Revista Presei – 15 martie.”Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 8,53%: gazele s-au scumpit cu aproape 45%, combustibilii cu 27%, cartofii cu 30% şi uleiul cu 26%”
| 15/03/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 15 martie! Valorile termice vor continua sã creascã, dar vremea va fi încã rece dimineaţa şi noaptea în cea mai mare parte a ţãrii. Cerul va fi variabil, cu înnorãri mai ales în partea a doua a intervalului, când se vor semnala precipitaţii în regiunile vestice şi pe arii restrânse în cele sud-vestice. La munte vor predomina ninsorile, iar în rest vor fi ploi şi trecãtor lapoviţã sau ninsoare. Cu totul izolat vor fi condiţii de polei. Temperaturile maxime se vor încadra între 6 şi 14 gr, iar cele minime vor fi de la -9 gr în depresiunile Carpaţilor Orientali pânã la 3…4 gr în Dealurile de Vest. In Bucuresti temperatura maximã se va situa în jurul valorii de 12 gr, iar cea minimã va fi de -2…0 gr, posibil mai scãzutã în zona perifericã.
Pandemiile care ne pândesc după invazia din Ucraina. Impactul războiului asupra sănătății, dincolo de gloanțe și bombe Conflictul din Ucraina ar putea avea urmări sanitare extrem de grave care pot persista multă vreme după ce acesta se va sfârși, spun experții în sănătate. Se profilează o adevărată catastrofă umanitară. Contagiunea în urma invaziei poate fi la fel de mortală ca gloanțele și bombele. Fără îndoială, spun experții, se vor declanșa focare noi de COVID-19 sau de boli infecțioase care sunt pe cale de eradicare, ca poliomielita. Până la 5 milioane de oameni ar putea părăsi țara în săptămânile următoare, o mișcare despre care unii oficiali din domeniul sănătății se tem că va alimenta pandemia de COVID dar ar putea declanșa și alte epidemii. COVID, poliomielita și rujeola ar putea fi adevărații câștigători ai invaziei pe scară largă a Rusiei Ucraina avea în luna februarie o medie de peste 21.000 de cazuri noi și 210 decese COVID raportate săptămânal, potrivit Centrului de Resurse pentru Coronavirus al Universității Johns Hopkins. Până în prezent, doar 34,29% din populația lor a fost complet vaccinată împotriva Covid-19. Dar ratele scăzute de vaccinare, în general, au reprezentat o problemă pentru Ucraina, cu mult înainte de pandemia de COVID-19. Anul trecut, această țară a avut cel puțin 20 de cazuri de poliomielita, iar un copil suferea de paralizie, potrivit unui anunț al Fondului Națiunilor Unite pentru Copii (UNICEF) din Ucraina. Pentru că asta se întâmplă atunci când oamenii nu sunt vaccinați împotriva virusului poliomielitei, scrie fobs.com…..Riscul de răspândire a bolilor infecțioase este, de asemenea, crescut dacă furnizarea de apă curată și sistemele de canalizare funcționale sunt compromise. Iar întreruperea programelor de imunizare, care duce la o acoperire mai scăzută a vaccinurilor, crește riscurile apariției focarelor de boli prevenibile prin vaccinare, cum ar fi rujeola și poliomielita. Conflictul sirian, de exemplu, a redus substanțial acoperirea vaccinului poliomielitei, ceea ce a dus la un focar de poliomielita în 2017….. Cunoaștem riscurile de apariția bolilor infecțioase în timpul și după cele două războaie mondiale. Acestea sunt determinate fie în contextul migrațiilor masive de populație, cum este cazul și acum, în Ucraina. Uneori poate fi dificil să găsești la timp resursele de cazare, accesul la apă curentă, potabilă, hrană, medicamente, asistență medicală, etc. În același timp, cei care rămân în zona de conflict în urma bombardamentelor nu mai au acces la aceste resurse”, a explicat medicul. Pe de altă parte, a continuat specialistul, ”dacă ne referim la posibilele implicații medicale ale războiului din Ucraina, le putem împărți în două categorii”. ”Vorbim despre riscul asociat bolilor infecțioase, iar aici aș accentua riscul legat de pandemia de COVID-19. Sigur, acum avem o perioadă de acalmie după valul Omicron însă trebuie să ținem cont că, atât în Ucraina cât și în țările vecine care îi primesc pe migranți, pe de o parte rata vaccinării este sub media europeană, iar pe de altă parte, rata mortalității din cauza COVID-19 este la un nivel foarte ridicat – vorbesc de mortalitatea pe tot parcursul pandemiei. Iar acest lucru arată o performanță scăzută a sistemelor de sănătate….. ”Pe de altă parte, în condiții de război, au de suferit și persoanele care au boli cronice și se află sub tratament, fie că pleacă sau rămân. Dacă migrează, nu mai au acces la medicul pe care îl aveau iar dacă rămân, în mod evident accesul la condiții normale de asistență medicală este mult limitat. Deci și din punctul acesta de vedere este o problemă majoră, având în vedere că ponderea bolilor cronice este acum mult mai mare față de cele din timpul Primului sau celui de-Al Doilea Război Mondial”, a explicat dr. Geantă…. ”Pe de altă parte, fiind după doi ani de pandemie, suntem în situația în care mulți pacienți cronici români, accesul la serviciile de sănătate este în continuare limitat. Iar aici este o provocare căreia sistemul de sănătate din România trebuie să îi facă față. Pe de o parte trebuie să asigure asistența migranților care vedem că sunt în număr considerabil și la vârste extreme, copii și vârstnici, iar pe de altă parte trebuie asigurat accesul pacienților români cu boli cronice…..„Ceea ce avem de-a face acum în Ucraina este o criză dublă”, a spus Máire Connolly, profesor de sănătate globală la Universitatea Națională din Irlanda din Galway, care a studiat legătura dintre conflict și boală. Într-un interviu, Connolly a spus că este îngrijorată nu doar de amenințările generate de pandemia de coronavirus, ci și de cele generate de focarul de poliomielita din Ucraina, pe care experții mondiali au încercat să-l potolească de luni de zile. Ea a mai spus că se teme de potențiala reapariție a tuberculozei în timpul conflictului actual. Integral: https://ziare.com
Rata anuală a inflaţiei a urcat în februarie la 8,53%: gazele s-au scumpit cu aproape 45%, combustibilii cu 27%, cartofii cu 30% şi uleiul cu 26% Inflaţia anuală a ajuns la 8,53% în februarie 2022, în accelerare faţă de luna ianuarie când a atins 8,35%, arată datele publicate luni de Institutul Naţional de Statistică (INS). De la începutul anului, februarie 2022 comparativ cu decembrie 2021, rata inflaţiei este de 2,1%. Creşterea anuală a fost susţinută de avansul de 9,33% al preţurilor mărfurilor nealimentare, în timp ce mărfurile alimentare s-au scumpit cu 8,84%. În cazul serviciilor, preţurile au crescut cu 6,08% faţă de februarie 2021. Raportat pe categorii, tarifele la gaze naturale s-au majorat cu 44,94%, în timp ce la energia termică au crescut cu 20,99%. Alte creşteri semnificative de preţ au fost înregistrate la combustibili, de 27,2%, iar dintre alimente cele mai mari scumpiri au fost la cartofi (30,5%), ulei (26,1%), mălai (19,2%), făină (16,3%). Potrivit INS, rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (martie 2021 – februarie 2022) faţă de precedentele 12 luni (martie 2020 – februarie 2021) este 6,0%……Rata anuală a inflaţiei în luna februarie 2022 comparativ cu luna februarie 2021 calculată pe baza indicelui armonizat al preţurilor de consum (IAPC) este 7,9%…..BNR a anunţat în raportul trimestrial din acest an că prognozează o inflaţie anuală de 9,6% în decembrie 2022, cu un nivel maxim în aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin pentru consumatorii casnici de energie electrică şi gaze naturale. Integral: https://www.zf.ro
