Revista Presei – 2 februarie.“Green Deal – glonțul tras de Europa în propriul picior …..”
| 02/02/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Green Deal – glonțul tras de Europa în propriul picior Uniunea Europeană și-a vândut „Marele Salt Verde” ca pe un basm tehnologic și moral: locuri de muncă „verzi”, energie solară și eoliană ieftină și abundentă, emisii de CO2 în cădere liberă și prosperitate pentru toți. După două decenii, bilanțul arată însă altceva: o notă de plată uriașă pentru gospodării și industrie, competitivitate erodată și un continent care își descoperă, prea târziu, vulnerabilitatea strategică. Da, Europa și-a redus emisiile de CO₂ mai mult decât orice altă regiune, cu circa 30% față de 2005, în timp ce Statele Unite au reușit doar aproape jumătate. Problema este prețul: electricitatea este mai scumpă în aproape toate statele europene, inclusiv în țările non‑UE, iar avantajul moral nu ține loc de factură la curent sau de locuri de muncă în industrie. Când ideologia bate aritmetica Germania are printre cele mai ridicate prețuri pentru consumatorii casnici, iar Marea Britanie conduce la capitolul tarife industriale, într-un pluton european analizat de Agenția Internațională pentru Energie. În medie, energia pentru industrie în UE costă de circa două ori mai mult decât în SUA și cu aproximativ 50% mai mult decât în China – adică exact în raport cu principalii competitori globali, cărora Bruxelles-ul le ține lecții de climă în timp ce aceștia produc. Rezultatul este previzibil: prețurile mari paralizează industria, blochează investițiile în sectoare intens consumatoare de energie – de la chimie la inteligență artificială – și aruncă gospodăriile într-un șoc de cost al vieții. Nu este de mirare că „partidele anti‑sistem” cresc: oamenii simt pe pielea lor că așa‑numita tranziție verde arată tot mai mult ca un proiect de elită, proiectat în birouri confortabile de la Bruxelles și plătit de restul continentului. Uniformizare birocratică, realități energetice diferite Europa nu are petrolul și gazele Americii de Nord, dar are un lucru pe care și-l permite din plin: iluzia că un regulament unic poate înlocui geografia, resursele și structura economică a fiecărei țări. În numele „armonizării”, UE a împins statele să-și uniformizeze mixul energetic, ignorând soarele sudului, frigul nordului, munții cu potențial hidro, coastele cu vânt, gradul de industrializare sau resursele (fosile sau regenerabile) locale. Decidenții au mizat că eolienele și fotovoltaicele vor produce „energie ieftină pentru toți”, transportată cu ușurință peste granițe. Doar că sistemele reale de transport și distribuție nu funcționează după PowerPoint-uri, ci după fizică: lipsa investițiilor serioase în rețele și în stocare a generat dezechilibre majore și volatilitatea prețurilor în piață, iar „modelul european” s-a transformat din promisiune în avertisment. Marii consumatori simt primii lovitura. Companii din industria grea și chimică își reduc producția sau se pregătesc să plece: …. Gaz scump, dar nu doar gazul e vinovat Este comod să dăm vina doar pe Rusia. Moscova a început încă din vara lui 2021 să reducă livrările de gaz către UE, crescând simultan prețurile, iar după invazia Ucrainei fluxurile au scăzut de la circa 155 mmc în 2021 la aproximativ 25 mmc în 2025. Pentru a acoperi golul, Europa s-a aruncat pe LNG-ul din SUA și Qatar, evident mai scump, încărcând și mai mult nota de plată. Dar o parte consistentă din creșterea prețurilor vine din designul însuși al tranziției. Soarele și vântul sunt gratuite, însă tot ce stă între ele și priza consumatorului cos tă enorm: rețele întărite, linii de transport, capacități de stocare, rezervă de centrale fosile ținute în stand‑by pentru momentele în care nu bate vântul și nu e soare. Aceste costuri sunt îngropate în subvenții, taxe pe carbon și scheme de sprijin care se regăsesc, inevitabil, în facturi. …..” Integral: https://www.contributors.ro/
