Revista Presei – 15 mai.”Consumatorii au plătit prin facturi 1,7 mld. euro pentru proiecte inexistente în cogenerare. În schimb, importurile de energie sunt la nivel record, calorifele sunt reci iar preţurile cresc continuu. Din aceşti bani se puteau face 3 centrale noi, de la zero”
| 15/05/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 15 mai! În cursul zilei cerul va fi variabil și doar pe arii restrânse va ploua în general slab cantitativ, mai ales în zona montană și în extremitatea de sud a țării. Din orele serii înnorările se vor accentua temporar și vor fi averse, descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului în regiunile sudice, local în cele vestice și centrale și izolat în rest. Ploile vor avea și caracter torențial și vor fi condiții de grindină. Temperaturile maxime se vor încadra între 19 și 27 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 6 şi 14 grade. Izolat, mai ales dimineața, se va semnala ceață. In Bucuresti ploua, temperaturi intre +24/12 gr.C. Vântul va sufla slab și moderat.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/vaccin-malaysia-epa.jpg?w=640&ssl=1)
Un rapel anual pentru menținerea imunității în fața COVID? Mai mulți experți în sănătate spun acum că acesta nu ar fi necesar Producătorii vaccinurilor COVID au sugerat că lumea va avea nevoie de rapeluri anuale sau chiar de noi vaccinuri adaptate variantelor virusului, dar unii oameni de știință vin acum să pună sub semnul întrebării necesitatea acestora. În cele din urmă, decizia în acest sens va fi luată de experții în sănătate, nu de companiile farmaceutice, spun oamenii de știință, citați de Reuters. În interviuri cu Reuters, mai mulți influenți experți în boli infecțioase și în imunizare spun că există deja dovezi că o primă rundă de vaccinare globală ar putea oferi o protecție de durată împotriva coronavirusului și a celor mai multe variante apărute până acum. Unii dintre acești oameni de știință și-au exprimat chiar îngrijorarea că așteptările publice cu privire la necesitatea unor rapeluri suplimentare sunt conturate de reprezentanții companiilor farmaceutice și nu de către specialiștii în sănătate. Însă oamenii de știință nu au exclus scenariul în care o nouă doză va fi necesară. Unii experți se tem în același timp că necesitatea unei noi doze va împinge țările bogate să facă noi achiziții de vaccinuri, în vreme ce statele cu venituri mici se vor chinui în continuare să își facă stocuri suficiente pentru prima doză. „Nu vedem deocamdată date care să să susțină o decizie privind necesitatea unui nou rapel”, a declarat Kate O’Brien, directoare a Departamentului de Imunizare, Vaccinuri și Material Biologice din cadrul Organizației Mondiale a Sănătății (OMS). CEO-ul Pfizer Albert Bourla a declarat anterior că oamenii vor avea nevoie „cel mai probabil” de un rapel la fiecare 12 luni – similar cu vaccinul gripal – pentru a menține nivelul înalt de anticorpi necesari. „Există zero dovezi, chiar zero, care să sugereze că așa vor sta lucrurile”, a spus însă doctorul Tom Frieden, fost director al Centrului pentru Controlul și Prevenția Bolilor. …. Unii experți în sănătate publică, inclusiv Richard Hatchett, CEO al Coaliției pentru Inovației în Pregătirea pentru Epidemii (CEPI), care a finanțat dezvoltarea multor proiecte de imunizare, spun că producătorii au dreptate atunci când își fac planuri pentru noile rapeluri. … Pfizer și partenerul german BioNTech au concluzionat deocamdată că vaccinul lor își păstrează o eficiență de mai bine de 91% timp de șase luni de la rapel, față de eficiența de 95% măsurată în testele clinice. Compania va monitoriza cât de robustă va rămâne protecția, odată cu trecerea timpului. …. Studiile de laborator au arătat că varianta sud-africană, spre exemplu, ar putea reduce de șase până la opt ori nivelul de anticorpi al persoanelor vaccinate cu Pfizer sau Moderna. Datele testelor clinice au mai arătat că vaccinurile de la AstraZeneca, Johnson & Johnson și Novavax sunt și mai puțin eficiente în prevenirea infecțiilor în Africa de Sud, unde varianta este foarte extinsă. Integral: https://www.libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/colaj-mihaila-citu.jpg?w=640&ssl=1)
Ministerul Sănătății a făcut public raportul: rezultă că nu s-au comunicat publicului între 5.000 și 10.000 de morți, deși au fost considerate decese COVID de către medici În urma cererilor repetate ale presei și după ce și premierul Florin Cîțu s-a adăugat solicitărilor, Ministerul Sănătății a făcut public vineri raportul Comisiei pentru verificarea modului de raportare a deceselor COVID-19. …. Cu multe concluzii fără date lîngă ele, cu tabele frugale sau de necitit, raportul indică faptul că certificatul constatator al decesului este „sursa oficială de raportare” a morților COVID în România. Asta, conform Legii nr. 119/1996 cu privire la actele de stare civilă. Aceste certificate sunt eliberate doar de medici. A doua sursă o reprezintă externările din spitale, pe baza traseului care urmează decontarea la Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Analizând raportul prezentat astăzi publicului, diferențele, pe anul 2020, între decesele comunicate zilnic de Guvern (15.700) și cele două repere sunt: 5.