Revista Presei – 2 mai.”„Am depășit Portugalia la PIB/locuitor”? După ce am vizitat Algarve, am văzut diferențele de la cer la pământ dintre cele două țări….Avem un stat care se împrumută cu niște sume năucitoare, la niște dobânzi uluitoare, pentru a acoperi deficite ce au în spate pensii speciale și salarii speciale, lipsă de reforme, un stat obez și căpușat și politizat.”
02/05/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 2 mai! Vremea va fi calda, astfel cã temperaturile maxime se vor încadra între 14 şi 22 de grade, iar cele minime în general între 3 şi 10 grade. Cerul va fi variabil, cu înnorãri temporare în a doua parte a zilei în zonele montane şi submontane, unde local vor fi averse, posibil însoţite de descãrcãri electrice; ploi slabe, de scurtã duratã vor fi şi în zonele mai joase de relief din vest, centru şi parţial din sud, în timp ce în restul ţãrii probabilitatea de ploaie va fi redusã. Bucuresti: 22/6 gr.C, soare.
“Crește numărul cazurilor de tuberculoză la copii, avertizează medicul Beatrice Mahler/ De ce TBC-ul copiilor e mai complicat și ce simptome ar trebui să ne îngrijoreze …. „Curba de incidenţă pentru tuberculoză la adulţi este pe pantă ascendentă şi este absolut firesc ca şi cea de la copil să urmeze aceeaşi direcţie, dar dacă comparăm cele două curbe, incidenţa de cazuri de la copii este mai mică decât cea de la adulţi. Există o creştere a incidenţei tuberculozei la adult în ultima perioadă, trebuie analizată în condiţiile în care în pandemie am avut o scădere a numărului de cazuri depistate, în 2020 de la 11.000 la 7100 de cazuri. În 2022 am avut o incidenţă crescută, cu peste 8800 de cazuri depistate. De ce ne îngrijoarează? Pentru că în ultimii 20 de ani România a fost pe o pantă descendentă a incidenţei tuberculozei, o pantă care a scăzut undeva cu 5% pe fiecare an, a fost o scădere sănătoasă din punct de vedere al patogenezei, însă în acest moment am ajuns la un număr mai mare de cazuri, în 2022, decât ar fi trebuit să avem în acest an, fără momentul pandemic. Ne aşteptăm ca şi în perioada următoare să crească numărul de cazuri, pentru că oarecum trebuie să recuperăm aceste persoane, iar la aceste cazuri diagnosticate este extrem de important să fie făcută anchetă epidemiologică serioasă, fără un control atent al contacţilor, există riscul să rămână persoane pozitive care să nu beneficieze din timp de tratament. Trebuie să ne uităm puţin la ce înseamnă tuberculoza copilului, pentru că vorbim despre o afecţiune la al cărei diagnostic se ajunge de cele mai multe ori prin excludere. Pentru că paleta de simptome pe care copilul cu tuberculoză le are este extrem de variată, tuberculoza copilului este o formă de tuberculoză gravă care înseamnă diseminarea bacilului Koch în tot organismul, el ajunge să dezvolte de multe ori tuberculoză cu localizare multiplă, pulmonară, cerebrală, sistemică, iar diagnosticul este dificil deoarece cantitatea de bacil care se regăseşte în lichidele şi structurile care sunt supuse analizei este extrem de mică şi atunci practic mergem la diagnosticul tuberculozei copilului atunci când ştim că există un adult bolnav de tuberculoză. De cele mai multe ori cam aşa depistăm copiii. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Răzvan Botea, ZF: Cum ajungem să plătim tot noi toţi creşterile de taxe, prin inflaţie. Taxa pe cifra de afaceri a marilor companii nu înseamnă decât un lucru: guvernul şi ANAF-ul se declară învinşi de consultanţi şi contabili la propriul joc, aşa că trişează …. Calculele din spatele uşilor închise din coaliţia de guvernare se duc pe două axe: nevoia de bani la buget şi eventualele daune electorale. Într-un taler taxe noi, în celălalt voturi pierdute. …. Aşa s-a ajuns la două opţiuni principale: taxarea veniturilor mari, adică a salariilor mai mari decât al preşedintelui şi taxarea marilor businessuri. Două ciorbe reîncălzite. Pe rând. Suprataxarea salariilor mari înseamnă, la ora actuală, nu se ştie mâine ce va însemna, un impozit de 16% pe salariile care depăşesc 25.000 de lei brut. În talerul veniturilor la buget sunt circa 700 mil. euro, conform calculelor ZF. În talerul daunelor electorale 100.000 de angajaţi, majoritatea din privat. Pentru un calcul politic nu arată rău. Întrebarea este însă ce vor face angajatorii. Vor suporta ei creşterea de taxe sau o vor transfera în sarcina angajaţilor? Şi dacă vor suporta companiile creşterea taxării, îşi vor sacrifica profitul pe altarul bugetului de stat, sau vor transfera costul în preţuri? Un răspuns uşor de intuit. Încă o cauză pentru creşterea preţurilor este o veste proastă pentru consumatori, dar pentru guvern e business: o dată ia bani din taxele mărite, şi a doua oară din inflaţia generată, pentru că preţurile mai mari înseamnă TVA mai mult de plătit pentru bugetul de stat. Mai mult, bonus, inflaţia umflă şi PIB-ul şi astfel scade şi deficitul bugetar şi datoria publică raportate la PIB. Jackpot. Aceeaşi poveste, dacă nu cumva mai bănoasă pentru buget şi mai păguboasă pentru noi restul, este supraimpozitarea companiilor mari. Daunele electorale sunt minime, în vreme ce impozitul de stat se îmbogăţeşte cam cu aceeaşi sumă ca la impozitarea salariilor mari. Cercul care urmează este acelaşi: companiile mari vor transfera costul în preţul produselor, se generează inflaţie, statul câştigă pe toate planurile, restul lumii pierde. Mai mult, companiile mari au puterea să seteze preţurile în piaţă. În ceea ce priveşte taxarea marilor businessuri, discuţia aduce în prim plan un aspect şi mai interesant. Când ai aceeaşi cotă de impozit pe profit pentru toată lumea, iar marile companii, care fac cea mai mare parte din business, plătesc mai puţin decât micile companii, ce înseamnă? Două variante: companiile mari nu plătesc pur şi simplu obligaţiile fiscale sau fac tot posibilul, legal, să aibă obligaţii fiscale cât mai mici. ….Taxarea bogaţilor, aşa cum se vinde creşterea de taxe anunţată, este o capcană în care toţi picăm. Cei care sunt taxaţi au pârghii să paseze mai departe costurile. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Dăianu: Nivelul de impozitare din România este printre cele mai reduse în UE și am ajuns în această situație pentru că s-au produs erori monumentale .… Daniel Dăianu a fost întrebat vineri, la Prima News, despre supraimpozitarea veniturilor mari, susţinută de PSD şi discutată în coaliţie. “Denumirea poate fi comentată pentru că, dacă spui supraimpozitare, poţi să te duci cu gândul la ceva care are efect numai temporar, de pildă, aşa cum au fost impozitate în mod suplimentar companiile din domeniul energiei, dar lucrurile nu stau aşa. Cred că, din păcate, la noi nu este privită situaţia în ansamblu. Vorbim de 20 de miliarde de lei care au fost evocate de Ministerul de Finanţe cu ceva timp în urmă, în sensul nevoii de a obţine, de acoperi acest gol care se contura în execuţia bugetului public, fie prin reducere drastică de cheltuieli, fie printr-o colectare mai bună”, a afirmat Dăianu…. “Din păcate, în 2023 noi suntem în situaţia din 2019, adică cu un deficit structural al bugetului care este în jur de 5% din PIB, este o situaţie care nu poate fi perpetuată. În 2020 am avut pandemia, deficitul s-a dus la puţin peste 9% din PIB, în 2021, pe fondul revenirii economice, deficitul a mers în jos la peste 7% din PIB şi anul trecut am avut un deficit puţin sub 6% din PIB, dar care beneficiase în obţinere de nişte condiţii cu totul şi cu totul speciale, mă refer la o inflaţie foarte înaltă şi