“„Miracolul” Spania și ce nu se vede pe facturile noastre la energie electrică. Lucian Mircescu (PPC România): „Costurile istorice ale plafonării sunt incluse, indirect, în facturile de astăzi” …. Pentru a proteja populația și economia de șocul unor facturi greu de suportat, statul român a introdus mecanismul de plafonare a prețurilor pentru consumatorul final. Lansat la 1 noiembrie 2021, acest sistem a fost gândit ca- indiferent de cât de mult ar fi variat cotațiile pe piața angro- clientul final (casnic sau non-casnic) să achite un preț fix, redus prin lege (ordonanța 118/2021). Diferența dintre prețul real de achiziție (în general mare și foarte mare) și tarifele plafonate din factură a fost suportată de furnizori, statul angajându-se să deconteze ulterior aceste sume. ….Majoritatea țărilor din Uniunea Europeană au aplicat mecanisme menite să țină sub control nivelul facturilor la energie, iar unele au obținut rezultate spectaculoase. „Miracolul” s-a numit Spania, care a „atacat” situația într-un mod eficient, mergând spre cauză. ….Iată câteva declarații extrase din discuția cu Lucian Mircescu:
- Schema de plafonare a fost aplicată uniform, fără nicio țintire. Toți am beneficiat, inclusiv cei care nu aveau absolut deloc nevoie. Există voci care spun că a fost o risipă de resurse publice.
- Costurile istorice ale plafonării sunt incluse, indirect, în facturile pe care le plătim astăzi. Se regăsesc în prețul final al energiei, chiar dacă nu apar ca o linie separată.
- Furnizorii de energie au fost puși în situația de a credita statul român, din banii proprii, sau credite bancare, cu sume colosale, pentru a acoperi diferențele dintre prețurile reale și cele plafonate. Acest lucru a creat un stres financiar major pentru întreg sectorul.
- Spania a ales să intervină acolo unde era adevărata problemă- prețul gazului natural. Noi am acționat la finalul lanțului, fără să atingem cauza.
- Furnizorii de energie mai aveau de recuperat, la finalul anului 2025, circa 7 miliarde de lei de la stat (peste 1,37 de miliarde de euro) Aceste datorii restante blochează investiții și creează tensiuni în întreg ecosistemul energetic. …..” Integral: https://republica.ro/
“Execuția bugetară pe 2025: venituri crescute din fonduri UE, austeritate pe salarii și liniștea dinaintea furtunii: ce facem după PNRR, când economia nu mai ține și impozitarea progresivă bate la ușă? Statul a încheiat anul cu un deficit cash de 7,65% din PIB, ceea ce ne prilejuiește la o primă observație: Deficitul pe 2025 este mai mare decât cel prognozat (7% din PIB), în condițiile creșterii masive a taxelor, ceea ce demonstrează cât de fals a fost întocmit bugetul la începutul anului. Cum ziceam, nimeni nu cercetează… în România nu e o infracțiune să devalizezi finanțele țării și să minți ca o gazetă sovietică în legătură cu banii disponibili. Atenție! Cineva poate observa că au crescut și cheltuielile publice ca pondere în PIB și ar putea crede că de aici a crescut deficitul. Greșit. Unele cheltuieli au crescut așa cum era normal să crească, problema nu e că au crescut, ci că nu au fost estimate cinstit la începutul anului. De exemplu, cheltuielile cu asistența socială s-au ridicat la 13,1% din PIB, iar la începutul anului au fost estimate doar la 12,7% din PIB, deci din capul locului au fost falsificate cu 0,4% din PIB. Nu e vina actualului guvern că a cheltuit mai mult, ci e vina fostului guvern că a făcut fals în acte