de afaceri a fost introdus în epoca Dragnea, pe vremea guvernării PSD, intrând în vigoare în ianuarie 2018. Datele ne arată că 4% din companiile din România au o cifră de afaceri cuprinsă între 500.000 și 1 milion de euro. Deci se poate spune că regimul fiscal preferențial în vigoare, care permite plata impozitului pe venit în locul impozitului pe profit, e croit pentru niște companii mari, ba chiar foarte mari ca volum de afaceri prin comparație cu restul economiei. De fapt, 91% din companiile din România au o cifră de afaceri mai mică de 500.000 de euro. Prin urmare, la ora actuală, 95% din companiile din România pot opta să nu plătească impozitul pe profit. Pierderile estimate pe anul 2021 datorită acestei facilități acordate microintreprinderilor și creșterii plafonului în 2018 sunt de 348 milioane lei. Însumat, toate facilitățile fiscale, printre care se numără și cea acordată microîntreprinderilor, duc la pierderi anuale de aproape 5% din PIB. Numai fraierii nu beneficiază de facilități fiscale și plătesc taxe în țara asta. Tot la presiunea mediului de afaceri, Guvernul a renunțat și la așa numitului impozit de solidaritate, pe care recent președintele Iohannis l-a catalogat scurt ca fiind „nici necesar, nici util, nici corect”. Dacă s-ar fi aplicat, companiile cu cifră de afaceri mai mare de 100 milioane de euro ar fi plătit 1% impozit anual. Bugetul de stat ar fi câștigat în jur de 5,6 miliarde de lei. Raportat la încasările de anul trecut, din 2020, când statul a încasat 16 miliarde de lei din impozitul pe profit plătit de toate companiile din România, această sumă suplimentară, de 5,6 milioane de lei nu mai pare atât de inutilă, cum afirmă președintele, reprezentând peste o treime din cât încasează statul de la companii. De fapt, dacă s-ar fi aplicat impozitul de solidaritate, banii plătiți sub formă de impozite de către companii ar fi crescut cu aproximativ 30%. Cu ce unitate de măsură judecă președintele Iohannis când face astfel de afirmații? Taxa de solidaritate nu mai pare nici atât de incorectă, dacă ne gândim că România a pierdut doar în 2021, conform Tax Justice Network fix 1 miliard de dolari (deci aproape cât banii aduși de o eventuală taxă de solidaritate). Un miliard de dolari e pierdut de țara noastră din cauza abuzurilor fiscale comise de marile corporații multinaționale și a strategiilor de optimizare fiscală pe care le practică. Ca să vă faceți o idee de ce înseamnă un miliard de dolari, gândiți-vă că e vorba de aproape 15% din bugetul de sănătate. Integral: https://www.libertatea.ro
Sancţionarea penală a simplelor greşeli fiscale revine pe agenda legislativă – analiză Se pare că devine deja o cutumă ca, o dată la 2 ani, să fie reintrodusă brusc pe agenda modificărilor legislative sancţionarea cu închisoarea a procedurii de administrare a impozitelor reţinute la sursă, scrie Dan Dascălu. Astfel, în 2017 şi 2019 s-a încercat incriminarea nereţinerii sau neîncasarea, respectiv, reţinerea sau încasarea, urmate de neplata unor impozite şi contribuţii supuse regimului reţinerii la sursă, de fiecare dată proiectul legislativ fiind abandonat în urma argumentelor logice şi coerente invocate de către mediul de afaceri în procedura transparenţei decizionale. Acum, proiectul legislativ revine în atenţia publică, după ce în toată perioada de timp scursă de la ultima discuţie asupra sa nu s-au mai derulat niciun fel de analize şi dezbateri pentru rezolvarea marilor probleme pe care le ridică această abordare agresivă şi nepotrivită a raporturilor juridice fiscale. Dintr-o dată, deci, fix în data de 15 decembrie 2015, urgenţa iminentă a unor probleme ignorate