veniturile din energie. Noi ne-am întors în fapt la deficitul din 2019, anul prepandemiei, este un deficit structural ca diferenţă între venituri”, a explicat preşedintele Consiliului Fiscal. …. “Nivelul de impozitare din România, de taxare, este printre cele mai reduse în UE. Şi am ajuns în această situaţie nu numai dintr-o abordare filosofică, ci pur şi simplu pentru că s-au produs erori monumentale în 2015, 2017. Uitaţi-vă, de pildă, la reducerea veniturilor din impozitarea personală, veniturile personale, a scăzut de la 3,5-3,6% din PIB la 2,4% din PIB. Acelaşi lucru s-a întâmplat şi cu taxa pe valoare adăugată. Aceasta este realitatea care este ilustrată şi de datele Eurostat, datele Fondului Monetar Internaţional şi ale Băncii Mondiale, adică vorbim pe cifre”, a adăugat Daniel Dăianu. …. “Este nevoie de o reformă a administraţiei publice şi la nivel central, şi la nivel local, dar trebuie să rezolvăm chestiunea deficitului bugetar, pentru că acum să ne imaginăm cum doresc poate unii să mai reducem taxe şi impozite, păi ne împuşcăm în picior. Cum să mai reduci? Am văzut o propunere să aplicăm cota unică peste tot, să se elimine toate facilităţile, toate scutirile care sunt practicate în relaţia cu unele sectoare economice – IT-ul, agricultura, construcţiile – dar să reducem contribuţiile. Păi dacă reducem contribuţiile, în condiţiile în care avem un deficit bugetar atât de mare, nu am făcut nimic”, a mai declarat Dăianu, care a subliniat că toate propunerile care apar în spaţiul public nu sunt însoţite de cifre, de impactul bugetar……” Integral: https://spotmedia.ro
“Stolojan: Propunerea PSD privind supraimpozitarea salariilor mari nu mi se pare bună deloc .... PSD propune ca salariile bugetarilor care câștigă mai mult decât președintele țării să fie supraimpozitate. Theodor Stolojan taxează soluția avansată de social-democrați: ”Nu mi se pare bună deloc, pentru că dacă consider că bugetarii au salarii prea mari, trebuie să revizuiesc toată schema de salarizare a bugetarilor din România, nu mă apuc să creez un sistem special de impozitare numai pentru anumiți bugetari care depășesc o anumită sumă. Ori am un sistem de impozitare care privește absolut toți oamenii care realizează venituri în România ori dacă am o problemă cu salariile mari de la anumiți bugetari, revăd schema de salarizare aplicată în toate instituțiile publice finanțate din bugetele publice ale României”. .... Reporter: O eventuală nouă lege a salarizării în sistemul bugetar ar lua mult timp, pe când gaura din buget e acum. Ce fel de soluții pot fi luate pe termen scurt? Theodor Stolojan: Pe termen scurt, ați văzut soluția, să reducem 20 de miliarde, dar cu niște condiții, să nu ne atingem de salarii, să nu ne atingem de investiții. După părerea mea, această manieră de abordare nu este realizabilă și vă explic de ce. Dacă iei toate cheltuielile bugetului consolidat, deci toate bugetele publice la un loc și scazi din ele salariile, investițiile, cheltuielile pentru dobânzi la datoria publică, cheltuielile finanțate din fondurile europene, îți mai rămân vreo 112 miliarde. Or 20 de miliarde din 112 miliarde, ca să scazi, nu poți să realizezi o asemenea scădere, care înseamnă aproape 18%. Or orice instituție publică care se apucă doar și taie de la bunuri și servicii poate produce o risipă mult mai mare decât ceea ce vrem să realizăm. În 1936, un mare economist român, Virgil Madgearu, spunea următorul lucru: dacă vrei să elimini excesul de grăsime, ai grijă să nu tai nervii sau mușchii, că sistemul nu mai e funcțional. Ca să vă dau un exemplu: cheltuială curentă înseamnă reactivii într-un laborator chimic de cercetare sau mai știu eu ce laborator. Am tăiat reactivii, înseamnă o risipă de salariu, pentru că