publice. Și în continuare hoții sunt demnitari… fiindcă poporul îi votează și nimeni nu cercetează. …. Mai departe, dacă ne uităm la execuția bugetară, vedem că încasările statului din taxe și contribuții sociale au crescut ca pondere în PIB. Însă lucrurile nu sunt foarte clare în acest moment. În primul rând țin să menționez că orice creștere de taxe are un efect pe termen scurt și unul pe termen lung. Pe termen scurt efectul este pozitiv, în sensul că statul adună mai mulți bani de la cetățeni; pe termen lung, acest efect se diminuează, deoarece populația nu este o adunătură de pioni pe tabla de șah a guvernanților, ci niște inși cu creier, stimulente, interese. Mai exact, pe termen lung populația își schimbă comportamentul, se optimizează fiscal (cum ar zice unii), își ajustează consumul, economisirea și investițiile în fața noii realități fiscale. În funcție de context, pe termen lung statul poate colecta chiar mai puțin cu taxele mărite decât aduna la buget înainte, cu vechile taxe mai mici. De aceea este absolut ridicol să vezi cum „specialiștii” în buget și finanțe au estimat că din majorarea TVA la 1 august 2025 statul va colecta 0,45% din PIB, iar pe parcursul anului 2026 va colecta 1,09% din PIB, adică proporțional cu lunile anului – aplicând regula de trei simplă precum școlarii, în loc să gândească precum absolvenții de economie. …..” Integral: https://republica.ro/
“Sorin Pâslaru, ZF: Execuţia bugetului pe 2025 comparată cu proiecţia bugetară arată că slăbiciunea a fost în primul rând la fondurile europene, unde era prognozată o absorbţie de 88 mld. lei dar am luat de la UE doar 76 mld. lei. Ca urmare, şi investiţiile au fost mai reduse cu 12 mld. lei decât cele prognozate În pofida creşterilor de taxe, veniturile la buget au fost cu 5 miliarde de lei mai mici decât estimările din proiectul de buget iniţial pentru anul 2025, arată execuţia bugetară publicată ieri de Ministerul de Finanţe, dacă se compară cu bugetul aprobat în Parlament. Iar în pofida austerităţii asumate, cheltuielile au fost mai mari cu 7 miliarde de lei. Astfel, deşi se prevedeau iniţial venituri de 668 de miliarde de lei, s-au încasat doar 663 de miliarde de lei. Veniturile iniţiale estimate la 668 de miliarde de lei erau construite pe baza unei TVA de 19%, însă iată că nici măcar majorarea TVA de la 1 august de la 19% la 21% plus reaşezarea unor cote reduse de la 9% la 21% şi nici creşterea nivelului accizelor nu au reuşit să ducă veniturile la nivelul prognozat în buget. ….Înseamnă că bugetul pe 2025 a fost din start un buget prea optimist în ceea ce priveşte veniturile. De altfel, era de aşteptat având în vedere creşterea prognozată de 16% a veniturilor nominale, mult prea mare chiar şi pentru o evoluţie pozitivă a PIB de 2,5%. …. Astfel, la capitolul sume primite de la UE, conform proiecţiei bugetare, era prevăzută o sumă de 88 miliarde de lei, însă execuţia indică doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Iar în oglindă, la investiţii, bugetarea era de 150 miliarde de lei şi s-au făcut doar 138 miliarde de lei. La impozitul pe profit, sumele sunt egale cu cele exprimate iniţial, iar la impozitul pe venit sunt chiar mai mari cu 2 miliarde de lei. Astfel, Finanţele au strâns din impozitul pe salarii şi venit 59 de miliarde de lei faţă de un estimat de 57 miliarde de lei. ….. Încasările din TVA au fost cu 2 miliarde de lei mai mici decât prognoza, în pofida creşterii nivelului TVA în a doua parte a anului de la 19% la 21%. La accize s-a întâmplat la fel, încasările fiind mai mici cu un miliard de lei faţă de cele din proiecţia iniţială de buget, în pofida creşterii nivelului acestora atât de la 1 ianuarie 2025, cât şi pe parcursul