ani de zile impune desigur adoptarea unei ordonanţe de urgenţă publicată cu câteva ore înainte de aprobarea sa, spre a fi bifată (şi) formalitatea consultării publice. Acum, ca şi în trecut, proiectul este prezentat public ca o reintroducere a unei infracţiuni care a existat anterior declarării neconstituţionale, fiind reglementată de art. 6 din Legea evaziunii fiscale nr. 241/2005, cu intenţia de a fi mai uşor acceptat de către destinatarii legii, dar şi cu speranţa că poate aşa nu vor mai fi remarcate marile sale deficienţe. Reamintim, astfel, că Decizia nr. 363/2015 a CCR a declarat neconstituţională prevederea originară din Legea evaziunii fiscale pentru raţiuni de ordin formal, anume lipsa de predictibilitate şi previzibilitate a dispoziţiei legale de ordin penal care, pur şi simplu, nu permitea a stabili care tipuri de impozite intră în sfera sa de aplicare. Astfel, urma ca legiuitorul să aducă clarificările necesare, enumerând categoriile de impozite şi contribuţii cu reţinere la sursă care intră sub incidenţa faptei de infracţiune….Într-un stat de drept şi democratic, o simplă dispută fiscală cu privire la măsura în care ar fi sau nu cazul să se reţină sau încaseze impozitele nu poate să reprezinte infracţiune la începutul secolului XXI; neplata datoriilor fiscale, ca efect al aplicării eronate a legii fiscale nu poate să reprezinte infracţiune, cu atât mai mult cât este notoriu că în România textele sunt de multe ori atât de neclare încât nici măcar organele fiscale nu pot să dea un răspuns corespunzător contribuabililor atunci când li se adresează întrebări în procedura de îndrumare şi asistenţă. Introducerea unui asemenea text legislativ va putea aduce din nou în actualitate invocarea legislaţiei penale ca mijloc de şicanare şi intimidare a contribuabililor în cadrul controalelor fiscale, aşa cum nu de mult se întâmpla când aproape toate disputele fiscale erau susceptibile să ducă la sesizări penale, în realitate fiind de-a dreptul infim numărul acestora finalizate până la urmă cu condamnări, după ani şi ani în care cauzele au rămas în nelucrare. Integral: https://www.zf.ro
Puterea reală într-un an cheie al Justiției. Statul Savonea în statul român Situația la care s-a ajuns în CSM, care nu și-a putut alege președintele ieri, nu e o surpriză. El trebuie să fie judecător, deci să obțină întâi susținerea Secției de judecători pentru această funcție. Adică susținerea în “statul Savonea”. Cum cei mai mulți dintre judecătorii din secție au fost deja președinți și nu mai pot ocupa funcția, s-a ajuns pe linia de demarcație dintre tabere. Și soarta CSM într-un an crucial depinde acum de jocul unor adversități personale. Au candidat două judecătoare. Andrea Chiș, constant reformistă și deci inacceptabilă pentru dna Savonea, chiar dacă este moderată, ceea ce a arătat și discursul de candidată, în care a susținut, de exemplu, desființarea SIIJ cu acordarea unor garanții, deci nu în varianta maximală de revenire la situația anterioară. Și Gabriela Baltag, un fel de Șoșoacă a CSM, pe scurt și plastic. Ambele au luat doar două voturi “pentru” din secție, iar dna Chiș a primit și votul ministrului Justiției. Deci amândouă sunt foarte departe de o majoritate, fără să fi fost nevoie de cine știe ce conspirații și comploturi. În cazul dnei Chiș, cam la atât se reduce reformismul, dorința de echilibru în Secția pentru judecători. Doi oameni au rămas….. Gabriela Baltag nu este ideologic inacceptabilă pentru grupul majoritar Savonea din care a și facut parte. Dar este în scandal cu dna Savonea pornind, spun surse din sistem, de la sancționarea a două judectoare care se aflau sub