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu certificatul constatator al decesului ajuns la INS. 10.000 de decese necomunicate publicului, dacă se face comparația cu datele comunicate de spitale către Casa Națională de Asigurări de Sănătate. Raportul mai evidențiază faptul că spitalele au înțeles diferit cum să codifice drept „deces cauză principală COVID” sau „deces cauză secundară COVID”. De pildă, în raportarea către CNAS, Spitalele Matei Balș și Colentina sunt singurele, spune raportul, care au trecut în 2020 COVID drept cauză principală la decese. …. Un alt punct din raport arată cum, conform răspunsurilor DSP, „multe dintre spitale nu raportează toate decesele COVID la DSP”. Astfel, „din analiza răspunsurilor transmise de DSP-uri, se arată că s-au primit raportări pentru mai puțin de jumătate dintre decesele raportate în alerte.ms.ro”. DSP-uri acuză că spitalele au făcut 583 de raportări către ele, pe care le-au pus mai departe în Corona.Forms, față de 1.482 de raportări în baza de date alerte.ms. Eșantionul nu este identificat de autorii raportului. …. O altă constatare a lecturii raportului este aceea că, atunci când vine vorba de costurile tratării Covid, de ordinul milioanelor de euro, chiar raportorii susțin că „are cea mai discutabilă validitate”. „Raportarea DRG (n.r. Cea din relația spitale – Casa de Sănătate) pe setul minim de date a pacienților externați are, de departe, cea mai discutabilă validitate deoarece la 99% dintre cazurile care asociau un diagnostic de COVID-19, acesta a fost considerat diagnostic secundar. În mod cert aceasta raportare nu intrunește cerințele de calitate pentru a servi ca sursă de informații pentru numărul deceselor de COVID-19 în prezent”, scriu autorii raportului. Integral: https://www.libertatea.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/praga-cehia-decese-covid-comemorare-epa.jpg?w=640&ssl=1)
Cei cinci sute care nu contează Pe un ton trei sferturi împăciutor şi de restul dojenitor, deţinătoarea portofoliului ministerial de la “Sănătate” ne-a anunţat mai deunăzi, public şi oficial, că nu este cazul să mai facem atîta tevatură pe seama rateurilor din consemnările statistice privind mortalitatea covid. Este adevărat, la unele spitale diferenţa dintre realitate şi statistică a fost şi de 500 de morţi, dar este vorba doar despre “erori umane”, ne-a asigurat înaltul demnitar al Guvernului României. Cu alte cuvinte, ce mai tura vura: mortul de la groapă nu se mai dezgroapă. Nici unul, nici doi, nici cinci, nici cinci sute. Cît despre comploturi, cine să stea să le facă, vezi vorba lu’ Conu Leonida, cînd ai noştri sunt la putere? Plus că, ştie toată lumea, în acte publice, la noi, nu minte nimeni niciodată… nu e voie de la poliţie!!!… Primul lucru care te trage de mînecă în comunicarea doamnei ministru este masiva lipsă de precizie. Cinci sute de morţi lipsă la apel într-o zi, într-o săptămînă, într-o lună, de cînd a început culegerea sistematică a acestor date şi pînă azi? De cînd, pînă cînd? Că nu e chiar totuna! A fost un singur spital cu asemenea diferenţe sau au fost mai multe? Cîte şi de cîte ori s-au măsurat distanţe la acest ordin de mărime? Care este media, mediana, abaterea medie, abaterea medie pătratică din seriile diferenţelor? Fără aceste minime coordonate statistice nimeni nu poate spune dacă cinci sute de morţi neraportaţi la un spital reprezintă un simplu accident minor, o catastrofă sau norma de eroare într-un sistem în care statistica şi realitatea nu au vreo şansă să se mai pupe nici măcar la infinit. Doamna ministru nu a simţit nici un impuls către informarea publicului şi, pe această cale, creşterea credibilităţii sistemului. Nu, a crezut de cuviinţă şi de datoria domniei sale, în schimb, să ne tamponeze paternalist binevoitor temerile prăpăstioase, oferindu-ne drept suport… sfaturi şi asigurări. Personale. Bazate, pe ce? Pe “suflare de vînt”, vorba lui Bob… Dylan, desigur! Nu am nici cea mai mică îndoială că din datele consemnate la noi, nu vom şti niciodată ceva precis despre fenomenul numit “pandemie covid”. Nici cînd a început, nici cum au evoluat curbele de diseminare, local, regional şi respectiv pe ansamblul populaţiei, nici rata de morbiditate, nici rata de mortalitate, nici dacă, cum şi de ce s-a trecut sau nu prin platouri, nici cînd şi cum s-a ajuns pe pantele descendente ale diseminării, respectiv ale îmbolnăvirii, nici care este desenul, fie şi aproximativ al curbei de mortalitate care poate fi pusă, în exclusivitate sau în principal, pe seama acţiunii virale şi nici de ce factori primordiali şi secundari a depins tabloul dinamicii clinice. Cu atît mai puţin rezultatul extrem al evoluţiei bolii, moartea pacienţilor. Pagubă-n ciuperci! O să luăm modelele de la alţii şi o să presupunem că şi la noi a fost la fel! Ce atîta frăsuneală?! Cu măsurile de restricţie nu am făcut la fel?! Concluzia evidentă, desigur, nu interesează pe nimeni. E de o banalitate copleşitoare. În frumoasa noastră ţară, nu avem nici măcar umbra unei administraţii capabile de funcţiile standard ale acestui corp public. Ceea ce avem noi sunt grămezi, grămezi de oameni aşezaţi fără nici o legătură cu competenţele lor în schemele unor instituţii publice care rareori ating pragul minim de servicii pe care altfel sunt datoare să le livreze publicului, respectiv altor instituţii de stat. Cît despre competenţe şi apetenţe pentru “subtilităţile” statisticii sociale, acestea sunt desigur sublime, dar lipsesc cu desăvîrşire, după universalul şi atemporalul model desemnat de Caragiale. Să nu îşi facă nimeni iluzii: nu calculatoarele, tabletele, algoritmii şi formularele lipsesc…..Mesajul guvernării către noi, muritorii de rînd, este nu străveziu, ci străluceşte orbitor pe firmamentul dezastrului în care ne scufundăm: voi amărăştenii nu contaţi în “ecuaţiile noastre” în nici un fel, sunteţi cantităţi neglijabile, la orice ordin de mărime. Cui îi pasă de amărîta aia de statistică?! Cinci sute de morţi, în plus, în minus… ce contează?! Să fim serioşi! De asta ne arde nouă acum?!? Integral: https://www.bursa.ro
