Revista Presei – 19 mai.”Insa ca cetateni educati (si patrioti) ai Romaniei, traind in lumea reala, ar trebui sa fim ingrijorati, de exemplu, ca painea s-a scumpit cu peste 5%…si ca nu gasim angajati calificati pentru ca sistemul de invatamant este rupt de realitatea economica – asa cum sunt de altfel rupti si politicienii.”
| 19/05/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 19 mai! In regiunea Muntenia, temperatura maximă va fi de 21/26 gr. C, în timp ce temperatura minima va fi de 8/13 gr. C. În regiunea Dobrogea, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 12/15 gr. C. În regiunea Transilvania, temperatura maximă va fi de 17/21 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/10 gr. C. In regiunea Moldovei, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 9/13 gr. C. În regiunea Oltenia, temperatura maximă va fi de 19/25 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/12 gr. C În regiunea Banat, temperatura maximă va fi de 17/21 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 8/11 gr. C. În regiunea Crisana, temperatura maximă va fi de 16/20 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 8/10 gr. C. În regiunea Maramures, temperatura maximă va fi de 17/20 gr. C, în timp ce temperatura minimă va fi de 7/9 gr. C. În București temperatura maximă va fi de 25 gr. ziua, în timp ce temperatura minimă va fi de 11 gr. C.
Ce consecinte tragice riscam prin relaxarea restrictiilor pentru romanii nevaccinati. “Vor fi morti evitabile”……Razvan Chereches spune ca “relaxarea pentru toti” e o masura pripita, care va face mai mult rau decat bine. Si asta nu pentru ca nu ar fi trebuit sa se dea unda verde pentru ridicarea unor restrictii, dar acest lucru ar fi trebuit sa fie valabil doar in cazul celor imunizati. Acum, multi vor considera ca nu mai trebuie sa se vaccineze, iar asta ar putea sa reprezinte o problema serioasa, mai ales ca exista riscul ca din toamna sa apara un nou val de infectii. Totodata, pe langa faptul ca exista riscul sa apara din nou multe cazuri, iar unele sa se soldeze si cu morti, se poate ajunge la noi mutatii ale virusului, care va beneficia de un rezervor important pentru a se raspandi. “Cu cat avem un procent mai mare din populatie vaccinata, cu atat scade probabilitatea de infectie si capacitatea de mutatie a virusului. Virusul sufera mutatii in organismele noastre. Cu cat noi scadem rezerervorul biologic de organisme care pot fi infectate, cu atata scade si posibilitatea de aparitie de tulpini noi si virulente“, spune Chercehes….. “Ar fi trebuit sa dea diferentiat, in functie de judete. Ai un judet care a trecut de 40% rata de vaccinare, ok, poti sa fii fara masca si in exterior si va incurajam pe toti ceilalti sa ajungeti acolo. Invalidezi comportamentul celor care se vaccineaza si le zici ca nu conteaza de fapt. Ca te vaccinezi sau nu, toata lumea beneficiaza”, mai spune el. Razvan Chereches crede ca exista riscul acum ca aceasta campanie sa nu-si atinga scopul, iar Romania sa nu atinga imunitatea de grup. In acest caz, situatia risca sa se complice serios. “Varianta pesimista este ca o sa ne inecam undeva la un 40% sau chiar mai jos si nu o sa reusim sa crestem nicicum mai sus. Si atunci probabil cine o sa mai vrea o sa se vaccineze si or sa inceteze sa mai raporteze numarul de cazuri. O sa tinem societatea deschisa si o sa avem decese de covid. Vor fi morti evitabile. Cele mai putine cazuri de COVID sunt in Tanzania unde nu testeaza nimic si atunci sunt zero cazuri. Acolo practic o sa avem doua viteze: cei vaccinati, care or sa fie protejati, si cei nevaccinati care or sa tot faca periodic focare. Inevitabil creste riscul de tulpini noi. La un moment dat si Uniunea Europeana, in momentul in care se calmeaza lucrurile in celelalte tari, va incepe sa discute ok, ce se intampla in tarile in care nu se reuseste nicicum sa creasca ritmul de vaccinare? Si or sa ne traga ei de urechi. Daca a facut ceva pandemia e ca ne-a aratat de ce ar fi nevoie sa avem o politica comuna europeana pe sanatate. Fiecare tara a facut ce a vrut si asta ne-a costat foarte mult acum in pandemie”, sustine Chereches. Integral: https://ziare.com
