Revista Presei – 16 martie.“…..Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută precum cereale sau gaz, cum va face România în curând cu gazul din Marea Neagră……”
| 16/03/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Analiză Bugetul se bazează pe ținte greu de atins. Economiștii prognozează recesiune și inflație de peste 10% Bugetul țării se bazează pe un deficit de 6,1% și o creștere economică de 1%, ținte greu de atins în opinia economiștilor consultați de „Adevărul”, potrivit cărora România va intra în recesiune „plină”, cu o inflație de peste 10% din cauza efectelor conflictului din Orientul Mijlociu. …. „Deficitul ar putea fi ținut sub control dacă se țin în frâu cheltuielile. Putem atinge 6,2% așa cum a prognozat Guvernul ca bază a bugetului pe 2026. Însă pe creștere economică nu cred că vom atinge 1%, să nu fim pe minus, adică recesiune „plină”, după recesiunea tehnică de acum. Și vă spun asta pentru că am văzut raportul pe consum, care este absolut îngrijorător: avem o scădere a consumului în ianuarie 2026 de 9,1% față de ianuarie 2025. Este o scădere enormă. Nu cred că putem avea creștere economică de 1%”, a declarat Adrian Codîrlașu pentru „Adevărul”. Pe de altă parte, a spus el, probabil vom avea o inflaţie de peste 10% în acest an, care ar putea începe să scadă după luna august. „PIB nominal ar putea crește din inflație mai mare și creștere economică mai mică, dar vă spun, recesiunea va persista. Am văzut că în buget sunt prevăzute și cheltuieli suplimentare, de 55,5 miliarde de lei, despre care Guvernul spune că vor impacta economia. Eu cred că ar fi trebuit să scadă taxele. Dacă scădeau cheltuielile în 2025 nu mai creștea atât de mult inflația. Măcar o parte din taxele introduse anul trecut să fi scăzut”, a declarat Codîrlașu. …. „Dincolo de optimismul bugetar – e normal ca guvernanții să fie optimiștii de serviciu- există multe semne de întrebare mai ales în ceea ce privește capacitatea de a atrage fondurile UE pe care se bazează peste 80% dintre investițiile asumate în legea bugetului. Dincolo de acest aspect, construcția bugetară este una de criză – cu tăieri de bugete la sănătate, educație, transporturi și alte domenii și, cum ne-am obișnuit deja, sume mai mari pentru serviciile secrete și alte instituții care, din punctul meu de vedere, n-au simțit niciodată ideea de austeritate bugetară”, a declarat Adrian Negrescu pentru „Adevărul”. Potrivit acestuia, adevărata problemă a bugetului pe 2026 o reprezintă însă dobânzile la credite. „Procentele de împrumut au scăzut pe piețele internaționale de la 8-9% la o medie de 6-7%. Cu toate acestea, suma absolută plătită de România băncilor crește semnificativ”, a spus Negrescu. În plus, a adăugat el, acest paradox este generat de faptul că noile dobânzi, deși mai mici procentual, se aplică unui stoc de datorie publică mult mai mare decât în anii precedenți, iar statul este forțat să rostogolească împrumuturi vechi la costuri noi, mult mai ridicate decât cele de acum cinci sau șase ani. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Una din cinci gospodării ajunge sub pragul sărăciei după plata energiei. Cine se confruntă cu cea mai grea situație .…„Datele arată impactul semnificativ al costurilor energetice asupra nivelului de trai și confirmă că fenomenul rămâne o provocare majoră la nivel național, mai ales într-un context marcat de noi tensiuni pe piețele energetice internaționale. Sărăcia energetică afectează în special mediul rural și locuințele individuale, iar includerea costurilor cu buteliile de gaz arată o presiune și mai mare asupra bugetelor gospodăriilor”, se arată într-un comunicat al ORSE Analiza realizată de Observatorul Român al Sărăciei Energetice arată că vulnerabilitatea energetică este determinată de o combinație de factori – venituri reduse, locuințe ineficiente energetic și acces limitat la tehnologii moderne. Efectele sunt distribuite inegal între regiuni, medii de locuire și tipuri de locuințe. …. „Toate familiile aflate în prima decilă de venit și 72% din cele aflate în decila 2 de venit au ajuns sub pragul de sărăcie după plata facturilor la energie, arată indicatorul european LIHC (low income, high cost) modificat – adaptat de ORSE contextului național pentru a reflecta mai bine situațiile de vulnerabilitate. Comparativ, media la nivel național este de 21,1% dintre gospodării, potrivit celor mai recente date disponibile analizate de experții ORSE pentru anul 2024”, precizează ORSE Indicatorul utilizat în analiză (LIHC modificat) măsoară, practic, situațiile în care costurile cu energia împing familiile sub nivelul minim de venit necesar pentru trai. „De asemenea, aproape jumătate (44%) dintre gospodăriile din decila 1 de venit au practicat subconsumul energetic, o formă severă de sărăcie energetică”, se mai arată în comunicat …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Cele 7 zile care vor decide dacă va veni stagflația sau recesiunea globală …. Din punct de vedere istoric, dublarea prețului petrolului a fost adesea asociată cu o recesiune globală. La prețurile actuale, aceasta se traduce la niveluri de aproximativ 120 – 140 de dolari pe baril, niveluri de care piața s-a apropiat deja săptămâna aceasta. Dacă șocul se dovedește a fi temporar, economiile ar putea absorbi lovitura. Dar dacă acesta este prelungit, atunci creșterea costurilor energiei se va transmite în întregul sistem economic: de la transport și industrie până la alimente și îngrășăminte. …. Într-un interviu acordat podcastului Monetary Matters, Stiglitz a subliniat că războiul ar putea aduce „cei patru călăreți ai apocalipsei economice”: prețuri mai mari la petrol, alimente mai scumpe, o încetinire economică și haos geopolitic. După cum observă el, petrolul a depășit deja 100 de dolari pe baril, iar benzina a crescut semnificativ în SUA într-o săptămână. În același timp, perturbările transporturilor și ale îngrășămintelor duc la creșterea costurilor alimentelor, în timp ce activitatea economică dă deja semne de oboseală. Conform lui Stiglitz, rezultatul ar putea fi un nou episod de stagflație, adică o combinație de inflație ridicată și creștere economică scăzută, amintind de crizele petroliere din anii 1970. …. Scenarii pentru economia globală Economiștii de la Capital Economics consideră că amploarea pagubelor economice va depinde în principal de durata și intensitatea șocului energetic. În scenariul de bază, dacă criza se dezescaladează relativ rapid, petrolul ar putea rămâne peste 100 de dolari pentru o perioadă limitată. În acest caz, economia globală ar avea de suferit, dar probabil ar evita recesiunea. Într-un scenariu mai negativ, dacă conflictul se prelungește și prețurile se îndreaptă spre 130 de dolari pe baril, zona euro ar putea intra în recesiune, în timp ce economia SUA ar încetini semnificativ. Rezultatul ar fi un mediu deosebit de dificil pentru băncile centrale: inflație mai mare din cauza energiei, creștere mai mică și presiune asupra piețelor de obligațiuni și acțiuni. Cine câștigă și cine pierde? … Marii exportatori de energie, precum Norvegia, Canada sau Rusia, pot beneficia de prețuri mai mari. În schimb, economiile mari care depind de importurile de energie – în special cele din Europa și Asia – se confruntă cu cel mai mare risc de șoc inflaționist. Statele Unite se află într-o poziție intermediară. Datorită producției de petrol de șist, au devenit un exportator net de energie, ceea ce le face mai puțin vulnerabile decât în trecut, deși consumatorii sunt încă afectați de prețurile mai mari la combustibili. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Omenirea e în pragul unei crize alimentare din cauza blocării Strâmtorii Ormuz În timp ce atenţia internaţională este concentrată în prezent asupra transporturilor de petrol şi gaze naturale lichefiate (LNG) afectate de conflictul dintre Iran şi statele din regiune, experţii avertizează că o eventuală blocare a Strâmtorii Ormuz ar putea genera şi o criză alimentară globală. Potrivit radiodifuzorului public german Deutsche Welle, prin această rută maritimă circulă nu doar resurse energetice vitale, ci şi îngrăşămintele care susţin producţia agricolă mondială, în timp ce statele din Golf depind de Strâmtoarea Ormuz pentru importurile de alimente. Datele companiei de analiză maritimă Signal Group arată că statele din Golful Persic sunt responsabile pentru aproximativ 20% din comerţul global cu îngrăşăminte esenţiale, precum amoniacul, fosfaţii şi sulful. Aproape jumătate din producţia mondială de uree – cel mai utilizat îngrăşământ pe bază de azot – provine din această regiune, iar Qatar furnizează aproximativ o zecime din volumul global, conform estimărilor Bloomberg Intelligence. ….. Potrivit Deutsche Welle, conflictul din Iran reprezintă al treilea mare şoc pentru securitatea alimentară globală din ultimii şase ani, după pandemia de COVID-19 şi invazia Rusiei în Ucraina din 2022, când forţele ruse au ocupat importante zone agricole şi porturi prin care era exportat grâul ucrainean. De la izbucnirea conflictului, preţurile îngrăşămintelor au crescut cu 10% până la 30%, deşi rămân încă cu aproximativ 40% sub nivelurile înregistrate la câteva săptămâni după începutul războiului din Ucraina. Potrivit UNCTAD, agenţia ONU care sprijină integrarea ţărilor în curs de dezvoltare în economia globală, aproximativ 1,33 milioane de tone de îngrăşăminte sunt exportate lunar prin Strâmtoarea Hormuz. O blocare a rutei pentru 30 de zile ar putea afecta culturile dependente de fertilizanţi pe bază de azot – precum porumbul, grâul sau orezul – punând în pericol randamentele agricole. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Exporturile agroalimentare ale Uniunii Europene au atins un nivel record de 238,4 miliarde euro în 2025 …. Valoarea exporturilor reprezintă o creştere de aproximativ 1%, respectiv 2,3 miliarde de euro, comparativ cu 2024. Marea Britanie a rămas principala destinaţie pentru exporturile agroalimentare ale UE, cu o pondere de 23% din total, echivalentul a 55,6 miliarde de euro. Exporturile către alte pieţe au înregistrat, de asemenea, creşteri importante. Livrările către Elveţia au avansat cu 7% (1,2 miliarde de euro), iar cele către Turcia au crescut cu 16%, respectiv 1,1 miliarde de euro. În structura exporturilor, preparatele din cereale, produsele lactate şi vinul au continuat să fie principalele produse exportate de Uniunea Europeană. Cele mai mari creşteri de valoare au fost înregistrate însă la cacao, cafea şi ciocolată, evoluţie determinată în mare măsură de majorarea preţurilor la nivel global. În acelaşi timp, importurile agroalimentare ale UE au crescut cu 9% în 2025, ajungând la 188,6 miliarde de euro, cu 15,3 miliarde de euro mai mult decât în anul precedent. Principalii furnizori ai UE au rămas Marea Britanie, Brazilia şi Statele Unite, în timp ce creşterea importurilor a fost determinată în principal de scumpirea unor produse precum cacao, cafea, fructe şi fructe cu coajă lemnoasă. În aceste condiţii, Uniunea Europeană a înregistrat un excedent comercial agroalimentar de 49,9 miliarde de euro în 2025. Totuşi, excedentul a fost cu 13,3 miliarde de euro mai mic decât cel consemnat în 2024, în principal din cauza creşterii preţurilor de import pentru produse de bază precum cafeaua, cacaoa sau fructele. Potrivit datelor Comisiei Europene, Uniunea Europeană a rămas în 2025 cel mai mare exportator mondial de produse agroalimentare şi, în acelaşi timp, cel mai mare importator la nivel global. ….” Integral: https://www.bursa.ro/
“Sorin Pâslaru, ZF: Ce se întâmplă în Ucraina, în Iran, în Venezuela arată că lupta pe resurse a ajuns într-o fază acută. Pur şi simplu nu se mai ţine cont de nici o regulă, pentru că foamea este prea mare. Cererea pentru petrol şi gaze nu se va domoli Toate datele arată că Uniunea Europeană a venit târziu în 2019 cu programul Green Deal cu care a încercat să-şi reducă dependenţa de combustibilii fosili, de petrol şi de gaz. După izbucnirea războiului din Ucraina şi acum a celui din Iran este clar că pe hărţile strategilor era vizibilă constrângerea la care urma să fie supusă UE, lipsită de resurse energetice, în condiţiile creşterii economiei chineze şi a consumului său energetic. În pofida multiplelor discuţii despre energia verde, accelerarea dependenţei de combustibili fosili a crescut în ultimii ani ca urmare a venirii pe piaţă a unor noi mari consumatori – China şi restul ţărilor din BRICS. China consuma în 1990, când reprezenta doar 1-2% din PIB-ul lumii, 2 milioane de barili de petrol pe zi, iar astăzi consumă 17 milioane de barili pe zi, în timp ce Statele Unite consumă 20 milioane de barili pe zi faţă de 17 milioane în 1990. UE a reuşit să-şi reducă consumul de la 13 milioane de barili pe zi în 1990 la 10 milioane. Consumul mondial de petrol este astăzi de peste 100 milioane de barili pe zi, faţă de 60-70 milioane de barili în 1990, ca urmare a creşterii din ţările emergente. Lumea nu mai poate face abstracţie de emergenţa Chinei ca jucător global, dar şi a celorlalte puteri precum India, Turcia sau Brazilia la masa marilor economii ale lumii. …. Se vorbeşte că România a întrecut Ungaria la PIB per capita la paritatea puterii de cumpărare, dar companiile maghiare sunt de departe peste cele româneşti. Puterea unei economii este dată de companiile locale, care pun valoare adăugată peste resursele locale sau de import, nu de exporturi de marfă brută precum cereale sau gaz, cum va face România în curând cu gazul din Marea Neagră. La un PIB al Ungariei de doar 230 miliarde de euro faţă de 400 miliarde de euro România, MOL are afaceri de 35 miliarde de euro pe an, OMV Petrom doar de 7 miliarde de euro pe an, iar OTP Bank are active de 120 miliarde de euro, în timp ce cea mai mare bancă românească, Banca Transilvania, are 45 de miliarde de euro, de trei ori mai puţin. Iar dezvoltarea nu este inegală, ca la noi, unde urbanizarea a rămas la 55% din total din cauza dezindustrializării. La o populaţie de 20 milioane, România are 5 milioane de salariaţi, în timp ce Ungaria are tot 5 milioane de salariaţi la 10 milioane populaţie. Audi, Mercedes, Suzuki au fabrici cu afaceri de 3-4 miliarde de euro în Ungaria, iar Wizz Air ia faţa Taromului de departe cu venituri de peste 2 miliarde de euro pe an. Nu mai vorbim de producătorul de medicamente Gedeon Richter cu afaceri de 2,3 miliarde de euro pe an faţă de Terapia sau Antibiotice de la noi cu 3-400 milioane de euro. ….” Integral: https://www.zf.ro/
“Consiliul Fiscal, mesaj dur: Pensia anticipată, eliminată. Vârsta de pensionare crescută. Când se va întâmpla? Consiliul Fiscal trage un semnal de alarmă și spune că trebuie acționat de urgență pentru ca sistemul de pensii să nu cedeze. E nevoie de eliminarea pensionării anticipate, de creșterea vârstei de pensionare și de mai mulți oameni pe piața muncii. …. Astăzi, INS a arătat că numărul pensionarilor se apropie de 5.000.000. Mai exact sunt 4.927.000 de pensionari în România. Există 4 pensionari la 5 angajați. Dar în următorii 5 ani vor ieși la pensie 1.000.000 de noi pensionari, așa numiții decreței. Studiile arată că până în 2025 numărul pensionarilor îl va egala pe cel al angajaților. …. În același timp, pensiile trebuie să crească anual cu inflația la care se adaugă jumătate din procentul creșterii salariale medii. Spre exemplu, la 1 ianuarie 2027, pensiile ar trebui indexate cu 12%. Asta ar aduce o creștere a bugetului pensiilor de 3.400.000.000 de euro pe tot anul 2027. În acest context, Consiliul Legislativ arată că trebuie luate măsuri urgente pentru susținerea bugetului de pensii și, implicit, pentru ca pensiile să nu scadă, să nu se devalorizeze. …. Pentru România, raportul indică o perspectivă nefavorabilă pe termen scurt și mediu (creștere de 1,9% din PIB pe orizontul 2022-2030), presiunile pe bugetul asigurărilor sociale atenuându-se ulterior. Această dinamică este amplificată de un grad redus de participare la piața forței de muncă, România înregistrând o rată de 67%, una dintre cele mai scăzute din UE (doar Italia situându-se la un nivel similar, de 66,6%), față de o medie europeană de 75,3%, ceea ce restrânge semnificativ baza de contribuabili care susțin sistemul public de pensii”, arată Raportul Consiliului Fiscal consultat de Newsweek România. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Giganţii europeni avertizează că decuplarea bruscă de tehnologia americană ar putea avea consecinţe uriaşe: În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT cu soluţii europene …. „În Europa, astăzi, nu suntem cu adevărat în poziţia de a înlocui toate soluţiile noastre IT… cu soluţii europene”, a declarat Ilse Henne, directorul executiv al companiei de management al lanţului de aprovizionare Thyssenkrupp Material Services, adăugând că sunt necesare investiţii semnificative şi sprijin politic pentru a reduce dependenţa de tehnologia americană. Directori de top din mai multe companii europene de tehnologie şi infrastructură, inclusiv ASML, Ericsson şi Capgemini, au avertizat în ultimele luni împotriva reflexelor protecţioniste care ar putea creşte costurile şi încetini investiţiile. Avertismentele vin în contextul în care impulsul Europei pentru o suveranitate digitală mai mare a căpătat un nou avânt în ultimele luni, alimentat de temeri că politica externă a preşedintelui american Donald Trump ar putea forţa o „decuplare tehnologică”. …. Totuşi, unele companii europene susţin că politicienii subestimează complexitatea operaţională şi costurile schimbării, mai ales în contextul în care baza industrială a continentului este deja sub presiune din cauza competiţiei chineze, a preţurilor ridicate la energie şi a incertitudinilor privind comerţul transatlantic. Banca germană Commerzbank a declarat că „gama, calitatea şi maturitatea tehnologică a serviciilor” oferite de companiile americane Microsoft şi Google sunt disponibile în prezent doar „într-o măsură limitată” pe piaţa europeană. „În consecinţă, beneficiile utilizării acestor furnizori în acest moment depăşesc riscurile inerente asociate cu utilizarea lor”, a adăugat banca. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Voievozi cu electrozi Cred că nu ne mai facem bine. Zilele trecute eram într-un supermarket, aşteptam la coadă să plătesc. La un moment dat, privirea mi-a fost atrasă de un raft cu nimicuri din acelea care sunt expuse lângă casa de marcat, în speranţa ca vreun copil le va înşfăca şi le va pune în coşul părinţilor. De obicei acolo sunt puse bomboane colorate în care îţi rupi dinţii, gumă de mestecat sau acadele fluorescente. Acum în magazin era ceva nou, nişte şerveţele împăturite în celofan. Păreau un fel de cârpe de şters, în genul “şerveţelului-minune”. Ideea este că erau vândute pentru imaginea imprimată pe ele. Iar imaginea… Mon Dieu!… Pe cârpele respective erau imprimaţi… voievozi. Aţi citit bine. Te priveau, încruntaţi, Vlad Ţepeş, Ştefan cel Mare şi Mihai Viteazu. …. Tot zilele trecute treceam pe unul dintre bulevardele din centrul Capitalei. Aproape de sediul guvernului este sediul unei firme, înconjurat de un gard înalt. Patronul respectiv a dat cu galben aprins şi a pictat… Aţi ghicit: voievozi! Vlad Ţepeş şi tovarăşii săi se uită încruntaţi la trafic. …. Timpul voievozilor a apus de mult. Ei erau lideri militari şi politici când regulile ordinii sociale erau extrem de diferite de cele din prezent. Comportamentul lor ar fi inacceptabil azi, într-o societate civilizată. Iată-l pe Ştefan cel Mare, cel despre care cronicarul ne spune că era “mare la statu, mânios şi de grabă vărsătoriu de sânge nevinovat; de multe ori la ospeţe omoria fără giudeţiu [judecată]”. Asta vrem noi de la un şef de stat astăzi? Oricare ar fi fost meritele, la vremea lor, ale acestor voievozi, azi ei nu sunt nici pe departe exemple de simţ civic. Iată-l pe Brâncoveanu. Omul a fost declarat sfânt. Nu discut acum aspectele teologice, nu sunt cel mai bine calificat pentru asta. Dar el era numit de turci Altan Beg [Prinţul Aurului]. Dădea mită în stânga şi în dreapta, inclusiv austriecilor, ruşilor, şi la curtea sultanului. Probabil azi ar fi avut dosar la DNA – care s-ar fi prescris. Cred că istoria naţională trebuie cunoscută aşa cum a fost, cu luminile şi umbrele sale. ….Avem partide întregi care nu ştiu altceva decât să delireze în jurul “istoriei naţionale”. Acum înţeleg că este o dispută în jurul programei şcolare, dacă să fie incluşi diferiţi scriitori precum cronicarii. De ce nu? Problema, aşa cum o văd, este dacă un elev este în stare să înţeleagă ceva din limbajul şi din subiectul unei cronici din secolul al XVI-lea. ….Românul are o expresie: “A pune batista pe ţambal”. Aici am ajuns, să acoperim cu ştergarul cu voievozi ţambalul politicii de astăzi. Trăim vremuri ridicole. …..” Integral: https://www.bursa.ro/
“Oded Ailam, fost șef al contraterorismului din Mossad: „Noua superputere care se conturează în Orientul Mijlociu este condusă de Turcia și Qatar” .….Oded Ailam: Regimul iranian a investit aproape 30% din resursele sale în construirea tuturor tipurilor de arme și este rezultatul războiului Irak-Iran care s-a încheiat în august 1988. Regimul a realizat că avea nevoie de arme pentru a proteja Iranul de orice fel de angajament și de adversari, în special din partea SUA. Erau siguri la momentul respectiv că implicarea SUA în Irak era factorul principal pentru care Irakul începuse acest război. Vreau să vă reamintesc că, în iulie 1988, americanii au doborât din greșeală un avion civil iranian, iar regimul era convins că a fost un act deliberat. Iranul a decis atunci că trebuie să-și construiască propriul sistem de apărare și că va face acest lucru în două moduri: în primul rând, creând toate acele proxy-uri care vor face treaba pentru ei, cum ar fi Houthi, Hezbollah și Hamas, iar în al doilea rând, creând capacități de rachete cu care să poată lovi orice bază americană din apropierea Iranului. Și au extins-o la o capacitate foarte mare, în ciuda sancțiunilor și a tuturor restricțiilor care le-au fost impuse, și acesta este motivul pentru care au reușit, împreună cu ajutoarele din Coreea de Nord și China, să creeze un sistem atât de imens. ….Dar în Europa, regimul iranian are și alte resurse, cum ar fi terorismul. Au celule teroriste. Au Hezbollah. Au un fel de celulRomânia este destul de expusă și, cu siguranță, în cazul în care regimul este cu spatele la zid și este ca un animal rănit, vor iniția cât mai multe atacuri în Europa, iar România, fiind un aliat al Statelor Unite, poate fi, cu siguranță, o țintă. Dar depinde de doi factori: cât de mult este regimul din Iran în măsură să reacționeze în acest moment și cât de repede vor reuși israelienii și americanii să le distrugă capacitatea de atac. …. Trebuie să înțelegeți că Garda Revoluționară nu este doar un fel de miliție sau armată. Este un conglomerat economic uriaș, aproximativ 30% din veniturile din petrol merg direct la Garda Revoluționară, iar aceasta are o infrastructură economică uriașă în Iran și în afara Teheranului, așa că există foarte mulți bani și interese mari pentru a-și susține și menține puterea. Multe familii iraniene se află în al doilea și al treilea cerc al Gărzii Revoluționare și primesc o mulțime de bani negri în propriile buzunare, ajutându-i astfel să-și mențină controlul și capacitatea asupra populației iraniene, ceea ce face mult mai dificilă desființarea lor. …..Credeți că războiul din Iran va fi unul de lungă durată? – Nu, nu va fi unul de lungă durată, pur și simplu pentru că americanii nu vor să se implice într-o operațiune de lungă durată. Ei încă mai poartă cicatricile Irakului, Afganistanului și Vietnamului. Așadar, indiferent ce se va întâmpla, nu va fi o campanie de lungă durată. Va dura probabil câteva săptămâni, dar nu va fi o campanie de lungă durată. …..” Integral: https://www.libertatea.ro/
“Nicușor Dan a rezolvat în direct o problemă grea de mate: Cât îl costă pe un șofer un plin de motorină azi? …. ”Sunt multe variabile. De exemplu, când pleci de acasă cu intenția să faci plinul, motorina are un cost x. Până să ajungi la pompă, prețul va crește cu un delta x care variază de benzinăria unde alimentezi, distanța până la ea, dar și de numărul de petroliere scufundate de iranieni în strâmtoarea Ormuz”, a declarat Nicușor Dan. ”Pentru că și ipoteza e variabilă, și soluțiile sunt numeroase, dar se înscriu într-un interval de 10% din salariul mediu net din România și până la 25% din salariul minim net, cu perspective de variație până la 20%, respectiv 50%, în funcție de graficul barilului”, a mai spus președintele. Nicușor Dan spune că totuși nu se poate estima ce se întâmplă când prețul petrolului tinde la infinit: ”Acolo nici măcar eu, ca matematician, nu pot întrezări valoarea unui plin de motorină. Cert este însă că dacă prețul petrolului tinde la infinit, și acciza pe litrul de motorină tinde spre infinit, deci problema bugetului de stat dispare, vom fi infinit de bogați”, spune Nicușor Dan. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Conflictul din Orientul Mijlociu a deturnat atenția Washingtonului de la un acord de pace pentru Ucraina ….”
https://share.google/JTSeVKrfN4CIfnClU
“Piedone a recunoscut că a încălcat legea timp de zece ani: „Pot să vă povestesc acum că faptele s-au prescris” VIDEO ……”
https://share.google/imgABHvEcPFHUvCER
“Gabriel Liiceanu: Ce face criminalul numărul unu al omenirii e halucinant. Deci, în această lume trăim….”
https://hotnews.ro/gabriel-liiceanu-ce-face-criminalul-numarul-unu-al-omenirii-e-halucinant-deci-in-aceasta-lume-traim-2194409
“Adevărul despre mitul „democratizării” americane. Cum a sprijinit SUA regimuri sângeroase sub pretextul eliberării naționale …..”
https://ziare.com/statele-unite-ale-americii/adevar-mit-democratizare-state-istorie-regimuri-sangeroase-2000410