Revista Presei – 2 noiembrie.”Protest: de ce e necesară înarmarea demnitarilor și magistraților?”
| 02/11/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 2 noiembrie! Vremea se va răci. Cerul va fi variabil, temporar cu înnorări şi averse, izolat însoţite de descărcări electrice, pe arii restrânse la munte, în Transilvania, Moldova, Dobrogea şi izolat în Muntenia şi Maramureş. Vântul va sufla slab şi moderat, temporar cu intensificări, local, în regiunile extracarpatice şi pe arii restrânse în centru, dar şi la munte, cu precădere la altitudini mari, unde rafalele vor depăşi 65…75 km/h. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 gr în estul Transilvaniei şi 24 gr în sud-estul Munteniei şi sudul Dobrogei. Bucuresti: 17/9 gr.C., ploi.
“Magistrații se îmbogățesc pe final de an: salarii restante de 340 mil. euro. De unde scoate guvernul banii? Guvernul s-a răzgândit și va da anul acesta magistraților salariile restante obținute în instanțe. Inițial, promitea că va amâna plățile. Suma este considerabilă – 1,7 mld. lei. În lipsa rectificării bugetare, Fondul de rezervă este folosit pentru plata salariilor curente la alte ministere. În draftul Ordonanței de Urgență prin care guvernul voia să reducă cheltuielile pentru a acoperi uriașa gaură bugetară era prevăzută amânarea pentru anul viitor a salariilor restante pe care magistrații și le-au câștigat în instanțe. Este vorba de majorări salariale retroactive începând din 2018 și până în prezent, în valoarea totală de aproximativ 1,7 miliarde de lei – o primă tranșă dintr-o sumă mult mai mare, de peste 16 miliarde, pe care magistrații ar trebui să le primească în anii următori pentru perioada 2010-2022, potrivit ministrului de Finanțe, Marcel Boloș. Amânarea era văzută ca firească de economiști, din moment ce guvernul stoarce bani din piatră seacă pentru a nu scăpa deficitul bugetar de sub control, iar suma care ar fi trebuit plătită magistraților este uriașă în acest context. …. Surse din magistratură au spus pentru Europa Liberă că Consiliul Superior al Magistraturii și diverse asociații ale judecătorilor au făcut presiuni pentru a obține acești bani anul acesta și au amenințat că vor deschide noi procese în caz contrar. Mărirea veniturilor magistraților are ca efect și majorarea pensiilor speciale de care acesția beneficiază. În noua lege care reglementează pensiile magistraților, promulgată de președintele Klaus Iohannis, se prevede că baza de calcul a pensiei speciale este 80% din media salariilor brute și a sporurilor pe ultimele 48 de luni (patru ani) de activitate. Deci un magistrat care va primi anul acesta sau anul viitor aceste salarii restante majorate va avea și o pensie mărită proporțional. .…” Integral: https://romania.europalibera.org
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/adriean-videanu-retrocedare.jpg?resize=192%2C108&ssl=1)
“Al doilea caz ”Parcul IOR”. Primarul Videanu, acuzat că a semnat retrocedarea unui teren care nu fusese niciodată confiscat Un nou caz ”Parcul IOR”, în sectorul 3. O altă parcelă de teren, ajunsă în posesia aceleiași octogenare, Maria Cocoru, ar fi fost retrocedată abuziv. Agenția Națională pentru Zootehnie ”Prof Dr G.K. Constantinescu” a obținut redeschiderea litigiului prin care contestă decizia de retrocedare în natură și dispoziția emisă de Primarul General al Capitalei, la acea vreme Adriean Videanu, a unui teren din sectorul 3, către moștenitorul arendașului IB Grueff, Eduard Ioan Dan Romalo. La fel precum în cazul parcului IOR, Dan Romalo i-a cedat drepturile asupra terenului respectiv octogenarei Maria Cocoru. Povestea unei alte retrocedări dubioase din sectorul 3 Reprezentanții ANZ au prezentat în instanță documente din care reiese faptul că proprietatea respectivă (imobil de 427 mp și curte de 5.381 mp), administrată de Direcția Sanitar Veterinară și pentru Siguranța Alimentelor a Municipiului București, a fost retrocedată de Primăria Municipiului București pe baza unor documente incomplete. Mai mult, respectivul teren, situat tot în sectorul 3, aflat