Analiză dură în The New York Times despre ”eșecul lamentabil al vaccinării” în Europa: Rezultatul a fost un al treilea val al pandemiei prelungit inutil, care a dus la carantină, contracție economică și numeroase decese În primele luni ale lui 2020, când pandemia a ajuns în Europa, fiecare țară a acționat de capul ei. Franța, Germania, Polonia și Cehia au introdus rapid interdicții de export pentru echipamentele medicale. Italia, unde pandemia s-a resimțit cel mai devastator, a fost nevoită să se bazeze pe importuri din China. Granițele se închideau una după alta, scrie The New York Times, citată de Rador. Dar nu așa ar fi trebuit teoretic să funcționeze UE. Anostă, juridic dogmatică și tehnocrată, UE n-ar trebui, prin concepție, să se ocupe deloc cu politica – obiectul ei de activitate e competența decizională, practicată deasupra intereselor meschine ale statelor naționale. După debandada din primele luni, UE a formulat planuri pentru o strategie continentală de vaccinare. Dacă răspunsul inițial la pandemie a fost haotic și fragmentar, calea de salvare urma a fi coordonată și cuprinzătoare. Dar n-a fost să fie așa. Până în a treia săptămână din mai SUA și Regatul Unit au administrat peste 80 de doze de vaccin la 100 de locuitori; UE a reușit să ajungă la 43,6 doze. Urnindu-se greoi, obstrucționată de probleme de aprovizionare și, în unele cazuri, prost calibrată, campania de vaccinare a continentului a fost dezastruoasă. Rezultatul a fost un al treilea val al pandemiei prelungit inutil, care a dus la carantină, contracție economică și numeroase decese. Din perspectiva susținătorilor UE eșecul s-a datorat unor circumstanțe excepționale. Mulți dintre ei – cum e comisarul sănătății Stella Kyriakides – dau vina pe AstraZeneca, compania anglo-suedeză care și-a livrat cu întârzieri vaccinul din cauza problemelor de aprovizionare…..(UE a intentat două procese firmei pentru presupuse încălcări ale contractelor.) Însă adevărul e foarte diferit: UE, de la agricultură și până la moneda unică, nu se specializează în politici de succes. În realitate, un anumit tip de eșec este încorporat în ADN-ul ei instituțional. Fiascoul vaccinurilor nu e decât cel mai recent și mai devastator exemplu. Giandomenico Majone, un profesor de științe politice italian, a făcut acum 16 ani o observație inteligentă: în UE, scria el, scopurile și mijloacele procesului decizional sunt inversate. La statele naționale scopurile sunt politicile în sine, de la mărirea salariilor muncitorilor la reducerea inegalităților regionale sau atragerea investițiilor străine. Guvernele urmăresc aceste obiective folosindu-se de mijloacele pe care le au la dispoziție, întrucât ele câștigă alegeri pe baza promisiunilor de a proceda astfel. În antiteză, alegătorii din UE au puțină influență directă asupra procesului legislativ al blocului. Drept urmare, politicile devin acolo mijloace de realizare a unor obiective destul de diferite. De exemplu, politica agricolă comună a UE, introdusă în 1962, se folosește de agricultură pentru a demonstra fezabilitatea unui proces decizional de tip federal, în speranța extinderii lui. Programul de vaccinare n-a fost diferit. Finalitatea lui nu se limitează doar la imunizarea propriu-zisă a populației. Și atunci, ce alte obiective mai are? Un scop evident e sporirea puterii instituțiilor UE – în primul rând a Comisiei Europene conduse de Ursula von der Leyen. Prin centralizarea procurării vaccinurilor în mâinile sale, Comisia caută să obțină mai mult control asupra politicii sanitare a blocului. Iar astfel de transferuri de responsabilitate rareori mai sunt inversate, chiar dacă politica în sine eșuează. Este ceea ce profesorul Majone numea „integrare pe furiș”. … Apoi mai sunt și statele membre, cărora strategia de vaccinare continentală le satisface propriile obiective, adesea diferite. Pentru Germania a fost o ocazie de a repara daunele provocate de mult criticatul ei refuz de a ajuta alți membri în cursul primului val. În cazul Franței, i-a oferit președintelui Emmanuel Macron șansa de a-și purta campania lui globală contra naționalismului populist, poziționând UE drept un model de obținere a unei forme mai transnaționale de solidaritate, dar și ocazia de a ajuta industria farmaceutică franceză. (Unul dintre primele contracte semnate de UE a fost cu firma franceză Sanofi, al cărei vaccin aflat în faza de dezvoltare se afla cu mult în urma concurenței.)