protecția Gabrielei Baltag. Dacă dna Baltag se împacă cu dna Savonea, sunt șanse să obțină funcția. De altfel, în cazul domniei sale, sunt și două voturi nule care pot fi o punte de negociere. Ar putea rămâne, totuși, mult prea nărăvașă și impredictibilă. Soluția la care s-a ajuns prin votul plenului, cu un președinte interimar, este pe lângă lege. În Legea CSM nu este reglementat interimatul. În mod normal, conducerea trebuia asigurată de vicepreședintele procuror al CSM. Situația actuală face ca orice act semnat de președintele interimar să fie atacabil în instanță, unde interimatul acesta s-ar putea să nu țină. Dar dna Savonea pare să fi ales soluția comodă, domesticită prin mijloace numai de domnia sa știute. Dna Baltag nu a fost docilă până la capăt, dna Chiș nu e aceptabilă, dl Mateescu nu ridică probleme. Este motivul pentru care nu aș exclude să încerce prelungirea interimatului, având în vedere că mai au drept de a candida doar indezirabili pentru dna Savonea pe lângă cele doua candidate deja respinse: dl Bălan, reformist, și dna Oprina, tovarășa dnei Baltag. Și este exact anul în care dna Savonea nu își poate permite să piardă controlul. Acum își va trasa moștenirea. Nu este vorba doar despre soluțiile legislative care trebuie adoptate, ci și despre numirile care trebuie făcute: președintele ICCJ pentru următorii 3 ani, decizie discreționară a Secției de judecători (întreb din nou dacă spre asta vrem să ne ducem și cu procurorii) și șeful Inspecției Judiciare. Este anul în care va fi ales și un nou CSM, care va funcționa în următorii 6 ani. Ar fi de discutat despre felul în care dna Savonea a prins din nou aripi în 2021, după ce în 2019 încheia în genunchi propriul mandat de președinte CSM. Mai precis a scăpat de revocare numai după ce a acceptat să renunțe la candidatura Adinei Florea pentru șefia SIIJ. Integral: https://spotmedia.ro
Iulian Anghel, ZF: Cazul Florin Roman. Hoţul care nu mai este ministru, dar continuă să voteze legi ….Dar aşa bou cum sunt, tot nu înţeleg de ce împostura fără margini a unui om ca Florin Roman este tolerată de instituţiile statului….Da, presa, câinele de pază.. ham-ham. La turul pantalonilor lui Roman, degeaba. Dar statul, unde-i? De ce nu verifică “statul” CV-urile celor ce se vor în funcţii? De ce nu verifică guvernul care sunt poziţiile, care sunt studiile, care este trecutul celor ce vor a fi miniştri? Sau le verifică? Cum poate un impostor ca Roman să ajungă ministru? Cum poate, mai apoi, să pretindă că a fost lucrat de oculta mondială? Cum pot copii de azi care sunt de la zece ani pe Tik-Tok că pot trăi într-o ţară în care ministrul cercetării şi al, auzi! – al internetului – să-şi falsifice studiile şi să nu păţească nimic? Pentru că el nu mai este ministru, dar rămâne parlamentar. Adică un hoţ care votează legi. Într-o ţară ca a noastră în care ministerul internelor face legea, în care justiţia face legea, să existe hoţi în parlament ? Integral: https://www.zf.ro
Să ieșim din cazul Roman și să ne uităm spre ce ne oferă toate partidele. Iar când terminăm, să privim și spre impostura din privat Florin Roman a devenit un caz pentru că totul era „extrem” în CV-ul lui. Cărți inexistente, plagiate flagrante, diplome măsluite. Florin Roman e ceea ce se cheamă „coadă de topor”. Toate partidele au așa ceva, fie că-i cheamă Codrin Ștefănescu, Iulian Bulai sau Diana Șoșoacă. Cozile de topor au o misiune precisă: să provoace, să facă scandal, să anihileze adversarul cu lovituri sub centură, onomatopee, „raționamente” care blochează creierul, servilism grețos etc. Când partidele sunt foarte slabe, când au perioade lungi de selecție