Revista Presei – 16 septembrie.„Se putea rezolva criza bugetară fără să fie afectate veniturile românilor? Analist economic: „Guvernul Bolojan a transformat-o într-o criză economică” ….”
| 16/09/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Se putea rezolva criza bugetară fără să fie afectate veniturile românilor? Analist economic: „Guvernul Bolojan a transformat-o într-o criză economică” ….. „Fondul Monetar Internațional este un contabil – e adevărat, un contabil de excepție, bine pregătit. El se referă la cifre, compară cifre, nu se referă la ceea ce există în spatele acestor cifre. Nu e vorba aici de un bilanț la un magazin de la colțul străzii, e vorba de bilanțul unei țări. În spatele fiecărei cifre se află starea națiunii, adică ceea ce se întâmplă cu poporul român,” a declarat Coșea, potrivit Antena 3 CNN. Acesta a precizat că, dacă acest pachet de măsuri este bun, „e bun pentru reducerea deficitului”. „Dar cu ce preț au fost măsurile luate eficiente? N-au fost eficiente, pentru că inflația a crescut în permanență, deficitul s-a redus foarte puțin, iar creșterea economică este cât se poate de redusă”, a spus Mircea Coșea. Analistul economic a subliniat că această criză bugetară putea fi evitată fără a atinge veniturile populației. „Deci, hai să discutăm pe rând. Criza bugetară se putea rezolva fără să atingă veniturile populației și anume printr-o ușurare a fiscalității asupra mediului de afaceri, acolo unde se creează valoare și care aduce bani la buget. În al doilea rând, printr-o creștere importantă a programului de investiții și în al treilea rând, prin accesarea fondurilor străine, fie comunitare, fie de la alte surse. Nimic din toate acestea nu s-a întâmplat în România. Măsurile au fost total diferite – nu s-a întâmplat ce se întâmplă în Germania, ce se întâmplă în Polonia, în Italia. Lucrurile merg total diferit. La noi, Guvernul Bolojan a introdus niște lucruri care au transformat criza bugetară în criză economică,” a adăugat el. În ceea ce privește renunțarea la plafonările pentru alimente de bază, în contextul unei crize economice, „prețurile vor crește și mai mult”. ….” Integral: https://ziare.com/
“Raport Erste / Costurile restabilirii credibilității fiscale pentru România: creștere economică mai lentă și inflație mai mare / Planurile fiscale, apreciate de investitori și agențiile de rating …. Datele privind PIB-ul pentru prima jumătate a anului indică faptul că 2025 va fi încă un an cu o creștere sub potențial. Totuși, economia a arătat o reziliență mai mare decât se aștepta inițial. În funcție de evoluția în a doua jumătate a anului, există posibilitatea unor surprize pozitive privind creșterea. O atitudine precaut optimistă descrie cel mai bine perspectiva actuală a României. Deși reziliența este notabilă, dezechilibrele macroeconomice persistente și provocările structurale profunde continuă să amplifice riscurile externe, pe fondul unei cereri interne slăbite, lăsând redresarea pe un teren fragil, se arată în raport În același timp, această reziliență ascunde un echilibru delicat. Consolidarea fiscală a devenit ancora principală a credibilității politicilor. Eforturile guvernului de a reduce deficitele – printr-o combinație de măsuri fiscale și restrângere a cheltuielilor – au fost suficiente pentru a menține ratingul de investiții al României. Această realizare nu este de neglijat, având în vedere nevoile ridicate de finanțare și dependența de investitorii străini. Totuși, ajustarea nu vine fără costuri; o creștere mai lentă a investițiilor publice și un sprijin fiscal limitat pot afecta dinamica PIB-ului, iar indicatorii previzionali indică o temperare a impulsului economic în a doua jumătate a anului. ….. “Pentru 2026, păstrăm prognoza de creștere a PIB la +2,1%. Absorbția fondurilor UE și investițiile de stat sunt cruciale pentru creșterea PIB pe termen scurt, deoarece 2026 este ultimul an al RRP. România are o expunere limitată la tarifele SUA, iar impactul negativ general vine mai ales prin canalul indirect prin principalii parteneri comerciali din UE.”, subliniază raportul. …..” Integral: https://economedia.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/ilie-bolojan-instantguvernconfbolojan007inquamphotosoctavganea-1-1024x597.jpg?resize=158%2C92&ssl=1)
