Revista Presei – 18 iunie. Republica Moldova, un pas mare către Europa
| 18/06/2021 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 18 iunie. Administrația Națională de Meteorologie (ANM) a emis prognoza meteo pentru ziua de vineri, 18 iunie 2021. Vremea rămâne instabilă, cu înnorări, averse ce vor avea și caracter torențial, local descărcări electrice și izolat căderi de grindină. În Dobrogea, estul Munteniei și sud-estul Moldovei cantitățile de apă, în intervale scurte de timp sau prin acumulare, vor depăși 15…20 l/mp și pe arii restrânse 30 l/mp. În restul teritoriului cerul va fi variabil, iar astfel de fenomene se vor semnala izolat. Vântul va sufla slab și moderat, temporar cu intensificări la munte, la altitudini mari, precum și în est și sud-est. Temperaturile minime se vor situa între 11 și 18 grade.
CCR dă o palmă grea Coaliţiei: respinge numirile interimarilor la TVR şi SRR. Până când rămân în funcţie Ramona Săseanu şi Liviu Popescu. Judecătorii CCR au stabilit că numirile şefilor interimari la TVR şi Radio România nu au fost făcute cu respectarea legii. PNL şi USR-PLUS acuză Curtea că, în cazuri similare, aceasta a acţionat pe dos, dar atunci PSD era cel care controla Parlamentul. Coaliţia de guvernare a fost luată prin surprindere de decizia judecătorilor constituţionali de joi. Magistraţii CCR au decis, cu unanimitate de voturi, că numirile făcute de coaliţia de guvernare la Televiziunea Română şi la Radioul Public (SRR) sunt neconstituţionale. PSD a contestat la CCR procedura de numire a şefilor TVR şi Radio invocând că legea a fost interpretată şi aplicată greşit. Concret, judecătorii CCR au evidenţiat faptul că partidele Puterii ar fi trebuit să ia în considerare mai întâi articolele 19 şi 20 din Legea de organizare şi funcţionare a TVR şi Radio România şi doar ulterior articolul 21, care se referă la şefii interimari. La articolele 19 şi 20 din legea menţionată e prevăzut faptul că mai întâi trebuie să aibă loc încercarea de a numi un nou Consiliu de Administraţie la cele două instituţii publice, şi doar dacă nu este reuşit acest pas procedural, poate avea loc numirea directorului general interimar. „Au fost nesocotite prevederile art.19 şi 20 din Legea nr.41/1994 privind organizarea şi funcţionarea Societăţii Române de Radiodifuziune şi Societăţii Române de Televiziune, întrucât Parlamentul a invocat aplicabilitatea art. 21 alin.(1) şi (3) din aceeaşi lege, fără a fi întrunită condiţia din ipoteza normativă a acestui text legal, respectiv situaţia specială a situaţiei tranzitorii dintre două legislaturi parlamentare, în care este permisă numirea unui director general interimar al Societăţii Române de Radiodifuziune, respectiv al Societăţii Române de Televiziune”, e explicaţia seacă a CCR. Prin urmare, hotărârea Parlamentului este neconstituţională. Integral pe Adevarul
CCR, în conflict cu UE. Singura soluție împotriva abuzului. Decizia în care CCR contestă practic Hotărârea CJUE referitoare la supremația dreptului european nu este una doar în apărarea disperată a SIIJ, deși acesta este subiectul concret. Reacția rapidă și nervoasă a 7 dintre cei 9 judecători CCR este dincolo de subiectul punctual. Este despre conservarea propriei puteri discreționare a cărei limitare CCR nu o acceptă. Cel mai important aspect din decizia CJUE de luna aceasta privind România a fost tocmai reconsacrarea supremației absolute a dreptului european și, ca noutate, îndrituirea judecătorului să ignore orice prevedere legală sau chiar constituțională, pe cale de consecință orice decizie CCR, care intră în coliziune cu principiile europene. Or, asta ar fi însemnat invalidarea