dezastruoasă de cadre sau când au un lider prea puternic, cozile de topor au ascensiuni fulminante. Dragnea a umplut conducerea PSD cu astfel de cadre specializate în isterie și scandal (Codrini și Mitraliere) pentru că nu accepta concurența la vârf. Iohannis s-a înconjurat de cozi de topor liberale pentru că e o mostră de antidemocrație, omul refuză orice fel de dialog. ….Cu cartea inventată, cu licența inexistentă, Florin Roman a arătat că se poate. Poți evolua fără ca măcar să plagiezi cum totuși a făcut-o el. De fapt, îți iei tot soiul de calificări fără să mai faci nimic, e de ajuns să fii uns pe la vreo instituție gen Colegiul de apărare sau masterand pe la vreo academie cu parfum de servicii și ești perfect, nu trebuie să te mai obosești nici să dai copy-paste. Asta arată și incredibilele găuri din sistemul de învățământ superior. Iar asta arată și ce trebuie să facă Ciucă urgent. Să desființeze colegii de apărare, academii de informații și ce or mai fi inventat generalul Gabriel Oprea și George Maior, aceste pepiniere de impostură și plagiat. Ele trebuie readuse acolo unde le e locul, educație pentru cadrele unor structuri de apărare și punct, nu locuri de educat politicieni și miniștri! …. Roman și liberalii săi s-au ridicat în sondaje urlând „hoții de la PSD” timp de 5 ani și dedicând milioane de ore de emisie criticii plagiatului lui Ponta. Păi, Ponta e Einstein pe lângă Roman. S-a întâmplat ca în cazul anticorupției. Atâta au urlat Băsescu și camarila lui împotriva corupției că ne-am trezit că oamenii lui, Cocoș, Udrea et comp., furau cu de zece ori mai mult talent decât primitivii de pesediști. Florin Roman e ceea ce se cheamă „coadă de topor”. …. Cozile de topor au o misiune precisă: să provoace, să facă scandal, să anihileze adversarul cu lovituri sub centură, onomatopee, „raționamente” care blochează creierul, servilism grețos etc. Când partidele sunt foarte slabe, când au perioade lungi de selecție dezastruoasă de cadre sau când au un lider prea puternic, cozile de topor au ascensiuni fulminante. …. Cu ce ne-a ajutat că am pus experți în contabilitate din privat la ANAF? Cu noi scutiri pentru ăia care evazionau oricum? Cu ce ne-a ajutat prezența experților prin ministerele de energie? Cu o piață în care nu am taxat companii care au făcut bani cu lopata nestingherite, că doar oamenii lor „experți” erau la butoanele reglementării la stat. Nu, noi la birocrație stăm prost, nu avem superbirocrați, superfuncționari capabili să și înțeleagă un domeniu cât de cât, dar și în stare să intervină, să fie activi, să le tremure cămașa afaceriștilor când apare un reprezentant al statului. Se tot spune că în privat nu e așa. Am lucrat prea mult timp în privat, în tot felul de companii, am asistat cu ochii mei la povești corporatiste de tot râsul: e și în privat o întreagă linie de oportunism și impostură. Că doar de aia ajungem să ne mirăm de abuzuri incredibile făcute de firme de energie, de bănci etc. Statul român și partidele sunt doar oglinda societății. …. Resurse umane Șefii de resurse umane și din partide, și de prin privat sunt dezastruoși. Tot văd experți și head-hunteri pe la televizor spunând prostii și clișee cu nemiluita și nu mă mir de gradul de frustrare pe care îl strâng cohorte de tineri care și-au făcut studiile pe bune. Cazul Roman ne arată că nici măcar nu mai trebuie să fugim după plagiatori, ăsta e un lux deja. Ci după unii care fentează sistemul complet. Ne mai arată că partidele trebuie să educe politicieni pe diverse domenii, dar care să fie un amestec de ideologi și cunoscători ai pieței. Pentru că există riscul ca experții să fie mai mult lobbyști decât reglementatori. …. Partidele nu pot livra decât niște guguștiuci care se gudură când văd un costum mai scump la vreun corporatist. Aici e dezastrul modelului Roman: demnitatea dispare hăt departe când tu nu ți-ai luat pe bune nici o amărâtă de licență. Integral: https://www.libertatea.ro