“Nu doar a „șpagă de supraviețuire” miroase la Palatul Victoria. Ci și a gogoși și analfabetism economic …..În opinia mea, de multe ori nu e vorba că Bolojan nu înțelege mecanismele „fine” ale economiei, dar chiar nu le înțelege pe cele mai simple. Deși este matematician, în economie are probleme grave în a înțelege care este „deîmpărțitul” și care este „împărțitorul”. Conștient fiind de acest lucru, el este „dirijat” (ca și matematicianul Dan cu propunerile sale de șefi la SRI și SIE), prin diverși „consilieri”/demnitari – gen „spăguitorul de supraviețuire” Dragoș Anastasiu, dar mai ales, prin „alții”. Fundamentele înțelegerii economiei de către Bolojan pare rezultatul răsfoirii revistei „presei”. Un caz concret – în conferința de presă de la guvern din 2 septembrie, când a fost întrebat, de foarte mult bun simț: „câți oameni vor fi dați afară, ce cheltuieli ați economisi și cât ar crește rata șomajului în România cu aceste concedieri în administrația publică”. „Vă rog să faceți un calcul…” Avem un premier leneș, căruia îi e lehaamite să ne spună fundamentări riguroase? „130.000 de angajați efectiv din administrația publică locală, din care, așa cum v-am spus, se vede evident că o parte sunt în plus. De ce? Pentru că primării identice, cu probleme identice au număr de angajați diferit. Și primăria cu număr de angajați mai mic merge cel puțin la fel de bine ca și primăria supradimensionată, doar că banii pe care îi primește îi folosește în mod direct pentru cetățeni. 10% înseamnă 13.000 de posturi – se poate face un calcul pentru 5% pentru 15%”… a spus Bolojan. 1. Pentru a-și susține teoria creșterii economice și revenirii economiei prin măsuri recesioniste, pare că domnul Bolojan inventează cifre. Gen 130.000 de angajați în administrația publică locală. Oricum ai da-o, cei 130.000 de angajați din administrația publică locală nu „pică” pe cele mai recente date oficiale comunicate de Ministerul Finanțelor, pentru iunie 2025, acolo unde finanțele declară în dreptul autorităților executive locale numărul de 281.520 de posturi ocupate. Deci, care 130.000? ….Este legitim să mă întreb dacă nu cumva domnul Bolojan a citit de pe o foaie că ar fi bine să dea afară cam 15.000 de salariați din sectorul public anul acesta, și a inventat cifra de 130.000, ca să iasă procentul spre 10%? Dacă răspunsul este da, atunci acesta este un argument că domnul Bolojan este „dirijat”, fiind genul de reformist cu scopul de a băga bani în propria gură. O să vă întrebați: dirijat de cine? Nu am un nume și un prenume, dar pot să vă mărturisesc ce mi-a spus, în urmă cu ceva timp, un om foarte informat: „Securitatea nu l-a trădat pe Ceaușescu în decembrie 1989. Continuau să îi dea informațiile, dar nu îi ofereau și interpretarea lor. Apoi, imediat după ce a zburat cu elicopterul, au preluat puterea”. 2. Întrebările lui Adrian, din conferință de la guvern, au fost perfect legitime. Spre exemplu: cât ați economisi? …..Da, salariul mediu net în sectorul public este mai mare decât cel pe economie: 7.215 lei lunar, față de 5.539 de lei, ceea ce în opinia mea este o distorsiune cauzată în principal de toleranța sistemului față de cei care fură de la buget, ceea ce Bolojan face mai abitir (majorează taxele contribuabililor corecți) de când a devenit premier. Nu cumva această distorsiune este creată de până la cei un milion de români care deși sunt în vârstă de muncă, nu apar ca salariați, al doilea cel mai mare procent din UE (după Italia)? Și cine e de vină pentru favorizarea muncii la negru și a firmelor-fantomă? ….Deci, cât ar însemna 13.000 de salarii nete pe care statul român nu le-ar mai achita, prin „marea reformă”? 13.000 x 7.215 lei, adică 93,9 milioane de lei lunar, adică 1,12 miliarde lei în 12 luni (circa 222 de milioane de euro. Adică, cel mult 0,05% din PIB, adică nimic, la un deficit bugetar de peste 8% din PIB. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/09/judecatori-hepta6785585-scaled.jpg?resize=161%2C89&ssl=1)