automată a unei bune părți din jurisprudență recentă a CCR, inclusiv în chestiunea SIIJ. Reașezarea judecătorului la locul lui firesc și constituțional ar fi însemnat implicit o așezare tot în limite constituționale a puterii CCR, devenită adesea abuzivă. CCR și-a arogat de ceva vreme nu numai puteri de legiuitor, ci și dreptul de a fi instanță de judecată fie în soluționarea sesizărilor de conflicte de natură constituțională și/sau prin motivări care excedau cu mult soluția strict constituțională. Asemenea motivări au dus la desființarea de hotărâri judecătorești, probe și infracțiuni, au impus soluții instanțelor de judecată transformate în simple executante ale hotărârilor unor ne-magistrați. Pentru că, deși sunt numiți în acest fel, judecătorii CCR nu sunt magistrați, nu au pregătire de magistrați decât în măsura în care asta le-a fost profesia înainte de intra în CCR, iar unii dintre ei au avut chiar cariere politice. Integral pe Spotmedia
Legea Romexpo, desființată la dezbaterile din Comisia Economică a Senatului. Ministerul Finanțelor vrea bani pe terenuri. Proiectul de lege prin care terenuri estimate la sute de milioane de euro din patrimoniul statului sunt transferate gratuit către Camera de Comerț și Industrie a României (CCIR) a fost dezbătută joi în Comisia Economică a Senatului, după ce a trecut recent cu amendamente de Comisia Juridică a aceluiași for. Reprezentanții Guvernului le-au transmis senatorilor că se opun proiectului în actuala formă și că recentele amendamente nu rezolvă problemele legii. Obiecții au venit și de la Consiliul Concurenței. Reprezentanții Ministerului Justiției și ai Ministerului Finanțelor au arătat la dezbateri că legea trecută în toamna anului trecut cu votul PSD, PNL și PMP este prost scrisă și că transferul terenurilor nu ar trebui să se facă gratis. Mircea Ursuța, secretar de stat în cadrul Ministerului Justiției, a declarat că amendamentele depuse de senatorul PNL Daniel Fenechiu nu rezolvă problemele semnalate de către președintele Klaus Iohannis atunci când a trimis legea înapoi în Parlament, la reexaminare. În intervenția sa în Comisie, secretarul de stat de la Justiție, Mircea Ursuța, a demontat posibilitatea revenirii în proprietatea statului a terenului, după 40 de ani. Acesta a spus că „nu se poate vorbi de nulitate după transferul terenurilor” și că e nevoie de garanții atât juridice, cât și economice. De asemenea, acesta a spus că proiectul de lege nu precizează detaliile exacte ale terenurilor ce trebuie transferate, adică datele cadastrale. Pentru asta, proiectul prevede faptul că Executivul ar trebui să adopte o hotărâre de guvern în acest sens. Integral pe Libertatea
Apucaturile de infractor ale unui politist: anchete prin tortura, luare de mita, privare de libertate. “Sefii lui trebuie sa raspunda in solidar”. La cateva luni dupa celebrul caz de la Sectia 14 cand mai multi politisti au fost arestati dupa ce au batut doi barbati care le atrasese atentia ca nu purtau masti, apoi i-au dus in zone rau famate din Bucuresti si i-au abandonat, iata ca alt caz, de aceasta data din judetul Sibiu, atrage atentia asupra violentelor unor oameni ai legii. Un agent de politie din localitatea sibiana Orlat a ajuns spaima localnicilor dupa ce i s-a dus vestea ca este foarte violent. Acesta este cercetat acum pentru comiterea a zeci de infractiuni, printre care tortura, privare de libertate, santaj, furt, luare de mita si abuz in serviciu, conform Ora de Sibiu. Ca sa solutioneze mai multe plangeri sau petitii, agentul de politie de la Orlat ar fi cerut mita cetatenilor. Nu a contat insa sub ce forma venea. Important era ca “munca” sa sa fie platita. Persoanele implicate in dosare i-au adus bani, dar si alimente.”In perioada aprilie 2019 – ianuarie 2021, agentul de politie din cadrul Sectiei 6 Politie Rurala Orlat, jud. Sibiu, avand in instrumenare dosare penale, dar si lucrari generale, a pretins si a primit de la persoanele implicate in acele dosare/lucrari produse alimentare si nealimentare, dar si sume de bani modice, cu titlu de mita, in legatura cu indeplinirea atributiilor sale de serviciu referitoare la solutionarea acelor plangeri sau petitii”, spune prim procurorul Ion Vestemean, purtatorul de cuvant al Parchetului de pe langa Tribunalul Sibiu pentru Ora de Sibiu. De asemenea, omul legii mai este anchetat pentru ca l-ar fi torturat pe un localnic pe care l-a prins in padure adunand crengi uscate pentru a se incalzi. Integral pe Ziare.com
Zeci de oameni, la porțile spitalelor. Listele de așteptare pentru internări au ajuns cu programările până în septembrie. Preşedintele Casei Naţionale de Sănătate trage un semnal de alarmă că în spitale ajung puţini pacienţi pentru a-şi trata afecţiunile, dar la porţile unităților medicale sunt zeci de oameni şi liste de aşteptare de peste o sută de persoane. Motivul este că numărul paturilor s-a înjumătățit, pentru că au trebuit distanțate la 2 metri în timpul pandemiei. Chiar dacă sunt mulţi pacienţi care au nevoie să ajungă în spitale, preşedintele CNAS spune că sunt puţini cei care au și ajuns la spital. Realitatea este că numărul lor este mic pentru că nu sunt paturi suficiente pentru ei, deoarece trebuiau respectate condiţiile de pandemie. „Monitorizăm permanent numărul de internări în spitale și ne aflăm încă la niveluri mult mai scăzute. În trimestrul I din 2021, am avut 525.000 de internări față de 941.000 în același trimestru din 2019, deci 55 la sută”, arată Adrian Gheorghe, președintele CNAS. La Spitalul de Urgenţă Bagdasar Arseni, listele de aşteptare se întind până în luna septembrie. Şi asta pentru că spitalul funcţionează cu jumătate din numărul de paturi, pentru că trebuia respectată distanţa de 2 metri între ele. „În Bagdasar, de la 558 de paturi, câte sunt autorizate, puteam funcționa cu un număr maxim de 335. În spital sunt 333 de pacienți. Suntem la limita maximă. Evident, cererea este în continuare foarte mare”, spune Adrian Nodiț – managerul Spitalului Bagdasar-Arseni din București. Integral pe Digi24
Decizie importanta a justitiei din Republica Moldova: vor fi deschise peste 190 de sectii de votare in diaspora la alegerile anticipate din iulie. Politicienii pro-rusi din Republica Moldova contestasera decizia Comisiei Electorale de la Chisinau privind deschiderea a cel putin 190 de sectii de votare inafara tarii. Curtea de Apel a admis partial contestatiile partidelor privind decizia Comisiei Electorale Centrale si a fost anulata partea ce vizeaza deschiderea a 190 de sectii de vot. “Se admit partial contestatii depuse de catre reclamanti impotriva CEC, persoane terte Ministerul de Externe si Guvernului privind anularea hotararilor din 5 si 8 iunie si obligarea la emiterea actului administrativ. Se anuleaza anexa din hotararea CEC numarul 4.966 din 5 iunie cu privire la constituirea sectiilor de vot din strainatate, modificat la 8 iunie, prin care a fost constituit sectii de votare in numar mai mic de 190 de sectii de votare in strainatate indicate in avizul prealabil al Ministerului Afacerilor Externe”, au spus magistratii. Astfel, CEC se obliga sa deschida nu mai putin de 190 de sectii de vot in diaspora. Procesul de judecata la Curtea de Apel a durat sapte zile, sedintele fiind amanate periodic din cauza recuzarilor invocate de aparatorii