Crima organizata face presiuni la granita ca sa introduca cantitati mari de deseuri in tara. Anuntul sefului Garzii de Mediu ….”Cumva trebuie poate sa refacem si legislatia, pentru ca afara astfel de activitati (n.red.: gropile ilegale de gunoi) sunt infractiuni. Nimeni nu vine cu un TIR de moloz din constructii sa il arunce oriunde, pentru ca acolo, pe langa amenda foarte mare si confiscarea autovehiculului ca masura complementara, exista si incadrarea penala pentru infractiuni. Si asta poate trebuie sa adaptam si noi in Romania, pentru ca valul acesta de depozitari ilegale este cel mai mare din Europa. De ce avem un val de deseuri la granita? Pentru ca, in 2018, China a interzis importurile de deseuri. Ca sa neutralizezi aceste deseuri afara, te costa cam 250-300 euro per tona, iar in Romania costurile pentru depozitare sunt mult mai mici, de 50-70 de euro. Si atunci este un intreg business dezvoltat, iar noi acum facem munca de preventie sa oprim deseurile care intra in tara, sa oprim containerele si facem munca de destructurare a structurilor de crima organizata care s-au infiintat in spatele acestui business. Presiunea mare este pe punctele vamale: incearca de fiecare data sa gaseasca un moment de neatentie la modul de actiune al vamesilor, politia de frontiera, comisarii de mediu si atunci solicitarile noastre sunt permanente, 24 de ore din 24″, a declarat Octavian Berceanu in cadrul unei conferinte de presa, la Craiova. Potrivit comisarului general al GNM, presiunea la punctele vamale a crescut in ultimele luni si unul dintre motive ar fi ca in Europa s-au epuizat capacitatile de stocare a deseurilor. “Nu stiu exact motivul, dar este o presiune foarte mare. Poate unul din motive este ca s-au epuizat capacitatile de stocare in Europa: cum avem noi aceste depozite si incineratoare, volumul a crescut foarte mult, capacitatile de stocare au scazut, s-au umplut, si atunci trebuie revarsate aceste deseuri undeva. Nemaifiind o poarta deschisa catre China, cum arunca si cei care transporta ilegal molozul, il arunci in cel mai apropiat spatiu liber, in spatiu verde, undeva unde nu te vede nimeni. Asta fac ei. Incearca sa mute aceste deseuri undeva unde nu ii mai vede nimeni, in Europa, sub diferite forme”, a explicat Berceanu. Seful GNM a detaliat ca o metoda prin care structurile de crima organizata incearca sa introduca ilegal deseuri in Romania este cu ajutorul TIR-urilor in care primii doi-trei baloti sunt cu diverse marfuri iar in spate sunt tone de deseuri. Integral: https://ziare.com
România educată la o terasă și-un mic: școala este ultima “remarcă” goală de conținut a președintelui Klaus Iohannis, la finalul a 13 minute de relaxări pentru nunți, petreceri și magazine 1 minut a durat nimicul despre școli. Și a fost și ultimul, în discursul de 13 minute în care președintele Klaus Iohannis a anunțat o ploaie de măsuri de relaxare. Nici măcar una nu are în vedere elevii, profesorii, spațiul școlii. Din 15 mai, magazinele revin la program normal, nunțile și botezurile sunt la liber pentru participanții vaccinați, nu mai există restricții de circulație. Întâiul profesor al țării, președintele Klaus Iohannis a scos, însă, România educată la o terasă și-un mic. Singura șansă pentru ca profesorii să-și poată vedea față-n față toți elevii este să-i aducă la restaurant. Școlile rămân la fel de închise pentru “neesențiali”, adică pentru copiii de clasele a V-a, a VI-a, a VII-a, a IX-a, a X-a și a XI-a din localitățile aflate în scenariu galben. Pentru jumătate de milion de elevi, mulți dintre ei copii care nu și-au văzut nici măcar o zi colegii și profesorii, școlile rămân la fel de ferecate, cu o singură fereastră care se deschide online cu cine se pricepe și pentru cine poate să țină pasul. Tatăl proiectului de țară România educată pare să-și fi întors iar fața de la școală și să viseze la vacanță mai mult decât cei pe care i-a avut odinioară elevi. Ce am aflat în prețiosul minut dedicat educației? Paradoxal, de la tribuna cea mai înaltă a statului aflăm că în școli ar funcționa un scenariu care a fost eliminat de guvern de pe 29 aprilie 2021: scenariul roșu. Îi amintim președintelui Klaus Iohannis că propriul ministru al Educației, acum liberalul Sorin Cîmpeanu, a anulat scenariul roșu de acum 2 săptămâni, în încercările constante pe care le-a făcut pentru a aduce cât mai mulți copii la școală. Poate n-ar strica dacă și-ar face temele mai temeinic chiar președintele țării. Cum a introdus președintele Klaus Iohannis tema educației, în cele 13 minute în care a anunțat cele mai mari relaxări din ultimul an? Ghinion, în ultimul minut, cu următoarea formulă: „În final, o remarcă legată de școli”. O remarcă, o simplă observație pentru cei 3 milioane de elevi, 200.000 de profesori și viitorul acestei țări. Educația a fost pe ultimul loc nu doar ca ierarhie