doctorul sau cercetătorul stă, că nu poate lucra, că n-are reactivi, dar îi plătești salariul, înseamnă o risipă, că am cumpărat echipamente și nu le pot utiliza, că n-am reactivi, pentru că i-am tăiat, că fac parte din bunuri și servicii (…). Ca o concluzie, o reducere mai mare de cheltuieli nu poate fi făcută decât în cadrul unei strategii, în care regândești instituția: ce atribuții are, la ce trebuie să renunțe, cum trebuie să reorganizezi. Nu poți să reduci 18% sau 20% din cheltuieli, fără o strategie (…). …. Gândiți-vă numai, iată, s-a început o discuție care e foarte veche în România vizavi de unitățile teritorial-administrative. O Românie care are comune care au mai rămas cu două-trei mii, patru mii de locuitori, dar care menține un aparat în primării care trebuie finanțat tot timpul cu bani din bugetul de stat, deci din veniturile generale ale țării, deci unități teritorial-administrative care din veniturile proprii nu-și acoperă nici măcar salariile respective. Încă o dată, noi, în România, suntem restanți cu reforme care trebuiau efectuate în secolul trecut. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“„Am depășit Portugalia la PIB/locuitor”? După ce am vizitat Algarve, am văzut diferențele de la cer la pământ dintre cele două țări Văd multă lume care rostogolește propaganda de partid și de stat: „am depășit Portugalia la PIB/locuitor”. Mulți nu au vizitat însă Portugalia, să vadă diferențele, de la cer la pământ. Las doar un mic exemplu: când am intrat în Portugalia prin sud, dinspre Sevilla (anul trecut) cu mașina, imediat după podul de la graniță – un pod de talia celui pe care îl facem noi acum la Tulcea -, la graniță a trebuit să opresc pentru a asocia, la o mașinărie automată, numărul mașinii cu un card bancar. Apoi am început să circul pe autostradă. Din loc în loc, niște camere video inteligente luau banii de taxă de pe card. Fără barieră, fără stres. Una nu m-a ratat. Când am ieșit din Portugalia, mi-a trimis pe emailul lăsat în formularul de înscriere o situație a costurilor totale. Las deoparte calitatea autostrăzilor, cel puțin la același nivel cu cele din Spania, Franța sau Italia. Menționez că am umblat doar în sudul Portugaliei, zona Algarve. O zonă turistică cam cât litoralul românesc. Nu se compară însă, nici ca plaje, nici ca peisaj, nici ca infrastructură turistică. Ideea este că PIB/locuitor spune adesea mai nimic, dacă nu îl asociezi și cu mulți alți indicatori. Nu este, în multe cazuri, un indicator real de bunăstare sau de dezvoltare al unei națiuni, mai ales în țările unde este umflat semnificativ de datorie publică și privată. Orientată spre consum, nu spre investiții. Avem un stat care se împrumută cu niște sume năucitoare, la niște dobânzi uluitoare, pentru a acoperi deficite ce au în spate pensii speciale și salarii speciale, lipsă de reforme, un stat obez și căpușat și politizat. Avem oameni care se împrumută de la bănci pe termene extrem de lungi, ca să consume, nu ca să investească. Cu tot PIB-ul nostru pe locuitor, mai mare ca al Portugaliei, tot ca o țară bananieră arătăm. ….” Integral: https://republica.ro
“Marius Vasiliu, fost secretar de stat USR, despre schimbările pe care România vrea să le opereze în PNRR: ”România nu poate elimina reforme de bază cum ar fi pensiile speciale sau salarizarea/ Cea mai bună opțiune: Implementarea PNRR așa cum a fost aprobat” .