Home » Stiri / Revista Presei » Revista Presei – 15 martie.”….Nu s-a vorbit deloc despre faptul că acordarea licenţei de exploatare nu însemna şi acordarea avizului de mediu. Dacă România a dat o licenţă de exploatare unei firme la care era şi coacţionar cu 20% nu a însemnat că a acceptat ca aurul de la Roşia Montană să fie scos prin cianurare, metodă care ar fi pus la risc întregul bazin hidrografic al Dunării. Planul prevedea raderea a patru munţi şi construcţia unui iaz de decantare de 300 de hectare, cu un baraj de 185 de metri înălţime….”

Revista Presei – 15 martie.”….Nu s-a vorbit deloc despre faptul că acordarea licenţei de exploatare nu însemna şi acordarea avizului de mediu. Dacă România a dat o licenţă de exploatare unei firme la care era şi coacţionar cu 20% nu a însemnat că a acceptat ca aurul de la Roşia Montană să fie scos prin cianurare, metodă care ar fi pus la risc întregul bazin hidrografic al Dunării. Planul prevedea raderea a patru munţi şi construcţia unui iaz de decantare de 300 de hectare, cu un baraj de 185 de metri înălţime….”

15/03/2024 Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei
6 Comentarii

Buna dimineata intr-o zi de vineri, 15 martie! Cerul va avea înnorări și va ploua local în centru și pe alocuri în zonele submontane și în sudul teritoriului, iar la munte, la peste 1500 m altitudine, vor fi ninsori sau lapoviță. Noaptea, precipitațiile se vor mai semnala izolat, iar cerul va deveni treptat variabil. Vântul va sufla slab până la moderat. Temperaturile maxime se vor încadra între 8 și 14 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 0 și 5 gr. La munte vor predomina ninsorile și se va depune strat de zăpadă, iar în jumătatea de nord a Moldovei și în estul Transilvaniei se vor semnala și precipitații mixte. Bucuresti: 8/1 gr.C., ploi.

“Analiză Monitor PNRR: Guvernul nu respectă nici termenele renegociate de el în PNRR. România a încasat doar 9,4 miliarde din cele 14,9 miliarde pe care ar fi putut să le obțină conform calendarului / 2023, anul fără nicio încasare România a încasat 9,4 miliarde de euro prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), din cele 14,9 miliarde pe care ar fi putut să le obțină, potrivit calendarului stabilit inițial (incluzând aici și prefinanțarea pentru noua componentă REPowerEU), arată o analiză Monitor PNRR privind stadiul Planului și al îndeplinirii jaloanelor. Din cele 5,5 miliarde de euro pe care le puteam încasa anul trecut, guvernul PSD PNL nu a luat niciun cent (cele 2,7 miliarde luate în octombrie au fost de pe Cererea 2 aferentă anului 2022), arată analiza. „Surprinzător nu este neapărat faptul că au apărut întârzieri – am fost constienți de lipsa de experiență a administrației românești în proiecte majore și complexe, pentru asta am și prevăzut o perioadă-tampon de aproximativ șase luni între momentul în care trebuiau finalizate jaloanele și momentul la care trebuia depusă efectiv cererea de plată aferentă. Cu adevărat îngrijorătoare este lipsa de reacție a guvernului la aceste întârzieri, care se acumulează”, arată realizatorii Monitor PNRR….. Chiar și cu PNRR modificat, cea de-a 3-a cerere de plată depusă de România, pe 15 decembrie 2023, nu a fost încă aprobată de Comisia Europeană deși termenul prevăzut în regulament pentru evaluare a expirat la 15 februarie. Aceștia spun că asta se întâmplă pentru că „o serie de jaloane sunt (din nou) neîndeplinite conform angajamentelor asumate și reasumate de PSD PNL”. .…” Integral: https://economedia.ro