…. Confruntată cu aceste presiuni, Comisia a avut o abordare foarte prudentă, propunându-și să procure vaccinuri pentru o populație de aproape 448 de milioane contra unui total de 2,7 miliarde de euro. Regatul Unit, din contră, a cheltuit 4,3 miliarde de euro pentru a-și vaccina populația de 66 de milioane. Din perspectiva termenilor pe care și i-a propus, negocierile duse de UE au avut într-adevăr succes: a plătit substanțial mai puțin decât SUA pentru dozele achiziționate de la Pfizer și AstraZeneca. Dar frugalitatea vine și cu un preț. Atunci când producătorii de vaccinuri au întâmpinat probleme, Europa s-a trezit rapid la urma cozii – în vreme ce Israel, SUA și Regatul Unit, care au cheltuit mult mai mult per capita pe vaccinuri, s-au bucurat de campanii de succes. Economiile astfel realizate de UE s-au dovedit a fi înșelătoare: au întârziat campania, permițând virusului să se răspândească și mai mult, fapt care a impus mai multe restricții. Costul final, în termeni umani și economici, e dificil de cuantificat. Puțini se așteptau ca imunizarea să meargă atât de prost. Dar nu ar trebui să fim chiar așa surprinși. În definitiv aceeași dinamică se află și la originea eșecului altor politici. Să luăm bunăoară introducerea monedei unice în 1999. Justificată prin limbajul creșterii economice, politica aceasta a reprezentat de fapt un mijloc de atingere a unei varietăți de obiective politice – cimentarea Germaniei reunificate într-un nou set de reguli paneuropene și subminarea puterii sindicatelor, între altele. Întrucât unele economii naționale au prosperat, iar altele suferă de stagnare pe termen lung, rezultatul a fost destabilizare gravă a blocului. Integral: https://www.g4media.ro
Cristi Danilet – judecator: S-a publicat decizia CJUE în şase cauze conexate la Luxembourg. Este o decizie ISTORICĂ care situează judecătorul român deasupra CCR când vine vorba de intepretarea legii prin prisma europeană. SIIJ este în afara normelor europene. Iată concluziile mele cu privire la aceasta: – decizia de înfiinţare a MCV şi rapoartele MCV sunt obligatorii pentru România ca urmare a aderării la UE. Aşadar, ele nu sunt simple “recomandări” cum au susţinut în mod repetat nişte asociaţii nereprezentative ale magistraţilor, o parte din politicieni, dar şi Curtea noastră Constituţională; – Guvernul României a greşit când a numit pe şeful Inspecţiei Judiciare; – existenţa SIIJ trebuie justificată şi să fie în afara controlului politic, dar cu respectarea obligaţiilor din cadrul MCV. Având în vedere că în Raportul MCV din 2019 se atrăgea atenţia României că trebuie să respecte recomandările din raportul pe anul 2018 şi că în acesta din urmă s-a spus că modificările legilor justiţiei trebuie să ţină seama de cele stabilite de Comisia de la Veneţia şi GRECO care s-au opus SIIJ (considerată drept “anomalie” care afectează statul de drept), rezultă că existenţa SIIJ în afara ordinii europene; – răspunderea personală a judecătorilor pentru erori judiciare trebuie atent reglementată, legea trebuind a fi clară şi precisă; – judecătorul român este primul judecător european. El trebuie să interpreteze legislaţia naţională prin prisma dreptului european. Dacă este contradicţie, judecătorul poate înlătura norma legală sau constituţională. Aceasta înseamnă că o instanţă poate înlătura inclusiv o interpretare a CCR care validează o lege a Parlamentului român. Sursa: https://www.facebook.com (https://curia.europa.eu)
Excepționalii juriști Weber și (C)Iordache ar putea lucra și-n mediul privat. Concediați-i! Măcar atât ar putea face această coaliție pentru sutele de mii de protestatari pe spinarea cărora a ajuns la putere: să concedieze câteva dintre cele mai obraznice personaje ale regimului Dragnea Înainte de a fi alungat de la putere, regimul PSD-Dragnea a infiltrat poziții cheie din statul român cu oamenii săi. Unii dintre ei nu pot fi scoși din aceste structuri înainte de a li se încheia mandatul: vorbim de echipa Dorneanu, care controlează CCR, sau de cei infiltrați în Justiție, cu ajutorul CSM-ului controlat de Lia Savonea. Însă există și personaje de care ne-am putea debarasa printr-un simplu vot al Parlamentului. În cazurile Iordache și Weber nu e vorba de o banală epurare politică, în care niște pesediști să fie scoși din funcții pentru