Gabriel Biriș / Războiul guvernului nostru. Cu noi! Am explicat, în analizele anterioare, cum imensa majoritate (95%!) a creșterilor de preț la energie (gaz, energie electrică) ajunge la buget : prin suprataxare, redevențe, impozit pe profit, dividende. Am explicat și cum Guvernul este principalul beneficiar și al inflației ca instrument (perfid !) de taxare și ajustare a valorii pensiilor și salariilor în plată (crescute iresponsabil în ultimii 3 ani), prin reducerea valorii datoriei asumate prin legi. Am explicat de-a lungul timpului și cum suprataxarea producției de gaz (onshore, pentru că cea a gazelor din Marea Neagră a fost blocată prin Legea nr. 256/2018, pentru cine știe câți ani, în contextul războiului din Ucraina), a făcut ca investițiile în exploatarea gazului (atât în zăcămintele existente cât și în noi zăcăminte), să nu mai poată fi făcute (80% impozit pe venit, fără posibilitatea de a deduce valoarea investițiilor). Am explicat și răul făcut prin OUG nr. 3/2022 firmelor care fac ca energia să ajungă la priză sau la plită încălcându-se legislația românească și a UE în vigoare, aruncând practic problemele actuale în viitor, cu costuri dificil de estimat în acest moment pentru bugetul național. Acum se pare că se pregătește o nouă OUG care va spulbera pur și simplu întreg lanțul de companii care asigură furnizarea la consumatori, tradingul, distribuția și chiar producția, destructurând un sistem care totuși funcționează și făcând pur și simplu extrem de dificil, pentru oricine, să investească în producție sau în rețelele de distribuție….. Ce vrea guvernul cu această (nouă) enormitate ? Declarativ, printre altele: «asigurarea unei mai bune funcționalități a pieței de energie și a unui nivel ridicat de protecție a consumatorilor cu privire la practicile comerciale ce pot aduce atingere intereselor economice ale acestora, printr-o protecție sporită a consumatorilor». Suna bine, nu ?! NU ! Mie îmi sună a «divide et impera», a instigare a unei părți (semnificative) a populației (consumatori, casnici sau non-casnici) împotriva unei alte părți (producători, distribuitori, dar mai ales furnizori și traderi de energie). Cam cum a fost în trecutul recent și cu «taxa pe lăcomie», desenată de infamii Dragnea și Vâlcov împotriva întregului sistem bancar (dușmanul public la acea vreme), taxa «îndulcită» rapid după ce s-au trezit că nu își mai pot finanța deficitul alimentat tot de ei prin creșteri de pensii, salarii sau privilegii fiscale… Oare de ce a apărut această reglementare (art. 3(3)) în proiectul de OUG anexat)? Să fie oare pentru că autorul și-a luat în calcul, de la început, ca pentru mulți furnizori (în special cei medii și mari), în special cei cu capital românesc cu acces mai greu și scump la finanțare se vor sufoca, iar mulți consumatori vor fi preluați de FUI (în general companii foarte mari, cu capital străin și acces la finanțări mult mai ieftine, dar și statul, Hidroelectrica intrând și pe piața furnizării) ? Dacă ținem cont și de modul în care este reglementată componenta de furnizare, începe să pară crimă cu premeditare… 3. Componenta de furnizare acoperă costurile necesare desfășurării activității (ce vor lua în calcul nu ne spun, probabil înțelepții trebuie să mai muncească și la niște norme) și o cotă de profit de 5% din aceste costuri, fără ca totalul să poată depăși 73 lei/MWh pentru activitatea de furnizare energie electrica și 12 lei MWh la furnizarea de gaze. Cu 5% marja de profit (la costurile tale de operare, nu la prețul tău de vânzare !!!), apare întrebarea cum te poți descurca chiar și dacă 1% dintre clienți întârzie plata sau pur și simplu nu mai plătesc, intrând în insolvență? Orice furnizor sănătos la cap va refuza să accepte un asemenea risc (risc care e mai degrabă certitudine în actualele circumstanțe economice și politice) și se va opri din furnizare înainte să fie prea târziu, adică înainte să vina insolvența și falimentul. O primă concluzie se impune aici. Guvernului nu îi plac deloc furnizorii, că prea i-a cășunat să curețe piața… Astfel, piețele de energie și gaze vor deveni oligopol, în care vor supraviețui câțiva furnizori uriași (inclusiv statul) care vor face cam ce vor în piață. Gata concurența, trecem la centralizare ! Că tot sunt unii care se uită cu nostalgie la perioada de dinainte de 1989… 4. Mai spre sfârșitul proiectului de act normativ la care ne referim, la art. 12, se mai găsește o prevedere „interesantă” care, consideram că trebuie tradusă: pe perioada în care acest act normativ ar fi în vigoare (aprilie 2022 – martie 2023), tarifele pentru serviciile de transport și distribuție de energie și gaze naturale sunt înghețate la nivelul celor de la data intrării în vigoare a acestei ordonanțe. În plus, spune legea că acele costuri suplimentare generate de creșterea prețului la energia/gazele necesare consumului propriu al operatorilor de rețele sunt recunoscute și se vor amortiza în următorii 7 ani. Ce rezultă de aici ? Că investițiile noi în transport și distribuție (care erau recunoscute în tarife și nu mai sunt, că tarifele sunt plafonate și doar costurile suplimentare cu consumul propriu de energie pot fi deduse, ulterior) vor fi făcute de companiile de transport și distribuție din banii acționarilor, fără a mai putea fi incluse până la 01 Aprilie 2023 în tarifele pentru serviciile de transport și distribuție prestate. Cine e nebun să facă asta, chiar și numai timp de un an (deși nu e nicio garanție că măsurile nu vor fi prelungite) ??? Concluzia : zero investiții noi în rețea și distribuție! Să avem noi acum o rețea de transport și distribuție atât de bine pusă la punct încât guvernul să decidă că nu mai avem nevoie de investiții noi ? Să fi fost deja extinse rețelele astfel încât oricine să se poată racorda ?….5. Să vorbim un pic și despre producători, mulți dintre ei companii aflate în proprietatea statului. Există vreo plafonare la prețurile la care aceștia vând producția? Nicidecum ! Producătorii pot crește prețurile oricât, deși pe acest lanț (producător – transportator – distribuitor – furnizor/trader), producătorul are structura costurilor de producție cea mai stabilă. Onor guvernanții noștri nici nu se gândesc să plafoneze prețurile la producție (nu zic că asta ar fi soluția !), că doar încasările producătorilor de energie din sursele convenționale ajung în mare parte înapoi la stat. Se va face, însă, altceva : se va impozita cu 80% venitul din vânzarea de energie electrică (inclusiv cea verde !) la un preț mediu ce depășește 300 lei/MWh. La gaze impozitul ăsta există deja de 3 ani, iar rezultatul a fost unul cât se poate de clar : blocarea investițiilor și declinul producției…..Cum va arăta piața de energie după, când orice concurență va fi fost eradicată, iar piața va fi dominată de un oligopol restrâns ? Ce vor avea de câștigat consumatorii – în interesul cărora guvernul declară acum că ia aceste măsuri ? Integral: https://cursdeguvernare.ro