între temele alese de președinte, dar și prin importanța anunțului: marea noutate pentru copii, profesori și părinți a fost că pentru ei nu se schimbă nimic. Vom reveni, după poftă, la terase, restaurante, nunți, botezuri, evenimente, fără nicio limită pentru cei vaccinați. De neînțeles cum va continua campania de vaccinare, în rândul profesorilor nehotărâți care nu au nunți și cumetrii la care trebuie să participe? Iar în restul societății, cine va sta să verifice om cu om, la fiecare restaurant și în fiecare încăpere unde se va petrece? În urmă cu o săptămână, colegul meu Costin Ionescu avertiza într-o analiză excelentă, care astăzi se-mplinește punct cu punct, că “Toți copiii se întorc la clase” devine un obiectiv prezidențial depășit de planurile de petreceri și festivaluri de vară ale premierului: redeschiderea rapidă a școlilor pentru toți elevii se stinge subit, în timp ce Cîțu face calcule pentru Untold și NeverSea. Integral: https://www.g4media.ro
Ce se ascunde pe piaţa de energie. Consumatorii au plătit prin facturi 1,7 mld. euro pentru proiecte inexistente în cogenerare. În schimb, importurile de energie sunt la nivel record, calorifele sunt reci iar preţurile cresc continuu. Din aceşti bani se puteau face 3 centrale noi, de la zero Din 2011, consumatorii de energie din România plătesc prin facturile lunare o taxă pentru susţinerea cogenerării de înaltă eficienţă, adică a producţiei de energie termică şi electrică cu randamente foarte bune ♦ Până anul trecut, s-au strâns aproape 1,7 miliarde de euro în total, bani cu care se puteau ridica de la zero trei centrale de tipul celei realizate de OMV Petrom la Brazi ♦ În realitate, nu s-a construit nimic, România ajungând să importe cantităţi record de energie pentru a ţine becurile aprinse ♦ În plus, multe oraşe, inclusiv Bucureştiul, au mai trecut printr-o iarnă fără apă caldă şi cu caloriferele reci ♦ Subvenţiile vor continua totuşi până în 2023. Potrivit datelor centralizate de ZF pornind de la rapoartele publicate de Autoritatea Naţională de Reglementare în domeniul Energiei (ANRE), din 2011 şi până anul trecut din această taxă de cogenerare s-au strâns fonduri de 7,6 miliarde de lei (circa 1,7 miliarde de euro), bani care se duc spre 37 de producători de energie. Printre aceştia se numără Complexul Energetic Oltenia şi Complexul Energetic Hunedoara, două dintre companiile cu cele mai mari pierderi din economia locală, ambele producătoare de energie pe bază de cărbuni. Integral: https://www.zf.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/adrian-volintiru-agerpres11519417.jpg?w=640&ssl=1)
Domnul Volintiru, un băiat deștept din petrol și gaze, lăsat moștenire de Dinu Patriciu A fost un colaborator apropiat al magnatului liberal, care a decedat în 2014. Șef financiar la Rompetrol, era acolo când s-au vândut acțiunile și a ajuns în funcții guvernamentale când statul încerca să recupereze prejudiciul estimat la sute de milioane de euro. Până de curând a fost șef al Romgaz, companie deținută de stat în proporție de peste 70%. … Domnul Adrian Volintiru termină ASE-ul în 1993, dar primul job pe care îl menționează în CV apare abia în 1999, la 32 de ani, când devine direct director economic la REBU, societatea de salubrizare unde Consiliul General al Municipiului București deține 50% din acțiuni. După numai trei luni la REBU ajunge director economic la Rafinăria Vega, parte a Grupului Rompetrol. În mai puțin de un an devine director financiar al ROMPETROL, compania prin care răposatul Dinu Patriciu a tras o țeapă de vreo 660 de milioane de dolari statului. Patriciu vinde acțiunile Rompetrol către KazMunayGas în 2007. Domnul Volintiru rămâne în grup până în 2008, când trece, pentru o scurtă perioadă, într-o companie din industria farmaceutică. Se întoarce ca director operațional la altă companie fondată de Dinu Patriciu – Marine Resources Exploration International (Marexin), care face explorări în Marea Neagră. De aici trece director general la Vulcan SA, companie deținută la acea vreme de un alt magnat din domeniul petrolier, Ovidiu Tender. Desigur, a fost o coincidență că domnul Volintiru a ajuns în noiembrie 2012 președinte la Autoritatea pentru Valorificarea Activelor Statului (AVAS – instituția care ar fi trebuit să recupereze prejudiciul de la Rompetrol), cu trei luni înainte de semnarea memorandumului care ar fi trebuit să asigure recuperarea datoriei. La putere era USL. Împrumuturi de 395.000 de euro, datorii pe măsură La numirea în funcția de la AVAS, domnul Volintiru notează în declarația de avere, completată în decembrie 2012, că a dat împrumuturi de 395.000 de euro. Peste doar o lună, ianuarie 2013, împrumutul declarat este de 386.000, iar după numai un an, scade la 276.000 de euro. …. Între timp, a devenit și președintele Consiliului de Administrație de la Poșta Română (alt domeniu unde avea zero experiență), plus încă o sinecură la Romgaz. Stă șef la AVAS un an și apoi devine secretar de stat la Ministerul Economiei, minister responsabil cu implementarea memorandului Rompetrol. …. Soția, tot la Patriciu În momentul în care ajunge la AVAS, soția domnului Volintiru, doamna Adina Volintiru, era șefă de resurse umane la Bet Cafe Arena, o casă de pariuri deschisă de același Dinu Patriciu și la un alt SRL de negăsit, I Learn. …. Domnul Adrian Volintiru a fost revocat din funcția de director general al Romgaz în ianuarie 2021. Sub conducerea sa, cifra de afaceri a scăzut cu 20%, iar veniturile, cu 21%. A fost plătit, totuși, regește: 669.168 de lei în 2019 și 671.286 de lei în 2020. Adică, peste 11.800 de euro lunar timp de doi ani. Soția, dacă nu s-a schimbat ceva dramatic, a făcut și ea minimum 5.000 de euro pe lună. Integral: https://www.libertatea.ro