… Marius Vasiliu susține că modificările la PNRR pot fi făcute doar într-un cadru foarte strâns ”reglementat printr-un ghid al Comisiei Europene, publicat la începutul anului și care vizează ambele componente: și modul de ajustare și introducerea REPOWEREU”. Vasiliu susține că România nu poate elimina reforme de bază cum ar fi pensiile speciale sau salarizarea și nu poate invoca războiul drept pretext pentru nerespectarea jaloanelor. ”Cea mai bună opțiune la îndemînă pentru România este să continue implementarea PNRR așa cum a fost el aprobat, cerînd finanțare suplimentară din împrumuturi (care în primul rînd sînt la dobînzi net avantajoase și nici nu se vor duce ca cele pe care le face MF la dobînzi de cămătari pentru finanțarea obezității statutului), atît pentru diferențele de cost cît și pentru suma pe care ar trebui să o reducă din granturi ca urmare a creșterii PIB din 2021”, a comentat fostul secretar de stat…..” Integral: https://www.g4media.ro
“Dragoş Damian, CEO Terapia: Mediul de afaceri – bocete neîntrerupte, critici de pe margine, resemnări contemplative, jeluiri la ambasade şi Bruxelles. Veriga slabă. Dacă tot se crede grozav, de ce nu se instalează la Cotroceni, la Parlament, în Victoriei, ca să guverneze? …. Dar ce a facut efectiv mediul de afaceri pentru a schimba modul in care este guvernata Romania si a antrena schimbare, oricare ar fi aceea? Mediul de afaceri constata cu surpindere ca si in 2023 e multa coruptie in tara. Nu se poate asa ceva, de cand a aparut? Si de buna seama, este de vina doar cel care primeste, nu si cel care da. S-a prins de asemenea, tot in 2023, ca avem nevoie de reorganizare teritoriala pentru a reduce birocratia. Tema a fost pusa in discutia publica de Vasile Dancu si Emil Boc inca din 2011, unde era mediul de afaceri cand cei doi au fost “executati” pentru indrazneala? Mediul de afaceri ne explica in ultima vreme cu ingrijorare faptul ca avem un mare deficit de forta de munca. Striga toti consultanti despre asta de mai bine de 5 ani, ce masuri a luat mediul de afaceri, in afara de a comanda muncitori asiatici? Si ca nu mai producem mai nimic in tara. A trebuit sa ajungem la deficit de balanta comerciala de 35 miliarde de Euro ca sa se prinda mediul de afaceri? Si ultima gaselnita, ne comparam cu tari din EU care la acelasi PIB cu Romania au excedent bugetar si / sau de balanta comerciala. Ce comparatie este aceea? Sau ca sistemele de sanatate si de educatie sunt neperformante si au nevoie de reforma. Daca mediul de afaceri nu devine partener al Ministerelor Sanatatii si Invatamantului este imposibl de facut reforma. Apropos, ce cota din mediul de afaceri este angrenata in invatamantul dual preuniversitar, in consortiile de invatamant, in parteneriate cu universitatile, pentru a dezvolta resursa umana? Cu siguranta sub 5%. Sau ca banii din ajutoarele de stat nu ajung unde ar fi mai mare nevoie de ei. Ce surpriza! Pai daca dam ajutor de stat everything everywhere all at once, fara ca mediul de afaceri sa participe la elaborarea de criterii, sigur ca banii nu ajung in regiunile si la sectoarele de unde Romania poate extrage cel mai bun randament al investitiei. Avem doua medii de afaceri, aferente celor doua economii. Mediul de afaceri “de la suprafata”, organizat strategic in grupari narcisiste sau expirate, coboara din cand in cand din birourile de clasa A in salile de conferinte de 5* de unde transmite instructiuni in powerpoint-uri spectaculoase despre buna guvernare a Romaniei. Asta in timp ce mediul de afaceri “din subteran” lucreaza la foc continuu, isi vede de evaziunea fiscala si munca la negru (estimate la 100 miliarde Euro in 2022) si isi plaseaza secretari de stat prin ministere (explicatia inflatiei acestora) care le dau cu dedicatie legi, facilitati, amnistii. Ambele tabere sunt insa total sincronizate atunci cand stau cuminti la coada sa mai vanda ceva sistemelor publice, sa primeasca o pomana din fonduri europene, niste banuti din ajutorul de stat, un proiect pe PNRR. Cand se va implica mediul de afaceri, cu drepturi dar si obligatii, la guvernarea Romaniei, in loc sa critice intr-una de pe margine? Cand va intelege mediul de afaceri ca trebui sa se instaleze la Cotroceni, la Parlament si in Victoriei, daca crede ca trebuie modernizat modul in care Romania este guvernata? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Judecătorul Cristi Danileț și Asociația VedemJust critică ordinul de ministru care schimbă modalitatea de furnizare a actelor medicale ale unui decedat: ”Limitează ilegal situațiile de aplicare și drepturile unor categorii de rude” …. ”Când un pacient moare în spital, informațiile despre el sunt date numai persoanei desemnate de acesta. Dacă nu apucase să o indice, urmașii pot să ceară aceste date medicale. Acest drept a fost recent prevăzut într-o modificare a legii din luna martie, prezentată de VeDem Just. Ca să se aplice legea, ar fi trebuit să apară un ordin de ministru cu normele metodologice corespunzătoare. Acesta a fost publicat vineri, dar limitează ilegal situațiile de aplicare și drepturile unor categorii de rude. VeDem Just a făcut o analiză a acestui Ordin și solicită îndreptarea lui urgentă pentru a face legea pe deplin aplicabilă”, anunță VedemJust. Asociația arată că s-a pus problema ce se întâmplă dacă pacientul nu poate sau nu apucă să își dea consimțământul de furnizare a datelor sale (este adus la spital în stare gravă, sedat, intubat, inconștient, hipoacuzic etc) și între timp decedează – cine are acces la datele sale medicale? …. VedemJust susține că aceste norme sunt pline de greșeli de conținut. Criticile aduse ordinului de ministru de către Asociația VedemJust: ”1. Legea spune că „Situațiile în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima consimțământul se reglementează prin normele de aplicare a legii”. Normele metodologice arată că „Situațiile în care pacientul se află în imposibilitatea de a-și exprima acordul sunt apreciate și consemnate de medicul curant în foaia de observație”. Așadar, în loc să fie descrise situațiile într-un act normativ care să le arate în mod obiectiv, ele sunt lăsate la latitudinea subiectivă a unei persoane. Deci, legea este încălcată. Noi propunem să fie preluate situațiile arătate în preambulul OUG nr. 6/2023. 2. Legea spune că „se comunică toate informațiile privind starea medicală, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul, datele personale”. Normele spun că se comunică „datele consemnate în foaia de observație a pacientului, rezultatele investigațiilor, diagnosticul, prognosticul, tratamentul etc.”. Acest „etc” nu are ce căuta în normele de aplicare a unei legi. Nu există eventuale „alte date” pe care ar trebui să le știe urmașul și pe care ar putea să le ceară policlinicii sau spitalului. Legea e clară, trebuie comunicate toate cele șase categorii de informații. 3. Formularul din Norme spune că urmașul trebuie să completeze niște spații libere în care arată că solicită „următoarele documente medicale”. Din nou arătăm că legea spune că trebuie comunicate TOATE cele ȘASE tipuri de informații, urmașul neavând de unde ști tipul și numărul de documente medicale care să îi fie furnizate. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Poftiți la Cimitirul Elefanților, sunt locuri libere destule! Rocada din luna mai, care dă să-l propulseze la palatul Victoria pe președintele PSD Marcel Ciolacu, nu stabilește nimic cu privire la viitorul premierului Nicolae Ciucă, devenit disponibil cu acest prilej. Mi se pare normal. Domnul Ciucă este deja pensionar și are o respectabilă pensie de serviciu: 214.990 lei, doar de la Armată (aproape 18.000 lei/lună). Nu-i super? ….Pensionarul Ciucă este de departe un pensionar tânăr – are dreptul la acest statut. S-a retras din activiate, iar statul îi plătește pensie de șase ori cât salariul minim brut pe economie