a fi înlocuiți cu oamenii actualei puteri. Weber și Iordache au fost simboluri ale regimului Dragnea, personaje angrenate cu toată forța în destructurarea statului de drept și/ sau favorizarea infractorilor. Mai mult, în septembrie 2018, într-un interviu pentru Q Magazine, Weber prelua temele propagandei lui Putin, atacând parteneriatul strategic cu SUA. “Cu Statele Unite e o altă poveste. Știu că e partenerul nostru strategic…dar nu prea înțeleg ce anume înseamnă asta. Să dăm bani în neștire pentru industria de armament americană? Sincer, nu cred că aveam nevoie de asta. Înțeleg că ne apără de ruși. Dar mi se pare că asta se întâmplă pentru că noi i-am stârnit pe ruși cu instalarea scutului“, a spus Weber în acel interviu. Nu înțeleg – sau, mai degrabă, mă prefac că nu vreau să înțeleg…- de ce actuala coaliție majoritară păstrează aceste rebuturi ale regimului Dragnea în poziții-cheie, de unde pot încetini sau bloca guvernarea. În iulie 2012, când se pregătea să-l suspende pe președintele Traian Băsescu, USL-ului i-au luat circa 24 de ore ca să-l schimbe pe Avocatul Poporului, Gheorghe Iancu, și să-l pună în funcție, interimar, pe Valer Dorneanu. Deci, legal, doamna Weber poate fi dată jos, prin votul Legislativului. Faptul că Weber și Iordache sunt încă în funcții de demnitate publică, deși ar putea fi schimbați relativ ușor, este încă o umilință pentru sutele de mii de români care au stat în stradă zeci de zile, vară sau iarnă, protestând și ajutând, indirect, PNL și USR să ajungă la putere. Dosarul Jandarmeriadei a fost o altă bătaie de joc. El a fost redeschis prin efortul societății civile, nu al miniștrilor de Interne și al Justiției. Ba mai mult, DIICOT, după ce și-a bătut joc de anchetă, s-a opus reluării cercetărilor. Prea multe blaturi, între actuala și fosta putere. Chiar dacă nu se vorbește despre ele – zero sesizări la DNA în legătură cu activitatea guvernelor PSD, de exemplu – alegătorii PNL și USRPLUS percep situația și o înțeleg. Integral: https://newsweek.ro
Dragoş Damian, CEO Terapia: Mic tratat de creştere economică de la un nespecialist. Inflaţie, consum din import, efect de bază. Nu creştem, revenim la nivelul lui 2019. E bine şi aşa. Nimic sustenabil însă, iar munca la negru, evaziunea fiscală şi deficitul de forţa de muncă frânează dezvoltarea României Analistii economici nu trebuie sa se uite pe datele statistice ca sa-si dea seama ca Romania va avea un an pe plus. Se vede deja cu ochiul liber. Sunt preturi care au crescut si cu 20%, reapar peste tot cozile (inclusiv cele pe care le ador, la bancomate) iar drumurile Romaniei sunt un sir neintrerupt de tiruri. BNR da semnale de neliniste privitoare la inflatie, iar daca Guvernul vorbeste de 3% atunci sigur ne vom apropia de 4%, foarte probabil 4,5%, socotind si inflatia din turism si mancare, care se vor vedea in a doua parte a lui 2021. Consumul inca nu s-a pus in miscare, dar incepand cu 15 mai, dupa lockdown, romanii vor incepe sa consume la greu, pana ce isi vor cheltui toti banii economisiti in 2020. Bonus: avand in vedere problemele turismului international, mult din acest consum va ramane in tara in sezonul de vara, chiar daca se vor consuma produse din import. Romania este tara ideala cu care sa lucrezi, nici o mirare ca rating-urile de tara sunt stabile, suntem un paradis pentru investitorii financiari si industriasii europeni. Emitem obligatiuni de stat si certificate de trezorerie ieftine si ne imprumutam scump pentru a ne acoperi deficitele. Consumam cu predilectie din import, lasati PR-ul comerciantilor ca se aprovizioneaza de la gospodarii din Romania, uitati-va mai bine la deficitul de balanta comerciala. Ne trimitem in continuare rudele sa lucreze in vest, completand la cercul vietii economice din comunitatea europeana dar agravand deficitul de forta de munca. De altfel deficitele sunt singurii indicatori care par sa preocupe chiar si analistii optimisti – dar “macro” nu ar trebui sa ingrijoreze, pentru ca mai e putin timp pana in 2023 cand probabil va disparea cota fixa sau vor aparea suprataxari ale industriilor “baieti rai” (banci, telecom, comertul retail, farma). Uniunea Europeana, tot mai socialista dupa pandemie, isi va baga mainile in buzunarele bogatilor cand se vor fi terminat banii. PNRR-ul, copilul teribil al relansarii economiei, vine in pachetul frumos ambalat cu trei probleme. Prima, executia va incepe foarte tarziu, probabil in primul trimestru din 2022. A doua, mai mult de jumatate este reprezentata de componenta imprumuturi, asadar va adanci deficitele. Si, a treia, cea mai previzibila pentru cei care traiesc in economia reala: dupa ce de peste o decada de ani de la aderarea la UE, desi au existat bani, nu s-au construit infrastructura rutiera si spitale si nu s-a efectuat digitalizare, ce ne face pe noi sa credem ca brusc, aceste lucruri vor deveni executabile, doar pentru ca sunt cuprinse in PNRR?