anului. …. Şi veniturile nefiscale au fost mai bune cu un miliard de lei, guvernul încasând 54 de miliarde de lei. Ca urmare, pe tot ce înseamnă venituri care nu sunt de la Uniunea Europeană, execuţia per total a fost cu 7 miliarde de lei peste estimările din proiectul iniţial de buget. Surprinzător, pentru ce declară acum guvernul, că a supraperformat pe fonduri europene, slăbiciunea bugetului pe 2025 tocmai de aici a provenit: şi-a bugetat 88 de miliarde de lei venituri din fonduri europene şi a încasat doar 76 de miliarde de lei, deci cu 12 miliarde de lei mai puţin. Ca urmare, per ansamblu veniturile au fost mai mici cu 5 mld. lei faţă de estimări. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Valentin Lazea, economist şef al BNR: Despre onestitate în dezbaterea economică .… Din punct de vedere obiectiv, România îndeplinea în 2015 toate criteriile de la Maastricht, aşadar şi-ar fi putut depune candidatura pentru aderarea la zona euro, dacă şi-ar fi continuat conduita fiscală responsabilă. Guvernul de atunci şi toate guvernele care i-au urmat au ales, în schimb, să privilegieze creşterea economică în ritmuri cât mai mari, cu orice cost (sacrificând echilibrele macroeconomice). Rezultatul: România a înregistrat într-adevăr cea mai rapidă creştere economică dintre statele membre ale UE, dar şi cea mai mare inflaţie, cel mai mare deficit bugetar, cel mai mare deficit de cont curent. Asta în timp ce vecina noastră Bulgaria a crescut mai încet, dar mai echilibrat, ceea ce a dus la accederea ei în zona euro în 2026. Astăzi, există tentativa lipsită de onestitate de a atribui deteriorarea finanţelor publice doar guvernelor Ciucă şi Ciolacu, ceea ce este fals. După cum se poate vedea din tabelul alăturat, deficitul bugetar a crescut chiar şi în anii cu creştere economică robustă (2017, 2018, 2019) sau în anii electorali (2016, 2024), reprezentând o caracteristică comună a guvernelor din ultimul deceniu. ….Nu numai guvernele, ci şi mediul de afaceri şi publicul în general au îmbrăţişat ideea creşterii economice bazate pe relaxarea fiscală, pe creşterea consumului şi pe alimentarea acestuia din import. Aproape pe nimeni nu a interesat care sunt consecinţele acestui model de creştere în ceea ce priveşte inflaţia şi deficitele. Şi de ce i-ar fi interesat, dacă fiecare a primit cam tot ce a vrut. ….Este adevărat că s-a făcut multă risipă din momentul în care s-a acordat primăriilor dreptul de a creşte salariile angajaţilor fără vreo legătură cu încasările din impozitele locale sau atunci când a crescut fără vreo justificare numărul personalului bugetar. Dar, aşa cum arată cifrele din tabelul alăturat, sectorul de stat nu este singurul (şi nici măcar principalul) vinovat pentru deteriorarea finanţelor publice, în ultimul deceniu. ….O altă problemă, care cel puţin a fost recunoscută cu onestitate în dezbaterea economică din ultimii ani, a fost privilegierea creşterii bazate pe consum în detrimentul creşterii bazate pe investiţii (FBCFâ formarea brută de capital fix). Aşa cum se vede din tabel, în cinci ani din zece consumul final creşte mai rapid decât investiţiile. Este adevărat că în ceilalţi cinci ani investiţiile cresc mai rapid decât consumul final, dar trebuie din nou ţinut cont de faptul că mărimea celor doi indicatori este de circa 1:3 (consumul final depăşeşte de aproximativ trei ori volumul investiţiilor, prin urmare este mult mai uşor pentru acestea din urmă să crească în ritmuri relative). ….Prin urmare, este lipsit de onestitate a pune recenta admitere a Bulgariei în zona euro pe seama norocului şi al întâmplării , când de fapt această ţară a urmat cu obstinaţie acest obiectiv, în timp ce noi l-am ignorat în folosul creşterii economice cu orice preţ. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Alternativa la „Ilie Sărăcie” e „PSD Paranghelie” sau „AUR Veselie”. Combinația dintre pesediști și auriști e exact cocktailul exploziv pe care unii l-au votat și îl merită 1. Lui Bolojan i-a ieșit deficitul mai mic decât estima (7,7 față de 8,4), motiv pentru PSD să intre în trepidații. După ce a făcut tot ce a ținut de el să-i pună bețe în roate în 2025, PSD constată acum că Bolojan a scos bugetul la mal. Nimic nu e mai al dracului pe lumea asta pentru PSD decât succesul altuia. Prin urmare, principala preocupare a lui Sorin Grindeanu a fost să-i transmită premierului să nu care cumva să se laude cu acest succes bugetar, pentru că el, succesul, este al întregului popor. Ceea ce arată că Grindeanu este de fapt un ofticos, care moare de nervi că Bolo încă nu a eșuat, deși PSD l-a ajutat din răsputeri să cadă pe scări. 2. Amuzant e că Grindeanu vorbește de deficit, austeritate și popor, după ce s-a întors plesnind de sănătate, bronzat și cu pielea întinsă dintr-o lungă și binemeritată vacanță exotică. De pe alt șezlong, Ciolacu chibițează și el economic. Iar Câciu, ministrul-minune al PSD al Fondurilor Europene care nu a tras niciun cent în mandatul lui, gavarește și el că deficitul nici nu era atât de mare pe cât se zicea. ….3. Realitatea e că alternativa la „Ilie Sărăcie” e „PSD Paranghelie” sau „AUR Veselie”. …..” Integral: https://republica.ro/
“27%. Cifra care ar trebui să îngrijoreze pe oricine. De ce România are joburi, are oameni, dar nu mai are o piață a muncii....Datele discutate recent de Banca Națională a României arată o realitate paradoxală: efectivul salariaților din economie a continuat să se reducă în septembrie-octombrie, în timp ce rata șomajului BIM (Biroul Internațional al Muncii) a înregistrat, la rândul ei, o mică scădere pe ansamblul intervalului octombrie-noiembrie, după ce s-a mărit la o valoare medie de 6,1% în toamna lui 2025. …. În decembrie 2025, rata șomajului ajustată sezonier a rămas la 6,0%, identică celei din noiembrie. Numărul șomerilor – aproape 494.000 de persoane – era mai mare decât în decembrie 2024. O economie care crește lent, dar care nu mai absoarbe oameni. …. Cel mai dur indicator rămâne însă șomajul în rândul tinerilor. În perioada iulie–septembrie 2025, rata a fost de 26,9% pentru grupa 15–24 de ani – peste un sfert dintre tineri sunt în afara pieței muncii. Aici apare ruptura: firmele se plâng de lipsă de personal, iar tinerii se plâng că nu sunt angajați. Ambele afirmații sunt adevărate în același timp. Nu pentru că oamenii nu vor să muncească, ci pentru că locurile de muncă disponibile și competențele oferite nu se mai întâlnesc. …. Aceasta nu este doar o discuție despre șomaj sau salarii. Este despre structura viitoare a economiei. O piață a muncii care concediază competențe „de birou”, importă muncă fizică și pierde tineri înainte ca aceștia să înceapă. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Un val de crime lovește România: „Este doar începutul”. Vina Guvernului Bolojan în creșterea criminalității violente …..Există dovezi academice consistente că măsurile de austeritate — în special tăierile de beneficii sociale și reducerea resurselor locale — au fost urmate de creșteri ale criminalității în zonele cele mai afectate. Un studiu detaliat asupra tăierilor din sistemul de asistență socială din Marea Britanie arată că zonele expuse mai puternic la tăieri au înregistrat creșteri semnificative ale criminalității, cu o concentrare a creșterilor în regiunile deja vulnerabile sărăciei, iar efectele au vizat în special criminalitatea violentă. Cercetările arată multiple motive ale efectelor