Opinii primite la redacţie. Dan Prodan, CEO Vienna Energy: Implicaţiile deciziilor politice în domeniul energiei Şi totuşi? Dacă producătorii de energie non-fosili precum fotovoltaic, eolian, hidro, nuclear si biomasa plătesc din noiembrie 2021 suprataxa de 80% pentru veniturile realizate din preturi ce depăşesc valoarea de 450 RON/MWh şi 300 RON/MWh de la 1 Aprilie 2022 (conform discutiilor cu autoritatile din domeniu), se ridică o întrebare legitimă şi anume: De ce preţul la energie este încă peste 1,000-1,500 RON/MWh (media ultimelor 3 luni) si de peste 2,500 RON/MWh zilele acestea pe bursa de energie Opcom? Asta in condiţiile in care România a importat mai puţin de 20% din necesarul de consum, cca 2,500 MWh in perioada Noiembrie 2021 – Februarie 2022, conform datelor disponibile pe site-ul operatorului de transport – Transelectrica, aproape de capacitatea maxima disponibila cross-border. In acelasi timp, conform datelor disponibile pe site-ul Opcom, peste 40% din volumul de energie a fost tranzactionat pe PZU. Şi totuşi, cine înregistrează profituri extraordinare? Nu cumva producătorii exceptaţi de la aceasta suprataxare maximizează profiturile in aceasta situaţie? Nu cumva aceste companii sunt majoritare cu capital de stat? Nu cumva se finanţează bugetul prin aceasta suprataxa si prin profiturile înregistrate de companiile de energie unde este acţionar majoritar? Nu cumva statul foloseşte in mod populist acest mecanism pentru a compensa consumatorii casnici si industriali de creşterea preţurilor la energie si gaze?….. Conform datelor Transelectrica, in perioada analizata, 70% din productia de energie (media ultimelor 3 luni) a fost realizata de producatorii cu capital majoritar de stat. Revenind la suprataxarea producatorilor non-fosili si la schema de compensare, nu era mult mai facil dacă statul plafona efectiv preţul de vânzare la toţi producătorii, impus si pe bursa si prin contractele de energie din afara bursei, energia rămânând in ţara atâta timp cât se înregistrează deficit ? Şi de asemenea, statul decidea sa subvenţioneze importul de energie, cei cca 2,500 MWh, diferenta de pret import vs plafon maxim pret energie stabilit de stat, in conditiile in care 80% din necesarul de consum este produs in Romania. In acest mod, toată unda inflaţionistă transmisă in economie se oprea la principala “poarta” de intrare in costul de producere a bunurilor şi realizare a serviciilor si nu se mai puneau la risc atatea companii, job-uri si implicit competitivitatea economiei romanesti. Astfel, nu mai era necesara toată aceasta schema complicata de sprijin a consumatorilor ce pune o presiune financiară mare, in prima etapa atat pe producători, cat si pe furnizori ca si administratori ai schemei de compensare. Nu s-ar mai fi irosit resurse inutil (aplicarea compensării facturilor este un mecanism destul de laborios, ce implica resurse umane, IT si financiare destul de mari din partea companiilor) şi implicit valul de scumpiri cu impact direct in economie nu ar mai fi fost direct, economia nemaifiind supusă unui nou val inflaţionist. Nu ar mai fi fost probleme cu implementarea procesului de compensare a facturilor intr-un timp extrem de scurt, cu facturi eronate, şocuri psihologice gratuite ale consumatorilor şi tot timpul pierdut cu explicaţii inutile ca rezultat al aplicării unor măsuri fără o analiza in detaliu. Practic, statul a mutat volumul imens de administrare a procesului de compensare a consumatorilor din administrarea acestuia in administrarea furnizorilor de energie si gaz, statul avand doar rol de platitor si observator……Daca privim Polonia, aceasta si-a mentinut pretul energiei in PZU la valori considerabil mai mici fata de cele din restul Europei, chiar daca si aceasta este cuplata ca si Romania la SDAC (Single Day – Ahead Coupling). Nu cumva participantii la pietele de energie din Polonia (dispune de 3 operatori de piata energie, in timp ce Romania de un singur operator piata de energie) oferteaza astfel incat preturile sa nu ajunga la valori care ulterior sa fie extrem de dificil de suportat de intreaga economie a tarii? ….. De ce nu s-a reusit in toti acesti ani, definirea consumatorului vulnerabil, in primul rând casnic ? Aceste discutii trenează de ani de zile si fara niciun orizont de finalizare, cu toate ca mediul de afaceri a initiat si sustinut discutii numeroase cu autoritatile pentru definirea consumatorului vulnerabil .Astfel, in lipsa unui cadrul legal de definire a consumatorului vulnerabil, am ajuns astăzi sa subvenţionam o plaja mai larga de consumatori şi cu valori mult mai mici decât sa subvenţionam punctual şi in valori considerabile acei consumatori cu o reală nevoie. Însă, consider ca statul a ales aceasta modalitate de aplicare a schemei de compensare deoarece îşi poate finanţa mult mai uşor deficitul bugetar, creşterea inflaţiei favorizând practic guvernanţii in deprecierea considerabila a valorii datoriei publice dar şi pentru a comunica triumfători ca PIB-ul României a crescut şi anul acesta cu peste 10% in condiţiile in care numai inflaţia la final de an 2021 a fost de 8.2%. In incheiere, nu trebuie uitat faptul ca Romania nu a mai realizat investitii in noi capacitati de producere energie din 2016 (marea majoritate fiind cu capital privat) iar statul nu mai facut investitii in noi capacitati de producere a energiei de mai de 20 de ani. Integral: https://www.zf.ro