România se înarmează cu facturi achitate. Noi plătim în avans, ei livrează cu întârziere Rușii sunt la graniță! Nu a noastră, a Ucrainei, dar e ca și cum ar fi peste uliță. Rușii mai au puțin și ne atacă inclusiv pe noi. Asta ne zic analiștii militari cărora guvernul le-a deja decartat fondurile pentru apărare. Noi nu putem decât să aplaudăm și să ne supunem. …. Mă rog, important este ca Putin să nu ne invadeze iarna, că deja știm că avioanele F-16 pe care le avem nu decolează nici măcar de ziua națională, dacă e olecuță de polei pe pistă. Poate sălbaticii ăia din fosta URSS au avioane care decolează și pe polei, dar, băi, hei, noi nu avem! Slow down! …. Primul lucru făcut de Klaus Iohannis în calitate de președinte, în ianuarie 2015, a fost să semneze cu liderii mai multor partide un soi de pact prin care toți se angajau ca România să aloce 2% din PIB pentru armată. Acest pact nu a fost ratificat de către Parlament, nu a devenit lege, așadar nu poate impune niciunui guvern această cheltuială. Este o hârtie mai degrabă simbolică, semnată de câțiva politicieni, dintre care unii nici măcar nu mai sunt activi. Dar din 2017 încoace, toate guvernele alocă 2% din PIB, uneori și puțin mai mult, pentru armată. Iar mare parte din acești bani se duce în programul de înzestrare cu armament. Nou sau second-hand. Din 2017 până la finalul lui 2021, acești 2% din PIB înseamnă peste 21 de miliarde de euro. Pentru a ne putea face o idee despre cât de mult înseamnă, de fapt, acești bani, putem compara cu banii care ne vin (dacă ne vin) din PNRR. În total, PNRR înseamnă 29,18 miliarde de euro. Dar numai 14,24 de miliarde sunt fonduri nerambursabile, granturi, restul de 14,94 fiind împrumuturi. Nu toți banii alocați armatei înseamnă bani pentru înzestrare. Foarte mulți se duc în funcționarea de zi cu zi, în solde/salarii, pensii, cheltuieli de funcționare și așa mai departe. Dar rămân sume importante și pentru achiziția de armament. …. Problema nu este că alocăm sume foarte mari de bani înzestrării armatei, ci modul în care o facem. În noiembrie 2019, una dintre primele griji ale Guvernului Orban, unde domnul Ciucă devenise ministru al apărării, a fost să achite integral, mult în avans, toți banii pentru cele 7 sisteme de rachete Patriot. Deși contractul presupunea ca în februarie 2020 să avem primul sistem Patriot operațional, următorul urmând să vină în 2021 și tot așa, în acest moment nu avem decât un sistem, devenit operațional în septembrie 2020, cu luni bune întârziere. Al doilea nu a mai sosit în 2021, ci va sosi în țară abia după jumătatea lui 2022. Întârzieri s-au înregistrat și în contractul cu General Dynamics pentru furnizarea transportoarelor Piranha 5. La finalul lui 2019, producătorul a fost penalizat cu 8,5 milioane de euro pentru că întârziase cu peste 8 luni livrarea primelor 36 de unități (). Până la urmă, aceste prime 36 de unități au fost recepționate abia în decembrie 2020. Până la 227 (în valoare de 900 de milioane de euro) plătite deja și până la totalul de 657 câte vrea armata să achiziționeze în final vor mai trece, probabil, foarte mulți ani. …. Deloc întâmplător, în timp ce Biden discuta cu Putin despre amenințările militare ale Rusiei la adresa Ucrainei, România a anunțat că vrea să mai achiziționeze 32 de avioane F-16 din Norvegia. Cât va dura această achiziție, când vor