în imediata apropiere a fostului Conac Dudești, nu ar fi fost niciodată preluat abuziv de comuniști prin Decretul 92/1950. …. Au mutat, pe hârtie, apartamentele în locul unui conac Documentele extrase din Arhivele Statului ar indica faptul că, în realitate, terenul care a aparținut arendașului bulgar IB Grueff, ar fi fost expropriat în anul 1922, în schimbul unei despăgubiri de 1.100 de lei/ha. Asta înseamnă că în 1950, respectiva parcelă aparținea deja statului român (Ministerul Agriculturii și Silviculturii), deci nu mai putea fi confiscat încă o dată de la fostul proprietar. Din dosar reiese că documentația care a stat la baza retrocedării, în anul 2005, nu ar conține actul juridic privind întinderea dreptului de proprietate a persoanei îndreptățite la retrocedare și nici dovada preluării abuzive prin Decretul 92/1950. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/decizieciudataacurtiisupremedaunelemoraleacordateproportionalcusituatiafinanciaraavictimelorpierdereauneivietinupoatefievaluatamatematic.jpg?resize=192%2C108&ssl=1)
“Decizie ciudată a Înaltei Curți: daunele morale, acordate proporțional cu situația financiară a victimei. „Pierderea unei vieți nu poate fi evaluată matematic” Înalta Curte a anulat o decizie prin care familia victimei unui accident rutier trebuia să primească 280.000 euro, daune morale de la CNAIR În motivarea Înaltei Curți de Justiție și Casație, judecătorii susțin că hotărârea anterioară a Curții de Apel Timișoara, prin care au fost acordate daune morale în valoare de 280.000 euro pentru familia victimei unui accident rutier, a fost luat în considerare un venit lunar mult prea mare al victimei și că astfel, familia acestuia, s-ar fi îmbogățit prin această sentință. În argumentele utilizate, judecătorii susțin că acest cuantum al daunelor morale trebuie stabilit în funcție de condițiile de viață ale victimelor. Pe de altă parte, specialiștii în drept subliniază că pe acest subiect nu există niciun criteriu obiectiv, o formulă matematică prin care să fie stabilită „valoarea unei vieți umane”. Totuși, argumentele folosite de judecătorii ÎCCJ conduc la ideea familiile victimelor bogate sunt îndreptățite la despăgubiri mai mari, ceea ce contrazice principii etice fundamentale. Compania de stat a refuzat să plătească daunele morale Speța în cauză vizează daunele morale pe care CNAIR și Garda Forestieră Oradea au fost obligate să le plătească familiei unui bărbat care și-a pierdut viața după ce un arbore de pe marginea drumului a căzut peste automobilul în care se afla. …. Nu există un criteriu obiectiv pentru stabilirea daunelor morale Așa cum era de așteptat, această speță, mediatizată pe platforma Juridice.ro, a stârnit puternice reacții critice în spațiul public. Unele voci au subliniat că, potrivit raționamentului judecătorilor, ar trebui să avem grijă pe cine lovim cu mașina, să nu accidentăm cumva o persoană bogată, sau un beneficiar de pensie specială. Dincolo de ironie, această poziție arată că argumentele magistraților încalcă nu doar intuiții morale fundamentale, dar principii morale de bază ale civilizației occidentale, anume demnitatea vieții, că fiecare viață contează în mod egal. Avocații sunt de părere că daunele morale nu pot fi expresia unei formule matematice, unde să fie luat în considerare venitul lunar al victimei, ci ele trebuie stabilite de către judecători în funcție de particularitățile cauzei. Nu criteriul economic ar trebui să prevaleze în aceste decizii, ci suferința. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Dosarul Revoluției: cronologia de trei decenii a unui eșec judiciar După mai mult de 33 de ani, Dosarul Revoluției trece printr-un nou episod: trei inculpați cheie, în frunte cu fostul președinte Ion Iliescu, au fost trimiși în judecată. În decembrie 1989 au fost uciși 1066 de oameni. Dar recenta decizie a Curții de Apel București poate fi atacată cu apel. Dosarul Revoluției a ajuns la Curtea de Apel București, unde Ion Iliescu (93 de ani), fost președinte, Gelu Voican Voiculescu (82 de ani), fost vicepremier, şi Iosif Rus (87 de ani), fost șef al Aviației Militare, vor fi judecați pentru „săvârşirea infracţiunilor contra umanităţii”, fapte care sunt imprescriptibile. Cu alte cuvinte, fiind vorba despre fapte deosebit de grave, cercetarea lor se poate face judiciar, indiferent de cât timp a trecut de la săvârșirea lor….. Dosarul Revoluției va fi judecat de Curtea de Apel București după ce Instanța Supremă s-a spălat de el pe mâini la începutul acestui an. Judecătorii au considerat că Ion Iliescu nu era președintele României la data comiterii faptelor, între 22 și 30 decembrie 1989, motiv pentru care și-a declinat competența. Suprinzător este, așa cum a relatat Europa Liberă, că Înalta Curte se mai pronunțase în cauză, în 2021, când a decis ca dosarul să se întoarcă la Parchetul Militar și în 2020, când a exclus mai multe probe din dosar. În nici una dintre situații, judecătorul de Cameră Preliminară nu a făcut descoperirea că Ion Iliescu nu era președinte la data Revoluției. Dacă o făcea, nu s-ar mai fi irosit trei ani. …. Eșecul Justiției. Saga de 33 de ani a Dosarului Revoluției Tergiversarea timp de 33 ani a Dosarului Revoluției este un eșec al justiției, dar el nu putea fi posibil fără complicitatea politică la nivel înalt, indiferent de culoarea sa politică. Motivele repetatelor amânări și derobări au fost dintre cele mai diverse, de la lipsa probelor, încălcarea procedurilor în audierea martorilor, trasferul dosarului între instanțe și schimbarea încadrării. Ba chiar dosarul a fost clasat în 2015, sub mandatul de procuror general al Codruței Kövesi, sub motiv că genocidul, tratamentele neomenoase și infracțiunile contra umanității nu erau prevăzute în legea penală……” Integral: https://romania.europalibera.org
“Buletin de București: Infracționalitatea din Capitală a crescut cu peste 10% începând cu 2020 2022 a fost anul cu cele mai multe fapte constatate de lovire și violențe din ultima jumătate de deceniu. Rata criminalității a crescut, iar numărul de dosare soluționate de Poliția Capitalei a scăzut, potrivit Planului de ordine și siguranță publică întocmit de Direcția Generală de Poliție Locală și Control a Municipiului București (DGPLCMB), relatează publicația Buletin de București. …. În anul 2022, la nivelul Municipiului București, au fost înregistrate 73.119 infracțiuni sesizate, cu 1,65% mai multe decât în anul precedent. Acestea se grupează astfel: – infracțiuni economico-financiare – 6.931 | în 2021 au fost 7.186 – infracțiuni juridice – 48.377 | în 2021 au fost 48.209 – altă natură – 17.811 | în 2021 au fost 16.573 Peste jumătate dintre tâlhării au fost comise prin smulgerea obiectului furat, mai exact 298. În 86 dintre cazuri, atacatorul a folosit arme albe, spray paralizant sau altele de acest fel pentru a amenința victima. În două cazuri, atacatorul a folosit pentru amenințare o armă de foc, potrivit datelor DGPLMB. Dacă vorbim de intrare prin efracţie în casele oamenilor, cele mai multe victime au fost din rândul vârstnicilor. Hoţii se dădeau drept angajaţi ai Distrigaz, Enel, Primărie, ori alte instituţii pentru ca victimele să le deschidă uşa. …..” Integral: https://www.g4media.ro
“Protest: de ce e necesară înarmarea demnitarilor și magistraților? „APADOR-CH cere retragerea proiectului de lege prin care Parlamentul vrea să dea liber la înarmare demnitarilor, magistraților precum și inculpaților, dacă nu au săvârșit fapte «de arme» sau cu violență”, susține organizația nonguvernamentală într-un comunicat.„După ce a trecut tacit de Senat, proiectul de lege prin care anumite categorii de români se pot înarma «fără număr» – adică cu mai mult de două arme pentru autoapărare, cât e posibil acum – se află în dezbaterea Camerei Deputaților”, informează organizația APADOR-CH. …. APADOR-CH consideră că nu este oportună relaxarea regimului armelor, în contextul agresivităţii crescute din societate, și a transmis azi Camerei Deputaților solicitarea de a renunța cu totul la proiect sau măcar la două dintre prevederile periculoase din el, pe care le găsește complet nejustificate. Efectele principale la care se referă APADOR-CH sunt:Posesorii de arme pentru autoapărare pot să dețină un număr nelimitat de arme, comparativ cu doar două în actuala lege. Pot deține arme și inculpații pentru diverse infracțiuni cu intenție (de exemplu proxenetism, șantaj, trafic de persoane), cu excepția celor care au săvârșit fapte cu violență sau privind regimul armelor și munițiilor – în actuala lege portul de armă le este interzis tuturor inculpaților, indiferent de infracțiunea de care sunt acuzați. .… Crimele în masă din Serbia Ultimul exemplu de tragedie din cauza armelor de foc pe timp de pace, în apropierea României, a fost în Serbia. Serbia este o țară unde posesia armelor a fost, de-a lungul timpului, încurajată prin legislații permisive. La începutul lui mai 2023, în Serbia au avut loc două asasinate în masă, în urma cărora 17 oameni au fost uciși. În Serbia s-au declanșat manifestații de stradă masive contra violenței, inclusiv împotriva violențelor promovate de posturile TV și de ziarele tabloide. Apoi, pe fondul acestor mișcări civice sârbii au returnat în mod voluntar un număr de 13.500 de arme, conform Europa Liberă. …..” Integral: https://www.libertatea.ro
“Cristian Ghinea avertizează că România poate pierde fonduri de peste 500 milioane euro / Cauza ar fi termenele impuse de ministrul Boloș / ”E sabotaj economic! Şi-mi asum cât se poate de clar aceste acuzaţii” ….. Cele 500 de milioane de euro se pierd de la un singur program operaţional, cel de Competitivitate (POC). Sunt informaţii publice comunicate de MIPE în urma unei solicitări în baza Legii 544/2001 privind liberul acces la informaţii cu caracter public, precizează USR într-un comunicat de presă. Marcel Boloş e acuzat că a stabilit prin OUG 36/2023 termenele pentru închiderea programelor operaţionale aferente perioadei 2014-2020, deşi putea să emită un ordin de ministru sau cel mult o hotărâre de guvern, care ulterior se puteau modifica uşor. Unul dintre aceste termene a fost 30 septembrie 2023, dată după care se reziliază toate contractele care nu aveau un progres financiar de 5% sau de 10%, în funcţie de programul operaţional. Asta înseamnă că 1.669 de contracte de finanţare (din 1.928) ar trebui reziliate conform legii, deşi teoretic mai pot fi implementate până la sfârşitul anului, susține Ghinea. „Specialistul lu’ peşte ţinut în braţe de Hellvig, dar şi lăudat şi promovat de toată şefimea şi baronimea penelistă şi pesedistă, a băgat acest termen în mai, înainte de a pleca de la MIPE, în condiţiile în care procesul de evaluare/contractare pentru două axe din cadrul Programului Operaţional Competitivitate s-a încheiat în luna septembrie 2023 (scrie negru pe alb în răspunsul MIPE). Cum să pui în lege progres financiar de peste 5% dacă tu nici nu ai semnat contractele?! E de noaptea minţii. Asta înseamnă că 1.669 de contracte de finanţare (din 1.928) ar trebui reziliate conform legii, deşi teoretic mai pot fi implementate până la sfârşitul anului. Suma totală a acestor contracte este 2,42 miliarde de lei, aproximativ 500 de milioane de euro. Şi vorbim doar despre un singur program operaţional. Iar catastrofa asta umană gestionează acum toate finanţele ţării. Ăsta e sabotaj economic! Şi-mi asum cât se poate de clar aceste acuzaţii!”, spune Cristian Ghinea, fost ministru MIPE…..” Integral: https://www.g4media.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/10/corbeanca-1.jpg?resize=188%2C106&ssl=1)