În Valea Jiului, mafia lemnului sabotează Mecanismul de Tranziție Justă Distrugerea pădurilor nu este doar o problemă de protecție a naturii. Multe păduri intră, dintotdeauna, chiar și în cotidianul oamenilor care nu merg în drumeții, nu merg în natură. Sunt pădurile care fac parte din peisajul orășenilor, care se văd din orașele din proximitate. Ele nu asigură servicii ecosistemice doar prin producerea de oxigen, retenția apei, reglarea microclimatului, protecția biodiversității etc. Ele au o importanță vizuală, ele fac parte din peisaj. Faptul că ne trecem privirea peste ele, chiar și fugitiv, ne crește calitatea vieții mai mult decât conștientizăm. La sfârșit de aprilie, prin orașul Petrila coboară camioane burdușite cu trunchiurile arborilor uciși, molizi enormi. În camion, în mijlocul orașului, sunt încă acoperite cu zăpadă. De unde coboară, unde este ”locul crimei”? Pe SUMAL vedem că lemnul vine de sub vârful Măgura Mică, din proximitatea vârfului Clăbucet din Munții Șureanu. Oamenii din oraș văd, dintotdeauna, imaginea superbă a vârfului, care se ridică, dintotdeauna, din pădurea compactă de conifere. O imagine clasică pentru frumusețea pe ducă a Carpaților Românești. Dar acum strălucirea zăpezii trădează o distrugere fără precedent…. Este ceva foarte grav, pentru că că acest drum distruge și solul și microrelieful, fragmentează habitatul. El nu este doar un mijloc pentru extragerea arborilor, face mult mai mult rău. Și mai grav este că, fiind lângă limita golului alpin, afectează un ecoton atât de important și de fragil ecologic. O dată distrusă, această pădure situată la limitele etajului boreal, în condiții climatice vitrege, este foarte greu să se mai refacă. Dar probabil că funcționarii de la Agenția Pentru Distrugerea Mediului nici nu au auzit de ecoton. Cert este că drumurile de tractor provoacă, cumulat, un adevărat ecocid în pădurile României, și trebuie reglementate foarte strict. Iar tăierile în proximitatea limitei superioare a pădurii trebuie interzise prin lege. Ni se bagă pe gât ideea că aceste tăieri sunt legale, că distrugerea irațională a mediului nu este reglementată suficient, că bandiții pot să facă ce vor. Nu este chiar așa și am și un exemplu (pe lângă Convenția Europeană a Peisajului). România a participat la Conferinţa Organizaţiei Naţiunilor Unite privind Mediul Uman, ținută în 1972 la Stockholm, și a semnat declarația care prevede că: ”Statele trebuie să adopte o abordare integrată și coordonată privind planurile de dezvoltare astfel încât să asigure faptul că dezvoltarea este compatibilă cu necesitatea de a proteja și îmbunătăți mediul înconjurător pentru beneficiul populației lor.” Vedem în Valea Jiului cum calitatea vieții a cca. 100.000 de oameni este sabotată prin distrugerea mediului înconjurător doar ca să se îmbogățească o mână de indivizi din mafia lemnului. România este clar că nu respectă ce a semnat. Până recent, aproape toate suprafețele forestiere din țară situate la altitudine mare, lângă limita golului alpin, reprezentau zone de sălbăticie. Aceste zone au o poziție primordială în patrimoniul nostru național. În țările vestice este o campanie amplă de ”rewildning”, de a reface, în mod artificial, zone de sălbăticie. Guvernul Germaniei încă din 2007 a declarat oficial obiectivul ca zonele de sălbăticie să atingă 2% din suprafața țării:…. Iar noi distrugem zone de sălbăticie autentice, cu o valoare inestimabilă, ca să satisfacem lăcomia unei mâini de indivizi fără scrupule. Dar peștele de la cap se împute. Un prim ministru finanțist nu prea are cum să înțeleagă că scopul guvernării trebuie să fie creșterea calității vieții, nu creșterea veniturilor. Că banii nu pot să compenseze distrugerea mediului înconjurător, urâțirea vieților noastre prin urâțirea peisajului, cum să înțeleagă? …. Ar trebui măcar să înțeleagă că exploatarea pădurilor aduce pierderi chiar și strict din punct de vedere financiar, sabotând economia sustenabilă, care ar putea fi prosperă. Președintele României schiază frecvent la câțiva kilometri de zona mutilată, dar nu are nicio reacție. Comisarul european pe mediu postează despre tragedia dispariției padurilor seculare, dar nu face nici măcar minimul efort de a duce infringementul pe păduri în faza contencioasă. Integral: https://www.romaniacurata.ro