“Când robe negre blochează economia: magistrații și „greva privilegiilor” România trece printr-o perioadă grea. Prețurile cresc, deficitul bugetar apasă tot mai mult, iar economia abia se ține pe linia de plutire. În acest context, cei care ar trebui să fie un reper de echilibru – judecătorii și procurorii – aleg să își închidă sălile de judecată. O „grevă” mascată, deși legea le interzice clar acest lucru. …. O grevă pentru privilegii, nu pentru dreptate Motivul? Pensia specială. Nu vorbim de apărarea independenței justiției, nici de garantarea drepturilor cetățeanului, ci de menținerea unor beneficii uriașe față de restul societății. E greu de explicat unui român care abia își plătește facturile că instanțele sunt blocate pentru că magistrații nu acceptă să aibă o pensie „doar” de câteva mii de euro. Cine suferă cu adevărat? Nu Guvernul, nu Parlamentul. Ci cetățeanul simplu și firmele care încearcă să supraviețuiască. O mamă care așteaptă să primească pensia alimentară pentru copilul ei vede cum procesul se amână pe termen nedefinit. Un salariat concediat abuziv trebuie să aștepte luni în plus ca să i se facă dreptate. O firmă care are bani de recuperat rămâne blocată, fără resurse pentru salarii și investiții. Statul nu-și poate încasa banii din litigiile fiscale, iar gaura la buget se adâncește. În loc să lovească în guvernanți, protestul lovește exact în oamenii care au cea mai mare nevoie de justiție. Cinismul momentului E greu să vorbești de „onoarea robei” când transformi tribunalul în instrument de șantaj. ..…Platon avertiza că statul se prăbușește atunci când cei care ar trebui să-l apere își urmăresc doar interesele proprii. Exact asta se întâmplă astăzi, când robe negre părăsesc sălile de judecată nu pentru drepturile oamenilor, ci pentru propriile pensii…..”” Integral: https://www.libertatea.ro/
“NS: Importul de energie electrică al României a crescut cu 54,1%, în primele şapte luni, iar exportul cu aproape 24%. Consumul populaţiei a crescut cu circa 4%, iar iluminatul public a scăzut cu 7% .... ”Principalele resurse de energie primară, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, au totalizat 19.290.400 tone echivalent petrol (tep), în creştere cu 718.700 tep faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024. Producţia internă a însumat 9.543.800 tep, în scădere cu 401.100 tep (-4%) faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, iar importul a fost de 9.746.600 tep, în creştere cu 1.119.800 tep (+13%)”, arată datele INS. În această perioadă, resursele de energie electrică au fost de 40.335 milioane kWh, în creştere cu 1.511 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024. Producţia din termocentrale a fost de 9.572 milioane kWh, în scădere cu 349,4 milioane kWh (-3,5%). Producţia din hidrocentrale a fost de 7.208 milioane kWh, în scădere cu 2.530 milioane kWh (-26%), iar cea din centralele nuclearo-electrice a fost de 6.105 milioane kWh, în creştere cu 43,1 milioane kWh (+0,7%). Producţia din centralele electrice eoliene, în perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2025, a fost de 3.398 milioane kWh, în scădere cu 359 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, iar energia solară produsă în instalaţii fotovoltaice în această perioadă a fost de 2.929 milioane kWh, în creştere cu 803,5 milioane kWh faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024. Consumul final de energie electrică în această perioadă, a fost de 29.366 milioane kWh, cu 0,1% mai mare faţă de perioada 1 ianuarie – 31 iulie 2024, consumul final de energie electrică în economie a scăzut cu 1%, consumul populaţiei a crescut cu 3,9%, iar iluminatul public a înregistrat o scădere cu 7%. Exportul de energie electrică a fost de 8.105 milioane kWh, în creştere cu 1.558 milioane kWh. …..” Integral: https://www.news.ro/
“Opinie Radu Crăciun director general BCR Pensii: De ce stagnează preţul acţiunilor Hidroelectrica .…. Ceea ce ne duce la intrebarea extrem de importanta la care cred ca Hidroelectrica inca trebuie sa raspunda in fata investitorilor actuali si potentiali. Care sunt obiectivele pe termen lung ale companiei sau, mai degraba, care este viziunea conducerii companiei si a CS-ului in legatura cu viitorul Hidroelectrica? Iar numele companiei cred ca este departe de a oferi un raspuns de la sine inteles. Un raspuns credibil si pertinent la o astfel de intrebare este esential pentru succesul pe termen lung al companiei si pentru predictibilitatea atat de draga investitorilor. Caci, trebuie sa recunoastem ca o companie atat de dependenta de regimul hidrografic si pluvial nu ofera prea multa predictibilitate. Iar in viitor, va oferi, probabil, si mai putina. Ceea ce Hidroelectrica trebuie sa explice foarte clar investitorilor este care va fi efectul preconizat al schimbarilor climatice asupra regimului hidrografic din Romania si cum isi propune compania sa se protejeze de astfel de riscuri prin diversificarea surselor de energie. 