“SURSE Cererea 3 de plată din PNRR în valoare de 2,7 miliarde de euro e blocată. Comisia Europeană cere scăderea pragului la microîntreprinderi, reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS) și a companiilor din energie Comisia Europeană a blocat cererea 3 de plată din PNRR trimisă de guvern în 15 decembrie 2023, în valoare de 2,7 miliarde de euro, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. Cele mai mari probleme sunt cu reforma companiilor de stat (inclusiv RAAPPS – instituția care renovează viitoarea vilă de protocol a lui Iohannis), cu pragul de 500.000 de euro la microîntreprinderi și cu numirile la vârful companiilor din energie, dar și cu noii șefi ai AMEPIP, super-agenția care controlează firmele de stat. Săptămâna viitoare va avea loc o discuție decisivă la București. …. Principalele probleme reclamate de Comisia Europeană, potrivit surselor G4Media, sunt: 1. Exceptarea Regiei Autonome a Protocolului de Stat (RAAPPS) de la regulile de transparență pe care trebuie să le respecte toate companiile și regiile autonome cu capital majoritar de stat. Comisia Europeană consideră că guvernul nu a explicat de ce RAAPPS trebuie să fie exceptată de la regulile aplicate celorlalte companii și regii cu capital de stat, mai precis de ce numirile la conducere nu sunt transparente, iar activitatea e secretizată. Reamintim că a secretizat contractul de refacere a unei vile din centrul Bucureștiului, despre care G4Media și Recorder au scris că va fi reședința lui Klaus Iohannis după terminarea mandatului de președinte. 2. Numirea șefilor AMEPIP, super-agenția guvernamentală care gestionează toate companiile de stat. Comisia Euroepană consideră că că procesul de selecție a șefilor AMEPIP nu respectă criteriile de transparență asumate de guvern. De asemenea, agenția nu este operativă, cu doar 24 din cele 88 de posturi ocupate. În plus, Comisia Europeană are semne de întrebare legate de calendarul anunțului de recrutare a conducerii AMEPIP, de certificatul de limbi străine ale celor doi vicepreședinți. …. 4. Numirile la șefia companiilor de stat din Energie. Comisia Europeană a constatat că Ministerul Energiei nu a făcut numirile care să respecte regulile de transparență la toate companiile din subordinea sa, au declarat pentru G4Media surse guvernamentale. În plus, Comisia a constatat că Ministerul Energiei nu a îndeplinit jaloanele restante de la Cererea 2 de plată. ….” Integral: https://www.g4media.ro

“Recomandările OCDE pentru România: Impozitare progresivă a salariilor și creșterea taxelor pe proprietate În Raportul Studiul Economic 2024 pentru România, elaborat de Organizația pentru Cooperare și Dezvoltare Economică – OCDE, se recomandă tranziția treptată către o impozitare progresivă a salariilor și calculul impozitelor pentru proprietățile imobiliare să fie pe baza valorii de piață a proprietății. Aceste măsuri vizează o reformă fiscală, prin care să crească încasările și să se reducă în continuare cheltuielile publice. OCDE atrage atenția asupra progresului lent în corectarea dezechilibrelor fiscale și arată că eforturile pentru a elimina risipa cheltuielilor administrației centrale ar trebui să fie continuate prin revizuiri ale cheltuielilor. Principalele idei din Raportul OCDE Economia României a dovedit reziliență la șocurile externe survenite după invadarea Ucrainei de trupele ruse, urmată de criza energetică: „Sarcina imediată pentru politica macroeconomică este de a controla inflația, care se situează cu mult peste țintă. Consolidarea fiscală ar completa o politică monetară mai strictă în ceea ce privește temperarea cererii. Cu toate acestea, creșterea angajamentelor de cheltuieli guvernamentale – inclusiv pentru apărare, reforma pensiilor și salariile din sectorul public – ar putea împiedica reabilitarea fiscală, dacă nu se realizează reforme importante pentru a crește nivelul scăzut al veniturilor din taxe și impozite ale României”. OCDE susține necesitatea reformării sistemului fiscal pentru a încetini creșterea datoriei publice până la un nivel sustenabil, fără a se încetini dezvoltarea economică rapidă necesară pentru convergența veniturilor. Raportul subliniază alinierea politicii fiscale cu politica monetară a BNR, care a fost nevoită să ridice dobânda cheie de la 1,25% la finele anului 2021 la 7% în prezent, cel mai ridicat nivel de după criza financiară globală. ….” Integral: https://spotmedia.ro