Novak, pârjolitorul sportului românesc cu voia nepăsătorului Cîțu Un teren de sport pe care gazonul arăta mereu mai bine decât pe Arena Națională este pârjolit de când a fost luat cu japca și administrat de Eduard Novak prin Ministerul Tineretului și Sportului. A fost atât de profesionist, că nu i-a luat decât vreo patru luni pentru asta…..Eduard Novak este ministrul care apare în mai toate pozele fără mască. În tribuna unui meci la care nu avea voie să participe, la diverse întâlniri cu sportivi și chiar dansând printre copii. În alte cazuri, că a fost vorba de Ludovic Orban, Vlad Voiculescu sau Raluca Turcan, o singură apariție fără mască a declanșat un întreg scandal. Apoi s-a lăsat cu scuze și amenzi…. In cazul lui Novak, nu se întâmplă absolut nimic. Și știți de ce? Pentru că absolut nimănui din guvernul Cîțu nu-i pasă de sport. Iar Novak e considerat un personaj mărunt, insignifiant. La Sport, cred ei, poate să fie orice păcălici. Și asta-i permite lui Novak, de exemplu, să țină un secretar general la Ministerul Tineretului și Sportului cu delegarea expirată timp de opt luni. Ba, în timpul ăsta îi mai dă și acces la documente clasificate și chiar îi lasă puterile de ministru timp de câteva zile. Ministerul Tineretului și Sportului e cel mai opac din acest guvern care spune peste tot cât de transparent este. Nu mi s-a întâmplat niciodată pe vremea guvernării PSD să nu primesc niciun răspuns la solicitări făcute pe Legea 544/2001 privind liberul acces la informații de interes public. Și n-am cerut niciodată informații exagerate. De vreo câteva luni aștept să-mi răspundă Novak Pârjolitorul unde este bazinul de înot de la Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf, la care s-ar putea antrena loturile olimpice și unde-s terenurile de handbal și volei inventate pentru a justifica înființarea unui Complex Național. Toate invențiile astea au fost trecute în documente oficiale ale statului român, iar unele au fost apoi șterse pe blat din proiecte aflate în dezbatere publică. De vreo trei săptămâni aștept să mi se arate baza legală prin care a stat la MTS secretarul general Păsăilă încă opt luni după delegarea făcută prin ordinul lui Ludovic Orban….. Desigur, acum pe primul loc e Sănătatea. Dar la noi, sănătatea n-are nicio legătură cu sportul, așa cum se întâmplă în țările civilizate. Acolo au înțeles de mult că practicarea sportului reduce cheltuielile din sănătate. Chiar și în timpul acestei nenorocite de pandemii au existat numeroase studii care demonstrează că sportul ajută sistemul imunitar. Dar nu în România. Nu. La noi, omul care se ocupă de sport a reușit să transforme un teren altă dată impecabil, într-unul pârjolit. Și asta după ce n-a vrut în ruptul capului să lase Stadionul Național de Rugby Arcul de Triumf celor cărora le aparținea de drept și-l îngrijiseră ca pe copilul lor. Integral: https://newsweek.ro
Rabla pentru electrocasnice. Doamna Carmen l-a predat pe Klaus la Altex Soția președintelui țării a profitat și ea de lansarea programului Rabla pentru Electrocasnice și l-a dus pe soțul ei Klaus la un magazin de electronice și a primit un voucher în valoare de 200 de lei. Carmen Iohannis intenționează să folosească acest ajutor pentru achiziționarea unui președinte model mai nou. Cel vechi începuse să dea semne de uzură vizibilă, având nevoie de perioade de service și concediu tot mai dese și mai lungi. În plus, fiind un model mai primitiv, nu prea se mai găseau piese de schimb pentru el….. Fiind vorba de o unitate modernă se speră ca acesta să nu se strice și să se apuce să vorbească prostii și să fie mult mai eficient, eventual să vină la muncă măcar 5 zile pe săptămână și să fie capabil să lucreze și în weekend dacă este nevoie. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Detalii din dosarul 10 august. De la cine primea ordine Laurentiu Cazan, coordonatorul interventiei violente a jandarmilor
DIICOT a anuntat in urma cu o luna ca redeschide dosarul “10 august” dupa ce sase persoane au depus plangere si au cerut o decizie in acest sens. Astfel, au iesit la suprafata noi detalii din dosar, printre care o marturie a fostului prefect al Capitalei, Speranta Cliseru, care a declarat ca a fost sunata insistent de fostul secretar de stat din Ministerul de Interne pentru a emite un ordin de interventie, precum si o discutie pe Tetra care dezvaluie de la cine primea ordine maiorul Laurentiu Cazan, coordonatorul actiunii violente a jandarmilor.
Jurnalistul Ionel Stoica a facut publice pe Facebook cele doua detalii:
– Marturia fostului prefect al Capitalei, Speranta Cliseru, care a declarat ca a fost sunata insistent de fostul secretar de stat din Ministerul de Interne, Mihai Dan Chirica, sa emita ordinul de interventie, plus mesajele primite pe whatsapp de la acesta. Cel mai interesant este mesajul primit la 00.00, pe 11.08.2018, cand Cliseru il anunta pe Chirica ca ii va expedia o fotografie cu ordinul de interventie, iar acesta isi exprima nedumerirea: “Dvs acum l-ati semnat??? Acum se semneaza!? Sunt la doamna ministru in birou!”
– Discutiile declasificate de pe statiile Tetra, care dezvaluie ca maiorul Laurentiu Cazan- indicative LEUL 123, cel care a coordonat interventia jandarmilor la protestul din Piata Victoriei, primea ordine de la o misterioas[ persoana care avea indicativul radio “INIMA.”
Ora 23:08:27- “LEUL 123”: “Cu toti, cu toti, cu toti, impingeti-i. Hai, hai! Catre toti principalii: avansati, avansati”….”
https://ziare.com/social/stiri-sociale/de-la-cine-primea-ordine-laurentiu-cazan-coordonataorul-interventiei-violente-din-10-august-1678918
“7 lucruri pe care nu ar trebui să le uităm în ziua „Marii Relaxări”. Și de ce România lui Cîțu arată exact ca Vama Veche
A venit căldura, a mai scăzut numărul de morți de COVID. Era deci momentul să iasă Cîțu & Iohannis și să spună multe fraze cu „românii”. Românii în sus, românii în jos. Dacă facem un soi de bilanț la cum mai arată puterea în România de azi, aș zice că e un soi de ghișeu de lobby HoReCa, jocuri de noroc și imobiliare, cu vagi idei risipite printre drame. COVID a fost și este o pacoste, plină de revelații.
Ieșirea lui Iohannis pentru anunțul suprem că „ne relaxăm” din 15 mai ar fi trebuit să sune cam așa: știți, în afară de restricții și poliție pe străzi n-am făcut nimic, n-am extins capacitatea spitalelor, n-am mărit bugetul la sănătate, dimpotrivă, au și luat foc spitale, au murit oameni în flăcări și nu știm exact de ce, așa că avem vreo 15.000 de morți „excedentari”, pe lângă cei 30.000 de morți de COVID oficiali, trecuți în unele scripte. Nu-i nimic, primii intră la capitolul „exces de mortalitate”. Ce trebuie să reținem noi din pandemie? 1. Că marile companii nici nu s-au uitat la Iohannis sau la guvern. Muncitorii au fost la treabă, de cele mai multe ori neprotejați sau expuși riscurilor, că s-a întâmplat în construcții, retail, fabrici de piese, mobilă, automobile, riscurile au căzut pe fiecare dintre noi, individual. Sau, în cazurile fericite, companiile au rezolvat-o asigurând ceva protecție angajaților.
A existat un guvern pentru HoReCa, jocuri de noroc, chirii în malluri, ne-au înnebunit de cap cu atâta grijă pentru aceste domenii – sigur, sunt importante, au mulți salariați la gri care trăiesc doar din asta, dar grija a fost pentru salvarea afacerilor, nu a oamenilor care lucrau în domeniu. Niciodată revelația n-a fost mai mare. Ce alegem noi în ciclurile electorale, pentru ce-i alegem? Ca să tot mângâie pe cap imobiliari diverși, ca să negocieze cu dependenții de chirii mari din Cluj, București, ca să tot susțină turismul, industrie plină de evaziune și exploatare intensivă a personalului. Ăștia de la guvernare nu mai conduc decât rămășițe de capital și propriile afaceri de familie. De câte ori ați avut senzația că oamenii ăștia luptă cu ceva și pentru ceva care nu vă privește absolut deloc?…
.2. Să reținem și că servicii gratuite sau livrate la sume modice în alte părți din UE, precum testele pentru COVID, la noi au dat un avânt nou profitorilor pieței, testele gratuite de la DSP fiind mai curând excepția decât regula. „Fiecare se descurcă” a fost axioma de bază. Să mai vorbim de centralizarea aiuristică a datelor sau testarea haotică în funcție de interese politice sau de business?
….Un tipar de gândire arogant-IT-istă a inferat că orice țăran bătrân trebuie să aibă vreo rudă să-l programeze online. Deducția a mers brici. Vaccinarea la sate e un dezastru. La sate s-au vaccinat mai curând clasele de mijloc diverse de la oraș, plecate în excursii pe la centre de vaccinare (cu Pfizer și Moderna, pentru că AstraZeneca nu e așa bun).
….6. Generația îmbuibaților din fonduri europene, cu Ghinea și Barna în frunte, cei care au știut să-și tragă pentru ei averi din astfel de fonduri publice, s-a dovedit „full of shit”, ca să anglicizez și eu cum le place lor. Știu să facă bani pentru ei și ai lor, relația cu UE și banii alocați revenirii din pandemie a fost și motiv de demagogie (vezi cele 80 de miliarde de euro cu care defila Iohannis în campanie), dar și dezastru de viziune: pur și simplu nu știu să facă un plan viabil pentru cheltuirea unor bani în noile condiții impuse și de imperative ecologice, și de dezastrul social produs de COVID. Au crezut că ne fac din vorbe și ne-au și făcut….”
https://www.libertatea.ro/opinii/7-lucruri-pe-care-nu-ar-trebui-sa-le-uitam-in-ziua-marii-relaxari-plus-de-ce-romania-lui-citu-arata-exact-ca-vama-veche-3549495
Buna dimineata all ! 🙂
“Pandemos
Cu peste o sută de ani în urmă, după prima mare conflagraţie mondială, doi termeni erau utilizaţi în mod recurent de presa românească: demobilizaţii şi îmbogăţiţii de război…..Îmbogăţiţii reprezentau clica profitorilor de război, alcătuită, în special, din politicieni şi afacerişti veroşi. În vremea neutralităţii, dar mai ales în toiul luptelor, vânduseră, la preţ de speculă, alimente, arme, medicamente doar celor ce dispuneau de lichidităţi, indiferent de tabără. Traficaseră sentimente şi valută. Clădiseră averi colosale ce le permiteau acum să aibă un cuvânt greu de spus în cârmuirea ţării, pe care totuşi nu o înţelegeau, îndeosebi după ce alături de regăţenii balcanici îşi făcuseră apariţia harnicii greco-catolici ardeleni, ordonaţii bucovineni şi năpăstuiţii basarabeni. …
Există voci care susţin că actuala criză sanitară doar a augmentat criza morală prin care trece umanitatea, similitudinile cu perioada interbelică fiind vizibile cu mult înainte de năvala noului coronavirus. Oricum ar fi, avem şi azi profitorii de pandemie (aleşi care-şi inventează firme ad-hoc prin care vând măşti la preţ de speculă, medici „întreprinzători” ce recomandă doar tratamente ce le aduc un câştig substanţial, poliţişti ce-şi triplează salariile cu ajutorul orelor suplimentare pe care nu le-au efectuat niciodată etc.), dar mai ales o populaţie ce pricepe şi se adaptează tot mai greu la ceea ce se întâmplă în jur.
Un sondaj (Reveal Marketing Research) recent dezvăluie starea de spirit a românilor după mai bine de un an de luptă cu pandemia. Peste 50% dintre ei oscilează între furie şi panică, aproximativ 30% sunt obosiţi şi dezamăgiţi, în vreme ce doar vreo 15% au motive de bucurie şi de linişte sufletească…..