…. Insa ca cetateni educati (si patrioti) ai Romaniei, traind in lumea reala, ar trebui sa fim ingrijorati, de exemplu, ca painea s-a scumpit cu peste 5%, ca la sensul giratoriu de dinainte de Talmaciu lucreaza la amenajari un singur excavator care a creat o coloana de masini pana in Sibiu si ca nu gasim angajati calificati pentru ca sistemul de invatamant este rupt de realitatea economica – asa cum sunt de altfel rupti si politicienii. Integral: https://www.zf.ro
Avocatul Poporului a contestat la CCR ordonanța de urgență care elimină fișa postului pentru microîntreprinderi Avocatul Poporului a contestat la Curtea Constituțională ordonanța de urgență care a modificat Codul muncii, astfel că a fost eliminată fișa postului pentru microîntreprinderi. Avocatul Poporului precizează că, prin această modificare, relaţia de muncă este lipsită de orice predictibilitate, angajaţii aflându-se la dispoziţia angajatorului, care va putea oricând să impună sarcini care să exceadă muncii la care lucrătorul a dorit să se angajeze, iar pe de altă parte va conduce la imposibilitatea ca angajaţii microîntreprinderilor să probeze îndeplinirea atribuţiilor….. De asemenea, Avocatul Poporului consideră că OUG nr. 37/2021 încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii. „Dispoziţiile pct. 1 din articolul unic al Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 37/2021 creează un tratament discriminatoriu între salariaţii unei microîntreprinderi care nu sunt îndreptăţiţi să li se comunice, în scris, fişa postului şi salariaţii unui angajator care nu are calitatea de microîntreprindere şi cărora li se comunică în scris fişa postului”, menţionează Avocatul Poporului. Potrivit sursei citate, lipsa de armonizare a dispoziţiilor OUG nr. 37/2021 cu dreptul UE conduce la încălcarea prevederilor constituţionale ale articolelor 11, 20 şi 148 alineatul 2. De asemenea, Avocatul Poporului crede că OUG nr. 37/2021 încalcă articolul 115 alineat 6 din Constituţie prin nerespectarea dreptului la protecţia socială a muncii şi principiului egalităţii în drepturi. Intgeral: https://www.g4media.ro
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2018/03/m6_92568300-560x420.jpg?resize=200%2C113&ssl=1)
EXCLUSIV Rușii intră pe șantierele din România în plin conflict ucrainean. Metroul de Băneasa (M6), proiectat de un consorțiu ruso-turc, în ciuda noilor reguli privind achizițiile publice-SURSE Asocierea Esta Construction LLC(Rusia) – Doğuş İnşaat ve Ticaret A.Ş(Turcia) a câștigat licitația pentru proiectare și execuție structuri de rezistență la viitoarea linie de Metrou M6, între stațiile 1 Mai-Băneasa, arată date consultate de Economica.net. Este pentru prima dată când o companie din Rusia ar intra într-un mare proiect local de infrastructură, iar momentul este unul extrem de interesant, având în vedere tensiunile din Ucraina, dar și modificarea legii achizițiilor publice în sensul interzicerii accesului la licitații a firmelor din țări non UE care nu fac parte din Spațiul Economic European(SEE) , nu se află în proces de aderare la UE sau care nu au semnat Acordul privind Achizițiile Publice al Organizației Mondiale a Comerțului (AAP)…..Asocierea ruso-turcă a obținut, conform informațiilor Economica.net, peste 97 de puncte dintr-un total de 100, urmând să fie declarată câștigătoare a licitației pentru proiectare și execuție structure de rezistență la tronsonul 1 Mai-Tokio/Băneasa din viitoarea linie de metrou M6. Dacă în cazul societății turcești nu există semne de întrebare, Turcia fiind o țară considerată în proces de aderare la Uniunea Europeană, în cazul rușilor de la Esta Construction suntem inclusiv în fața unei probleme de natură