Care sunt modificările la legea gazelor offshore așteptate de petroliști Parlamentul ar urma să adopte modificările așteptate de petroliști la legea gazelor offshore într-o lună, „maxim două”, potrivit premierului Nicolae Ciucă. Șeful guvernului încerca astfel, luni, să-i convingă pe români că țara nu are probleme de aprovizionare cu gazele. Nu există, însă, un proiect public al noii legi, care ar trebui să convingă pe OMV Petrom, de astă dată, să decidă investiția în exploatarea zăcământului Neptun Deep din Marea Neagră. Și, abia peste 4 ani s-ar pompa primii metri cubi din cele 100 de miliarde ale zăcământului, dacă legea ar fi aprobată în această primăvară, potrivit estimărilor OMV Petrom. Mult disputatei legi offshore i s-a reproșat, încă de la adoptarea de acum 4 ani, că descurajează investițiile în exploatarea gazelor din Marea Neagră, pe care le-a și stopat în Neptun Deep…… Care sunt taxele sunt considerate descurajatoare pentru investiții ….. Regimul de impozitare este de şase ori mai mare decât media UE; pentru offshore este chiar mai mare, de zece ori peste media UE”. Cele mai importante probleme de taxare sunt : – Impozitarea suplimentară și prețul de referință de aplicare a acesteia și pentru redevență; – Christina Verchere a invocat faptul că sunt inadecvate prețurile de referință care sunt corelate cu cele de piață, având în vedere că acestea au crescut foarte mult. – Într-un proiect de lege modificată care a circulat scurtă vreme public în 2019, un sistem de taxare (atunci) mai prietenos prevedea că impozitul pe profiturile suplimentare se aplică doar de la un nivel de preț de 100 de lei/MWh ( 1 mc este echivalentul a circa 10,55 kWh). – Pragul de deducere a investițiilor în explorare din totalul impozitului pe veniturile suplimentare din gazele nou extrase. – Petroliștii au cerut creșterea acestuia de la 30% și în același proiect din 2019 se prevedea 60%. Problema restricțiilor la vânzare și de angajări O altă nemulțumire a petroliștilor care era pe cale să se rezolve încă de acum doi ani era cea privind obligația de a scoate la vânzare cel puțin 50% din volumele de gaze extrase pe o bursă. Integral: https://cursdeguvernare.ro
Numărul bugetarilor a crescut cu 15.000 într-un an și a ajuns la peste 1,26 milioane Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România a ajuns în ianuarie 2022 la 1.264.843, anunță Ministerul Finanțelor. Numărul este cu peste 15.000 mai mare decât în ianuarie 2021, când se înregistrau 1.249.283. Numărul de bugetari din ianuarie 2022 e cu 2.525 mai mare decât în decembrie 2021. Aproape 64% dintre posturile ocupate sun în administraţia publică centrală (ministere, agenții guvernamentale etc.), potrivit Agerpres. Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra în Ministerul Educaţiei, respectiv 290.589 (290.417 în decembrie 2021), Ministerul Afacerilor Interne – 121.502 (121.622 luna precedentă), Ministerul Apărării Naţionale -76.055 (75.855 în decembrie 2021), Ministerul Finanţelor – 24.361 (24.384 în decembrie 2021) şi Ministerul Sănătăţii -18.380 (18.421 în luna anterioară) …..Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în ianuarie 2022, 456.156 de persoane (plus 1.400), dintre care 278.332 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 177.824 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii. Integral: https://www.g4media.ro
Flancul Estic trebuie înarmat nu numai militar, ci şi economic: dincolo de baze americane, Iohannis & company au acum o şansă de a cere şi investiţii noi în România ca să susţină economia, care va începe să resimtă efectele războiului din Ucraina. Peste doi ani sunt alegeri parlamentare şi prezidenţiale şi nimeni nu vrea surprize Nu ştiu ce au discutat preşedintele Iohannis cu vicepreşedintele american Kamala Harris vineri la Palatul Cotroceni, în întâlnirea faţă în faţă. Dar dincolo de o prezenţă militară mai mare a americanilor şi a NATO, inclusiv cu baze permanente pentru a susţine flancul de est al Alianţei în faţa ameninţării Rusiei, mi-ar plăcea să cred că Iohannis & company au cerut atât Statelor Unite, cât şi Uniunii Europene investiţii noi în România. Flancul estic nu poate fi asigurat numai militar, el trebuie să fie asigurat şi economic. Prin atacarea militară a Ucrainei, Putin a trimis adevărate unde de şoc pe pieţele occidentale, care trăiau de mult timp într-o pace burgheză. Ceea ce era de neconceput acum o lună s-a întâmplat: petrolul s-a dus la 120 de dolari pe baril, gazele au urcat la 3.000 de dolari/1.000 mc, preţul grâului stabileşte noi maxime istorice, preţurile tututor materiilor prime cresc. Dar dincolo de aceste preţuri, la care lumea occidentală nu prea rezistă, există câteva întrebări la care nu există răspunsuri: cine va înlocui Rusia pe piaţa energiei şi la ce preţ, cine va înlocui Rusia şi Ucraina pe piaţa cerealelor, cum va răspunde Rusia acestor sancţiuni economice etc. Aici nu vorbim numai de petrol şi gaze, ci şi de multe alte materii prime, fără de care anumite produse şi servicii nu au cum să funcţioneze. De la floarea-soarelui şi ulei, ajungem la nichel şi oţel. Am intrat într-un război economic în toată regula, al treilea război mondial începând deja….. Înainte să vină războiul din Ucraina, băncile centrale erau destul de hotărâte să majoreze dobânzile pentru a contracara creşterea inflaţiei, dar acum s-ar putea să nu se mai grăbească, pentru că economiile, companiile, businessurile şi consumatorii nu ar mai putea plăti şi această factură cu dobânzi mai mari, după ce trebuie să plătească facturile la energie, mâncare etc. Presiunea salarială din această criză pentru a se acoperi inflaţia încă nu se vede, dar va veni. Aşa cum vedem proteste în stradă împotriva Rusiei şi susţinerea Ucrainei, peste câteva luni vom vedea proteste faţă de situaţia economică actuală…..Cursul valutar este ţinut sub control de către Isărescu, dar Radu Gheţea, preşedintele Libra Bank şi unul dintre cei mai exprimentaţi bancheri de pe piaţă, care a văzut toate crizele din anii ’70 până acum, spune că nu avem cum să evităm o creştere a cursului peste 5 lei pentru un euro….. Fiind ţară de graniţă cu Ucraina, investitorii nu stau la uşă să împrumute România. Cheltuielile bugetare vor creşte din cauza războiului, ceea ce va pune o presiune şi mai mare pe finanţarea bugetului şi mai ales asupra dobânzilor….. Tot contextul complicat în care am intrat – război, inflaţie, panică – va mânca cel puţin o treime din puterea de cumpărare a tuturor. Nu ştiu dacă putem evita pe termen scurt scăderea economică, chiar recesiunea, dar putem să schimbăm trendul, însă pentru asta avem nevoie de investiţii, şi nu mă refer numai la PNRR şi la fondurile europene, unde în joc sunt 100 de miliarde de lei în următorii 6-8 ani. Avem nevoie de investiţii noi care să susţină economia, dar mai ales care să susţină flancul de est al Alianţei. Degeaba ai baze militare dacă dincolo de gardul unităţii ai criză economică, recesiune, inflaţie şi scăderea puterii de cumpărare.….Iohannis & company trebuie să ceară acum partenerilor occidentali să vină cu investiţii noi, să aducă în România investiţiile pierdute din Rusia şi chiar din Ucraina, să întărească poziţia economică a României. Integral: https://www.zf.ro