fi livrate avioanele, cât vor dura modernizările, desigur, nu avem de unde să știm. Când închei contracte cu furnizorii militari, datele sunt confidențiale, iar termenele de livrare, extrem de flexibile. Numai termenele de plată sunt respectate, ba chiar devansate de către guvernele României. Aceasta este, de fapt, problema: plătim mult în avans niște sume pe care le-am putea folosi altfel și primim cu întârziere ceea ce am plătit. Banii pe care îi indisponibilizăm în achiziții de armament mult întârziate ar putea fi folosiți pentru modernizarea României, urmând să plătim armamentul comandat atunci când îl și primim. Integral: https://www.libertatea.ro
Politico scrie despre defrişările din România: Moștenirea roșie a blocului ex-comunist împiedică lupta UE cu distrugerea pădurilor Țările din Europa Centrală au mari probleme în a controla defrișările ilegale, care ar urma să devină o problemă tot mai mare pentru regiune, după decizia de săptămâna aceasta a Comisiei Europene de a-și înăspri legislația în domeniu. “Revizuirea legislației va însemna sancțiuni mai dure pentru oamenii și companiile care încalcă legea în domenii precum comerțul ilegal cu bușteni”, a afirmat comisarul european pentru Mediu, Virginijus Sinkevičius, într-o conferință de presă….. Cu lupa pe România Thomas Waitz, deputatul verzilor din Austria, spune că procedurile de infringement au forțat guvernul român să implementeze măsuri precum crearea unei baze de date accesibile cu numerele de înmatriculare ale camioanelor care transportă lemne, unde ”cetățenii extraordinari pot verifica plăcuțele de înmatriculare online și pot afla dacă un transport este legal sau ilegal”. Una dintre problemele Europei Centrale este că țările din regiune sunt membre relativ noi ale Uniunii Europene. Prima rundă de acces la UE a cuprins mare parte din regiune în 2004, după care au urmat România și Bulgaria în 2007 și Croația în 2013. Asta înseamnă că aceste țări au avut la dispoziție doar câțiva ani să-și ajusteze legislația la decenii de politici UE de mediu, unele dintre cele mai severe din lume….. Problemele regiunii sunt un mix între sancțiuni privind practicile forestiere care încalcă legislația europeană și defrișările ilegale, care încalcă legile locale, dar sunt arareori sancționate. Laura Bouriaud, profesor la Universitatea Ștefan cel Mare din Suceava, studiază cauzele defrișărilor ilegale în Europa Centrală și de Est. Ea spune că, din cauza moștenirii comuniste, procedurile sunt foarte birocratice și punerea în aplicare a legii este foarte slabă”….. În ciuda numărului mare de proceduri de infringement, situația din România ”nu a evoluat în direcția potrivită”, afirmă deputatul european Nicolae Ștefănuță, membru în grupul Renew Europe. ”În țara noastră activiștii de mediu sunt bătuți, pentru că investighează defrișările ilegale”, spune el. Sinkevičius și Comisia Europeană promit să facă mai mult pentru activiști. Adeseori activiștii de mediu se supun unui risc considerabil, chiar și în Europa, fie că este vorba despre hărțuire, intimidare fizică sau altele. Noua directivă vine cu clauze specifice pentru a susține și a asista persoanele care raportează încălcări ale legislației de mediu sau care au nevoie de ajutor pentru investigații. ”Ilegalitățile legate de mediu sunt în legătură directă cu implementarea legii”, susține Ștefănuță. Eurodeputatul a cerut Comisiei să ia în calcul aceste probleme atunci când distribuie bani țărilor membre, mai ales sub Mecanismul de Recuperare și Reziliență. Ungaria și Polonia deja se confruntă cu întârzieri în primirea fondurilor, din cauza neînțelegerilor pe care le au cu Bruxelles-ul, în ceea ce privește independența Justiției. Integral: https://spotmedia.ro