“Daniel Dăianu: Deficitul bugetar și investițiile publice: o lămurire necesară Sunt comentarii privind relația intre investițiile publice și deficitul bugetar ce întrețin o neclaritate: se spune că dacă aceste investiții sunt în preajma deficitului bugetar, sănătatea finanțelor publice nu ar fi primejduită. Este o teza curioasă, mai ales având în vedere dimensiunea deficitului bugetar al României. Acest deficit s-a situat în ultimii doi ani la cca 6% din PIB, în condițiile în care cheltuielile de capital au fost tăiate sever față de cât fuseseră programate pentru a reduce varianta sa cash. Mai jos sunt argumente de ce această interpretare a relației intre deficit și investiții publice este incorectă. O egalitate inselatoare Intre jumatate si 60% din investitiile publice, ce au avut o medie de peste 5% din PIB in ultimii ani, au fost finantate de fonduri europene. Resursele europene apar in buget pe ambele sale laturi, venituri si cheltuieli, deci nu au impact major pe deficit. Este drept ca partea de cofinantare si costul unor imprumuturi (din PNRR) afecteaza deficitul, dar dimensiunea acestor influente este mult inferioara aportului la bugetul public al fondurilor europene. Banii europeni sustin activitatea economica, cresc PIB-ul potential, ajuta balanta de plati, au facilitat Romaniei sa treaca mai usor prin ani extrem de dificili. Un exercitiu ipotetic arata de ce interpretarea mentionata mai sus este inselatoare. Daca banii europeni nu ar exista si am face abstractie de partea de cofinantare si costul imprumuturilor din PNRR deficitul ar ramane la aceeasi marime, dar cu relatia amintita intr-o alta lumina –fiindca deficitul ar fi considerabil mai mare decat investitiile publice ce s-ar rezuma la cheltuieli de capital (care sunt finantate din resurse proprii si imprumuturi). Sa ne gandim, de pilda, ca in 2023 investitiile publice au fost de 5,9% din PIB, din care cele finantate din bani europeni au fost peste 3,6% din PIB. In acelasi an, deficitul in metodologie europeana/ESA a fost de cca 6% din PIB. Aceasta constatare necesita un addendum: lipsa banilor europeni ar slabi mult economia si ar reduce venituri fiscale, ceea ce ar mari deficitul bugetar (sau ar reduce, chiar anula “beneficiul” din disparitia necesarului de co-finantare). Este drept ca au fost cazuri cand bani europeni nu au fost atrasi pentru a se economisi partea de cofinantare in cheltuielile publice astfel incat deficitul sa fie mai mic, dar aceasta situatie stranie nu este laudabila pentru programarea bugetara. Situatia descrisa arata ca deficitul bugetar al Romaniei nu are origine in principal in investitii publice propriuzise; o mare parte este legata de alte cheltuieli. Chiar daca judecam cheltuieli pentru educatie si sanatate drept investitii in capital uman, este evidenta vulnerabilitatea bugetului public cauzata de marimea deficitului bugetar. ….” Integral: https://www.hotnews.ro

“BREAKING Guvernul reînființează Antifrauda județeană, ca pe vremea Gărzii Financiare Guvernul vrea să înființeze structuri județene ale Antifraudei, în cadrul direcțiilor regionale actuale, motivând că inspectorii pierd mult timp pe drumul către un anumit județ. Într-adevăr, aceasta este o problemă reală, spun specialiști consultați de Economedia, care au cerut să nu fie numiți. Cu toate acestea, ei avertizează că prin revenirea la structuri județene se revine la modelul Gărzii Financiare, care a fost desființată în anul 2013 din cauză că a avut nenumărate incidente de integritate și era dependentă de factorii de decizie politică județeni. Update. Structurile teritoriale județene ar urma să devină operaționalizate de la 1 ianuarie 2025, după cum a menționat ministrul Finanțelor Marcel Boloș, la începutul ședinței de guvern…… Într-adevăr, specialiști consultați de Economedia spun că acestea sunt probleme reale, însă ele au fost acceptate atunci când Garda Financiară a fost desființată și reorganizată în direcții regionale. Potrivit lor, la acel moment, angajații antifraudei au trecut prin schimbări majore, fiind nevoiți să își schimbe domiciliile și să se relocheze, chiar cu familiile, pentru a-și putea păstra locul de muncă. O nouă schimbare, dinspre regional către județean, va duce din nou la aceeași situație în care unii dintre angajați vor fi nevoiți să se relocheze. În prezent, în majoritatea Direcțiilor regionale antifraudă fiscală (8 la nivelul întregii țări), un procent de aproximativ 70% din totalul inspectorilor din regională au domiciliul în orașul unde își are sediul regionala și împrejurimi. Totodată, specialiștii consultați spun că nu există sau nu a fost făcută publică nicio analiză care să motiveze faptul că organizarea în direcții regionale este mai ineficientă și că reorganizarea în structuri județene ar duce la o îmbunătățire a colectării..…” Integral: https://economedia.ro