fortelor politice. Avocatii au cerut magistratilor anularea deciziei CEC din 5 iunie, modificata la 8 iunie, prin care s-a decis numarul de sectii de vot in diaspora. Si totodata, au cerut obligarea CEC sa mai adauge cateva zeci de sectii de vot pentru alegatorii aflati peste hotare. In sedintele anterioare, o cerere de recuzare a magistratei Veronica Negru a fost respinsa. Suparat pe decizia magistratilor, liderul Platformei DA, Andrei Nastase, spune ca va face o cerere la CSM pentru tragerea la raspundere disciplinara a judecatorului Alexandru Pahopol. Integral pe Ziare.com
Doar 25% dintre românii eligibili s-au vaccinat anti-COVID până acum. În București, rata e de 45%. Cea mai mare rată de acoperire vaccinală se înregistrează în Bucureşti – aproape 45% din populaţia eligibilă – şi Cluj – cu peste 41%. Preşedintele Comitetului naţional de coordonare a activităţilor privind vaccinarea împotriva SARS-CoV-2, Valeriu Gheorghiţă, a anunţat joi că acoperirea vaccinală la nivel naţional este de aproape 25% din populaţia eligibilă. “Este important să creştem numărul de cabinete de medicină de familie în care se vaccinează. Sunt, în momentul de faţă, peste 2.360 de cabinete de medicină de familie care au activitate de vaccinare, cele mai mult primind vaccin de la compania Johnson & Johnson şi s-au administrat până la acest moment peste 167.000 de doze de vaccin în cabinetele de medicină de familie. (…) Municipiul Bucureşti are cea mai mare rată de acoperire vaccinală. Ne apropiem de 45% din populaţia eligibilă, urmat de Cluj, cu peste 41% rată de acoperire vaccinală din populaţia eligibilă şi vorbim de o rată de acoperire vaccinală la nivel naţional de aproape 25% din populaţia eligibilă”, a spus Valeriu Gheorghiţă la conferinţa online “Pandemia COVID-19: Vaccinuri. Vaccinare”, organizată de Academia de Ştiinţe Medicale. Integral pe Newsweek
Inundații în Crimeea. Liderii ruși – în barcă, salvatorii – înot, după ei. Autorităţile din Crimeea au decretat joi, 17 iunie, stare de urgenţă, după inundaţiile provocate de ploile abundente. În imaginile publicate pe rețelele de socializare, guvernatorul Crimeei și alți oficiali fac o inspecție a zonelor afectate, iar în urma bărcii lor se văd trei persoane care înoată, a relatat The Moscow Times. Secvențele video îl arată pe guvernatorul Crimeei, Serghei Aksionov, mergând cu barca prin orașul inundat Kerci, iar trei bărbați misterioși înoată în urma lui. Prima explicație oficială, venită de la Ministerul Situațiilor de Urgență, a fost că cei trei bărbați erau „doar civili obișnuiți, care aveau chef să înoate”. „Erau civili care au luat o decizie ciudată într-o situație critică. Erau îmbrăcați în acele costume și nu s-au putut gândi la nimic mai inteligent decât să urmeze barca lui Aksionov”, a informat biroul de presă al ministerului. Integral si hilar, pe Libertatea
Întoarcerea oglinzilor, manfich-ism, whatabout-ism: Putin la Geneva, egal cu sine!A curs multă cerneală despre summitul Biden-Putin. Un summit atipic, cerut de americani care nu şi l-au dorit atât de devreme în mandat, fiind preocupaţi de relaţia cu China şi de refacerea relaţiilor cu UE şi coagularea democraţiilor. De altfel, turneul lui Joe Biden în Europa a avut acest subtext. În plus, chiar dacă cei doi şefi de stat s-au deplasat special la Geneva pentru a se întâlni şi, într-un spaţiu cu profunde reverberaţii istorice şi imagologice, rezultatul a fost unul modest. Nu neaşteptat, dar modest şi fără perspective imediate, zic eu. Un preţ plătit pentru retragerea trupelor ruse din coasta Ucrainei Summitul acesta e mai degrabă un preţ plătit de către Washington pentru renunţarea de