Ce granițe își dorește Rusia? …. Contrar destinului multor predicții, care ajung în coșul de gunoi al istoriei, previziunile mele despre Ucraina se mențin valide după mai bine de șase ani: – Ucraina ocupă partea cea mai productivă a zonei cerealiere rusești – aria cea mai sudică, unde plouă regulat. Pe măsură ce deficitele rusești de capital și mână de lucru se acumulează, menținerea controlului asupra pământurilor cu productivitate mare și cheltuieli puține din Ucraina va dobândi o importanță crescândă. – Împreună cu Republica Moldova, Ucraina controlează trecătoarea basarabeană (zona joasă dintre Marea Neagră și Carpați). Controlând această trecătoare, Rusia va limita abilitatea Turciei de a amenința teritoriile centrale rusești. – Ucraina deține cea mai mare populație de etnici ruși din afara Federației Ruse. Includerea lor numerică în sistemul Rusiei ar ameliora și ar amâna amurgul demografic cu câțiva ani. – Baza industrială a Ucrainei de est se găsește în imediata proximitate a Rusiei. Combinarea lor ar ajuta toate porțiunile economiei rusești să dureze ceva mai mult timp. – Infrastructura ucraineană transportă aproape jumătate din petrolul și gazele naturale rusești către Europa, astfel că Ucraina reprezintă o valoare economică specială. – Fluviul Nipru este navigabil, curge către sud, și permite Ucrainei să se integreze economic cu regiunile Mării Negre, Mării Marmara și restul lumii. – Peninsula Crimeea controlează gurile Niprului și este sediul singurei baze navale rusești care nu îngheață – Sevastopol. Atâta timp cât Crimeea și Sevastopol sunt în mâinile Rusiei, Ucraina nu poate ajunge la o dezvoltare economică adevărată, iar puterile navale străine – cea mai importantă, Turcia – nu pot domina Marea Neagră. Eforturile Rusiei de re-ancorare au început în Crimeea în 2014. Dar nu se vor opri acolo. – Sub orice aspect, o Ucraină total independentă ar fi o provocare pentru Rusia. Din nefericire, ultimele două predicții sunt tragic de reale. Nu știu, și nu cred că cineva poate ști cu precizie, care va fi soarta războiului actual din Ucraina. Mai grav, sunt foarte dificil de prevăzut viitoarele acțiuni războinice ale lui Putin. După Ucraina, mai urmează altă țară/alte țări? Dacă da, care ar fi acelea? Cu alte cuvinte, cu cine dorește Rusia să se învecineze? (Radio Erevan: Cu cine vrea). Un răspuns posibil la aceste întrebări necesită un scurt excurs în istoria ultimului secol.[1] ….. După 30 de ani, Rusia putinistă încearcă să-și refacă vechile granițe. Firul roșu care se întrevede din aceste încercări este ancorarea Federației Ruse în cât mai multe bariere naturale, astfel încât regiunile de graniță vulnerabile să se reducă la lungimi rezonabile – de la circa 4.800 km la sub 1.000 km. Astfel, armata rusă va putea utiliza efective mai reduse pentru patrularea și apărarea lor. Dacă Rusia dorește să supraviețuiască amurgului său geopolitic, 11 țări vor trebui absorbite total sau parțial, de-a lungul a patru faze de invazie și ocupare: Ucraina, Estonia, Letonia, Lituania, Georgia, Azerbaidjan, Armenia, Polonia, Bielorusia, Moldova și România (Fig. 1)…. Faza I – Înglobarea Ucrainei; testarea Europei pentru ce va urma În februarie 2014, a doua zi după închiderea Jocurilor Olimpice de la Soci, forțele ucrainene din peninsula Crimeea au fost îndepărtate, în decurs de câteva zile, de grupuri paramilitare rusești. În decurs de două luni, regiunile Luhansk și Donețk s-au separat de Ucraina. Suportul militar rus acordat insurgenților din cele două provincii a fost imediat condamnat de autoritățile de la Kiev. Sancțiunile aplicate Rusiei au avut efecte minuscule, motiv pentru care Putin s-a simțit împuternicit să-și continue planul său expansionist. Pe 24 februarie 2022, Putin ordonă armatei ruse să invadeze Ucraina din est și apoi din sud….. Faza a II-a: Țările Baltice? Împreună, Letonia, Estonia și Lituania dispun de aprox. 45.000 militari și o populație de circa 6 milioane. Foste republice sovietice, cele trei țări au largi minorități rusofone în care nu se poate avea mare încredere în cazul unei invazii rusești. Țările baltice au granițe terestre lungi cu Rusia și Bielorusia (interesată recent de a avea ieșire la mare), dar nu și cu țările scandinave, care le-ar putea oferi ajutor pe uscat. Letonia și Estonia ar putea capitula în câteva zile, pe când Lituania ar rezista probabil trei săptămâni. Marele atu al țărilor baltice este apartenența lor la NATO. Orice agresiune împotriva lor ar activa automat art. 5 al Pactului Nord-Atlantic, deci un război continental. Singura necunoscută în această fază, ca și în cele următoare, este dacă Putin va alege în mod sinucigaș să apese butonul nuclear …. Faza a III-a: Polonia până la râul Vistula? Un element geografic important este Marea Câmpie Europeană, alcătuită din Câmpia Nord Europeană și Câmpia Est Europeană – o imensă suprafață de teren agricol care se extinde de la Bordeaux până în Bielorusia și dincolo de aceasta până la Urali. În Europa de Vest, câmpia este relativ îngustă (în cea mai mare parte cu o lățime de 320 km) în partea de nord a Europei, dar se lărgește semnificativ spre partea sa estică în Rusia de Vest, unde lățimea atinge 3.600 km. În estul Poloniei, lățimea minimă a câmpiei este constrânsă de Munții Carpați la sud și Districtul Lacului Masurian la nord. Kremlinul crede că dacă această porțiune minimă a câmpiei din Polonia ar fi securizată cu trupe rusești, atunci apărarea teritoriilor centrale ale Rusiei ar necesita doar o cantitate foarte limitată de forțe statice. Ancora ideală ar fi de-a lungul fluviului Vistula, care împarte aproximativ în jumătate țara și capitala Varșovia….. Faza a IV-a: Granița sud-vestică a Rusiei pe Prut sau pe crestele Carpaților Orientali? O scurtă inspecție a Figurii 1 sugerează că flancul sud-estic al Rusiei este cel mai ușor de securizat. În zona caucaziană, Armenia este deja dependentă de ajutorul militar rusesc în lupta sa cu Azerbaidjanul. Baza militară de la Gyumri, cu circa 3.000 soldați, a fost construită în 1941 și este activă până în prezent. Georgia este un pigmeu militar pe care Rusia l-a învins în doar cinci zile în timpul Jocurilor Olimpice din 2008. Două provincii georgiene, Abhazia și Osetia de sud, au fost recunoscute de Rusia pe modelul care s-a repetat recent în cazul provinciilor separatiste Luhansk și Donețk. Înaintea dizolvării sale din 1991, Uniunea Sovietică avea frontiera sud-vestică pe Prut și brațul Chilia al Dunării. În prezent, de-a lungul vechii granițe, Ucraina împreună cu Republica Moldova controlează așa numita trecătoare basarabeană – zonă joasă situată între Marea Neagră și Carpați, folosită în istorie de invadatorii turci. Controlând această trecătoare, Rusia va limita abilitatea Turciei de a amenința teritoriile centrale rusești. Integral: https://www.contributors.ro