“Atentat la siguranţă și viață, cu complicitatea CNAIR și autorităților locale. “Uliţa groazei” din Corbeanca prinde contur, deşi raportul expertiză arată că decizia este ilegală Expertiza tehnică demonstrează că străzile care ar urma să preia fluxulul de trafic legat de DN1 nu o pot face în condiţii de siguranţă pentru pietoni, copii şi vehicule. …..Îngrijorările localnicilor sunt pe punctul să devină un coşmar real, iar frustrarea este cu atât mai mare cu iniţiativa CNAIR sfidează normele elementare de securitate. Raportul de expertiză tehnică extrajudiciară confirmă, ba chiar alimentează temerile, constatând că deschiderea unui acces prin tranzitarea străzilor Ogorului şi Codrului către DN1/în/din satele din comuna Corbeanca (Tamaşi, Ostratu, zona Paradisul Verde, etc.) nu poate susţine un trafic de tranzit în condiţii legale, aşa cum se prezintă situaţia în teren. În plus, Planul Urbanistic General (PUG) nu prevede continuitatea străzii Codrului așa cum CNAIR dorește să o realizeze, iar orice traseu neconform cu PUG-ul contravine legii. Expertiza tehnică realizată de inginerul Veronel Uţă relevă că străzile Ogorului şi Codrului sunt străzi de categoria a V-a, care asigură accesul la locuinţe şi sunt folosite pentru servicii curente sau ocazionale, străzi care nu au nici măcar trotuare. Pietonii ar fi astfel expuşi în permanenţă pericolelor în cazul creşterii valorilor de trafic, aşa cum s-ar întâmpla după punerea în aplicare a deciziei CNAIR. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Ministerul Educației: Aproape 8.500 de elevi cu medii între 1 și 4.99 iau bursă de merit 8.494 de elevi cu medii între 1 și 4.99 iau bursă de merit în acest an școlar, potrivit Ministerului Educației. Instituția a făcut publică statistica doar după ce în presă au fost publicate cazuri ale unor copii cu medii sub 4 care primesc burse de merit. Cuantumul burselor merit a crescut de la 200 de lei/lună la 450 de lei/lună, după 2 septembrie 2023, când au intrat în vigoare noile legi ale învăţământului. Odată cu creșterea sumei pentru bursa de merit, s-a dubat și numărul celor care o primesc – pentru că, spune noua lege, bursele de merit se acordă primilor 30% dintre elevii fiecărei clase, în ordinea descrescătoare a mediilor anuale/a mediilor de admitere, indiferent de notă. Astfel, 8.494 de elevi cu medii până în 5,00 primesc bursă de merit: …. În privința celorlalte medii pentru care se acordă bursă de merit, 82,78% ajung la elevii care au medii între 8.00 și 10.00. Jumătate dintre acestea (52,55%) le primesc copiii care au peste 9.50. 8,74% din totalul burselor de merit ajung la elevii cu note între 5.00 și 7.99. Restul, de 6,64% dintre bursele de merite, sunt date copiilor care au obținut rezultate bune la olimpiade județene și concursuri naționale. În luna octombrie, peste 461.700 de elevi au luat burse merit. Spre comparație, în anul şcolar 2022 – 2023 au fost peste 260.500 de burse de merit. Bursa socială pentru elevi a crescut și ea, de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună – și sunt peste 738.800 în acest an şcolar, comparativ cu 389.490 în anul şcolar anterior. În cazul bursei tehnologice (dedicată elevilor din învățământul tehnologic), e vorba tot de o creștere de 100 de lei – de la 200 de lei/lună la 300 de lei/lună. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Cum au ajuns marile universităţi să cumpere hoteluri, pensiuni, mall-uri și să țină cursuri pe stadion La 33 de ani de la Revoluția din 1989, marile universități din România ajung rar în Top 1000 al celor mai performante din lume. Își măresc însă constant patrimoniul cu achiziții spectaculoase: de la hoteluri, la pensiuni la munte și la mare, castele și chiar mall-uri. De ce? …. Marile universități din România cumpără masiv hoteluri, castele, pensiuni și mall-uri, pe lângă proprietățile pe care unele dintre ele le au de zeci de ani. Argumentul este că numărul studenților crește constant și e nevoie de noi săli de curs. Culmea e că la nivel național, studenții sunt din ce în ce mai puțini. Numărul lor a scăzut la aproape jumătate față de cei aproape un milion de dinainte de 2010. La începutul anului universitar 2022-2023, în România erau 538.000 de studenţi (public şi privat), faţă de 875.000 în 2010-2011 şi peste 900.000 în 2007-2008. În universitățile private, mai sunt acum doar 63 de mii de studenți. …. Și atunci de ce se plâng universitățile mari că au mai mulți studenți de la an la an? Explicația poate fi una singură. Universitățile cu renume câștigă cursanți, în timp ce altele pierd masiv – unele sunt chiar preluate de către acestea – iar anumite discipline devin din ce în ce mai populare. „Sunt câteva facultăţi, Comunicare, Psihologie, Mate-Info, unde avem cu cel puţin 25% mai mulţi studenți față de acum zece ani, așa că am cumpărat noi clădiri dintr-o nevoie stringentă, nu ca investiție, cum, de altfel, fac universități din străinătate, în special private”, spune rectorul Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj, Daniel David. Cu cei mai mulți studenți din țară, aproximativ 40.000, și aproape 100 de clădiri în proprietate, UBB a cumpărat în ultimii trei ani două hoteluri în Cluj, cu aproape 15 milioane de euro. Sunt încă în curs de transformare în clădiri pentru studiu. …. In 2021, Universitatea a cumpărat și o pensiune pe litoral, la Neptun. Va fi centru de cazare pentru cercetătorii care studiază zona Dobrogei. Se va adăuga celorlalte staţiuni şi baze de cercetare, între care una la Porţile Dunării, în Caraş-Severin, şi una într-un castel maur din Bistriţia-Năsăud. Nu este singura universitate care a făcut achiziţii impresionante în ultimii ani. Universitatea de Vest din Timişoara a cumpărat şi ea o pensiune, la Gărâna, în Banatul Montan. UMF Carol Davila din Bucureşti a cumpărat în ultimii ani două clădiri de birouri, iar UMF Târgu-Mureş a cumpărat două palate ale telefoanelor şi primul mall din oraş. Noile achiziţii completează patrimoniul impresionant al universităţilor, care numără zeci de clădiri şi terenuri, baze sportive, baze didactice de cercetare, de agrement, la munte, la mare şi la Dunăre. …. Universităţile româneşti, autonome, dar dependente de finanţarea de la stat Ministerul Educației finanțează în continuare masiv cele 46 de universități de stat. 60% din bugetul lor vine de la stat. UBB Cluj a avut în 2022 venituri de 145 de milioane de euro, din care aproape 100 milioane de euro au fost virate de minister. Veniturile din taxe şi alte venituri asociate au fost de 15 milioane de euro, puţin peste 10% din total, potrivit raportului rectorului. Din veniturile totale de 111 milioane de euro ale Universităţii Bucureşti (UB), 60 de milioane de euro au fost finanţare de la minister, la care s-au adăugat altele 14 milioane ca finanţare pentru burse şi contracte complementare. În 2022, cele 49 de universităţi din ţară au primit de la stat peste 1 miliard de euro (5,082 mld. lei), cea mai mare sumă mergând spre Universitatea Politehnică din Bucureşti. ….. ” Integral: https://romania.europalibera.org
“Ursul din curtea Bergenbier, găsit azi într-un șanț, cu o durere cruntă de cap Acum câteva zile, un urs a fost surprins de camerele de supraveghere în timp ce sărea gardul fabricii de lichide Bergenbier, iar de atunci nu s-a mai știut nimic despre el. Asta până în această dimineață, când ursul a fost găsit într-un șanț de la marginea așa-zisului oraș Ploiești, cu o durere îngrozitoare de cap. „Moooooor, moooooor, moooooor”, a fost auzit ursul văietându-se, semn că nu se simțea deloc bine după interacțiunea cu lichidul Bergenbier. De câteva ori ursul a încercat să se ridice și să plece spre o pădure din apropiere, dar s-a împleticit de fiecare dată și a căzut înapoi în șanț. Bietul de el nu era în stare să meargă nici măcar în patru labe. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Statul mută cozile de la ghiseu și în online. Aplicația care ar trebui să-ți aducă instituțiile la un click distanță te pune, de fapt, la rând la fiecare. Și nu e singura problemă
Mii de români și-au pozat cărțile de identitate, și-au făcut un selfie și un video scurt pentru a-și face un cont în aplicația de mobil ROeID și a obține o identitate digitală și un singur set de date de acces (nume de utilizator și parolă) în platformele IT ale statului. Aspru criticată pentru erori și lipsa de utilitate, aplicația nu are nici analiza de risc (DPIA) privind datele personale colectate, caz investigat acum de Protecția Datelor…..”
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-26650059-identitatea-digitala-aplicatia-mobil-roeid-criticata-utilizatori-fara-analiza-risc-privind-datele-colectate-protectia-datelor-investigheaza-cazul.htm