Buna dimineata intr-o zi de marti, 15 noiembrie! Marți, maximele din Botoșani, Iași, Râmnicu-Vâlcea și Sibiu se vor încadra între 12 și 14 gr, însă minimele pot coborî la 0-2 gr. Minimele vor fi mai ridicate în Sulina și Constanța, fiind înregistrate temperaturi de 8-9 grade Celsius. În București temperaturile vor fi cuprinse între 5 și 13 gr, în timp ce în Cluj-Napoca și Craiova temperaturile vor fi de 12-13 gr. În Arad va ploua slab, iar temperaturile înregistrate vor fi între 4 și 14 gr C.
“Cât a câștigat statul din ”liberalizarea” pieței energiei Statul a încasat în primele nouă luni între 10 și 15 miliarde de lei exclusiv din suprataxarea companiilor energetice în contextul dereglementării pieței. La această sumă se mai adaugă venituri suplimentare obținute din dividende și impozite pe profit, o consecință a câștigurilor extraordinare realizate de sector, precum și venituri suplimentare din TVA și accize. Din calculele specialiștilor, statul român ar putea încasa circa 50 miliarde de lei în tot anul 2022 venituri suplimentare legate de companiile energetice în contextul crizei. …. Cu toate că rapoartele oficiale ale Ministerului Finanțelor Publice (MFP) nu indică suma exactă încasată de stat din suprataxarea companiilor energetice, în contextul dereglementării pieței, acestea conțin indicii oficiale, aflate în documente guvernamentale, semnificative cu privire la amploarea veniturilor suplimentare colectate la buget în urma acestui proces. Încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii (capitol bugetar la care sunt ”vărsate” veniturile din suprataxare) s-a ridicat la 9,25 miliarde de lei în primul semestru din 2022. Acestea au înregistrat o creștere semnificativă de 7 miliarde de lei față de anul precedent, pe seama:
- evoluției încasărilor la bugetul de stat din impozitul pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+5 miliarde de lei)
- a unui nou impozit aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+2 miliarde de lei).
În trimestrul al treilea, încasările din alte impozite și taxe pe bunuri și servicii au fost de circa 4 miliarde de lei. Statul a încasat venituri suplimentare de 2,7 miliarde de lei față de 2021, pe seama:
- impozitului pe veniturile suplimentare obținute ca urmare a dereglementării prețurilor din sectorul gazelor naturale (+1,6 miliarde de lei)
- impozitului aplicat asupra venitului suplimentar realizat de producătorii de energie electrică în conformitate cu Legea nr.259/2021 (+1,1 miliarde de lei). ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“Urgentați exploatarea zăcământului „Neptun Deep” din Marea Neagră! Vorbind la inaugurarea unei conducte de gaze naturale în nordul provinciei Kastamonu, Recep Tayyip Erdogan a declarat că forarea a nouă din cele zece puțuri din prima fază de exploatare a zăcământului de gaze „Sakarya”, de pe fundul mării, a fost finalizată. …. Prima la mână: dacă nu treceam prin calamitatea guvernărilor Liviu Dragnea, cu cei trei premieri marionetă – adică Sorin Grindeanu, actualul ministru al transporturilor, vocalul europarlamentar de astăzi Mihai Tudose și Viorica Vasilica Dăncilă, cea cu soțul fost mare șef de asset în OMV Petrom și de curând președinte al partidului NOI – am fi putut lua decizia de exploatare comercială până în 2018 și să începem extracția de gaze din „Neptun Deep” cu operator ExxonMobil încă din 2019. Am fi fost noi primii și, deci, cei care ar fi fixat prețul de referință pentru gazele din Marea Neagră. În schimb, cum sper că ne mai amintim[2], în iulie 2019 ExxonMobil a decis că nu mai are rost să se roage la politicienii care se schimbau la Palatul Victoria și să salveze ce se mai putea din investiția inițială prin vânzare. Așa se face că noi, românii, încă nu știm când vom începe exploatarea zăcământului „Neptun Deep”! Încă facem calcule, dar care sunt ceva mai complicate acum, pentru că în loc de ExxonMobil avem OMV și în loc de OMV avem Romgaz. Ba mai mult, avem un război în Marea Neagră, care încurcă și el socotelile, încărcând costurile. A doua la mână: o chestie de (geo)fizică. Fizica simplă a circulației gazelor naturale în depozite, fie ele și de mare adâncime, ne spune că dacă în câmpul turcesc începe exploatarea anul viitor, iar noi mai întârziem alți 3-4 ani, gazele din depozitul „Neptun Deep” vor începe să migreze către golul de potențial creat prin exploatarea din câmpul turcesc vecin. Dacă și Total ne-o va lua înainte în câmpul bulgăresc „Han Asparuch”, ne-am scos! Când vom începe și noi extracția, probabil vom constata (dacă mai putem, dar niște calcule sigur se vor face și chiar se fac!) că avem în depozitele câmpului nostru cu 30% dacă nu cu 50% mai puține gaze decât anticipam. Sigur, politicienii noștri de bine (actuala coaliție, suveraniștii adunați de AUR, de alde Dragnea și gașca lui de guralivi cu doctorate și alții care pedalează cu folos pe ideea mândriei naționale ca să ajungă în Parlament sau la subvenții publice pentru partidele lor insignifiante) pot încerca să reducă amenințarea la adresa securității noastre energetice strămoșești modificând în Parlament legile fizicii! Că altceva nu ne mai rămâne… ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Cum ne curentează Bulă din capul „trebii” Energia electrică e foarte scumpă pentru că România consumă substanțial mai mult decât produce, deci cererea e substanțial mai mare decât oferta. De ce? Pentru că în anii de preț reglementat nu au fost făcute investiții majore, în timp ce consumul a tot crescut. „Ne bazăm în continuare pe producția pe care o aveam și acum 5 ani, și acum 30 de ani. Lucrurile se deteriorează rapid de câțiva ani încoace”, explica pentru spotmedia.ro Otilia Nuțu, analist de politici publice în energie la Expert Forum. …. Situația este complicată de faptul că nu mai putem importa energie electrică din Ucraina și trebuie să ajutăm și R. Moldova (lacrimile unioniste și podurile de flori nu țin locul ajutorului concret când e nevoie de el, dacă nu pe motiv de frăție, măcar pragmatic, ca să nu avem din nou în coastă o putere filorusă). Ce facem în aceste condiții? Marcel Ciolacu Bulă: reglementăm prețul energiei. Ca măsură pe termen scurt, câteva luni, până se calmează piața? M.C. Bulă: nu, până în 2025. Doi ani. Deși Bulă nu spune de ce tocmai până în 2025, răspunsul e clar. Pentru că 2024 va fi un cvadruplu an electoral. Ceea ce până și Virgil Popescu – Bulă ar putea să înțeleagă e că România avea nevoie acum de stimularea prin toate modurile a producției de energie. Toate țările UE au pus în funcțiune câte capacități de producție au putut în vara trecută. Ăst’ timp România era preocupată cum să plafoneze, compenseze, supraimpoziteze, schimbe moduri de calcul. Am întrebat-o pe Otilia Nuțu ce efect va avea OUG de reglementare a prețului asupra producției de energiei a României, mai ales asupra imperativului creșterii ei prin investiții. Pe scurt, de măciucă în cap. De ce? “1. Deși OUG specifică faptul că nu se aplică unor capacități noi, felul în care se aprobă aceste legi, fără niciun studiu de impact, de azi pe mâine, creează un mediu foarte imprevizibil pentru o investiție care se recuperează în niște ani. Cum pot avea certitudinea că nu mai dă mâine statul alt OUG care să mă includă? 2. Capacitățile noi se construiesc pe credit, garantat de regulă cu un contract de energie pe termen lung. De exemplu, iau un credit azi de la o bancă pentru construcția unei capacități care intră în funcțiune în 2024 și garantez creditul cu un contract de vânzare de energie 2024-2030. Contractul de acest tip se cheamă PPA (power purchase agreement). Cumpărătorii sunt de regulă furnizori de energie. Dar dacă statul vine și reglementează că furnizorii vor primi energie la un preț reglementat, iar așteptarea e că reglementările pot fi prelungite oricât, nu mai sunt interesați furnizorii să încheie PPA, aşteptându-se că vor găsi energie la preț reglementat.” Deci, spune Otilia Nuțu, la ce ne putem aștepta în următorii ani este “să mai pice, probabil, câte ceva din capacitățile de producție actuale, de vechi ce sunt, vor mai apărea unele mici pe care și le fac singuri consumatorii industriali și consumatori casnici care își pun panouri pe casă. S-ar mai putea face câte ceva din proiectele finanțate din bani europeni, de exemplu, din PNRR. Dar mult prea puțină investiție privată fără sprijin de la stat”. Dar chiar și în ceea ce privește investiția consumatorilor casnici, Bulă îi face să regrete ziua în care au luat decizia să se înhame la așa ceva. …. Disclaimer: Bulă nu e o persoană anume, ci un personaj colectiv, reprezentat nu numai de cei menționați în text, ci de toți cei care conduc în acest moment România din coaliție și din Palatul Victoria, dar și de cel care îi girează din Palatul Cotroceni. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Ce face România dacă intră în recesiune: Cât ar putea dura și cum arată scenariul negru al economiei românești …. „În România, o recesiune nu a durat niciodată mai puțin de 2 ani. O recesiune recentă și puternică a fost criza din 2008 – 2009 când economia a avut un an de de scădere, peste 6 % a scăzut și s-a simțit, a crescut puternic șomajul. Ca prime efecte într-o astfel de criză o să se evidențieze o creștere a ratei șomajului și salarii care pot înregistra scăderi”, explică economistul. …. „În timpul crizei din 2008 a existat un comportament, să zicem, riscant din partea tuturor. Guvernul s-a împrumutat, chiar dacă criza începuse în Statele Unite. În acest moment nu doar că nu se lua niciun fel de măsură, s-a majorat și mai mult deficitul bugetar: companiile și populația s-au supraîndatorat și am avut chiar acel balon imobiliar care s-a spart”, menționează reprezentantul CFA România. …. Aprecierea puternică a dolarului este un semn de accelerare a recesiunii unei economii globale deja afectată din plin de inflație și de criza energetică, susțin specialiștii iBanFist. Este de așteptat ca aceasta să debuteze în țările emergente, care sunt cele mai sensibile la fluctuațiile valutare. … Zona euro se află, de asemenea, în prima linie. La fel ca în cazul crizelor sanitare, nicio regiune geografică nu se poate considera imună la un dolar prea puternic. Inflația importată va sfârși mai devreme sau mai târziu prin a contamina întreaga economie mondială, conform unei analize iBanFist. …. „Inflația, din păcate, va continua să crească în trimestrul IV al acestui an. Am putea vedea maximul inflație la finalul anului, de la nivelul de aproape 16 % către 17 % , după care, în a 2-a parte a anului viitor am putea vedea o reducere ceva mai consistentă. În sondajul CFA România, realizat în luna septembrie, vom vedea o inflație formată dintr-o singură cifră în octombrie anul viitor”, a concluzionat Codirlașu. …” Integral: https://www.wall-street.ro
“Peste un miliard de euro, prejudiciul în dosarele susceptibile de a fi închise în urma deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția Peste un miliard de euro este prejudiciul calculat în dosarele susceptibile de a fi închise în urma deciziilor CCR și Înaltei Curți privind prescripția, anunță Asociația Forumul Judecătorilor. Potrivit unui răspuns primit de Asociația Forumul Judecătorilor de la Ministerul Public, au fost identificate 288 de dosare aflate în faza de urmărire penală și 317 de dosare aflate în camera preliminară sau în faza de judecată, care ar putea fi închise după deciziile pe prescripție. Prejudiciul calculat în aceste dosare este de peste un miliard de euro. …. ” Integral: https://www.g4media.ro
“Isărescu cere oficial ca protecția consumatorilor de servicii financiare să treacă la BNR. Prima manifestare concretă a interesului BNR pentru înlocuirea ANPC în supravegherea comportamentului băncilor față de consumatori …. ”Prin acest demers se urmăreşte preluarea de către banca centrală a atribuţiilor Autorităţii Naţionale pentru Protecţia Consumatorilor în ceea ce priveşte produsele şi serviciile financiar-bancare furnizate de entităţile aflate în aria de competenţă a Băncii Naţionale a României, potrivit cadrului legal în vigoare, fără a modifica pe fond conţinutul sau modul de exercitare a acestor competenţe. Propunerile legislative, astfel formulate, urmează să fie comunicate iniţiatorului legislativ, în vederea promovării proiectului de act normativ pentru a fi supus dezbaterii parlamentare”, se arată într-o scrisoare a guvernatorului Mugur Isărescu. Menţiunea din scrisoarea lui Isărescu este prima manifestare concretă a interesului BNR pentru înlocuirea ANPC în supravegherea comportamentului băncilor faţă de consumatori. . … Aviz negativ pentru inițiativa PSD În documentul menționat, BNR dă un aviz negativ proiectului PSD, care printre altele propune și reglementarea protecției consumatorilor de servicii financiare. La capitolul III din inițiativă sunt înșirate o serie de prevederi cu privire la modul în care trebuie realizate ofertele și contractele de creditare (inclusiv mărimea fontului, dar și reguli despre dobânzi și comisioane), care există deja în alte legi speciale…..” Integral: https://www.profit.ro
“Profesorul, mod de utilizare Propunerea noii Legi a Educației, care va trece, în cele din urmă, cu atâtea amendamente încât conținutul inițial se va deforma conform dorințelor ,,administratorilor” sistemului de învățământ, poate fi oricum, bună sau rea, salvatoare sau deplorabilă, câtă vreme aplicarea ei se va face ca până acum, adică riguros din când în când, sub incidența pedepsei, decent în general și prost în liniile ei esențiale. …. Cu ce se ocupă profesorul preuniversitar din România? Din punctul de vedere al legiuitorului și expertului în educație, care scrie rapoarte și impune regulamente dintr-un birou sau între două workshopuri, cele mai multe de inspirație europeană, profesorul, de la clasele primare până la finalizarea liceului, are multe responsabilități, de la cea de predare-învățare-evaluare până la aceea de reper moral al comunității școlare. Competențele sunt multiple, mergând la limită spre infinit: profesional-didactice, complementare și transversale etc. Profesorului îi sunt trasate ordine și proceduri, aidoma unui soldat pe timp de pace sau de război. Când i se dă voie să gândească pe cont propriu, profesorul are dreptul și obligația să acționeze pe seama principiului ,,în spiritul regulamentelor școlare existente și în interesul elevului”. Tocmai această presiune marțială pusă pe umerii profesorului român, tratat de sus și suspectat din start de neascultare și de nepricepere, face ca modelele credibile de profesori să fie aproape necunoscute public – iar cele vânturate ad hoc în media să lase impresia jenantă a unor fantoșe sau a unor actori de stand-up comedy. E ca o armată cu militari de fier pe hârtie, patrioți absoluți, ireproșabili, dar fără eroi și fără victorii (nici de etapă, nici mărețe). În concluzie, modelul abstract de profesor propus de Ministerul Educației este cel de yesman servil, dar al cărui creier este branșat la mașinăria de râșnit ordine, informări și proceduri operaționale, trimise urbi et orbi de către ,,stăpânire”, Statul Major al României educate. Inspectorii, colonei și generali fără glorie, profesionalizați prin girul partidului, își tratează inferiorii în grad ca pe niște răcani dispensabili (profesorii debutanți), caporali supuși (profesorii cu definitivat), sergenți și plutonieri până la obținerea gradului II, sublocotenți odată cu gradul I și, abia la bătrânețe, locotenenți sau, cel mult, căpitani, cei cu vechime în funcții de conducere (foștii inspector sunt, în schimb, priviți ca permanent în rezervă). Dialogul dintre cei de sus și inferiori în privința aplicării regulamentelor – acesta este singurul schimb oficializat de păreri – atinge nu de puține ori comicul absurd al soldatului Švejk în disputele verbale cu mai-marii săi, cum era locotenentul major Lukáš, personaj emblematic prin scăderile sale pentru colapsul unui imperiu (la noi ar fi vorba doar de ,,țărișoară”). În ceea ce îl privește pe părinte, dacă, într-adevăr, se dovedește implicat în creșterea și educarea urmașilor săi, acesta are cu totul alte așteptări, mai mult psihologice decât educaționale: profesorul de la învățămâtul primar trebuie să fie un fel de rudă îndepărtată, care îl drăgălește și învață în același timp pe copil, celui de gimnaziu îi revine sarcina de a-i ușura elevului parcursul într-o perioadă tulbure din devenirea sa și de a-l disciplina prin nu se știe ce mijloace, însă exclusiv pe bază de șarm personal, iar pe cel de liceu îl privește cum să-l ferească pe adolescent de tentații, dar fără să își permite a-l penaliza pentru derapaje, și să-i capteze atenția într-un mod distractiv (învățarea ,,utilă” în perioada gimanziului și liceului include, în cazul mediu al părintelui serios, doar notele obținute în urma promovării examenelor de Evaluare Națională și Bacalaureat). Părintele român neimplicat în educația odraslei sale – iar asta din diverse motive, de la sărăcia cruntă și ignoranța crasă până la indiferența ostilă față de instituțiile decredibilizate ale statului – își trimite copilul la școală pentru siguranță, baby-sitting până la 16 ani și, nu în ultimul rând, promovarea numărului de clase suficiente pentru a se putea înscrie ulterior la școala de șoferi. …. Cel mai apropiat de profilul profesorului rău de cancelarie este, culmea!, profesorul care își face treaba în contra direcției de mers a sistemului de învățământ: intră punctual la ore, discută despre ordine, metodologii etc. de pe poziții lucide, fără frici și concesii ridicole, are rezultate notabile cu elevii, care îi poartă respect, știe ce se întâmplă în mare și, uneori, și-n amănunt în clase, nu clevetește pe la spate, dar poate comenta public fără riscul de a greși, își lucrează singur documentele școlare sau măcar le studiază cu atenție și le personalizează și, în genere, dovedește politețe și bun-simț. În plus, se poate întâmpla să aibă preocupări intelectuale și opinii critice, ceea ce declanșează implacabil un mecanism de temere printre colegii profesori și groaza directorului: ,,Se crede șef”. Cancelaria românească este o poveste în sine, clădită din orice altceva decât pasiune pentru educație și respect față de o conduită profesională cel puțin decentă, dacă nu exemplară. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Lista prezidențiabililor PSD. Toți au fost, în diverse momente, „oaia neagră” a partidului În PSD există mai mulți potențiali candidați pentru alegerile prezidențiale, însă fiecare dintre ei a fost, la un moment dat, în dizgrația social-democraților. Într-o declarație recentă, președintele PSD Marcel Ciolacu se arăta rezervat față de o posibilă candidatură a lui Mircea Geoană la alegerile prezidențiale, făcând trimitere la faptul că Geoană și-a creat un partid separat de PSD, după ce a fost exclus în 2014. Numai că toți social-democrații vehiculați pentru prezidențialele de peste doi ani au avut momente în care s-au pus pe poziții contrare celei asumate de partid, inclusiv Marcel Ciolacu. Mircea Geoană, exclus de două ori din partid .… Ciolacu îi reproșa astfel lui Geoană formarea Partidului Social Român, după cea de-a doua excludere a sa din PSD, în noiembrie 2014. Prima survenise în noiembrie 2011, în urma refuzului actualului secretar general adjunct al NATO de a demisiona de la șefia Senatului. Mircea Geoană se afla în relații tensionate cu Victor Ponta, cel care îl înlocuise de la șefia partidului în 2010, după ce Geoană pierduse alegerile prezidențiale din 2009. Cum Mircea Geoană era liderul „opoziției” interne din PSD la adresa lui Ponta, acesta a vrut să-i ia funcția de la Senat. …. Însă reconcilierea dintre Ponta și Geoană a fost doar temporară, ultimul reușind „performanța” să fie exclus și a doua oară, imediat după alegerile prezidențiale pierdute, de această dată, de Ponta. Evenimentul a survenit într-una din ședințele cele mai stranii pe care le-a avut vreodată conducerea PSD. Teoretic, liderii social-democrați se reuniseră pe 27 noiembrie 2014 pentru a analiza cauzele înfrângerii în fața lui Iohannis, dar la final s-a decis că Mircea Geoană, Marian Vanghelie și Dan Șova trebuie excluși. …. Însă păcatul sciziunii pare-se că nu i-a fost iertat, cel puțin deocamdată, de Marcel Ciolacu. Însă acesta a fost și el la un pas să comită acest păcat în 2018. Marcel Ciolacu a devenit unul dintre liderii de prim rang ai PSD, după ce Liviu Dragnea a devenit liderul partidului. În vara lui 2017, Ciolacu a fost numit chiar vicepremier în guvernul Tudose, la acea vreme speculându-se că deputatul de Buzău ar fi avut misiunea să-l țină la curent pe Dragnea cu ce se întâmplă la Palatul Victoria pentru a preîntâmpina repetarea unei rebeliuni la Guvern, după episodul Sorin Grindeanu, care anterior refuzase să mai fie o simplă marionetă. Numai că tocmai acest lucru s-a repetat, premierul Mihai Tudose încercând să scuture tutela lui Dragnea, secondat chiar de către Marcel Ciolacu. Tentativa a eșuat, iar în ianuarie 2018 Tudose a demisionat după ce a fost amenințat cu retragerea sprijinului politic. La scurtă vreme, fostul premier s-a înscris în Pro România, partidul lui Ponta, iar demisiile din partid a lui Marcel Ciolacu și Paul Stănescu erau date ca iminente. Numai că cei doi nu au făcut acest pas și au rămas în partid printre puținii opozanți ai lui Liviu Dragnea, timp de mai bine de un an. …. Rafila, coleg cu premierul pe care l-a contestat în stradă Interesant este că, pe lângă Geoană și Ciolacu, nici celelalte două persoane nominalizate de Grindeanu nu au fost totdeauna pe placul partidului. Alexandru Rafila chiar a ieșit în stradă în 2017 pentru a protesta împotriva OUG 13 care a fost adoptată chiar de către guvernul condus de Grindeanu. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Scandalul banilor primiți de către instituții media din România de la partide politice, ajuns în presa americană …. Piața media din România este cuprinsă de un scandal politic de tip „pay-for-play”, care include redacții care folosesc brandurile CNN și Newsweek. Filiala românească a CNN, Antena 3 CNN, are o licență de emisie TV care îi interzice să primească bani de la partidele politice în afara perioadelor desemnate pentru campania electorală. Cu toate acestea, se pare că exact asta au făcut cele mai mari nume din presa românească de știri prin intermediul site-urilor lor, care nu sunt reglementate, mai scrie Daily Beast. Rapoarte de investigație bazate pe dovezi din interior au scos la iveală faptul că banii sunt transferați către companiile media prin intermediari chiar de către partidele politice pe care acestea ar trebui să le tragă la răspundere. „Este o mare problemă pentru credibilitatea industriei media, pentru că a devenit dificil să distingi ce este cumpărat și ce este jurnalism organic”, a declarat pentru The Daily Beast Septimius Pârvu, de la think tank-ul Expert Forum, care a lansat un proces privind cheltuielile politice din România. „Am sentimentul că partidele au ajuns să își impună propria agendă asupra mass-media, iar banii pe care îi plătesc înseamnă că știrile negative sunt omise. Este o influență negativă asupra pieței media”. …. Cele două partide politice principale din România, Partidul Social Democrat (PSD) și Partidul Național Liberal (PNL), care și-au unit forțele la guvernare, și-au intensificat cheltuielile pentru „presă și propagandă” până la aproximativ 40 de milioane de dolari în 2022, de două ori mai mult decât au cheltuit în 2021, potrivit unei analize a ediției locale a Radio Europa Liberă (RFE), susținută de guvernul american. Între timp, jurnaliștii de investigație independenți de la Recorder.ro au publicat contracte confidențiale între partidele politice și firmele intermediare care au distribuit milioane de dolari din subvențiile de stat către presa de știri. Detaliile privind sumele primite de fiecare organizație de știri, inclusiv Antena 3 CNN și Newsweek, au fost ținute secrete până când Europa Liberă și Recorder.ro au obținut contracte scăpate de sub control între partide și furnizorii lor de acoperire mediatică. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Să nu tragem concluzii pripite mermelind o singură cifră comercială Toată lumea occidentală ar vrea ca sancțiunile economice să lucreze mai repede și să pună economia Rusiei pe butuci. Periodic apar în presă comentarii având la bază cifre economice ce par să conducă la acest soi de concluzie. Din acest fel de analize face parte și analiza datelor comerciale legate de importul de produse al Rusiei din UE. Acesta, conform Kiel Institute (Germania), ar fi scăzut cu 24% lunar în 2022 față de 2021. Potrivit opiniei instituției avem de-a face cu o ,,scădere substanțială” a comerțului rus comparabilă cu cea din 2020, creată de pandemie. Dar asta nu sugerează în niciun fel un apropiat colaps economic, cum s-ar dori. Prima nedumerire este legată de comparația cu pandemia. Păi pandemia a trecut și economia Rusiei a mers înainte bine mersi aidoma economiei statelor europene. Și dacă atunci a trecut peste acest hop, nu văd care ar fi motivele ca economia rusă să nu treacă peste această situație și acum. … Că economia rusă a regresat, acesta este un lucru firesc, dar până la colaps economic și la victoria deplină a sancțiunilor mai trebuie să curgă multă apă pe Nipru. A doua nedumerire este legată de felul în care institutul analizează impactul importului asupra economiei ruse, de parcă acolo n-am avea de-a face cu orice altceva numai cu o economie liberală nu. Este același soi de ,,supremație” a pieței liberale ca și în cazul crizei energetice europene, când s-a văzut limpede că piața liberală din UE nu a putut controla prețurile la energie. Dacă un astfel de indicator ar avea pretenția de a prezenta adevărul în cazul economiei Marii Britanii, de exemplu, nu știu cât de funcțional și ce impact are în ce privește economia Rusiei. Să aplici o astfel de gândire unei economii neliberale mi se pare profund greșit. A treia nedumerire este legată de generalizarea efectului procentului. Acest indicator privește importul en-gross, care cuprinde de la napi olandezi și brânză pecorrino italiană la componente electronice germane necesare armatei. Fără cașcaval și vin de Porto se pot descurca rușii foarte bine, fără circuite electronice producția militară se află în impas. Apoi, Rusia este o țară care din punct de vedere alimentar își este suficientă, căci ea poate produce alimente pentru întreaga populație, ba mai mult, Rusia are de exportat cereale și alte produse agricole. Rusia nu are probleme cu importurile de îngrășăminte chimice și de fertilizatori ca să-și asigure producția alimentară necesară. Ei bine, cât din ce nu se mai importă în Rusia este legat de alimente institutul german nu ne spune. În general, nu ne spune cât din cei 24% sunt importuri de produse alimentare și de bunuri casnice, în general de produse neesențiale unei economii de război, cum este cea a Rusiei acum. Să concluzionezi că sancțiunile au efecte doar pentru că exporturile europene au scăzut este complet greșit. Aș zice că în balanța import-export cu Europa, Rusia stă bine. Importurile au scăzut cu 4,5 miliarde, iar banii primiți pentru gaz, petrol și cărbune au crescut cu peste 100 de miliarde față de anii trecuți. Deci Rusia a câștigat masiv din acest comerț și nici nu a mai cheltuit niște mărunțiș pe lucruri neesențiale. Cine a câștigat pe termen scurt din schimburile astea comerciale? …. Analizele superficiale care duc la concluzii pripite ce sunt pe placul politicienilor sau al opiniei publice trebuie aruncate la coșul de gunoi. Iar dacă o astfel de analiză are drept scop aiurirea opiniei publice ca cetățenii nemți să creadă că sacrificiile lor au efect, asta nu mai este analiză, ci propagandă. Oricât de substanțială ar fi cifra asta de 24%. Astfel de studii care cosmetizează realitățile economice nu sunt folositoare. Adevărul este că Europa se pregătește să intre în recesiune. Adevărul este că Rusia a intrat deja în recesiune, dar lipsa datelor economice nu permite aprecierea exactă a stării economiei ruse. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Generalul american Ben Hodges anunță că ”HIMARS va trage curând din Herson”, apoi ”începe eliberarea Crimeei”/ Melitopol și Mariupol, eliberate până în ianuarie, susține fostul șef al trupelor americane în Europa …. ”HIMARS va trage în curând din Herson. Apropierea de Crimeea este în raza de acțiune. Acest lucru va degrada apărarea rusească în timp ce „aripa stângă” a contraofensivei va cuceri Mariupol și Melitopol până în ianuarie. Apoi începe faza decisivă a campaniei… eliberarea Crimeei”, a scris generalul. …. Hodges aprecia, la 2 noiembrie, că Hersonul urma să fie eliberat ”în 3-4 săptămâni”, iar Crimeea ”până la vară”. Generalul a vorbit pe larg și despre problemele de moral și de infrastructură militară ale rușilor, care ar urma să se acutizeze odată cu trecerea timpului. Fost șef al armatei americane în Europa, Hodges a mai avertizat că ”America va riposta cu o lovitură devastatoare împotriva flotei ruse din Marea Neagră sau a bazelor din Crimeea dacă Putin își va duce la îndeplinire amenințarea de a folosi arme nucleare în Ucraina”. …. La începutul lunii octombrie, SUA a anunțat un nou ajutor de 625 de milioane de dolari pentru Ucraina, care include încă patru sisteme de rachete de artilerie de mare mobilitate HIMARS, precum și mai multe obuziere și muniție, potrivit unui înalt oficial din domeniul Apărării, citat CNN. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Ultimul weekend cu nunți. De mâine, 2 milioane de români ies din ascunzători …. “Slavă bunului Dumnezeu care a dat această orânduială creștinească și ne mai dă și nouă un moment de liniște și pace. Dacă mai trebuie să merg la multe evenimente de-astea în care trebuie să mănânc mâncare proastă așteptând sarmalele în timp ce mi se bagă muzică proastă tare la boxe ca să nu pot vorbi cu cel de lângă mine de la masă, probabil mă voi sinucide. Sau le voi spune că nu pot să vin la nuntă că-s sărac”, povestește Marcel Constantin, un român care și-a petrecut ultimele luni ascuns pentru a nu fi invitat la vreo nuntă. Anul viitor însă nu se arată unul foarte bun pentru oamenii care vor să evite nunțile pentru că ar putea fi ultimul an din istorie fără restricții de party, urmând ca din 2024 să se revină la dictatură, medicală, militară sau orice altă variantă care permite să interzici oamenilor să-și vadă de viața lor. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“LISTĂ Ce producători vor vinde energie la prețul reglementat de 450 lei/MWh / Ce furnizori vor beneficia de acest preț….”
https://economedia.ro/lista-ce-producatori-vor-vinde-energie-la-pretul-reglementat-de-450-lei-mwh-ce-furnizori-vor-beneficia-de-acest-pret.html#.Y3NANeRBxPY
“Zelenski propune un schimb total de prizonieri cu Rusia în discursul său de la G20 / Președintele Ucrainei a prezentat planul țării sale pentru încetarea războiului. Care sunt cele 10 condiții ale Kievului
….Securitatea radiologică și nucleară
Securitatea alimentară
Securitatea energetică
Eliberarea prizonierilor și a deportaților
Punerea în aplicare a Cartei ONU
Retragerea trupelor rusești și încetarea ostilităților
Justiție
Ecocidul și protecția mediului
Prevenirea escaladării
Confirmarea sfârșitului războiului…”
https://www.g4media.ro/zelenski-propune-un-schimb-total-de-prizonieri-cu-rusia-in-discursul-sau-de-la-g20-presedintele-ucrainei-a-prezentat-planul-tarii-sale-pentru-incetarea-razboiului-care-sunt-cele-10-conditii-ale-kie.html
Buna ziua 🙂
Ce mai conteaza miliardele pierdute cand in joc sunt “drepturile justitiabililor”? Justitia noastra sub CCR a devenit o imensa butaforie, cu atentia indreptata exclusiv spre acuzati si deloc spre victime (oamenii de rand sau statul, cand e pagubit). In goana lor dupa “drepturi si garantii constitutionale”, perversii aia stacojii au legiferat de drept impunitatea, mascata in diferite feluri: necompetenta completului, inexistenta intreruptiei prescriptiei, interpretarea laxa in favoarea infractorilor a termenelor, suprematia CCR asupra Tratatelor europene…
Eu as pune in lege ca judecatorii CCR sa fie buni de plata daca, din vina/*interpretarea lor, fondurile europene furate de infractorii scapati de ei sunt imputate Romaniei, in urma unei decizii a CJUE.
Seara buna
Două rachete rusești au lovit Polonia.
2 morți.
Cică ” din greșeală” au greșit țintă și au zburat peste granița Ucrainei.
Greșeală asta a fost la ordin. Sânt ferm convins.
Rachetele NU aveau eroare de kilometri nici când au făcut sovieticii primele din arsenalul lor.
E o încercare rusă de a vedea cum răspunde NATO.
Deoarece în cercul lui Putin, sunt niste demenți ( in frunte cu el) care cred că NATO nu va răspunde la atacuri împotriva Poloniei sau țărilor baltice.
( Polonia e tara principala prin care se aprovizionează armata ucraina cu arme și muniții occidentale)
Aștept o alta ” eroare’ a rachetelor ruse.
In loc de Odessa vor exploda la Kogălniceanu.
Putin e previzibil.