legală. Autoritățile au modificat recent Legea Achizițiilor Publice în sensul limitării accesului la licitații pentru proiecte de infrastructură. Conform prevederilor OUG care modifică legea companii din țări precum China sau Rusia nu mai pot participa la licitații de infrastructură majoră la noi în țară….. Rușii de la Esta sunt specializați mai ales în construcția de mall-uri, bazaruri magazine și hoteluri Compania rusească Esta, parte a asocierii care a câștigat licitația pentru M6, are și o filială în România, însă a participat la licitație cu o firmă înregistrată în Cipru. În Rusia, Esta pare să fie specializată mai degrabă în construcția de centre comerciale, hoteluri și cazinouri, conform informațiilor publicate pe propriul site . Conform sursei citate, singurele proiecte de infrastructură la care Esta Construction a participat sunt două aeroporturi, anume Gagarin și Domodedovo. Un alt proiect major a fost și construcția stadionului echipei de fotbal Kuban Krasnodar. În rest, portofoliul firmei este format mai ales din centre comerciale, hoteluri, cazinouri și școli. Integral: https://www.economica.net
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2020/05/rompetrol_rafinare___petromidia_05207300-644x420.jpg?resize=295%2C160&ssl=1)
Comisia Europeană susține că în lista investițiilor verzi ar trebui să intre și gazele naturale Reglementările Uniunii Europene de clasificare a investiţiilor verzi ar trebui să integreze gazele naturale, a anunţat luni Comisia Europeană, în condiţiile în care Bruxellesul evaluează o decizie politică dificilă privind modul în care este luat în considerare combustibilul fosil, transmite Reuters, citată de Agerpres….. Deşi s-a ajuns la un acord privind reglementările pentru anumite sectoare, inclusiv transportul şi industria, a fost amânată decizia care stabileşte dacă gazele naturale, un combustibil fosil, pot fi incluse pe lista investiţiilor respectuoase cu mediul. Statele membre au opinii divergente când vine vorba de centralele pe gaze naturale, unele ţări apreciind că acestea sunt cruciale pentru a putea renunţa la termocentralele pe cărbune, care sunt mai poluante, în timp ce alte state membre se tem că includerea centralelor pe gaze pe lista investiţiilor „verzi” ar deveni un instrument de „greenwashing” şi ar deturna investiţiile care ar putea merge spre proiecte mai verzi. Mairead McGuinness (foto), comisarul european pentru stabilitate financiară, servicii financiare şi uniunea pieţelor de capital, a spus în Parlamentul European că CE va trebui să reexamineze cum ar putea fi integrate gazele naturale, ţinând cont că ar putea ajuta în anumite circumstanţe reducerea emisiilor. „Poate în situaţia în care ne aflăm astăzi, trebuie să găsim o anume integrare, astfel încât, dacă nu va exista o opţiune mai bună pe care o poate utiliza un stat membru, atunci gazele joacă un rol special”, a declarat oficialul UE. Statele membre UE din centrul şi din estul Europei vor reglementări care să promoveze investiţiile în gaze, pentru a le ajuta să renunţe la cărbunele care este mult mai poluant, în timp ce ţările din nordul Europei spun că nu este credibilă etichetarea centralelor care funcţionează pe gaze naturale drept „investiţii verzi”. Şi energia nucleară va fi analizată separat, Comisia Europeană aşteptând două rapoarte ale experţilor privind această problemă până la finalul verii. Integral: https://www.economica.net
Cât spațiu verde (nu) au locuitorii marilor orașe. Marea păcăleală de la București Marile aglomerări urbane din România nu respectă recomandările Organizației Mondiale a Sănătății privind spațiul verde pe cap de locuitor. Europa Liberă a solicitat primăriilor din București și din alte mari orașe date privind Registrul Spațiilor Verzi. Cel mai aglomerat oraș din România, capitala București, este și unul dintre orașele în care cetățenii beneficiază de cel mai puțin spațiu verde. Autoritățile locale au realizat un Registru al Spațiilor Verzi în anul 2011, indicele per cap de locuitor fiind calculat atunci la 23,21 de metri pătrați. Cifra nu reflecta nici atunci, și nici în prezent, realitatea verde a celui mai mare oraș din România. În 2014, un audit al Curții de Conturi scotea la iveală că autoritățile luaseră în calcul și spațiile verzi private atunci când au