Revista Presei – 17 august.”Just Stop Oil?! Cum vom mai produce medicamente, cosmeticale, mase plastice, cauciuc sintetic, produse de curățare, asfalt, insecticide, lubrefianți etc. ?”
17/08/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Crește numărul pacienților cu ateroscleroză, principala cauza a infarctului miocardic / Medic: Din ce în ce mai multe persoane de vârstă activă, de până în 50 de ani, dezvoltă o asemenea afecțiune” …. Boală, care are că factori de risc vârstă, sexul masculin, obezitatea, ereditatea, sedentarismul, hipertensiunea arterială sau diabetul zaharat, se manifestă prin îngroșarea peretelui arterial împiedicând astfel circulația sângelui dinspre inima spre celelalte organe. Vasele de sânge devin rigide că urmare a depunerii de lipide. „Se spune că ateroscleroza este o boală a bătrâneții. Din păcate, din ce în ce mai multe persoane de vârstă activă, de până în 50 de ani, dezvoltă o asemenea afecțiune. Iar una dintre cauzele care contribuie la scăderea vârstei de debut este alimentația nesănătoasă, bogată în grăsimi și carbohidrați, care duce la obezitate. Iar, de cele mai multe ori, obezitatea este legată de sedentarism. Astfel, se creează premisa formării și depunerii unor depozite de grăsime, denumite ateroame în literatură de specialitate, pe peretele interior al arterelor, îngustandu-le. în timp, depozitele cresc până ajung să blocheze complet vasul de sânge. Hipertensiunea arterială și fumatul sunt alți doi factori care contribuie la dezvoltarea aterosclerozei”, spune conf. dr. Stela Iurciuc – medic cardiolog primar – manager Spitalul Clinic CF Timișoara. Ateroscleroza este asimptomatică până în momentul în care leziunile produc efecte asupra fluxului de sânge. Practic, până începe blocarea vaselor. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Metoda struţului pe bani publici: cum dispar angajaţii din instituţiile publice când se întâmplă ceva? Studiu de caz: spitalul din Urziceni .… M-am lovit de un zid al lipsei de informaţii, al telefoanelor care sună fără să răspundă nimeni, al mailurilor la care nu a ajuns nicio confirmare de primire. Astăzi, la o săptămână de la cazul care a devenit public şi emblematic pentru mai multe spitale mici, reuşesc să vorbesc cu primarul din Urziceni, Constantin Sava. A fost mai mult un monolog pentru că singura întrebare la care mi-a răspuns a fost cea de confirmare că la celălalt capăt al „firului” este primarul oraşului. I-am spus cine sunt şi de ce îl sun, voiam să înţeleg ce înseamnă suspendarea managerei spitalului din Urziceni şi mi-a închis. Am încercat din nou, de pe numărul meu nu mai reuşesc să sun la domnul primar. Primul „struţ”. Sun la primărie, îmi răspunde după două apeluri cineva, îmi spune că primarul a ieşit în urmă cu două minute, vice-primarul nu este în instituţie. Alt „struţ”. ….. Sun la spital, la vreo cinci numere, de la secretariat, la achiziţii publice, contabilitate, director financiar, fără niciun rezultat. Alţi „struţi”. …. Miza nu este să ştie un jurnalist din Bucureşti cine este şeful unei instituţii publice. Miza stă, de fapt, în zecile de mii de lei care pleacă din „buzunarul” statului către angajaţi care nu oferă asistenţă medicală, nu răspund la telefon, nu ştiu, nu pot să ajute. Managerul spitalului din Urziceni, oricine ar fi în locul celei suspendate, încasează lunar 10.000 de lei net. …..” Integral: https://www.zf.ro
“Un renumit medic, despre neîncrederea românilor în vaccinuri: ”O rată de vaccinare mai redusă este în Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud şi Papua Noua Guinee” …. Într-o postare pe Facebook, el arată că într-o statistică la nivel mondial din acest an privind rata de vaccinare cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), România se află pe locul 175, doar patru ţări având o rată de vaccinare mai redusă. … ”În ceea ce priveşte rata de vaccinare, România se află pe ultimele locuri la nivel internaţional. Astfel, într-o statistică la nivel mondial din 2023, cu privire la rata de vaccinare cu vaccinul DTP1 (difteric, tetanos, pertusis), România se află pe locul 175, doar patru ţări având o rată de vaccinare mai redusă: Guineea Ecuatorială, Nigeria, Sudanul de Sud şi Papua Noua Guinee! Dintre ţările din spaţiul european, cele mai apropriate sunt Bosnia-Herţegovina şi Ucraina, aflate cu 23, respectiv 24 de poziţii mai sus faţă de ţara noastră! ….” Integral: https://ziare.com