“Averea ascunsă a Ministerului Economiei .… Statul român deţine doar în Bucureşti, prin Ministerul Economiei, terenuri evaluate la peste 350 mil. euro ♦ Alte câteva sute de mii de hectare sunt deţinute de firmele din afara Capitalei, în judeţe ca Arad, Suceava, Constanţa, Bihor şi Hunedoara. Terenuri cu o valoare de peste 350 de milioane de euro se află în proprietatea companiilor la care este acţionar Ministerul Economiei, potrivit unei analize a ZF făcute pe baza datelor furnizate de companii şi de consultanţii imobiliari. Unele dintre acestea, prin prisma suprafeţelor şi a poziţionării lor, sunt adevărate comori imobiliare, cel mai recent caz identificat fiind cel al terenului deţinut de Romaero, companie care şi-a cerut insolvenţa la finalul lui 2023. În total, Ministerul Economiei este acţionar în 42 de companii, unele dintre acestea aflându-se însă în insolvenţă, faliment sau fiind chiar dizolvate. ….Din lista de companii în care este acţionar Ministerul Economiei, transmisă de reprezentanţii ministerului la solicitarea ZF, au fost extrase doar firmele cu sediul în Bucureşti şi care nu se află în insolvenţă, în faliment sau nu au fost dizolvate sau lichidate. Excepţie este Romaero, companie de apărare, care tocmai şi-a cerut insolvenţa la sfârşitul anului 2023. ZF a transmis solicitări tuturor acestor companii (acolo unde există date de contact), dar şi companiilor cu sediul în afara Bucureştiului. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro

EXCLUSIV | Ultimele informații din procesul ”Roșia Montană”. Acțiunile Gabriel Resources cresc pe măsură ce se apropie sentința: ”Băieții deștepți speculează conjunctura”

“Sorin Pâslaru, ZF: Câte „Roşii Montane“ ne fac astăzi să credem că nu ştim, că nu putem, că la noi este altfel? Nu se poate de fapt nimic fără stimă de sine, care ar fi trebuit să fie primul lucru care să ne facă să credem că n-o să pierdem acest dosar, Roşia Montană ….Nu se ştie cine, şi cu ce motiv, a alimentat, cu bună ştiinţă sau nu, ideea că România va pierde procesul la Roşia Montană. Nu s-a vorbit deloc despre faptul că acordarea licenţei de exploatare nu însemna şi acordarea avizului de mediu. Dacă România a dat o licenţă de exploatare unei firme la care era şi coacţionar cu 20% nu a însemnat că a acceptat ca aurul de la Roşia Montană să fie scos prin cianurare, metodă care ar fi pus la risc întregul bazin hidrografic al Dunării. Planul prevedea raderea a patru munţi şi construcţia unui iaz de decantare de 300 de hectare, cu un baraj de 185 de metri înălţime. Avocaţii care au reprezentat România ştiau asta. De undeva, cineva alimenta tot timpul cu informaţia dată ca certă că România va pierde, că Gabriel Resources ar fi investit 900 de milioane de dolari, toate fără nicio bază. Premierul Ciolacu a ştiut sau a fost la rândul lui intoxicat? E o întrebare. Ce fac instituţiile statului care au ca misiune să cureţe de intoxicări mesajele care ajung la primii oameni ai ţării? Sau nu cumva aceştia intoxică la rândul lor? Cine a organizat acest centru care a tot diseminat informaţia că România pierde? Unde sunt criteriile după care o ştire devine ştire? ….. Cazul Roşia Montană arată că agenda publică din România poate fi controlată sau chiar confiscată. Câte „Roşii Montane“ sunt astăzi alimentate de anumite centre de putere ca să ne facă să credem că altfel nu se poate? Câte teme construite nu ne sunt oare vândute ca fapte certe din diverse interese? ….” Integral: https://www.zf.ro