stabilit indicele. Adică și peticele de verdeață și arbuștii sau arborii din curtea fiecărui locuitor. În realitate, suprafața medie de spațiu verde care-i revine fiecărui locuitor din Capitala României este de sub 10 metri pătrați. Uniunea Europeană recomandă un minimum de 26 de metri pătrați, în timp ce Organizația Mondială a Sănătății un nivel de 50 de metri pătrați/cap locuitor. Situația din București este neclară și în prezent. Într-un răspuns oferit de Primăria Generală Europei Libere se menționează, de asemenea, că Registrul Spațiilor Verzi realizat în 2011 nu reflectă realitatea. „Din păcate, acest registru a fost realizat impropriu de către fostele administrații, fiind întocmit doar un inventar al spațiilor verzi de la nivelul anului 2011, fără ca acesta să fie ulterior actualizat, prin urmare indicele de spațiu verde pe locuitor nu reflectă situația reală”, ne-a transmis Primăria Generală a Bucureștiului…..I-am întrebat pe reprezentanții Primăriei București ce măsuri concrete au fost luate în ultimii cinci ani pentru a crește indicele de spațiu verde pe cap de locuitor. Singurul exemplu oferit a fost proiectul „Centura Verde a Municipiului Bucureşti”, care nu a fost încă implementat….. Alte orașe nici nu au Registrul Spațiilor Verzi Autoritățile din Cluj ne-au transmis că indicele de spațiu verde pe cap de locuitor din municipiu de este de 25,40 de metri pătrați, însă registrul este în curs de actualizare….. Un alt oraș care se află pe această listă este Brașovul, care, în ciuda poziționării sale geografice, este unul dintre cele mai poluate din țară. Al treilea, după Iași și București, potrivit unui raport întocmit de AirVisual, cea mai mare platformă din lume care stochează informaţii despre poluare. Autoritățile din Brașov ne-au transmis că Registrul Spațiilor Verzi al municipiului, care e reglementat legal în România încă din 2007, ar urma să fie gata în 2023. Proiectul este implementat la Brașov de firma Eterra MAP SRL. Primăria Brașov susține că suprafața spațiilor verzi din oraș este de 3.431 de hectare, mare parte fiind pădurile de agrement. Pe 1 iulie 2020, Brașovul avea 289.122 de locuitori. Integral: https://romania.europalibera.org
De la gargara cu hidrogen la hidrogenul sulfurat Sunt entuziasmat că hidrogenul este prezent pe agenda decidenților și agenda publică. Nu putem să avem pretenția ca publicul să se priceapă la tehnică și tehnologie, dar este obligatoriu ca decidenții să priceapă măcar. Guvernanții “lucrează” la mult și de mult promisa Strategie romanească a hidrogenului. (De ce înainte de Strategia Energetică?) Dar în afară de “Halânga și hidrogen în conducte nu am auzit altceva” zice un cunoscut. … Și se mai trezeste careva de la Ministerul Transporturilor să viseze la trenurile cu motoare pe hidrogen, de parcă ar avea un puț din care l-ar scoate mâine. Pe un site de socializare apar din ce în ce mai mult mesaje provenite de la acelasi cunoscut care promoveaza proiecția unui partid a viitorului mix energetic prin “cei patru piloni”: nuclear, hidrogen, hidro și regenerabile. (întrebat care mix, nu a știut să precizeze dacă este electric sau primar) Să le luam pe rând: Hidrogenul se produce prin electroliză și gazeificare. Hidrogenul provenit din electroliza apei folosește numai energie electrică din regenerabile. (Mai nou se vorbește și de energia din nuclear, ceea ce ar puta fi o fantasmă,) Știm că România nu are condiții tocmai propice obținerii de energie electrică din regenerabile. Soarele nu strălucește prea mult și prea puternic pe paralela 45 iar vântul bate ceva mai mult doar în Dobrogea și în județele riverane: Călărași, Ialomița și Brăila. Pentru a demonstra că așa este, reiau datele calculate acum câteva săptămâni ale factorului de capacitate pentru toată producția de energie din România: …. Factorul de capacitate este un fel de randament, care arată în ce procent a fost produsă energia (în cazul nostru în anul 2020) și energia care ar fi putut fi produsa. Factorul de capacitate al eolianului românesc este 27% iar cel unanim acceptat în industrie este de 35%. Solarul românesc are 11% și cel acceptat de industrie e aproape dublu, 20%, Pentru a produce hidrogen, energia electrică intră într-un electrolizor care la rândul său are un randament. Acceptăm că un randament bun