“Când statul îi pune la plată pe cei mici, dar închide ochii la marii profitori din economie Excepții peste excepții, facilități, multinaționale cu profit declarat cât al unui butic sau pensii speciale plătite și din contribuțiile celor care trag din greu pentru salariul minim. Acesta este contextul în care coaliția PSD-PNL încearcă acum să scoată bani din piatră seacă, după ce România a trăit ani întregi cu bani din împrumut. De șapte ani, România trăiește într-un miraj financiar. De când Liviu Dragnea desena la tablă, în 2016, cum va da bani pentru toată lumea prin programul de guvernare, echipele care s-au succedat la Palatul Victoria au împărțit care-ncotro: majorări de salarii la bugetari, facilități fiscale pentru construcții, industrie alimentară și agricultură, ajutoare pentru multinaționale, ajutoare pentru pandemie, ajutoare pentru turism, vouchere, sporuri, dobânzi compensate, subvenții la energie. În toți acești ani, România a trăit însă multe peste posibilitățile sale. Așa că aproape anual, Guvernul a inventat tot felul de taxe. Mai întâi a fost „revoluția fiscală”, când statul a trecut în totalitate contribuțiile sociale și de sănătate pe angajat, țara noastră fiind unica din lume cu acest model. …. Au venit apoi legea salarizării bugetare și legea pensiilor, la rândul lor cu alte promisiuni de creșteri masive. Dar a venit și Ordonanța 114 din 2018, prin care statul a introdus o sumedenie de taxe în energie, telecomunicații, schimbări la Pilonul II de pensii și plafonări. Efectul: Exxon a plecat din România, iar producția de gaze din Marea Neagră nu a început nici măcar acum. Serviciile de telefonie s-au scumpit, iar o serie de companii din energie au plecat și ele. …. Consiliul Fiscal a tot avertizat, presa a tot scris, Comisia Europeană ne-a transmis că trebuie să reducem deficitul. Pandemia ne-a prins deja cu probleme financiare imense, astfel încât deficitul bugetar, adică diferența între veniturile și cheltuielile statului, a fost de 9,2% din Produsul Intern Brut (PIB) în 2020. Imens, luând în considerare că tratatele europene impun o limită de 3%. Având în vedere că statul român colectează cam o treime din PIB la buget anual, practic un leu din patru cheltuiți în pandemie era împrumutat. 25%! …. Ce au făcut guvernanții? Reformele le-au lăsat pentru mai târziu, mai întâi au dat 65 de miliarde de lei primarilor ca să-i toace local. Vorbim de programul Anghel Saligny. …. În timp ce magistrații încasează pensii de 20.000 de lei, pensia medie este de 2.100 de lei, de aproape zece ori mai puțin. Nu au făcut reforma bugetară, deși s-au acumulat inegalități în sistem, iar profesorii au ieșit în stradă, amenințând cu blocarea anului școlar, pentru a-și striga nemulțumirile. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Top 100 de companii pe pierderi anul trecut au adunat o gaură de 8 mld. lei. De unde încasări la stat? În 2022, un an marcat de inflaţie record şi de dobânzi în creştere, mediul de business din România în ansamblul său a raportat pierderi de 33,9 mld. lei .…Din total, 24 de firme au avut anul trecut un minus de cel puţin 100 de milioane de lei fiecare. Spre comparaţie, în 2022, un an marcat de inflaţie record şi de dobânzi în creştere, mediul de business din România în ansamblul său a raportat pierderi de 33,9 mld. lei. Cei mai mulţi bani au pierdut microîntreprinderile – 15,1 mld. lei, în timp ce, la total, 8,6 mld. lei reprezintă „contribuţia“ întreprinderilor mari, cele care cântăresc cel mai greu în economie, e vorba despre firmele care au peste 250 de angajaţi şi afaceri mai mari de 50 de milioane de euro (250 de milioane de lei) anual. Întreprinderile mici au raportat pierderi de 4,8 miliarde de lei, iar cele mijlocii de 5,3 miliarde de lei, potrivit Registrului Comerţului. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Sfârșitul visului lui Oppenheimer. Unde dau greș noile modele de reactoare nucleare, care urmează să fie instalate și în România – Analiză Costuri care au explodat, nu rezolvă problemele legate de deșeurile nucleare, iar impactul pozitiv al reactoarelor nucleare de mici dimensiuni asupra schimbărilor climatice rămâne deocamdată o simplă promisiune, arată profesoara Allison Macfarlane, fostă șefă a Comisiei de Reglementare Nucleară din SUA, într-o analiză publicată de IAI News. ….. Există multe companii noi de reactoare modulare mici în SUA, Canada, Marea Britanie, Europa, China și în alte părți, iar modelele de reactoare în sine sunt, de asemenea, numeroase. Există versiuni mai mici