Agresiunea lui Putin nu este despre Ucraina. Nu vrea Rusia Mare, astea sunt povești, ci un cutremur geopolitic. Parțial, l-a obținut Interviu …..Vladimir Putin a creat un cutremur geopolitic, iar noi acum suntem prea preocupați de ce se întâmplă astăzi în Ucraina ca să mai înțelegem scara și magnitudinea acestui cutremur geopolitic declanșat odată cu războiul, spune profesorul Ofer Fridman, într-un interviu acordat SpotMedia.ro.….. Așa cum vedem, nu există o confruntare informațională în casele și mințile publicului internațional. Rusia nu încearcă măcar să convingă opinia publică internațională de ce face și cum face. Suntem expuși doar la narativele ucrainene, Rusia nici măcar nu ne propune un narativ, nu intră în acest război narativ. Rusia are grijă de propria populație și de propriul spațiu informațional, nu încearcă să convingă pe nimeni în România, Germania, Marea Britanie sau Canada de corectitudinea și justețea acțiunilor ei. Nu există practic acum o confruntare informațională. Există o singură parte, partea ucraineană, care construiește un narativ. Rusia nici măcar nu încearcă. În schimb, ceea ce face Rusia e să-și protejeze propriul spațiu informațional, controlând narativele pentru opinia publică rusă…… Nicio sancțiune, niciun oligarh nu poate opri coloanele militare. Este vorba doar despre o decizie luată de Kremlin și Kremlinul a decis să meargă cu acest război până la capăt, până când va obține ce vrea sau va obține ceea ce va considera că e acceptabil. Nu vedeți nicio voce, o masă critică în Rusia? Îmi pare rău, să citim sondajele de opinie din Rusia. Ce voce critică să găsim? Rușii cred în justețea acestui război, vasta majoritate a rușilor. Ei cred că Rusia face ceea ce trebuie. Spațiul informațional este controlat de stat. Chiar dacă Putin construiește în Rusia o dictatură? Rusia nu a fost niciodată o dictatură. Asta e o interpretare comună greșită. În Rusia e vorba despre un tip special de relație între putere și popor. Nu e dictatură. Rușii au demonstrat de două ori în secolul al XX-lea că, dacă nu le place cine ocupă Kremlinul, îl pot schimba. E un tip special de relație între putere și poporul rus. E acest narativ vechi în Rusia, lupta dintre Rusia și Vest. În ultimii 20 de ani, narativul construit în Rusia a fost că Vestul e împotriva rușilor. Vestul nu a făcut nimic pentru a contrazice acest narativ. Le-am permis conducătorilor Rusiei să construiască încet în spațiul public această teză că Vestul este dușmanul. Și asta a început înainte de Putin, ideea că Vestul e împotriva Rusiei, ideea că Vestul a dezamăgit Rusia și a lăsat-o să moară în anii 1990, nu i-a venit niciodată în ajutor, alături de ideea că democrația e o mare minciună, e mai dezirabilă ordinea. Astea erau în spațiul public rusesc înainte de Putin. Dorința de a fi conduși de o mână puternică era acolo ani înainte ca Putin să ajungă la putere. Și el le-a dat oamenilor ceea ce și aceștia voiau…… Mai întâi, agresiunea lui în Ucraina nu este despre Ucraina. Nu a fost niciodată. Ucraina este un instrument, din nefericire, este acum un spațiu de luptă. Povestea este despre Rusia și Occident. Dacă va fi o încetare a focului, agreată cu liderii ucraineni, deoarece în Kremlin se înțelege că operațiunea nu merge cum doreau, va fi ceva temporar. Trebuie să înțelegem că Putin deja și-a atins, parțial, scopul. Iar scopul lui nu era despre Ucraina, nu e vorba aici de restabilirea Rusiei Mari sau ceva de genul. Acestea sunt povești vechi, instrumente depășite. Scopul a fost de a schimba ordinea mondială, iar aceasta deja s-a schimbat. Nu ne vom mai întoarce niciodată la viața de dinainte. Putin a creat un cutremur geopolitic, iar noi acum suntem prea preocupați de ce se întâmplă astăzi în Ucraina ca să mai înțelegem scara și magnitudinea acestui cutremur geopolitic declanșat odată cu războiul. Sunt consecințe și precedente care au fost deja create peste tot, în Germania, înăuntrul Uniunii Europene, chiar și în Elveția. Nu mai este vorba doar de victimele civile din Ucraina, care, e adevărat, sunt o tragedie. Ucraina și Rusia produceau împreună 40-50% din necesarul de cereale și de ulei pentru a hrăni Africa. Cine mai hrănește acum Africa? În acest moment e iarnă, ne bazăm pe recoltele din anul trecut, pe depozite, dar vine deja sezonul de însămânțare, ori dacă în Ucraina nu se mai cultivă nimic, nici nu va mai fi vreo recoltă. Nu e vorba doar despre petrol și gaze. De pildă, îngrășămintele: 25% din necesarul Europei venea din Rusia și tocmai am oprit complet exporturile rusești. Cum mai cultivăm plantele în Europa? Ce vom face cu prețurile la aluminiu, aur, titanium sau alte materii prime care depindeau de exporturile rusești? Uniunea Europeană are suficiente rezerve în economiile țărilor membre pentru a încerca să atenueze undele de șoc, dar acesta nu este deloc cazul Africii sau Orientului Mijlociu, sau al țărilor din Asia sau din America Latină. Acolo unde hrana începe să lipsească vor apărea focare de instabilitate politică și vor fi mai multe conflicte și războaie, care vor amenința și mai mult rețelele de aprovizionare globală și așa mai departe. Nu e vorba doar despre transporturi, ci de crearea de materii prime. Așa cum în Africa, deși există zăcăminte bogate, din cauza instabilității politice, nu se poate realiza distribuția lor. Există așadar un cutremur geopolitic. În timp ce noi suntem acum preocupați de bombele care cad în Ucraina, ceea ce este normal, acolo este o catastrofă umanitară care trebuie oprită cât de repede posibil, acest cutremur geopolitic se răspândește în lume. Nu a fost niciodată vorba doar despre Ucraina. Nici propunerile pe care Putin le-a făcut către NATO, înainte de escaladare, nu erau doar despre Ucraina. Ucraina nu va putea niciodată să se alăture NATO fără permisiunea Rusiei. Are dispute teritoriale pe propriul teritoriu, iar Rusia este cea care le controlează și, fără că Rusia să accepte, Ucraina nu va fi în NATO. Astfel că nu era vorba că Ucraina se va alătura NATO, ci un test dacă NATO își va sacrifica principiile…… Ce vreau să spun este că eu nu cred că schimbările vor merge în direcția pe care o dorea Putin, el acum încearcă să-și maximize propriul interes, creând valuri cât de mari poate. Ceea ce se potrivește cu teoria “haosului controlat” pe care au dezvoltat-o ei la Kremlin. Apropo, până și această “unificare” a Vestului este și ea parte a acestui cutremur geopolitic….. Doi actori politici majori care au sprijinit unificarea politică a Germaniei din secolul XIX, din vremea lui Bismark, au fost Rusia și Marea Britanie. Deoarece ei vedeau o Germanie puternică drept o contrapondere la influența Franței. Unde a dus unificarea Germaniei, pentru Rusia și pentru britanici, știm deja, 50 de ani mai târziu deja eram în Primul Război Mondial. Când a izbucnit Revoluția rusă din 1917, oamenii sărbătoreau în Londra și în Paris, deoarece iată Rusia se va alătură țărilor democratice. Știm și asta cum s-a terminat. Germania s-a țrezit acum după un somn de hibernare de 70 de ani…..Suntem la începutul unei noi ordini mondiale. Cum va arăta aceasta, nu putem controla și nici măcar prezice. Integral: https://spotmedia.ro