către Rusia la presiunea militară asupra Ucrainei, acum două luni. Preşedintele Joe Biden a trebuit să ridice telefonul, să vorbească cu Vladimir Putin, cum nu şi-a dorit-o, şi să solicite, formal, întâlnirea. Ulterior, costul s-a precizat în această întâlnire care a adus Rusia şi pe Putin în postura de a valorifica o oportunitate foto cu Biden, ca egal al său, cu afirmaţii măgulitoare făcute de Preşedintele american despre Putin – „un adversar care merită”, „dur, dar experimentat”, „deştept”, „Rusia e mare putere”. Exact lucrurile de care avea nevoie Putin pentru piaţa internă, pentru a câştiga alegerile din Duma de Stat – fără adversar – şi pentru a ridica cu câteva procente bune încrederea în persoana sa şi postura preşedintelui în percepţie cetăţenilor ruşi. Dezbaterea privind oportunitatea întâlnirii a fost una aprinsă şi în interiorul establishmentului american, în echipa lui Joe Biden. Cât despre oponenţi, cu precădere republicanii din Senat, reacţia a fost furibundă. Statele Unite au de gestionat o falie importantă, la nivel intern, iar presiunea asupra preşedintelui a fost importantă. Integral pe Adevarul
Supravieţuitoare Colectiv: Justiţia îşi vede de „lucrare” şi taie – pe viu însă – din speranţa mea că se va face dreptate. Alexandra Furnea, supravieţuitoare a incendiului din clubul Colectiv, comentează noul termen stabilit în dosarul Colectiv abia pentru 22 septembrie. Concluzia textului, în care vorbeşte despre visurile ei înaintea momentului ”Colectiv” şi rememorează noaptea incendiului, o trage pornind ideea că timpul îl măsoară în intervenţii chirurgicale: ”Ca un chirurg rău şi nepriceput, Justiţia îşi vede şi ea de „lucrare” şi taie – pe viu însă – din speranţa mea că se va face dreptate”. ”22 septembrie, 2021. 4 operaţii.Număr anesteziile pe care le voi suferi până atunci. Nu mai măsor demult timpul în zile, luni şi ani, ci în intervenţii. Ca un chirurg rău şi nepriceput, Justiţia îşi vede şi ea de „lucrare” şi taie – pe viu însă – din speranţa mea că se va face dreptate în dosarul Colectiv. Taie şi extirpă şansa la normalitate a acestui neam”, este concluzia postării scrise de Alexandra Furnea pe Facebook.Ea povesteşte cum incendiul din Colectiv i-a spulberat visurile. ”În lumea reală, stau singură în faţa unui laptop şi citesc acte de încheiere şi ştiri despre cele mai recente termene din faza de apel a dosarului Colectiv. Zilele de 14, 15 şi 16 iunie trebuiau să marcheze finalul calvarului acestor aproape 6 ani de bâjbâieli ale Justiţiei. Nu s-a întâmplat, ba dimpotrivă. Întâi, Curtea a propus din oficiu punerea în discuţie a schimbării încadrării juridice a faptelor inculpaţilor. Apoi, nu a putut să cadă de acord cu privire la acest aspect şi a decis ceva halucinant: disjungerea dosarelor. Integral pe Spotmedia
De ieri, dar excelent! Roexit prin decizia CCR 390/8 iunie 2021? Curtea Constituțională a publicat motivarea Deciziei 390/8 iunie 2021 prin care confirma legalitatea Secției speciale pentru investigarea infracțiunilor din justiție. Nimic din raționamentul CCR privind conformitatea reorganizarii judiciare cu principiile Constituției României nu este convingator. Însă chiar mai important decât legalitatea acestor reforme, pe care Parlamentul le poate modifica oricand prin amendarea legii privind Organizarea Judiciara, este poziționarea generala a sistemului juridic romanesc fata de dreptul european ca urmare a deciziei CCR. Relația dintre cele doua sisteme juridice este obiectul principal si miza centrala a Deciziei 390. In urma cu aproape o luna, pe 18 mai 2021, Marea Camera a Curtii de Justiție a Uniunii Europene s-a pronunțat asupra reorganizării judiciare din Romania din perspectiva dreptului european. Concluzia judecatorilor europeni este ca reorganizarea judiciara încalcă normele dreptului european pe care Romania este obligata sa le respecte ca membru UE. Potrivit principiilor fundamentale ale dreptului european, decizia Curtii Europene este obligatorie pentru toate instanțele naționale, inclusiv Curtea Constituțională. Insa, printr-un rationament ce combina ignoranta juridica selectiva si formalismul strategic, CCR a interpretat Constitutia Romaniei intr-un canon nationalist incompatibil cu dreptul european. Decizia CCR aduce Romania in colimatorul Comisiei Europe, alaturi de Ungaria si Polonia, ca o tara al carei sistem constitutional devine incompatibil cu principiile UE. Este important de prezentat pe scurt arhitectura constitutionala a dreptului european pentru a intelege radicalismul deciziei CCR. Integral pe Contributors
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Reușitele care ne îngroapă. Oricât de prost iese un lucru, îl declarăm „succes” și trecem mai departe
…. Și modul în care guvernul și președintele au gestionat criza sanitară și economică a fost un succes. Cel puțin așa ni s-a spus de fiecare dată când oficialitățile s-au referit la modul în care au acționat în timpul celor mai grele momente din pandemie. 32.000 de morți mai târziu, dacă întrebi, tot un succes vor spune că a fost. O economie debusolată și în vizibilă scădere, invers proporțională cu prețurile, care sunt în creștere. Un șomaj real ascuns sub declarații triumfaliste. Incapacitatea galopantă a guvernului de a colecta banii pe care îi are de colectat de la contribuabili. Împrumuturi externe care se rostogolesc în cascadă și speranța că salvarea va veni de la cele 15 miliarde de euro împrumutabili prin PNRR. Cam așa arată succesul gestionării unui an și trei luni de criză.
La fel stăm și cu succesul campaniei de vaccinare. Mai este nevoie de peste 700.000 de oameni care să parcurgă schema completă de vaccinare pentru a ajunge la 5 milioane de persoane imunizate prin vaccinare. Numărul celor care se vaccinează într-o zi a ajuns în zona 25.000-30.000, dintre care cei mai mulți sunt cei care fac rapelul. Peste două săptămâni, la rapel se vor prezenta 5.000-6.000 de oameni, iar numărul celor care își vor face prima doză de vaccin va depinde, probabil, de noile găselnițe ale primarilor. Micii sunt deja depășiți, trebuie să se treacă la ceva mai tare, mai atractiv.
…. Când se dovedește că succesul nu e nici pe departe succes, politicienii noștri au două modele de reacții. Ori dispar, așa cum face președintele Iohannis, ori neagă realitatea, așa cum face premierul Cîțu, care spune că, până la urmă, campania de vaccinare este un succes pentru că, iată, a scăzut numărul de infectări. Că nu s-au atins obiectivele, nici nu mai contează. Este de așteptat ca în curând să ni se prezinte drept un succes faptul că am început să refuzăm din vaccinurile care ne revin din contractele semnate de UE, să spunem că e un succes că se închid centrele de vaccinare cu mult înainte de a se încheia vaccinarea unui număr suficient de cetățeni și tot așa. Dacă nu putem obține succese reale, putem, măcar, să coborâm ștacheta și să mistificăm obiectivele, astfel încât să pară că am învins….”
https://www.libertatea.ro/opinii/succesele-care-ne-ingroapa-oricat-de-prost-ne-ar-iesi-un-lucru-il-declaram-succes-si-trecem-mai-departe-3604701
Lectura USA: Once the future, US now captive to its past
https://www.bbc.com/news/world-us-canada-57517781
Buna dimineata 🙂
https://politeia.org.ro/stiri-revista-presei/revista-presei-19-iunie-tara-pornografiei-din-primarii/67012/