“Lege revoluționară adoptată de Parlamentul European: Presa va fi mai protejată, dar și obligată să-și prezinte patronii și publicitatea plătită de stat …. Actul va obliga guvernele UE să protejeze mai bine mass-media împotriva interferențelor politice și să limiteze utilizarea programelor de spionaj împotriva jurnaliștilor. Organele de presă vor trebui, însă, să-şi dezvăluie în mod transparent patronii, sursele de finanțare și publicitatea de stat, scrie Euronews. Un organism special, numit Consiliul European pentru Servicii Media, va fi înființat pentru a supraveghea implementarea acestei legi. Este pentru prima dată când UE adoptă o reglementare pentru a proteja presa liberă, considerată un pilon al democrației europene. Totul a plecat de la dezinformarea generalizată, lipsa transparenței în ceea ce privește proprietarii mass-media și presiunea tot mai mare asupra jurnaliștilor, care au determinat UE să ia poziţie. ….” Integral: https://spotmedia.ro

“Jucătorul Klaus Iohannis și ultima favoare pe care i-o face României La felul în care și-a anunțat oficial candidatura pentru șefia NATO, în numele României, Klaus Iohannis sugerează cumva că țara ar trebui să-i fie recunoscătoare pentru acest ultim sacrificiu făcut pentru ea. …. Înainte de anunțul efectiv, domnia sa a enumerat o serie de atuuri ale României: bugetul pentru apărare, performanțele Armatei Române, susținerea Ucrainei. Așadar, dl Iohannis se cațără pe banii publici investiți de românii plătitori de impozite în Armată și ajutorul pentru Ucraina, cu sacrificiile pe care el le implică, pe efortul și chiar sângele soldaților români din ultimele două decenii pentru a pune mâna pe viitoarea dregătorie. Și îi spune României că o face pentru ea, în numele ei, pentru a-i împlini aspirațiile, ar putea să-i fie chiar recunoscătoare, nu? Aspirațiile multor români sunt să ajungă în Zanzibar și la safari în Kenya, iar președintele le-a răspuns ducându-se acolo pentru toți. Este un pic provincial, dar are succes din cauza unei frustrări naționaliste cronice, să crezi că funcția de la vârful NATO este pe țări. Nu, este pe persoane. Sigur că naționalitatea, mai precis apartenența la un spațiu geografic, este și ea un element în analiză, sigur că este nevoie de o susținere formală din partea Guvernului, dar funcția este pentru persoană, nu este a țării. Și odată ajuns acolo, secretarul general NATO nu mai are cetățenie. “Cetățenia” lui devine NATO. … Cât s-a întrebuințat vreme de 10 ani dl Iohannis pentru țară? De câte ori a asudat dl Iohannis în Consiliul European pentru o cauză a României? De câte ori ați văzut lumina aprinsă la Palatul Cotroceni până dimineața sau în weekend? Nu e nimic pentru România aici, este strict pentru dl Iohannis pe persoană fizică și ostoiește complexul nostru despre prima generație încălțată prin efortul întregului sat. Dacă nu are nimic de câștigat, în schimb, România e pusă la muncă pentru această candidatură. Toate informațiile sunt că diplomația românească duduie cum nu s-a întâmplat niciodată până acum în 10 ani, nici pentru Schengen, nici pentru vreun alt interes național. Este un efort imens și fără precedent al tuturor pârghiilor românești pentru ca dl Iohannis să capete următoarea dregătorie. La NATO sau, în schimb, ca să deblocheze jocul, la UE. Dacă nimeni nu-l vrea, el vrea orice și luptă cu dinții pentru propriul interes. Pentru sine știe să fie jucător. ….” Integral: https://spotmedia.ro