2025 ofera o mostra in ce priveste provocarile carora Hidroelectrica va trebui sa le faca fata in viitor, in lipsa unei diversificari a surselor de energie. Viziunea, obiectivele pe termen lung si strategia asociata pe care investitorii le asteapta de la companie ar trebui sa explice concret cum va arata mix-ul de energie regenerabila al companiei peste 10 ani, pasii de parcurs pentru a-l atinge, termenele si da, in final, valoarea investitiilor/achizitiilor preconizate, precum si sursa lor de finantare. Acest proces de planificare strategica pe termen lung ar fi esential inclusiv din perspectiva discutiei legate de vanzarea de noi actiuni ale Hidroelectrica la bursa. In functie de valoarea si structura investitiilor s-ar putea decide daca actiunile vor fi vandute de statul roman pentru a acoperi cheltuieli bugetare, daca actiunile vor fi emise de Hidro pentru a-si finanta proiecte ambitioase de diversificare energetica prezente in strategie sau daca obiective duale ar necesita o abordare mixta. Un alt element care preocupa, probabil, investitorii este masura in care acceptarea unui numar nelimitat de clienti retail este o decizie care are o ratiune de business sau decizia este guvernata de alte criterii ne-economice precum protectia sociala. …..In lipsa unei strategii clare de diversificare in surse complementare de energie, Hidroelectrica va fi obligata sa achizitioneze din ce in ce mai multa energie de la alti producatori non-hidro, lucru care deja se intampla. Intrebarea la care pare sa nu existe astazi un raspuns clar este: in ce masura achizitiile acestea sunt si vor fi facute in pierdere din dorinta de a tine sub capac preturile oferite de Hidroelectrica populatiei…...” Integral: https://www.zf.ro/
“Fructele otrăvite ale neîncrederii Recenta decizie a Guvernului României, de a nu permite (decât în cazuri excepționale) retragerea integrală de către beneficiari a sumelor acumulate în fondurile de pensii a reliefat două racile care macină societatea românească: educația precară (în cazul de față, cea economică), respectiv neîncrederea generalizată a cetățenilor în orice decizie a statului (chiar și când respectivele decizii le sunt favorabile). Să începem cu ceea ce ar fi trebuit explicat pe toate canalele mass media și social media. Din punct de vedere economic, pilonul II al sistemului de pensii a fost proiectat, încă de la început, ca un supliment la pilonul I, astfel încât retragerea din activitate a cetățeanului să nu ducă la o scădere drastică a nivelului de trai. Este important, așadar, ca beneficiarul să aibă un flux continuu de venituri suplimentare (față de pensia primită prin pilonul I), pe o perioadă cât mai lungă de timp, pentru nivelarea consumului inter-temporal. Prin urmare, sumele acumulate în pilonul II nu sunt și nu au fost niciodată echivalente cu un depozit bancar, care să poată fi lichidat în întregime la scadență. ….. Din punct de vedere juridic pilonul II nu funcționează (așa cum eronat se afirmă) ca un contract între privați, respectiv între cetățeni și Fondurile de pensii, întrucât: 1. statul a fost cel care a inițiat acest proces, acceptând să aloce o parte din sumele colectate prin Contribuțiile de Asigurări Sociale către Fondurile private de pensii, conștient fiind că acestea pot genera randamente superioare. Este corect să spunem, că, fără această inițiativă a statului, majoritatea deponenților la pilonul II nu ar fi luat vreodată în considerare constituirea de pensii private (a se vedea în acest sens numărul mic de contribuabili la pilonul III); 2. statul a fost și este cel care supraveghează și reglementează funcționarea Fondurilor de pensii private, asigurându-se că acestea nu aduc pierderi deponenților, ci generează câștiguri rezonabile; 3. statul are tot interesul