sau de 16 ori cât pensia minimă sau de 4 ori cât salariul mediu, Pentru ce? Pentru ca să se bucure de o binemeritată odihnă, nu pentru altceva. …. Dar refuz să cred că numai domnul Ciucă și nimeni altul este astăzi omul potrivit pentru orice loc, de peste tot. Oricât de capabil și de valoros ar fi, tot nu poate să joace, ca Hopa-Mitică! De aceea, am rămas șocat citind zilele tecute în presă că pensionarul Ciucă ia în calcul „cel puțin trei opțiuni”, cu care să-și umple timpul după rocadă, undeva sus, cât mai aproape de vârful piramidei. Este drept că premierul n-a punctat opțiunile, dar presa a și avansat câteva presupuneri, pe care de altfel și le-au închipuit mulți dintre noi: vicepremier și ministru al Apărării, vicepremier fără portofoliu sau – hopa! – președinte la Senat. …. Mai degrabă aș crede că varianta după care domnul Ciucă și-ar dori postul de vicepremier ar fi doar o soluție de acoperire, ca să estompeze eventualul impact în opinia publică, în varianta de la Senat. La asta mă duce și răbdarea cu care Alina Gorghiu așteaptă de atâta vreme ca interimar, ba chiar a declarat în presă cu nu va candida în fața domnului Ciucă. S-ar putea ca înțelegerea să fi fost deja convenită. …. Dacă-i așa, însă, avem motive să fim îngrijorați. Îngrijorați, întrucât domnul Nicolae Ciucă, cu tot respectul pentru meritele sale în Armată, nu pare să fi excelat prin inițiative spectaculoase nici ca premier și nici în domeniul legislativ, ca senator. Îmi vine să cred că așa cum lui Cîțu i s-a oferit pe tavă șefia Senatului, la schimb cu demisia din alte funcții, lui Ciucă i se oferă acum aceeași demnitate de mare încredere, pur și simplu ca să nu rămână el bosumflat. Să nu ne ascunem după deget, Parlamentul României devine de mai multă vreme un fel de cimitir al elefanților, fără altă motivație decât aceea că și aceste simpatice pachiderme simt nevoia să aibă un os de ros, atunci cand nu le-a mai rămas să roadă altceva, decât pensia. …. Îmi mai amintesc și de păpușa gonflabilă Crin Antonscu, liberalul de pe urma căruia n-a rămas mai nimic altceva, decât niște cărți de vizită, redactate într-o limbă pe care domnia sa tocmai o silabisea: ”Crin Antonescu – president a.i. of Romania”. Ca să vezi, Cîțu propulsat la Senat, după ce eșuase la guvern, Orban idem, Meleșcanu promovat fără drept, Crin Antonescu și Tăriceanu promovați tot așa, ca nu cumva să stea bosumflați. Merde – cum zice francezul. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“China este cel mai mare câștigător de pe urma războiului din Ucraina și sprijină tot mai mult Rusia, susține o analiză din presa de la Kiev Citând date statistice deschise, publicația Ekonomicina pravda (Adevărul economic) arată că Rusia găsește diverse soluții pentru importul tehnologiilor din Occident cu ajutorul unor intermediari, în special fostele state sovietice, fiind sprijinită de China la acest capitol. …. Schimburile comerciale ruso-chineze lunare au depășit 9 miliarde de dolari în perioada decembrie 2022 – februarie 2023 și ar putea fi mult mai mari. Schimbul comercial este, potrivit analizei publicației ucrainene, de două ori mai mare decât până la invadarea Ucrainei. Apropierea economică ruso-chineză este evidentă. În timp ce UE a plafonat prețul la petrolul importat din Rusia, China îl cumpără în cantități foarte mari, dar cu o reducere de cel puțin 30%. Din vara anului 2022, Rusia vinde Chinei de două ori mai mult țiței, dar și produse petroliere și gaz. Rusia a devenit cel mai mare furnizor de petrol al Chinei, declasând Arabia Saudită. De asemenea, Federația Rusă a devenit, pentru Beijing, al doilea cel mai mare exportator de cărbune și al treilea exportator de gaz natural lichefiat. …. În afară de beneficii economice, China a început