ale reactoarelor cu apă ușoară, cum ar fi cele din SUA, Franța, Japonia ș.a. Există și modele mai „avansate”, cum ar fi reactoarele rapide răcite cu sodiu (Oklo și proiectul companiei Terrapower a lui Bill Gates), reactoarele cu gaz de înaltă temperatură și reactoarele cu sare topită. …. Cele mai multe dintre aceste modele sunt doar atât: modele. Foarte puține dintre reactoarele modulare de mici dimensiuni propuse au făcut obiectul unor demonstrații și niciunul nu este disponibil pe piață, cu atât mai puțin a fost autorizat de un organism de reglementare nucleară. În domeniul ingineriei, noile tehnologii trec de la faza de proiectare, prin faza de demonstrație (de obicei la scară mică), până la faza la scară reală și comercială. În timpul fiecărei faze se fac modificări la proiectare pe baza feedbackului privind ceea ce a funcționat și ceea ce nu a funcționat. Singurul proiect certificat în SUA vine și în România O companie americană, NuScale, este singurul proiect de reactor de mici dimensiuni din SUA care a primit „certificarea proiectului” din partea NRC. NuScale a încheiat un acord cu UAMPS, un consorțiu de companii de utilități, pentru a construi primele reactoare în Idaho, în SUA. Însă NuScale nu va construi proiectul deja certificat în Idaho. Compania a depus o nouă cerere la NRC pentru a construi un model mai mare și, probabil, mai economic al reactorului. Cu toate acestea, estimările de cost pentru reactor au crescut de la 55 de dolari/megawatt electric în 2016 la 89 dolari/megawatt electric în 2023, potrivit Institutului pentru Economie Energetică și Analiză Financiară. ….. Reactoarele avansate nu rezolvă problemele legate de deșeurile nucleare Experiența recentă din SUA și Europa nu anunță un succes pentru noile construcții de SMR. Cele două construcții de reactoare de putere evolutive (EPR) de concepție franceză au depășit cu mult bugetul și programul. Cel din Finlanda trebuia să coste inițial 3 miliarde de euro și să fie inaugurat în 2009. În cele din urmă, a început să producă energie electrică în 2023, la un cost de 11 miliarde de euro. O poveste similară există în Franța, unde EPR de la Flamanville trebuia să înceapă să funcționeze în 2012, la un cost de 3,5 miliarde de euro. În schimb, acesta este încă în construcție, iar costurile au explodat la 12,4 miliarde de euro. ….. ” Integral: https://www.libertatea.ro
“„Sulina e ca o autostradă”. NY Times: Cândva căutat de observatorii de păsări, canalul a ajuns o rută vitală pentru grânele ucrainene, sub umbrela NATO …. În vreme ce riscurile din regiune cresc cu fiecare bombardament, Canalul Sulina, a continuat însă să funcționeze în siguranță, devenind astfel o rută bună pentru cereale, mulțumită umbrelei protectoare a NATO, scrie New York Times. Canalul, observă cotidianul american, era mai degrabă cunoscut de iubitorii de natură, care veneau aici să urmărească și să fotografieze păsările. Acum, el a a devenit o cale strategică pentru exportul cerealelor ucrainene. …. Volumul cerealelor exportate pe Dunăre se va dubla Oficialii din România, Ucraina, UE și SUA discută acum despre sporirea volumului de cereale exportate. După o întâlnire de vineri a oficialilor europeni și americani în Galați, James O’Brien, coordonatorul pentru sancțiuni al administrației Biden, a declarat că volumul de cereale ucrainene exportate prin Dunăre „va fi mai mult decât dublu”. El nu a precizat un termen. Dar, scrie New York Times, oficialii au discutat despre măsuri menite nu numai să mențină Canalul Sulina deschis, ci și să îi extindă rolul, inclusiv prin instalarea de noi echipamente de navigație, astfel încât navele să îl poată folosi non-stop, nu doar în timpul zilei. Înainte de debutul invaziei ruse în Ucraina, anul trecut, a spus O’Brien, 100.000 de tone de cereale ucrainene erau transportate lunar pe Dunăre. În cele 18 luni care au trecut de atunci, această cantitate a crescut de zece ori, ajungând la un total de peste 20 de milioane de tone. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Surse: Coaliția nu mai cheamă parlamentarii din vacanță. Pensiile speciale și măsurile fiscale amânate pentru la toamnă…”
https://www.digi24.ro/stiri/actualitate/politica/surse-coalitia-nu-mai-cheama-parlamentarii-din-vacanta-pensiile-speciale-si-masurile-fiscale-amanate-pentru-la-toamna-2466825
Buna ziua.
Cum am scris ieri.
Ăștia sunt in stare exclusiv : frecție la picior de lemn.
Trag de timp că vin alegerile în 2024.
Ulterior, bătut la ușa FMI.