Lumea după invazia rusească din Ucraina….„Războiul nu este altceva decât o continuare a politicii cu alte mijloace”. Cu acest citat celebru, care aparține nu mai puțin celebrului general prusac și teoretician al războiului Carl von Clausewitz, își începe istoricul Niall Ferguson un articol publicat în The Spectator, „Vlad Invadatorul: Putin vrea să reconstruiască Imperiul Rus”. „O întreagă generație de democrați liberali – de tip american și de creștin-democrați și social democrați europeni – a încercat să ignore acest adevăr. Îngroziți de violența războiului, ei au căutat în zadar alternative pentru a-l evita. Când Vladimir Putin a ordonat anexarea Crimeei în 2014, Barack Obama a răspuns cu sancțiuni economice. Când Putin a intervenit în războiul civil sirian, au reacționat cu discursuri indignate”. Apelurile la respectarea „ordinii internaționale bazate pe reguli” pe care le auzim emise mai ales de către înalții oficiali ai UE de la Bruxelles și de către mulți lideri europeni nu sunt nimic altceva decât o retorică goală, fără acoperire, atâta vreme cât nu dispui de argumentele de Hard Power cu care să impui sancționarea abaterilor de la regulile la care faci trimitere. Nimic fundamental nu s-a schimbat din perspectivă istorică din acest punct de vedere, cu toate că asta a fost iluzia fals întreținută din 1990 încoace. Cine dispune de Hard Power scrie, până la urmă, regulile. După cum spunea fostul ministru german de externe Sigmar Gabriel, „într-o lume cu carnivore, erbivorele au o viață grea”. Agresiunea lui Putin din Ucraina și imensa tragedie care o acompaniază expun plenar falimentul acestei viziuni asupra lumii născute în perioada Pax Americana. De altfel, invazia din Ucraina, deși este o manifestare la cote extreme a acestei noi realități, nu este nici pe departe prima. Cu câțiva ani în urmă, de pildă, China a ignorat complet o decizie a Tribunalului de la Haga privind obstrucția navigației în Marea Chinei de Sud în urma unei acțiuni introduse de Filipine. UE nu a fost nici măcar în măsură să emită o declarație critică față de regimul de la Beijing din cauza opoziției Ungariei și Greciei, care au acționat ca agenți ai chinezilor. „Cei care se tem de război abordează diplomația într-un mod greșit, ca și cum ar fi o alternativă la război”, scrie Niall Ferguson în articolul din The Spectator. „De aici se naște iluzia că, atâta timp cât discuțiile continuă, războiul este evitat. Dar dacă nu ești pregătit în cele din urmă să recurgi la forță, ca ultimă alternativă, negocierile nu fac decât cel mult să amâne agresiunea celeilalte părți. Caz în care războiul poate fi evitat doar dacă îi oferi de bunăvoie agresorului ceea ce el este pregătit să obțină cu forța”. Adică exact ceea ce s-a întâmplat în cazul Ucrainei, când voiajele la Moscova și convorbirile telefonice ale lui Emmanuel Macron și Olaf Scholz cu Vladimir Putin s-au dovedit complet inutile în oprirea invaziei….. În timp ce în Franța, într-un interviu acordat săptămânalului Le Point, Bernard Bajolet, fost director DGSE (serviciul secret de informații externe francez), spune că „parcă totul s-a aliniat pentru a lăsa cale liberă megalomaniei lui Putin” și că Europa s-a lăsat anesteziată în întreaga perioadă de pace de după 1990. „Nu am înțeles pe deplin că ideea refacerii Imperiului Rus era în mintea lui Putin de multă vreme.” De aceea, scrie Wall Street Journal, dacă e să tragem o lecție din cele ce se întâmplă acum e că ar trebui „să îi luăm în serios, la modul literal, pe autocrați, atunci când ne spun ce au de gând să facă”. Ceea ce înseamnă să-l luăm în serios și pe Xi Jinping, care vorbește despre Taiwan la fel ca Putin despre Ucraina. Încă din 2013, Xi spunea că „problema Taiwanului” nu poate fi amânată pe termen nedefinit, iar de atunci atât el, cât și alte voci influente de la Beijing au susținut că „reunificarea” trebuie realizată în mod pașnic sau prin forță…..La fel ca momentul 9/11, atacul ordonat de Putin asupra Ucrainei a zdruncinat din temelii certitudinile Vestului, scrie Telegraph. „Dacă acesta este un nou Război Rece, atunci, linia frontului tocmai s-a mutat în Letonia, Lituania, Estonia, Polonia, Ungaria și România”. …. „Dacă Rusia își va atinge obiectivele politice în Ucraina prin mijloace militare, Europa nu va fi ceea ce a fost înainte de război. Pe de o parte, primatul SUA în Europa va fi consolidat. Însă sentimentul că Uniunea Europeană sau NATO poate asigura pacea pe continent va fi artefactul unei epoci apuse”, scriu autorii. Integral: https://revista22.ro
Medicii, asaltați de români care întreabă ”Pot să beau dacă am luat iod?”…….Mii de medici confirmă că au fost contactați de români care îi întreabă dacă pot să bea după ce au luat pastila de iod. ”Cei mai mulți întreabă la câte minute după ce au luat iodura de potasiu pot să consume alcool. Alții recunosc că au înghițit pastilele cu o dușcă de țuică și vor să știe dacă pot exista efecte adverse. Cei mai mulți care au sunat nici n-au putut să explice foarte bine ce doresc, pentru că erau beți”, confirmă doctorul Decebal Popescu. Există români și mai prevăzători, care au băgat câte o pastilă de iod în butoiul de vin, sau în cel de țuică și s-au imunizat cu doze mici, sistematic. Alții spun că e chiar indicat să faci o gargară cu alcool după ce ai luat iod, ca să elimini radiațiile din gât. Pentru o protecție crescută la radiații, medicii recomandă ca alcoolul să fie păstrat în recipiente de plumb, închise ermetic, iar iodul să fie luat cu puțin bicarbonat, ca să nu dea arsuri gastrice. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://www.theguardian.com/world/2022/mar/15/china-has-already-decided-to-send-economic-aid-to-russia-in-ukraine-conflict-us-officials-fear
“[…] China has already decided to provide Russia with economic and financial support during its war on Ukraine and is contemplating sending military supplies such as armed drones […]”
De astazi este Ucraina contra Rusia+China=Love
Buna ziua 🙂
“Panică în piaţa de capital din China: Acţiunile suferă cel mai mare declin de la criza financiară din 2008. Investitorii, cu ochii pe cazurile de Covid, relaţia Beijing-Moscova şi noile serii de reglementări” https://m.zf.ro/burse-fonduri-mutuale/panica-piata-capital-china-actiunile-sufera-cel-mare-declin-criza-20626634
Nu mai au nevoie de piata, capital, etc… Trec direct la economia de troc cu Rusia si Coreea Nord.