ca cetățenii săi să beneficieze de pensii decente (prin însumarea sumelor din pilonul I și pilonul II) pe o perioadă cât mai lungă a bătrâneții lor, astfel încât să nu aibă și de aici o eventuală sursă de nemulțumiri și revolte sociale. În paranteză fie spus, cei care au solicitat și au obținut o creștere a retragerii inițiale (de la 25% la 30% din sumele acumulate) și o scurtare a perioadei de încasare (de la 10 la 8 ani) și- au înscris două autogoluri imparabile: vor beneficia mai puțin timp de niște sume mai mici (față de cazul în care ar fi produs randamente mai mari, sub administrarea în continuare de către Fondurile de plată). ….” Integral: https://republica.ro/
“INTERVIU Un altfel de răspuns la întrebarea „trebuia sau nu doborâtă drona rusească intrată în România?” / Armand Goșu: Cu dronele sale în România și Polonia, Rusia vrea să demonstreze ceva, nu să testeze Decizia de a nu doborî drona rusească ajunsă în spațiul aerian al României a fost rezultatul întâmplării, nicidecum al vreunei analize profunde, consideră istoricul Armand Goșu: „Nu cred că a fost vreo strategie, la noi e multă improvizație și haos”. …. Istoricul consideră că în cazul Poloniei a fost vorba despre „un atac clar, deliberat, țintit”, cu cel puțin 19 drone care au avansat mulți kilometri în interiorul Poloniei, spre deosebire de situația din România. El spune că nu este convins că în cazul României a fost vorba despre un atac deliberat, ci mai degrabă despre „o dronă rătăcită”. Comparația între cele două incidente scoate la iveală diferențe semnificative între România și Polonia, cele mai importante țări de pe flancul estic al NATO, mai spune Armand Goșu. …. Rușii au făcut aceste provocări ca să arate limitele NATO, lipsa de coeziune a Alianței, deci o operațiune de discreditare. Iar aceste atacuri deliberate cu drone au și alt obiectiv important – să inducă spaimă în populație și să anestezieze voința elitei de a rezista în fața agresiunii Rusiei. În același timp, pe baza informațiilor pe care le am în acest moment, eu nu cred că atacul din 10 septembrie din Polonia și cel din 13 septembrie din România sunt similare. În primul caz, este un atac clar, deliberat, țintit, cel puțin 19 aparate au avansat mulți kilometri în interiorul Poloniei. Avem un aparat fără pilot care a traversat jumătate de țară, aproape 250 de kilometri. În ceea ce privește România, e vorba de un singur aparat, care a intrat aproximativ 10 kilometri, s-a învârtit aproape o oră prin zonă, la mică altitudine și, în cele din urmă, a plecat să bombardeze Ucraina, spre ușurarea MApN-ului. Dar s-a prăbușit ceva mai încolo. …. Cred că Moscova s-a jucat cu focul și acum regretă. Exercițiul Zapad 2025, executat de militari din Belarus și Rusia, pe teritoriul Belarus, a dus la punctul de fierbere opinia publică din Polonia. Lumea nu e atentă la detalii, la faptul că în acest an exercițiul se concentrează pe planificare, pe colaborarea dintre statele majore, la diverse niveluri, că participă mai puțini militari decât în alți ani, că este preponderent defensiv. T Toți ne amintim de faptul că Zapad 2021 a oferit Rusiei prilejul să disloce în Belarus trupele care au participat la 24 februarie 2022 la invadarea Ucrainei. Dezamăgită de atitudinea mai puțin fermă a aliaților din NATO, de reacția lui Trump care vineri declara, la FoxNews, „în ceea ce privește Polonia, nu voi apăra pe nimeni”, guvernul de la Varșovia a luat decizia curajoasă de a bloca pe termen nedefinit cele trei treceri de la frontiera cu Belarus, pe unde se revarsă către Europa mărfurile chinezești, care traversează teritoriul Rusiei. Fiecare zi de vamă închisă înseamnă pierderi de sute de milioane de dolari pentru Rusia, țară de tranzit, dar și pentru China. Deci, atunci când vrei să contezi, când vrei ca Putin să te ia în serios iar aliații din NATO să te respecte, înveți cum se doboară dronele rusești și tragi asupra lor. Și treci la măsuri ferme, cum ar fi închiderea punctelor de trecere a frontierei, blocând circulația persoanelor și bunurilor care vin dinspre vecini agresivi, care erau convinși că pot face orice, pentru că nimeni nu le va răspunde. …..” Integral: https://hotnews.ro/
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2025/08/trump-putin-alaska-profimedia.jpg?resize=165%2C91&ssl=1)