Patriarhul Daniel s-a dat cu patinele de aur la patinoarul din AFI Spectacol feeric în singurul patinoar funcţional din estul Europei, patinoarul din mallul AFI! Pentru o seară, preafericitul Daniel şi-a schimbat sacosul şi epitrahilul cu o pereche de izmene încrustate cu cristale Svarovski şi patine din aur masiv, făcând tot felul de giumbuşlucuri şi scheme pe gheaţă în acordurile dulci ale muzicii din „Lacul lebedelor”. „E important să faci sport, iar patinajul, spre deosebire de golf şi schi, e un sport accesibil. Îţi trebuie doar o pereche de patine de aur, o cană de vin de împărtăşanie fiert şi multă voie bună, pe care ţi-o asiguri din timpul anului pupând bucăţi de sfinţi pentru noroc la păcănele şi succes în examene”, a precizat capul Bisericii, care a purtat în loc de mitră o căciulă simpatică cu urechi reprezentând mutra îmbujorată a şi mai celebrului Pikachu. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
47 tone deşeuri, oprite de la intrarea în țară în Bihor. România, inundată de importuri ilegale făcute de firme locale care ard deșeurile și provoacă o poluare masivă
https://www.g4media.ro/47-tone-deseuri-oprite-de-la-intrarea-in-tara-in-bihor-romania-inundata-de-importuri-ilegale-facute-de-firme-locale-care-ard-deseurile-si-provoaca-o-poluare-masiva.html
https://www.g4media.ro/exclusiv-ministrul-finantelor-adrian-caciu-primul-lider-psd-care-admite-ca-majorarea-cu-40-a-pensiilor-promovata-chiar-de-psd-provoaca-un-risc-considerabil-si-ar-duce-la-crestere.html
L-a corectat Cîțu cu “tehnoredactarea ” : E risc real cât legea e în vigoare! “Greaua mostenire” la schimbarea de guvern a devenit … pitoreasca ! 🙂
https://www.contributors.ro/diferenta-o-va-face-cultura-despre-limitele-dezvoltarii-oraselor/
Ca de obicei, un eseu scris admirabil, dar titlul se refera la concluzie (discutabila) … conținutul e evoluția valorilor sociale … “cultura” se concentrează în centrele administrativ-politice, care decid și instituțiile culturale (dependente de inițiativa politica și finanțarea publica), nu are o “piață” cu dinamica proprie ! V. evoluția recentă a Berlinului redevenit capitala federala ! Englezii încă fac distinctia, valabila de la începutul Evului Mediu, între “cathedral town” (centru regional de prestigiu, dotat cu instituții educativ-culturale, monumente istorice etc) și “market town” (târg, oraș dezvoltat ca vad comercial) …
Sărut mâinile!
Mai în glumă, mai în serios, aș adăuga și „nulled townn” – cum sunt „orașele” din Teleorman, cu 0 = ZERO librării!… Acolo „cultură”, „la greu”!…
Buna ziua
La articolul de pe contributors am scris un comentariu.
Primul.
Nu e mare brânză.
E strict comparație între 30 de ani in RO și 32 in Italia.
Explicată și cauza principala , fundamentală a diferențelor abisale.
PS
Și ca cireașa de pe tort, explic și cauza progresului colosal românesc din 1989 pina azi.
De la academicianul de renume mondial , la primul ministru 20 20.
De la miniștrii cu doar 4 clase , la ministru cu carte inventata și diploma falsa.
Asai că la așa progres, rezultatele sunt uluitoare ? 😀😀😀😀
Bună ziua!
Am citit comentariile de acolo și aveți dreptate! Ăsta e unul dintre motivele pentru care, deși am actualizată baza de date cu miniștrii din guvernele românești, nu-mi vine să mă apuc să fac hărți cu ea! Cum să scrii despre „miniștri” analfabeți, corupți, agramați sau chiar plagiatori??? Oi fi eu „specialist”, dar, în primul rând, m-am născut și vreau să rămân OM, și din această cauză nu mă pot face „că nu văd” asemenea lucruri și „să ridic în slăvi” nesimțiți și proști!…
Bună ziua!
A căzut și ultimul „bastion” comunist din R. Moldova, municipiul Bălți!
https://agora.md/stiri/96720/rezultate-preliminare-nicolai-grigorisin-a-castigat-alegerile-locale-din-balti
Nicolai Grigorișin e independent și a ajuns să câștige după ce, în urma primului tur de scrutin, parașuta de la partidul șor, marina tauber a fost descalificată de Comisia Electorală Centrală deoarece a folosit sume de bani netrecute în declarațiile fiscale. Parașuta avea șanse să câștige (luase 49% la primul tur!). Ieri și-a scos „suporterii” în stradă: mulți aveau pancarte în rusește, care „susțineau” că alegerile sunt „ilegale”! Dar, măi rusofoni „cinstiți”, e corect, legal, ca marina a voastră să plătească firme de catering să vă dea papa moca și să „uite” să declare sumele cheltuite??? Poate e „legal” în Rusia! Mergeți acolo, dacă așa vă place!…
https://newatlas.com/health-wellbeing/omicron-severe-mild-disease-uk-data-coronavirus-vaccine/?utm_source=New+Atlas+Subscribers&utm_campaign=7c45ca63ba-EMAIL_CAMPAIGN_2021_12_20_09_13&utm_medium=email&utm_term=0_65b67362bd-7c45ca63ba-92800798
“… New data from Imperial College London has found “no evidence” the Omicron variant generates less severe disease compared to prior SARS-CoV-2 variants…. “
Buna ziua
Cu cei care intra acum in tara nevaccinați și care cert nu vor sta in carantina dezastrul din Ianuarie e asigurat….și,- nu apar autoritățile- nu văd cum s ar putea preveni dezastrul,,,,nu vreau sa fiu in pielea medicilor
Semnale au fost destule ca sa se poata limita.
Politrucii medicali au amanat masurile dure si nepopulare si, cum s-a spus, Omicron are acum toate portile deschise sa produca prapad in sistemul medical si moarte multa in Romania.
Mai sunt mai putin de 100 de ore cand inca dezastrul se poate limita prin impunerea unor masuri nepopulare, dar asta nu se va intampla.
Sa speram ca avioanele astea pot decola (si ateriza) pe vreme rea ca au rodajul facut de norvegieni….
Romania are planuri sa cumpere 32 F-16 aditionale de la Norvegia pentru a moderniza fortele aeriene ale tarii, a reportat canalul Digi24
Ministerul de Aparare roman a trimis o scrisoare la parlament cerand o aprobare preliminara pentru a cumpara avioanale F-16 de la Forta Aeriana Regala a Norvegiei, avioane care sunt mai vechi de 40 de ani.
Din cele $514 milioane propuse pentru avioanele de lupta, aproape $400 milioane sunt pentru avioane, restul vor fi alocate pentru suport logistic si modernizare provenite de la SUA.
In prezent, Romania are 17 F-16 cumparate de la Portugalia care au inlocuit MIGurile 21 Lancers.
Dîncu crede ca avioanele astea de mana doua, F-16, sunt funtionale si in buna condite, bune pentru cel putin 10 ani.
https://www.thedefensepost.com/2021/12/13/romania-f16-contract-norway/
– Alea 17 F 16 din dotare , NU au înlocuit MIG 21 Lancer.
Acestea încă mai zboară.
– F 16 din Norvegia vor venii cindva. Durează. Că nu o să rămână norvegienii fara avioane de dragul românilor.
Cum le vin F 35 ( și vin in rate anuale ) , tot așa o să livreze și vechile F16. In rate anuale.
– Cu 100 milioane pentru ” modernizare” la 32 bucăți , ies cam 3 milioane / aparat.
Adică le pune motoare noi și le vopsesc . Atît.
Norvegienii le decomisioneaza pe F-16 la sfarsitul anului asta ptr ca au cumparat 52 F-35, dintre care au primit 24 care sunt in Norvegia si alte 10 in America. Antrenamentul pilotilor este la Luke Air Force Base (AFB) in Arizona.
https://www.key.aero/article/another-three-f-35as-arrive-norway
Nu m-am uitat cate Krona la Euro, dar uite cat i-a costat pe ei avioanele astea, operatia si intretinerea, precum si toate modernizarile prevazute in viitor.
The new fighter jets have a purchase price of NOK 90.2 billion and will cost NOK 225.8 billion to operate over their lifetime. Furthermore, their bases must be upgraded for NOK 8.3 billion.
https://norwaytoday.info/news/the-total-costs-related-to-norways-new-fighter-jets-estimated-at-324-billion-kroner/