Pe timp de criză, corupţia, hoţia, mitocănia şi clanurile au explodat. Pesediştii rânjesc ghiftuiţi, liberalii înghit pe nerăsuflate, USR şi PLUS s-au prostit la guvernare, iar AUR joacă leapşa. Preocupaţi doar de propriul burdihan, politicienii au început să se creadă veşnici. …”
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/pandemos–285097.html
“DECIZIE ICCJ: Actualul sistem de distribuție a energiei electrice din România este conform cu legile liberei concurențe
După cinci ani de judecată în fața Curții de Apel București și a Înaltei Curți de Casație și Justiție (ICCJ) și două sesizări de neconstituționalitate pronunțate ulterior, soluția dată în recurs de ICCJ a consfințit conformitatea actualului sistem de distribuție a energiei electrice, a anunțat RTPR, casa de avocatură care a reprezentat statul în procesul deschis de operatorul RCS – RDS….”
https://www.gandul.ro/financiar/macroeconomie/energie/decizie-iccj-actualul-sistem-de-distributie-a-energiei-electrice-din-romania-este-conform-cu-legile-liberei-concurente-19630113
E mult de discutat… decizia ICCJ spune, corect, ca exista cadrul legal adecvat (după lupte “seculare” de un deceniu pre- și după aderare între Guvernul Romaniei și Comisia Europeană privind statutul ANRE), dar nu apreciază cum e implementat si cum funcționează în realitate, în sensul optimizării concurenței… reglementate (nu “libera” !). Asta apreciază Consiliul Concurenței în rapoarte anuale și ocazionale în domeniu … cu recomandările de îmbunătățire.
Deloc întâmplător, termenii folosiți de ziarist și avocați sunt folosiți “de voie”, fără rigoare. Ex. Legea NU “conferă ” distribuitorului un “monopol natural” … care EXISTA (cf legilor naturii !) … ci reglementarea (legea !) e necesara plecând de la recunoașterea situației de “monopol natural” (un consumator final are nevoie de o singura conexiune la rețea, fiind ne-economic și nepractic altfel !). Distribuitorului i se “confera” un contract de concesiune, cu drept de exploatare comerciala a poziției de monopol pe termen limitat (MAX 49 de ani, funcție de recuperarea investiției proprii) cu obligații și cerinte de performanță asumate. ..
Toate articolele în domeniu sunt interesate, cu excepția studiilor asumate de Consiliul Concurenței! 🙁
“La început de drum
Dacă ați ajuns în această pagină de Internet, înseamnă că măcar curiozitatea – dacă nu cumva și interesul academic – v-a îndemnat să cercetați despre ce este vorba. Aici vă aflați în teritoriul unui proiect științific deosebit de altele contemporane, al cărui titlu sună astfel: „Interdisciplinary Research on Russia’s Geopolitics in the Black Sea and the Arctic Ocean” sau, în limba română, “Cercetare interdisciplinară asupra geopoliticii Rusiei în raport cu spațiul pontic și cu zona arctică”. Proiectul este generos finanțat prin Mecanismul Financiar SEE (Spațiul Economic European, adică Islanda, Liechtenstein și Norvegia) – partenerul nostru fiind Institutul Fridtjof Nansen din Oslo – România completând fondurile necesare pentru desfășurarea sa. Universitatea din București este gazda primitoare a intreprinderii noastre. După cum știm, este un proiect unic în țară și de bun augur.
De ce Norvegia și România, vă puteți întreba? Chiar dacă țările se află la extremitățile geografice ale Alianței Nord-Atlantice și ale Uniunii Europene (Norvegia fiind asociată acesteia), experiențele lor – în ceea ce priveste relațiile bilaterale cu Federația Rusă – sunt parțial compatibile și invită la analiza comparativă. În multe situații interesele generale se suprapun, iar gradul de sensibilitate strategică este îndeobște asemănător. În plus, investigația comparativă care implică Norvegia și România, pe de-o parte, și Federația Rusă, pe de altă parte, este fără precedent; credem, așadar, că deschidem, din acest punct de vedere, o cale nouă și încă neexplorată a studiilor de caz.
Proiectul, măcar pentru durata următorilor trei ani, se concentrează asupra următoarelor direcții de studiu: „Retorica politică în arealurile pontic și arctic” (cu trimitere la modul de reflectare în Rusia a evenimentelor interne din Norvegia și România), „Instrumentele geopolitice folosite de Rusia în relațiile cu Norvegia și România” (cu trimitere la modul în care relațiile bilaterale au fost și sunt subiect al apartenenței Norvegiei și României la NATO și UE), „Resurse naturale și geografie” (cu referire la disputele politice asupra delimitării spațiilor de exploatare economică națională în arealurile Mării Negre si al Oceanului Arctic), „Novorossiya, regiunea Odessei și chestiunea minorităților naționale în Sudul Ucrainei” (cu trimitere la raporturile dintre comunitățile minoritare etno-lingvistice din Sudul Ucrainei și Federația Rusă), „Conflictul înghețat din Transnistria și interesul OSCE” (cu privire la evoluția relațiilor dintre Republica Moldova și entitatea transnistreană, din perspectiva implicării OSCE), „Politica actuala a Rusiei față de vecinii săi est-europeni din perspectivă istorică” (cu referință la evoluția istorică a intereselor Imperiului Rus și, mai târziu, a URSS și a Federației Ruse față de vecinii politici imediați din Estul Europei). Toate aceste axe de cercetare academică sunt asumate de cei care suntem astăzi, alături de mine, participanți activi în realizarea proiectului: Dnii Profesori Marius Diaconescu (Facultatea de Istorie), Radu Carp și Armand Goșu (Facultatea de Științe Politice) – sub egida Universității din București. Nouă ni se adaugă colegii norvegieni – experți incontestabili în materia preocupărilor noastre…..”
https://russianstudiesromania.eu/ro/2021/04/19/la-inceput-de-drum/?fbclid=IwAR2918tq38l2CsC71_NntcXuPTqlmkNsU4M1Cvya6t-W9gp6FFwLBbEcUtQ