“Amnistierea plagiatorilor cu doctorate obținute înainte de 2011, votată de comisia de învățământ din Camera Deputaților. Urmează votul final / USR anunță că va ataca legea la CCR – ” https://www.hotnews.ro/stiri-educatie-25433860-amnistierea-plagiatorilor-doctorate-obtinute-inainte-2011-votata-comisia-invatamant-urmeaza-votul-final-usr-anunta-ataca-legea-ccr.htm
“Creșterea puterilor SRI în interceptarea comunicațiilor și amplasarea rețelelor 5G în orașe, atacate la CCR: Motivele invocate de Avocatul Poporului – ”
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-25433630-cresterea-puterilor-sri-interceptarea-comunicatiilor-amplasarea-retelelor-5g-orase-atacate-ccr-motivele-invocate-avocatul-poporului.htm
Buna ziua
Eurospin Italia. Mare vânzător de produse alimentare cu peste 1150 magazine.
De azi maxim 2 litri de ulei ( de porumb, floarea soarelui , amestecat , fara diferența) pe client.
Incepe raționalizarea ?
Aștept cartelele lunare. 😃😃😃
Era de asteptat peste tot. 🙁 Urmeaza benzina si motorina.
Asta deja e in curs.
Mascat. Te alunga cu prețul. 😃😃
Când o să ajungă să îl de-a cu porția , nirvana.
Călătorie în timp cu reeditarea epocii de aur.
Doar că în vest.
Care tari din anii 70 ( crizele petroliere generate de războaiele din OM ) nu știu ce e aia ” pe porție”.
Tinerii , nici poveste . Vor învăța . Ca noi și părinții noștri.
Pină le spui ceva amintiri , te cred nebun. Trebuie să trăiască sărăcia că sa o priceapă.
Buna ziua!
Ce parere aveti?
Putin poate sa se spanzure daca chinezii se tin de cuvant!
https://www.aktual24.ro/furie-la-kremlin-ambasadorul-chinei-in-ucraina-se-declara-admirator-al-rezistentei-am-vazut-cat-de-mare-este-unitatea-poporului-ucrainean-iar-asta-inseamna-puterea-sa-vom-respecta-calea-aleasa-d/
„China nu va ataca niciodata Ucraina, vom ajuta, in special in directia economica. Intr-un an, tara noastra importa bunuri din intreaga lume in valoare de peste trei trilioane de dolari. Suntem gata sa va ajutam sa va dezvoltati. In aceasta situatie, pe care o aveti acum, vom actiona in mod responsabil. Am vazut cat de mare este unitatea poporului ucrainean, iar asta inseamna puterea sa”, a adaugat ambasadorul.
Pronostic: nu se spanzura 🙂
Daca are asa mare respect, admiratie si prietenie pentru Ucraina, China ar trebui sa spuna direct si simplu Kremlinului sa opreasca razboiul si sa scoata trupele din tara.
Atunci poate ca s-ar spanzura.
@AA:poate il spanzura (la figurat vorbind) altii!
Musiu Rafila “o da la intors”. Vede ca numarul imbolnavirilor de covid creste in Europa de Vest si in China si nu mai recunoaste ca ne inebunise cu propunerile de relaxare de cand a fost numit.
Acum altii sunt de vina pentru relaxarea totala!
https://ziare.com/alexandru-rafila/alexandru-rafila-explicatii-decizie-guvern-ridicare-brusca-restrictii-covid-1730367
Desigur. A facut-o pe geniul carpatilor (“covid se opreste c-a zis rafila”) iar acum ca vajnic pesedist bate coclaurile ca altii au fost cu dezinformarea. Acum, fiul tortionarului este mai mult politruc decat medic; inainte era invers.
Bună seara!
Nțțț, cu mare părere de rău, vă contrazic: rafila nu e medic: e doar politrucul fiu de torționar! Să-i spunem „medic” înseamnă să jignim adevărații medici!…
9 martie .
Ordin al statului major italian :
Valutare con attenzione i congedi anticipati, reparti in prontezza operativa “alimentati al 100%”, addestramento “orientato al warfighting”,”provvedere affinché siano raggiunti e mantenuti i massimi livelli di efficienza di tutti i mezzi cingolati, gli elicotteri e i sistemi d’arma dell’artiglieria”. E’ quanto si legge in una circolare dello Stato maggiore dell’Esercito del 9 marzo con riferimento ai “noti eventi” e alle “evoluzioni sullo scacchiere internazionale”.
Reducere a concedilor.
Antrenament intensiv la lupta in război.
Masuri imediate pentru ajungerea și menținerea în maxima eficienta de lupta a întregii dotări de blindate, elicoptere, artilerie .
( Complectare personala , aviația și marina sunt de ceva timp in alarma maxima)
De aici :
https://www.repubblica.it/esteri/2022/03/15/news/ucraina_russia_news_oggi_guerra-341414134/?ref=RHTP-BL-I338475600-P1-S1-T1
Din text notitia de la ora 13: 10.
Asa sa ne ajute Dumnezeu! Hai Ucraina.
“Elita de la Kiev a câștigat mai întâi războiul pentru mintea oamenilor. Război pe care Putin l-a pierdut fără drept de apel. Ucrainenii au luptat cu arma în mână și au murit pentru valorile în care cred. Ei luptă și mor pentru valorile lumii libere. Prin asta au intrat pe poarta principală în istoria mare a lumii. Suntem contemporanii unor evenimente importante. Suntem martorii consolidării unei mari națiuni.
Europa de Est nu va mai arăta niciodată ca înainte. La rândul ei, Rusia nu va mai fi niciodată aceeași. Acum se încheie cu adevărat cel de-al Doilea Război Mondial. Este triumful ideii de libertate.
Cu o Ucraină puternică și prosperă, membră în clubul euro-atlantic, problema securității României dinspre Est va fi rezolvată pentru o generație.”
https://www.contributors.ro/putin-e-invins-in-fiecare-zi-iar-ucraina-devine-o-mare-natiune-interviu-cu-analistul-armand-gosu/
Stoltenberg vorbeste din nou de un atac cu arme chimice. In presa suedeza. Ma intreb ce afacere au rusii cu chinezii? Putin il spala pe Xi de suspiciuni in schimbul banilor si a armamentului? Pentru mintile complotistilor asta este aur adevarat, Capabil sa-i tina in priza o generatie cel putin.
Buna seara
Din cât am citit -și am căutat sa înțeleg-cred ca China își “negociază” de partea cui sa fie…as soune ca nu s a decis…va merge cu cine “da mai mult”
Biden&Trudeau -li s a interzis intrarea in Rusia
Așa le trebuie daca nu asculta de Moscova
Buna seara,
Frumos gest de solidaritate a primilor ministrii care s-au dus la Kiev azi.
Romania n’a participat. Marele generalisim plagiator a lipsit, la fel ca marele plavan.
O rusine nationala liderii acestei tari. O alta rusine e aparatul diplomatic, capusat de angajati pe pile si care n’au habar de cum se tes legaturi durabile cu partenerii externi (vecini in cazul asta).
Vai mama lor si a noastra.