este de 90%. Trebuie să adăugăm investițiile și cheltuielile de transport și de depozitare ale hidrogenului și acestea sunt în functie de capacitatea dorită. Rezulta ca hidrogenul verde din regenerabile este scump! Nu am cunoștință de finalizarea vreunui studiu de fezabilitate pentru o instalație de obținere a hidrogenului verde și de prețul unui kilogram de hidrogen verde dar pot spune că la un mare producător (din gaz) prețul de producție este de sub 2 euro iar pretul / kg de hidrogen obținut prin gazeificare în instalații mici este de aproximativ 3,5 euro / kg. Dacă la începutul articolului îmi afirmam entuziasmul, acum, amintindu-mi de faptul că investiția în energie regenerabilă nu este altceva decât susținerea economiei chineze, mă apucă nervii. Acum câteva săptămâni încheiam un articol: “De ce cetățenii Uniunii Europene trebuie să contribuie (direct sau indirect prin taxe, impozite și subvenții) la dezvoltarea economiei chineze prin adoptarea generării de energie electrică din solar și eolian? “ Cu alte cuvinte, orice kilogram de hidrogen verde obținut din regenerabile contribuie la bunăstarea Chinei. Disperarea este că decidenții nu știu că hidrogenul se poate obține și din gazeificarea gunoiului municipal (numai Bucureștiul produce peste 1.000.000 tone / an) sau din agrobiomasă. România cultivă 10 milioane de hectare din 14,8 suprafață agricolă. De pe fiecare se pot obține minim 4 tone de agrobiomasă. Sa facem câteva înmulțiri: 10 milioane ha X 4 t /ha = 40 milioane tone agrobiomasă Puterea calorifică a agrobiomasei este de 4,75 MWh /tona. Rezultă că anual aruncăm 190 TWh/an. Pentru comparație, Nuclearelectrica produce aproximativ 12 TWh/an, adică de 16 ori mai puțin. Din agrobiomasă se pot obține și alte produse energetice: motorină (syndiesel), kerosen, combustibili C5 și parafină. Acestea sunt verzi, deoarece carbonul provenit din arderea lor este luat din natură și redat ecositemului (sau înmagazinat), neprovenind din hidrocarburi….. Concluzii Hidrogenul verde va fi îngrozitor de scump, transporturile fiind singurul domeniu unde merită utilizat. Existând posibilitatea de export în Germania și Austria, numai piata va asigura un preț care ar putea face rentabilă producția. Hidrogenul verde, folosind tehnologie și echipamente produse în China, va face ca banii europeni să părăsească continentul, inclusiv România. Lipsa de informație a decidenților face ca una din marile resurse energetice a României (agrobiomasa și gunoiul solid menajer) să fie neglijate. Aici mă refer la gazeificare, care nu necesită importuri, instalațiile realizându-se deja la Huși, urmând ca una să fie pusă în funcțiune la Urziceni și una la București. România nu are o infrastructură de producție, transport și depozitare a hidrogenului, acesta putând fi folosit doar într-un timp foarte scurt după ce a fost produs, în transport. Integral: https://www.contributors.ro
Dăncilă, consilier BNR. România va avea prima bancnotă croșetată, miLEU … Politicianul se va ocupa de reforma monerată, respectiv implementarea primei bancnote croșetate din UE, miLEU. „Experimentele cu bancnotele de plastic au arătat că România poate inova în acest domeniu și se poate moderniza în continuare. Realizate din cele mai fine fibre de macarame, aceste bancnote vor fi mult mai rezistente decât cele clasice și, în plus, nu se mototolesc așa ușor”, a explicat guvernatorul Isărescu. Mișcarea este una cu bătaie lungă pentru că România vrea să adere la spațiul monetar european în curând. Astfel, se testează piața pentru introducerea bancnotei românești MilEURO, care va fi, de asemenea, realizată prin croșetare industrială. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://romania.europalibera.org/a/un-martor-sub-acoperire-%C3%AE%C8%99i-retrage-toate-declara%C8%9Biile-%C3%AEn-dosarul-ponta—%C8%99ova/31259729.html
Asa arata “statul de drept” de 70 de ani încoace… de asta avem MCV … 🙁
“Croitoreasa Vioricai Dancila a ajuns directoarea Centrului Cultural Vrancea. Ce nota a obtinut la concursul in care a surclasat un profesor de arte…”
https://ziare.com/cultura/arta-populara/designerul-care-a-castigat-un-concurs-de-director-1679825
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24807443-cine-conduce-europa-cursa-catre-imunitatea-turma-impotriva-covid-19.htm