“Cum îl manipulează Vladimir Putin pe Donald Trump: „Ca pe Nintendo!”. Explicațiile unui expert britanic în conflicte Vladimir Putin (72 de ani) și Benjamin Netanyahu (75 de ani) îl manipulează pe Donald Trump (79 de ani) ca pe un joc video Nintendo, susține profesorul britanic Anthony Glees, expert în conflicte, care susține că dronele rusești au reprezentat un „atac asupra Poloniei” a fost deliberat și că „Marea Britanie ar putea fi următoarea țintă”, relatează Daily Star. ….„Nu există nicio îndoială că această încălcare – sau, ca să-i dăm numele corect, acest atac asupra suveranității Poloniei – a fost total deliberat și intenționat din partea lui Putin”, a declarat Anthony Glees. …. Glees consideră că acțiunile lui Putin sunt calculate: „El este un ucigaș rece și cinic și vrea nu doar ca Ucraina să cadă sub cizma lui, ci fiecare membru NATO de după 1997”. Asta îi va oferi oportunitatea de a controla destinele noastre, ale tuturor celor din Europa, oriunde am trăi. Dacă noi, cei din Marea Britanie, nu ne putem proteja granița maritimă de mii de migranți, nu ne vom putea proteja de el. Expertul britanic a criticat și reacția diplomației britanice, care a sugerat că ar putea fi vorba de o eroare: „Acest lucru este o prostie. Fie că e vorba de 4 sau 40 de drone, traiectoriile de zbor ale acestora sunt programate cu mare atenție și vor fi fost aprobate personal de Putin”. …. Profesorul Glees l-a caracterizat pe fostul președinte american Donald Trump drept „din ce în ce mai nedumerit, slab și derizoriu. Limitele puterii sale au fost expuse în fața întregii lumi”. ….Ceea ce demonstrează atât Putin, cât și Netanyahu lumii întregi este că într-adevăr l-au manipulat pe Trump ca și cum ar fi fost un joc video Nintendo. „Nu a fost informat la timp despre atacul Israelului asupra conducerii Hamas din Qatar, le-a spus aliaților săi qatarioți la 10 minute după ce atacul fusese finalizat”, a explicat Glees. „Israelul ar fi putut ucide liderii Hamas care operau din Qatar în orice zi a săptămânii, în ultimele 18 luni. Au ales să nu o facă, deoarece uciderea liderilor teroriști nu pune capăt atacurilor teroriste și, dacă îi ucizi pe lideri, nu ai pe nimeni cu care să negociezi eliberarea ostaticilor pe care vrei să-i fie returnați. Atât Putin, cât și Netanyahu l-au jucat pe Trump ca și cum ar fi fost un joc pe calculator Nintendo”, observă experul britanic. …. „Există un singur răspuns la ceea ce s-a întâmplat în Polonia și anume ca NATO să lanseze un atac aerian asupra fabricilor iraniene care produc aceste drone și să le distrugă. Imediat! Trebuie să-l punem pe Putin în defensivă cât mai urgent”, a conchis prof. Glees. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“În caz de război, naționaliștii sunt de acord să aducem nepalezi pe care să-i trimitem pe front Un nou sondaj de opinie realizat de IMAS și preluat de mass-media arată că nu toți românii sunt intoleranți față de migranții veniți la muncă din Nepal, Bangladesh sau alte țări asiatice. De fapt, arată că i-ar primi cu brațele deschise, cu condiția să fie tot primii care sunt trimiși pe front în caz că ne mobilizăm la război cu Rusia. „Știți, eu am platfus, de-aia nu pot să mă deplasez nici până la Mec să-mi iau un burger, trebuie să comand. Acești nobili domni din Nepal m-au ajutat enorm. Totodată sufăr și de chelie, ceea ce mă face incompatibil cu serviciul militar, că mi-ar aluneca casca de pe cap. Dar sunt dispus oricând să comand un nepalez pentru front, prin Glovo”, spune Robert Acrișor, un bucureștean naționalist și patriot. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Donald Trump dă în judecată New York Times pentru defăimare. Cere despăgubiri uriașe
Președintele SUA, Donald Trump, a declarat luni că va intenta un proces pentru defăimare și calomnie împotriva New York Times, solicitând despăgubiri de 15 miliarde de dolari, la câteva zile după ce ziarul american a publicat articole despre legăturile liderului de la Casa Albă cu presupusul traficant sexual Jeffrey Epstein, scrie Reuters…..”
https://hotnews.ro/donald-trump-da-in-judecata-new-york-times-pentru-defaimare-cere-despagubiri-uriase-2066640?utm_source=hotnews&utm_medium=homepage&utm_campaign=ultima-ora-widget