tot mai mult să sprijine Rusia în domeniul producerii de armament, livrând microscheme și cipuri. Potrivit agenției Bruegel, citată de Ekonomicina pravda, China a crescut de câteva ori exporturile de semiconductoare în Rusia, care sunt folosite pentru producerea de arme. …. Publicația de la Kiev menționează că tehnologia nu vine doar din China. Statele europene nu blochează schemele paralele de exporturi către Rusia a tehnologiilor din Vest. …. Jurnaliștii ucraineni acuză unele state membre ale UE de continuarea exporturilor de tehnologii în Rusia cu ajutorul unor intermediari. De exemplu, Germania a redus în 2022, de câteva ori, exportul de tehnologii în Rusia, însă a crescut exporturile în Armenia – de la 0,5 milioane de dolari la 4-6 milioane. Tehnologiile occidentale ajunse pe teritoriul Armeniei sunt apoi exportate în Federația Rusă. A apărut o creștere de 100 de ori a exportului de tehnologii din Armenia în Rusia în anul 2022, potrivit datelor oficiale. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Din poveștile pandemiei Bologa, Crin Bologa, șeful DNA, spunea în 2022, la acea paranghelie de prost gust numită bilanț, la care merge mereu și Robo și stă ca dulapul: 90 de dosare vizează 122 de persoane privind achizițiile din pandemie, printre ele și demnitari, iar prejudiciile sunt de „sute de milioane de euro“. Între timp, Bologa a răposat profesional: s-a pensionat, că-l lua așa cu amețeli la cei 52 de anișori ai săi. Ce s-o mai fi întâmplat cu acele dosare naiba știe. Dar mascarada a continuat: Comisia parlamentară de anchetă privind achizițiile din timpul pandemiei arată, în raportul final, că sunt în derulare 102 anchete penale privind achizițiile din pandemie. 102 anchete deci. După 90 de dosare, după 122 de persoane, naiba știe ce înseamnă exact asta. În perioada pandemiei, zice Comisia, Unifarm a făcut achiziții de peste un miliard de lei și a rămas cu echipamente expirate de o jumătate de miliard, aici fiind invocate documente ale Curții de Conturi. Suma plătită pe vaccinurile anti-COVID rămâne pe mai departe o necunoscută din cauza clauzelor de confidențialitate stabilite în negocierile la nivel european cu companiile producătoare. ….De-aici mai departe, doar timpul, nepăsarea și niște sacoșe cu bani se vor mai petrece…..” Integral: https://www.catavencii.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
https://www.msn.com/en-xl/news/other/romanian-magistrates-hike-their-incomes-by-25-retroactively/ar-AA1aCnng?ocid=msedgntp&cvid=aaa833f3566d4ad39786370f29b210a9&ei=42
🤣
Cu siguranță că nu e nimic de râs aici… :-/ Nu poate fi constituțional ca un corp profesional, fie el și al magistraților, să-și decidă nivelul salarizării. Soluția e simplă (modificarea legii) dar neadoptarea ei arată cinismul șantajului acestei „a treia forțe” față de politicieni – ne luați jucăria? vă băgăm la pușcărie!
Rasu-plansu si absurdul maxim – inventiile extrase din gandirea poporului nost’ mult dar…
“BREAKING Parchetul General a clasat dosarul Laurei Codruța Kovesi deschis de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială după o plângere a lui Sebastian Ghiță
Parchetul General a anunțat marți într-un comunicat de presă că a clasat unul dintre cele două dosare ale fostei șefe DNA Laura Codruța Kovesi, deschise de procuroarea Adina Florea de la Secția Specială. (Erată: În articolul inițial apărea informația că ambele dosare ale lui Kovesi au fost clasate. În realitate, Parchetul General a clasat doar dosarul legat de Nicolae Popa, nu și dosarul legat de procurorii de la DNA Ploiești. Informația a fost corectată)…..”
https://www.g4media.ro/breaking-parchetul-general-a-clasat-dosarul-laurei-codruta-kovesi-deschis-de-procuroarea-adina-florea-de-la-sectia-speciala.html