pe care austeritatea le are în agravarea criminalității. Reducerea veniturilor și a serviciilor sociale crește stresul financiar și oportunitățile pentru infracțiuni economice, iar concedierile bugetarilor scad capacitatea statului de descurajare a violenței. …. „Sigur că există foarte multe cercetări care arată că, în context de sărăcie, se agravează toate tipurile de violență, mai ales violența intrafamilială, pentru că apar tensiuni. Relațiile dintre soți, dintre copii și părinți sunt întotdeauna traversate și de nevoi economice. Iar, suprapus pe asta, mai intervine și o cultură a toleranței față de violență și o cultură în care, din cauza rețelelor online, formele de violență sunt normalizate. Conflictele declanșate pe fundalul sărăciei, agravate de precaritate, devin, evident, mai frecvente și ies mai mult la suprafață. Pe urmă, toată partea aceasta legată de precaritate, tăieri bugetare și reducerea personalului afectează și serviciile de suport, care oricum erau foarte limitate în România: de la posibilități de ajutor financiar și materiale pentru familiile sărace sau cu probleme, până la finanțarea școlilor — mai ales în cazul copiilor de vârstă mică — formarea personalului, formarea consilierilor, dezvoltarea serviciilor de asistență pentru copii. Cazul băiatului de 13 ani care și-a ucis prietenul este oglinda consecințelor sistemului neoliberal și austerității promovate de Ilie Bolojan. Vorbim despre o familie în care părinților le era imposibil să-i ofere sprijin în procesul lui de dezvoltare, pentru că mama lucra în ture de noapte, iar tatăl era plecat la muncă, în străinătate. Părinții au fost nevoiți, din cauza sistemului economic, să lipsească constant din viața copilului ca familia să poată supraviețui”, a transmis aceasta. ….La noi, întreaga rețea de servicii sociale — de la DGASPC-uri, la servicii pentru persoanele foarte sărace, la cele pentru persoanele cu dizabilități — este subfinanțată; tăierile amenință practic accesul la servicii esențiale. Și, în același timp, rămânem la cheremul unor modele, de exemplu din internet și din social media, care sunt complet nereglementate și nesupravegheate. În tot acest context, evenimentele din ultimele zile nu pot reprezenta decât începutul”……” Integral: https://ziare.com/
“Raed Arafat propune ca România „să facă un pas curajos” făcut și de alte state: „Nu este vorba despre cenzură” .… „Stăteam și reflectam, mai ales după ultimele evenimente extrem de grave care au avut ca principali actori copii și adolescenți: nu ar fi acum momentul potrivit ca și România să facă un pas curajos și responsabil și să se alăture statelor care discută sau au decis deja limitarea accesului copiilor și adolescenților la rețelele de socializare?”, scrie șeful DSU sâmbătă dimineață, într-o postate pe Facebook. …. „State precum Franța, Australia, Regatul Unit sau Norvegia tratează deja această temă ca pe ceea ce este în realitate: o problemă de sănătate publică și de protecție a copilului și adolescentului, nu o dezbatere ideologică”, spune Arafat. Arafat susține că „nu este vorba despre cenzură”, ci despre „protecția sănătății mintale a copiilor și adolescenților”. Arafat mai spune că așa cum, din punt de vedere legal, minorii nu au acces la alcool, tutun sau jocuri de noroc, statul ar trebui să intervină și în cazul rețelelor sociale. ….„A spune că „este doar responsabilitatea părinților” nu mai este suficient într-o lume dominată de platforme globale și interese comerciale uriașe. Când riscul este sistemic, răspunsul trebuie să fie unul de politică publică”, mai spune șeful DSU. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Criza iraniană. Teheranul respinge cererile SUA, dar vrea să negocieze „pe picior de egalitate”. Ultima reacție a lui Trump și jocul pe care-l face Turcia Capacitățile de apărare și balistice iraniene „nu vor face niciodată obiectul negocierilor”, a avertizat ministrul de Externe al Iranului, Abbas Aragchi, în cadrul unei vizite făcute în Turcia, unde s-a întâlnit cu omologul său Hakan Fidan. Turcia vrea să joace rolul de facilitator între Statele Unite și Iran, însă succesul pare deocamdată îndepărtat în condițiile în care Teheranul nu vrea să negocieze tocmai principalele cereri ale SUA După ce a avertizat că timpul este „numărat” înaintea unui atac asupra Iranului, președintele Donald Trump a declarat joi că „speră” să nu trebuiască să ordone un atac, dacă Teheranul acceptă un acord privind arsenalul său nuclear. ….Responsabili americani citați de publicația Axios declaraseră că orice acord cu Teheran ar trebui să includă renunțarea de către Iran la uraniul îmbogățit deținut, plafonarea stocului de rachete cu rază lungă de acțiune și o schimbarea de politică față de unele grupări armate din regiune, cerere care se referă la Hezbollah, Hamas și rebelii houthi. …. Turcia vrea să evite cu orice preț un conflict armat care ar putea să aducă la granița comună cu Iranul, de 550 km, un val de migranți. Ca măsură de precauție, Turcia se pregătește „să consolideze securitatea frontierei” cu Iranul, a spus pentru AFP, un înalt responsabil turc. Dorința Turciei de a fi „un facilitator” al dialogului dintre Washington și Teheran este arătată și de implicarea personală a președintelui Recep Tayyip Erdogan pentru organizarea unei reuniuni trilaterale SUA-Iran-Turcia. În această direcție, Erdogann a avut o convorbire cu președintele iranian Massoud Pezeshkian, care a refuzat și el să negocieze sub amenințările americane. Ankara se teme de încă un război la granițele sale, în condițiile în care situația din Siria, de după războiul civil, rămâne în continuare instabilă. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“În urma acordurilor UE, vom putea vinde în Brazilia Dacii făcute de indieni la Mioveni Vești excelente pentru economia României și pentru globalizare! În urma acordurilor istorice semnate de Uniunea Europeană cu statele din America de Sud și cu India, România va profita la maxim. Concret, vom putea exporta în Brazilia autoturisme Dacia fabricate la Mioveni de muncitori indieni aduși din Asia, după standarde franceze și cu piese produse în China. CEO-ul Renault spune că este un pas firesc. ”România devine un hub multicultural de producție auto. Nimeni nu știe unde e Mioveniul pe hartă, dar toată lumea îl respectă, din Shanghai până în Țara de Foc”, a declarat Jean-Michel Jarre, șeful Renault. ….Sindicatele de la Mioveni salută inițiativa, mai ales că muncitorii români vor putea supraveghea procesul de la distanță, din trafic sau din fața blocului. ”E foarte bine că vin indieni, sunt serioși, muncesc mult și nu întreabă când se mărește salariul. Exact ca românii de acum 40 de ani”, a explicat un lider sindical. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“„O coaliție fragilă, cu partide slabe și servicii puternice, nu poate elimina privilegii” / Prognoze pentru 2026 – …..”
https://share.google/nlkFADJ1AaPINKwvq
“Rusia și „măsurile active” fals ortodoxe împotriva Occidentului și a României…..”
https://www.contributors.ro/rusia-si-masurile-active-fals-ortodoxe-impotriva-occidentului-si-a-romaniei/?utm_source=hotnews.ro&utm_medium=referral&utm_campaign=feed_feed_hotnews_ro_hn-contributors_sidebar_links
“„Șeicul-spion” și participația secretă într-o companie a familiei Trump …..”
https://ziare.com/sua/sua-emiratele-arabe-unite-cipuri-americane-inteliganta-artificiala-1991741