“Investigație. Cine sunt miliardarii ruși din spatele unei afaceri care crește în România. Sancționați de Ucraina pentru legături cu serviciile secrete ruse, dați afară din Spania și refuzați în Franța Poate că multă lume nu a auzit de supermarketurile MERE, dar acestea există și se dezvoltă subtil. După ce treci pragul unui magazin MERE, prima impresie este de depozit. Dispunerea mărfii este simplă, etalată direct pe paleți și în cutii, cu borcane și conserve stivuite gata să cadă pe tine, iar puținele rafturile modulare par improvizate. MERE nu deține nici măcar spații de depozitare, întreaga marfă este descărcată și expusă direct în magazin, de unde și ideea de magazin-depozit. Designul este minimalist, iar personalul este restrâns, îndeplinind simultan mai multe sarcini. Magazinele MERE sunt deschise de obicei la marginea orașelor sau în zonele industriale. Expansiunea discretă a MERE are în spate un colos care deține peste 2.200 de spații comerciale și o cifră de afaceri de aproape 500 de miliarde de ruble. Vorbim despre ruble, pentru că majoritatea magazinelor funcționează în Rusia, țara de origine a proprietarilor. În Rusia, lanțul de magazine este cunoscut sub denumirea de Svetofor (în traducere din rusă – Semafor) și este renumit pentru cea mai rapidă dezvoltare din lumea retailerilor. …. De altfel, debutul în UE al rușilor s-a realizat după ce au deschis, în 2018, primul magazine MERE în România. La noi, retailerul funcționează prin Torgservice RM SRL, firmă înființată în anul 2017 de frații Sergey și Andrey Shnayder, tatăl lor Ivan Shnayder, Valery Iakovlev, Andrei Veikulainen și Rustam Kilizhekov și administrată în prezent de basarabeanca Ina Efrim. ….” Integral: https://www.libertatea.ro

“Sebastian Burduja a pierdut lupta cu Paul Stănescu ... Marcel Ciolacu a început, de aproximativ un an, o operațiune de curățare a partidului de oamenii care l-au adus la putere în PSD, crezând că vor avea în el o marionetă supusă. De Oprișan scăpase încă din 2020.Au urmat Arsene, Buzatu și alții mai mărunței. Rămăseseră, însă, doi bolovani greu de spart: Stănescu și Firea. Lupta ultimelor luni, inclusiv alianța cu PNL pentru un candidat comun la București, s-a dus în principal cu scopul de a o scoate din cărți pe Gabriela Firea și de a-l lăsa pe Paul Stănescu fără principalul asset. Până de curând părea că Ciolacu va învinge, motivând pe plan intern că trebuie să dea candidatura comună celor de la PNL, chiar dacă omul lor, Burduja, stă foarte prost, iar Gabriela Firea stă mai bine. …. Burduja, care începuse să viseze și care ieșise la televizor în cursul zilei de luni, anunțând că se află pe un trend crescător și că pe 9 iunie va obține 60% din voturi, a amuțit îndurerat, înecându-se cu trend-ul. Deocamdată, în sondajele pe bune, intenția bucureștenilor de a-l vota nu trece de 8-9%. Cu cifrele astea, Ciolacu n-a avut nici o șansă în fața lui Paul Stănescu. Nu te duci la o luptă cu tunuri fluturând o săbiuță din papură împletită. Acum, Firea are în față un drum luminos. Dacă va câștiga Primăria Capitalei, va fi, cel mai probabil, și președinta PSD, după prezidențiale, când fie Ciolacu va pleca la Cotroceni, fie, pierzând alegerile, va pleca în istorie. …. Victima, însă, cea mai serioasă a războiului Ciolacu-Stănescu este Tianu Burduja, care va fi aruncat în luptă fără nici cea mai mică șansă să câștige. Și, până la urmă, are și ta-su o vârstă. Cât va mai fi pe aici, printre noi, ca să-l tot împingă în față înspre diverse funcții? ….” Integral: https://www.catavencii.ro

“10 lucruri care îl recomandă pe Iohannis pentru şefia NATO A dovedit că e un adevărat pilon de stabilitate. E înalt, masiv şi poate sta nemişcat cu orele; Ştie să tacă în toate limbile Alianţei. În germană tace nativ, iar în turcă tace atât de bine încât mulţi îl întreabă „Bă, tu eşti turc?”; Are la activ doar victorii, chiar dacă acestea sunt împotriva lui Ponta şi a lui Dăncilă; După atâta tenis, are experienţă cu rachetele; După atâta golf, poate spune că a participat la multe operaţiuni în Golf; În loc de valiză nucleară, NATO s-ar putea lăuda cu un dulap nuclear; E prieten cu un importator BMW care sigur poate să facă rost şi de tancuri; …. Şi-a pregătit palatul ăla spaţios. Până şi în dressing ai loc să organizezi un summit NATO; Nu în ultimul rând, scapă şi România de el. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro

Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul