Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 15 februarie! Ninsori la munte, iar în celelalte zone respectiv în Nord, centru și în Est, în special, vor fi precipitații sub formă de ploaie, lapoviță și trecător ninsoare ce pot favoriza și depuneri de polei. Intensificarea vântului se va diminua treptat, dar pe partea de Est a României vor mai fi intensificări ale acestuia. Nebulozitatea va fi destul de persistentă în mare parte din țară. În partea de Sud-Est, în special în zona Munteniei, vremea va fi în general însorită, iar probabilitatea de precipitații va fi redusă. Maxima zilei se va încadra între 1 -11 gr, iar minima se va situa între -14 gr, în special în zona Transilvaniei și 1 gr, în zona Munteniei. Bucuresti: 10/-3 gr.C.
“STUDIU. Poluarea aerului nu este rea doar pentru plămâni, fiind dăunătoare și pentru sănătatea mintală …. Expunerea pe termen lung la poluarea atmosferică crește riscul de depresie, potrivit unei perechi de studii noi publicate în rețeaua de reviste științifice JAMA. Un studiu publicat vineri în JAMA Network Open a constatat că expunerea pe termen lung la niveluri ridicate de poluare atmosferică crește riscul de depresie cu debut tardiv în rândul persoanelor în vârstă. Celălalt studiu, publicat în JAMA Psychiatry, a constatat că expunerea pe termen lung chiar și la niveluri scăzute de poluanți atmosferici a fost asociată cu o incidență crescută a depresiei și a anxietății. Poluarea aerului a fost asociată de mult timp cu bolile cardiovasculare și respiratorii. Noile studii se adaugă la un număr tot mai mare de dovezi care arată că poluarea aerului afectează, de asemenea, sănătatea mintală. Pentru studiul privind efectele poluării atmosferice asupra americanilor în vârstă, cercetătorii de la Harvard și Emory University au examinat datele a aproape nouă milioane de persoane care beneficiază de Medicare, sistemul guvernamental de asigurări de sănătate al SUA pentru persoanele cu vârsta de peste 64 de ani. Mai mult de 1,52 milioane dintre aceștia au fost diagnosticați cu depresie în perioada studiată, între 2005 și 2016, potrivit cererilor de plată Medicare. …. Pentru studiu, cercetătorii au cartografiat nivelurile de poluare și le-au comparat cu adresele pacienților Medicare. Poluanții la care aceștia au fost expuși au fost particulele fine, cum ar fi praful sau fumul, dioxidul de azot, care provine în principal din emisiile din trafic, și ozonul, care este emis de mașini, centrale electrice și rafinării. Cercetătorii au declarat că persoanele în vârstă pot fi deosebit de susceptibile la depresia legată de poluare din cauza vulnerabilității lor pulmonare și neuronale. …. În celălalt studiu, cercetătorii din Marea Britanie și China au investigat asocierea dintre expunerea pe termen lung la mai mulți poluanți atmosferici și incidența depresiei și a anxietății. Aceștia au studiat un grup de aproape 390.000 de persoane, majoritatea din Marea Britanie, pe o perioadă de 11 ani și au constatat că a existat un risc crescut de depresie și anxietate chiar și la niveluri de poluare sub standardele de calitate a aerului din Marea Britanie. ….” Integral: https://alephnews.ro
“Prețurile, la început de 2023. Ritmul de creștere a inflației a încetinit în ianuarie, rata anuală a ajuns la 15,1% Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%, arată datele publicate azi de Institutul Național de Statistică (INS). Preţurile de consum în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna decembrie 2022 au crescut cu 0,3%. Rata anuală a inflaţiei în luna ianuarie 2023 comparativ cu luna ianuarie 2022 este 15,1%. Aceasta în condițiile în care rata anuală a inflaţiei în luna decembrie 2022, comparativ cu luna decembrie 2021, fusese de 16,4%. Rata medie a modificării preţurilor de consum în ultimele 12 luni (februarie 2022 – ianuarie 2023) faţă de precedentele 12 luni (februarie 2021 – ianuarie 2022) este 14,3%. În ianuarie 2023 față de ianuarie 2022, mărfurile alimentare sunt mai scumpe cu 22,47%, cele nealimentare cu 11,88%, iar serviciile cu 10,27%. …. Evoluția indicelui prețurilor de consum în ianuarie 2023 față de ianuarie 2022: Zahăr: +63,37% Unt: +47% Cartofi: +34,93% Ulei comestibil: +34,35% Lapte: +32,96% Brânză: +30,93% Făina +30,68% Gaze: +27,79% Pâine +25,85% Energie electrică, gaze şi încălzire centrală: +24,14% Legume și conserve de legume +22,78% Cafea: +21,18% Carne, preparate şi conserve din carne: +17.3% ….” Integral: https://economedia.ro
“Taxa de 1% pe cifra de afaceri. E clar: solidaritatea celor performanți cu marii datornici Programul economic al PSD se sprijină pe un principiu: creșterea taxării capitalului și scăderea impozitării muncii. Drept urmare, președintele PSD a anunțat intenția de a introduce o așa-numită taxă de solidaritate concomitent cu reducerea contribuțiilor sociale. Ideile președintelui PSD trebuie privite cu seriozitate, întrucât viitorul guvern, din luna mai, va avea toate pârghiile pentru a aplica ceea ce spune astăzi Marcel Ciolacu. Cele mai importante observații referitoare la taxa de solidaritate sunt legate de faptul că firmele se află în situații economice diferite și au modele de business care nu seamănă între ele. Mai exact, companiile din sectorul comercial pot avea o cifră mare de afaceri și un profit scăzut. În acest caz, introducerea unei taxe pe cifra de afaceri este dezavantajoasă. De asemenea, pot fi companii care au făcut investiții și care au profituri mici sau chiar zero pentru o anumită perioadă, iar o taxă pe cifra de afaceri nu face decât să îi penalizeze. De altfel, în principiu, o taxă aplicată asupra veniturilor firmei descurajează investițiile. Iar acest lucru s-ar întâmpla tocmai într-un moment în care este multă nevoie de investiții în economia românească, nu doar publice, ci și private. Totodată, taxarea pe cifra de afaceri este o metodă fiscală „neortodoxă”, adică neobișnuită, ba chiar penalizatoare. Impozitul pe cifra de afaceri este o anomalie a legislației fiscale și este acceptabil doar pentru companiile mici din dorința de a le oferi un mijloc fiscal simplu și transparent. În fine, introducerea unei taxe de 1% din cifra de afaceri, în numele solidarității, este, de fapt, o ambiguitate. Solidaritate cu cine și de ce? Sunt doar două întrebări fără răspunsuri logice. În plus, statul cere solidaritate de la firmele care fac performanță, dar este extrem de îngăduitor cu unele întreprinderi care nu își plătesc obligațiile către bugete. De exemplu, lista datornicilor, la sfârșitul anului trecut, arată că numai cinci companii au acumulat 2,8 miliarde lei datorii la bugetul de stat. Așadar, ne aflăm în fața unei solidarități a celor care lucrează corect, plătesc la zi impozitele și taxele și au o afacere sănătoasă cu firme de stat care acumulează datorii, fără ca agenția fiscală să aibă vreo intervenție eficientă. În ceea ce privește reducerea așa-numitelor taxe pe muncă, intenția se va lovi de un impediment serios. Antreprenorii sunt de acord că taxarea muncii este ridicată în România și că ar fi utilă o reducere. Dar, o scădere a cotei contribuției de asigurări sociale echivalează cu o plată cu o valoare mai mică și implicit cu o contribuție mai redusă la viitoarea pensie a actualului angajat. Iar o contribuție mai mică, va însemna o pensie mai mică. Deci, dacă s-ar dori o reducere a contribuțiilor pe muncă ar trebui găsită o formulă de compensare a celor afectați atunci când vor ieși la pensie. Un lucru deloc simplu de făcut, dacă avem în vedere că deja sistemul de pensii suferă din cauza unui tratament inegal între cei care au ieșit la pensie în ani diferiți. Principiul „pensie egală pentru aceeași muncă și contribuții plătite egal” suferă de multe diferențe în sistemul public de pensii din România. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“În brațele cui va exploda bomba? ….. Bugetul României se bazează pe banii din PNRR. Dacă PNRR se blochează, tot mecanismul financiar cade în capul guvernării. Pur și simplu, Guvernul nu o poate scoate la capăt fără acești bani. Iar PNRR are două tipuri de jaloane, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Sunt, să zicem, unele mai mici, a căror ratare atrage blocarea punctuală a acelei zone. Și există jaloanele mari, a căror ratare atrage blocarea întregului PNRR. Iar reforma pensiilor este un jalon mare. De ce este ea inclusă în PNRR? Pentru că reprezenta una dintre marile vulnerabilități ale României. Raportul de țară al României, realizat de Comisia Europeană, a stabilit că sistemul nostru este nesustenabil, deci trebuie corectat. Potrivit PNRR, până cel târziu în iunie. Iar principala corecție solicitată vizează pensiile speciale. Dintre toate, doar cele ale magistraților au o protecție constituțională. Ele nici nu pot dispărea, nici nu pot fi diminuate consistent, însă pot fi trase sub nivelul ultimului salariu. Ceea ce proiectul de lege adoptat de Guvern face. Dar este singurul lucru pe care îl face. În rest, este o păcăleala cu suficiente vulnerabilități pe partea constituțională încât să fie candidat la respingere de către CCR. Este o păcăleala pentru că nu desființează nicio pensie acordată prin lege specială. Toate rămân la locul lor cu mici ajustări de cuantum sau vârstă de pensionare. Dar niciuna nu este mutată pe contributivitate, adică exact exigența principală a CE. Mai mult, există două categorii de pensii speciale care nici măcar asemenea coafări nu suferă. Pur și simplu, ele nu sunt menționate în proiect: pensiile parlamentarilor și cele ale primarilor. Deci în forma actuală nu se schimbă mai nimic în privința pensiilor speciale. …. Mai mult, proiectul conține, intenționat sau nu, o serie de probleme din punct de vedere constituțional, multe reflectate și în avizul Consiliului legislativ. De exemplu, faptul că toate pensiile sunt înghesuite în același proiect, deși există o decizie CCR din 2020 care a trântit o lege cu acelaşi subiect, tocmai pentru această amestecătură. Apoi, avem mare problemă cu recalcularea pensiilor deja în plată. Inițial, ea era prevăzută numai pentru pensiile magistraților, ceea ce putea genera însă discriminare. Așa că ministrul Muncii intenționează să extindă recalcularea asupra tuturor pensiilor speciale, ceea ce însă intră în contradicție cu o recentă decizie CCR, de anul trecut, 650/2022. Potrivit acesteia, „diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu”. Ceea ce închide și varianta unei supraimpozitări. Se pare că lipsește și impactul bugetar, alt motiv de neconstituționalitate. De ce sunt atât de greu de tăiat pensiile speciale? Pentru că acolo e foarte multă clientelă. Și cum să te atingi de pensiile primarilor când de la ei aștepți mobilizarea maximă anul viitor? ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Libertățile civile, din nou în pericol De fiecare dată când gângava putere politică de la București se află în lipsă de idei și simte pericolul, caută să se pună la adăpost împotriva societății atentând la drepturile și libertățile fundamentale. În 2017, o făcea sinistrul cuplu teleormănean Liviu Dragnea-Carmen Dan, speriați că pofta lor neostoită de control ar putea fi amenințată de nemulțumirile oamenilor, așa cum s-a întâmplat în iarna Ordonanței 13. Iar rezultatul acestui demers s-a văzut un an mai târziu, atunci când, în august 2018, forțele de represiune aflate în slujba celor doi au zdrobit cu brutalitate o adunare pașnică a românilor veniți din toată lumea la București să protesteze împotriva abuzurilor guvernamentale. Astăzi, parcă trăim într-un film prost cu un scenariu care se repetă. Doar că el este repetat la inițiativa unor personaje cu uriașe probleme de integritate morală și profesională, ajunse în poziții ireal de înalte prin metode obscure și nedemocratice. Slab educați, incapabili să articuleze fraze fluente, deci și idei coerente, amețiți de aburii puterii, vulnerabili major din punct de vedere etic, au inițiative care contravin celor mai elementare reguli ale jocului democratic. Unul dintre ei este un general scăpătat, care și-a încălcat toate promisiunile de a nu părăsi armata pentru politică; iar celălalt este un funcționăraș abil, care a știut să-și subordoneze și să compromită oameni și instituții numai ca să poată defila el cu pieptul umflat în fața gărzilor de onoare. Împreună, cei doi, întâmplător liberali, consideră că libertatea de exprimare și libertatea de asociere sunt prea slab încadrate, că prea facem abuz de ele și că de aceea se cuvine ca ele să fie limitate prin măsuri severe. „Amenințările și atingerile aduse demnității persoanelor”, formula incriminantă, e de natură să ne dea frisoane, atunci când ne gândim la cât de gingaș pe partea de demnitate este domnul Bode. Mai grav, dacă două persoane se asociază să-l atingă suav în demnitate pe domnul Bode, ele riscă direct între 2 și 7 ani de închisoare. Dacă mai mulți cetățeni revoltați, așa cum s-a întâmplat de curând, protestează în fața Ministerului Afacerilor de Interne, pentru a denunța plagiatul și abuzurile unui ministru, ei sunt pasibili de intervenția în forță a organelor de ordine și de ani grei de închisoare. …. Libertățile și drepturile civile se văd azi amenințate pretutindeni în jurul nostru. Pandemia și războiul au dat puterii gustul exercitării unei puteri discreționare, în situație de urgență, sub pretextul necesității de a putea interveni oricând și oricum în numele unei securități superioare, definite tot de putere și în folosul ei. În acest răstimp, societatea civilă a fost redusă la tăcere, anesteziată, în condițiile în care puterea și-a fabricat propria contestare, propriul dușman controlabil, în extremismul de dreapta și în conspiraționismul gregar, abil manipulate de dinăuntrul țării și din afara ei. Libertatea de asociere și libertatea de exprimare sunt drepturi fundamentale înscrise în Constituție. Ele sunt un barometru foarte sensibil al sănătății unei democrații. Pentru a le dobândi, cetățenii din țările democratice și-au dat viața în ultimele două secole, într-un joc permanent de deplasare a limitelor: puterea încercând să le restrângă, societatea civilă și opoziția încercând să le lărgească. .... Nu e deloc dificil să observăm cum distinșii noștri iliberali, seduși de aburii puterii discreționare, mută libertățile în domeniul „faptelor săvârșite”, adică preschimbă limbajul drepturilor civile în infracțiuni de natură penală. Cele două libertăți amenințate azi sunt puterea celor fără de putere. Părinții fondatori ai democrației au știut că o democrație se poate prăbuși ușor în tiranie dacă nu există în societate mecanisme care să permită existența contraputerilor civile și politice. ….” Integral: https://presshub.ro
“Judecat pentru șpagă, chirurgul Irinel Popescu a primit un post călduț în cel mai înalt for al cercetării Irinel Popescu, celebrul chirurg anchetat pentru corupţie şi care ar fi vrut să dea mită 100.000 de euro la DNA ca să scape de dosare, a fost numit într-un post important de ministrul Cercetării, Sebastian Burduja. Medicul face parte din octombrie 2022 din Consiliul Național al Cercetării Științifice, care este cel mai înalt organism național din domeniul cercetării, scrie G4Media. Ordinul de ministru a fost înnoit în februarie 2023. Ministrul Sebastian Burduja susţine însă că ”pentru această poziție se organizează concurs, iar Irinel Popescu a fost singurul candidat la specializarea medicină. A dat declarație pe proprie răspundere că nu a avut abateri în cercetarea științifică și că nu a fost condamnat penal și a fost considerat eligibil. …. Este informaţie publică faptul că celebrul medic a fost trimis în judecată de procurorii anticorupţie, în decembrie 2021, după ce le-ar fi promis 100.000 de euro anchetatorilor din cadrul DNA pentru a scăpa de dosare. Asta după ce acelaşi medic fusese trimis în judecată de DNA în luna martie 2021, într-un alt dosar, în care e acuzat de luare de mită şi abuz în serviciu, pentru că ar fi încheiat contracte supraevaluate, producând un prejudiciu de peste 8 milioane de euro în dauna CNAS. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Șpăgi generoase pentru angajări la Ambulanță. Note de 2 umflate până la 8, doar ca să treacă ”al nostru”. ”Să finalizăm cu bine” Scandalul angajărilor pe șpagă la Serviciul Județean de Ambulanță Neamț (SAJ), izbucnit în vara anului 2022, a ajuns în instanță, o parte dintre inculpați recunoscându-și vina și acceptând să facă acorduri de recunoaștere cu procurorii. Este vorba despre candidații care s-au prezentat la un examen ”formal” pentru a fi angajați la SAJ Neamț pe posturi de execuție (șoferi de ambulanță și asistenți) deși erau foarte slab pregătiți. Succesul la concurs fusese însă asigurat de plata unor sume de bani, 5000 de euro de persoană, pentru a primi nota de trecere care garanta angajarea în sistem. Membrii comisiei de examinare au fost nevoiți să bifeze ei răspunsurile corecte pentru ca respectivii candidați să poată primi minium de puncte pentru a fi declarați admiși. Unele lucrări erau atât de slabe încât candidații n-ar fi putut primi mai mult de nota 2 (20 de puncte), dacă examenul ar fi fost cinstit. Cu toate acestea au fost admiși chiar și cu nota 8. …. În luna mai 2022, Morenciu, director al SAJ Neamț din martie același an, a organizat un concurs de angajare a personalului care fusese recrutat în regim de urgență în perioada pandemiei de COVID-19. Cu complicitatea asistentelor șefe, Preda Elena şi Rozoschi Maria Luminiţa, dar și a unui alt subaltern, lider de sindicat, a pus la cale o afacere la finalul căreia managerul avea să primească peste o sută de mii de euro de la candidații care își doreau un psot la SAJ Neamț. Șpaga pentru un post de ambulanțier sau de asistent varia între 5000 și 10.000 de euro, o parte din bani fiind împărțită între intermediari, însă grosul ajungea la Morenciu. Directorul SAJ Neamț a fost prins cu 40.000 de euro împărțiți în două plicuri, iar procurorii susțin că ar fi primit dublul acestei sume.….” Integral: https://ziare.com
“Profesor în SUA, membru în comisia care a decis că Bode a plagiat: „Dacă n-ai nimic original de adăugat, nu te face de rușine!” „Ne-am pierdut rușinea, și ne-am pierdut rușinea pentru că ne-am pierdut respectul – respectul pentru carte, pentru binele public, pentru o meserie, pentru oameni. Nu e de mirare că, fără măcar să ne dăm seama, ne-am pierdut respectul pentru noi înșine. Nu alții ne calcă în picioare, ca nu e nevoie. Ne călcăm singuri”, a explicat Alin Fumurescu, profesor de Științe politice la Universitatea Huston din SUA, în interviul acordat PRESShub, în care a arătat ce nu funcționează în sistemul doctoratelor din România și ce ar trebui schimbat. Profesorul Alin Fumurescu a făcut parte, ca invitat ca expert extern, și din Comisia de Etică de la Universitatea Babeș-Bolyai care a analizat lucrarea de doctorat a ministrului Lucian Bode. Peste 80.000 de titluri de doctor au fost acordate în perioada postcomunistă. Dacă în 1990 au fost 331 de titluri de doctor într-un an, „vârf de inflație” este 2012, când au fost acordate 6.259 de titluri. Explicațiile sunt mai multe, de la condiționările privind avansarea pe funcții în sistemul de stat, arderea unor etape în carieră, indemnizații la salariu până la împăunarea cu un titlu care te ridică în ochii colegilor de partid sau de pahar. După 2012, legislația mai riguroasă (Legea 1 a Educației) și scandalul doctoratului lui Victor Ponta mai reduc din avântul doctoral, dar nu rezolvă toate problemele. Numeroase teze continuă să se dovedească plagiate, irelevante, inutile. ….Alin Fumurescu: Idealurile, cum știm, nu sunt de pe lumea aceasta. Dar nu e o întâmplare că țara cu cei mai performanți cercetători și cele mai performante universități, de la distanță, este SUA. Ca european, recunosc că mă rănește ușurel la orgoliu, dar asta nu mă împiedică să constat realitatea. Iar explicația se găsește în sistemul doctoral – care nu seamănă defel cu cel european, în general. Numerele variază, de bună seamă, de la un program la altul, dar chiar și la un program de reputație medie, să zicem, nu sunt admiși în program mai mult de 25-30% dintre aplicanți. La universitățile cu reputație, procentul scade mult sub 10%. Urmează cursurile obligatorii, vreme de trei ani, nu dintr-o specialitate, ci din două (major și minor). Așa ceva, în Europa, nu există. La sfârșit, dacă ai supraviețuit, dai două examene „atotcuprinzătoare” („comprehensive”), extrem de dure, din cele două specialități. Fiecare examen durează o zi întreagă (opt ore) sau mai mult dacă ai și scris și oral, timp în care trebuie să demonstrezi că stăpânești cam toată literatura de bază din domeniul respectiv. Dacă pici vreunul dintre examene de două ori, zbori din program. Abia apoi propui un subiect pentru teza de doctorat, care și el trebuie aprobat de către o comisie. Din comisie unul dintre membri trebuie să fie de o altă universitate. Iar la sfârșit, după încă vreo trei ani sau mai multi, îți „susții” teza în fata comisiei. În funcție de specializare și de an, concurența variază, dar, când am aplicat eu, bunăoară, eram 182 de candidați de filosofie politică aplicând pe cam aceleași 12-14 poziții valabile în toată America. Urmează confirmarea pe post – în șase ani. Dacă nu publici suficient, ești dat afară. Iar publicarea în SUA este o altă concurență. Abia după, obții dreptul de a conduce, la rândul tău, lucrări de doctorat. Iar „conduce” înseamnă să te implicit în efortul de câțiva ani al doctorandului de la început la sfârșit, să-l pui să-și refacă fiecare capitol de câteva ori, până ești sigur că nu te va face de rușine, ba dimpotrivă, ș.a.m.d. De aceea, nimeni nu are mai mult de doi sau trei doctoranzi concomitent. N-ai cum, că n-ai timp. În Europa, am auzit că unii profesori au doctoranzi cu zecile! De neimaginat în SUA! Te-ar râde și curcile de Thanksgiving! …. Privind spre noi, avem o legislație bună și o fentăm, nu avem reflexe morale, nu sunt bani pentru cercetare și atunci învârtim aceleași texte multiplicându-le, care sunt problemele? Mai întâi de toate, ne lipsește rușinea. Dacă n-ai nimic original de adăugat la ceea ce s-a scris deja, nu te face de rușine! Mai apoi, ne lipsește – sau am pierdut – cultura competiției. Nu toată lumea trebuie să termine liceul, nu toată lumea trebuie să termine o facultate, să aibă un masterat și, cu atât mai puțin, un doctorat. În România avem o inflație de titluri și de forme fără fond. Pe vremea când încă îmi făceam doctoratul, mama mă tot întreba: „Da’ ce-ți ia așa de mult? Că pe-aici mai toată lumea are un doctorat!” Și nu glumea. …. Cu siguranță, bonusul la salariu e unul dintre factori. În America nu s-a pomenit așa ceva! Nimeni nu te plătește în plus doar pentru că ai doctorat. În România, înțeleg ca ești plătit în plus și dacă te uiți la computer, că e periculos, și dacă ești membru al Uniunii Scriitorilor, și dacă ești stresat la locul de muncă, ș.a.m.d.. Azi-mâine, românii vor cere și vor primi până și spor de tras aer în piept……” Integral: https://presshub.ro
“INTERVIU Alanna Simpson, Banca Mondială: România nu are cutremure frecvente, dar cutremurele pe care le are sunt catastrofale. Clădirile cu „bulină roșie” sunt literalmente vârful icebergului Arcul dintre Iași și București va fi cel mai afectat în cazul unul cutremur în România, în special Capitala, care concentrează o mare parte din activitatea economică, iar pierderile economice ar fi de ordinul zecilor de miliarde, afirmă, într-un interviu pentru Economedia, Alanna Simpson, coordonator regional pentru gestionarea riscului de dezastre în Europa și Asia Centrală în cadrul Băncii Mondiale. Specialistul afirmă că în țara noastră clădirile construite înainte de 1940 sunt cele mai vulnerabile, urmate de cele construite între 1940 și 1980, iar o vulnerabilitate suplimentară vine din faptul că unele dintre reparațiile efectuate după cutremurul din 1977 nu au fost făcute așa cum ar fi trebuit în timpul lui Ceaușescu. Conform ei, clădirile cu „bulină roșie” sunt doar vârful icebergului în România, iar pentru că o clădire nu are o „bulină roșie”, nu înseamnă că este sigură. România a început să investească în consolidarea seismică a clădirilor, însă trebuie să o facă mai accelerat, recomandă specialistul, pentru că un cutremur nu așteaptă. Cele mai importate declarații: – Banca Mondială consideră că riscul seismic în România este o preocupare foarte mare, în special pentru că știm că ar afecta pe toată lumea, dar în special pe cei mai săraci, dezvoltarea economică. – O repetare a cutremurului din 1977 ar putea însemna că 250.000 de persoane ar rămâne fără adăpost, din cauza pagubelor produse clădirilor. – România are o moștenire de clădiri mai vechi și multe dintre serviciile publice se află în clădiri foarte vechi. – Unele dintre reparațiile efectuate după cutremurul din 1977 nu au fost făcute așa cum ar fi trebuit în timpul lui Ceaușescu, iar acest lucru adaugă o vulnerabilitate suplimentară României. – România nu are cutremure frecvente. Dar cutremurele pe care le are sunt catastrofale. – În România, din Iași până la București, acel arc, până la graniță, va fi destul de puternic afectat, pentru că acolo va fi cel mai mare cutremur. În cazul unui eveniment de amploare, o mare parte din nord-vestul țării ar fi probabil mai puțin afectată. – În cazul unui cutremur mare, o mare parte din infrastructura subterană poate fi avariată. Sunt avariate utilitățile de apă, apele reziduale, dar și alimentarea cu energie electrică, alimentarea cu gaze. Multe dintre clădirile pompierilor sunt în pericol. De asemenea, inima fiecărei comunități sunt copiii. Deci, a ne asigura că copiii sunt în siguranță la școală este un alt domeniu pe care ne concentrăm. – Modelul arată că pierderile economice (în cazul unui cutremur, n.r.) ar fi de ordinul zecilor de miliarde. Oamenii sunt strămutați, multe afaceri sunt închise, pentru că sunt avariate sau pentru că angajații lor nu pot lucra. – În zonele cele mai sărace, reconstrucția va dura zeci de ani. – România este pe drumul cel bun, investește în clădiri de intervenție în caz de urgență, a lansat anul trecut o strategie de reziliență seismică, pentru prima dată fondurile UE sunt acum folosite pentru consolidarea clădirilor, există o pregătire sporită cu RoAlert, organizațiile societății civile sunt mult mai active. – Gestionarea dezastrelor trebuie să fie treaba tuturor. Toată lumea ar trebui să învețe primul ajutor, toată lumea ar trebui să fie pregătită pentru 72 de ore în care să fie foarte autosuficientă, cu apă și mâncare și medicamente și să aibă asigurare dacă este în măsură. – (Cheltuielile pentru consolidare, n.r.) trebuie să crească mult mai mult. – Sunt multe de făcut în ceea ce privește fațadele și asigurarea siguranței pietonilor, indiferent de cutremur, dar și asigurarea faptului că, dacă se spune că o clădire este consolidată, aceasta a fost într-adevăr consolidată. – Clădirile cu „bulină roșie” sunt literalmente vârful icebergului. Doar pentru că o clădire nu are o „bulină roșie”, nu înseamnă că este sigură. – Este critică aplicarea noilor coduri de construcție. Iar aceasta este o provocare care nu este unică pentru România. – Clădirile construite înainte de 1940 sunt cele mai vulnerabile, urmate de cele construite între 1940 și 1980. – România trebuie să se concentreze pe faptul că cutremurul nu va aștepta. Continuați să faceți ceea ce faceți, dar faceți-o mai repede și mai mult. …” Integral: https://economedia.ro
“Ce poate învăța România de la R. Moldova și Iohannis de la Maia Sandu La Chișinău guvernul se schimbă din rațiuni strategice, în vreme ce la București, înaintea rotativei, nici măcar principiile nu sunt luate foarte în serios. Ce-ar putea învăța liderii români din politica dusă de Maia Sandu? În primul rând, că interesul național merită pus nu doar deasupra intereselor personale, ci și deasupra celor de partid. Că stabilitatea de dragul stabilității, chiar și în vremuri de război e inutilă, dacă la umbra ei doar se ascund corupții și nu crește nimic. Apoi, elita puterii bucureștene ar mai putea înțelege din ceea ce se întâmplă dincolo de Prut că politica serioasă are nevoie de strategii pe termen mediu, a căror eficiență se măsoară periodic, nu doar în sondaje de opinie, ci și în realizări efective, că figurile controversate merită să plece înainte să primească votul de blam al publicului și că schimbările, chiar și cele la cel mai înalt nivel pot fi făcute fără zgomot și scandal, cu discreție și bun simț. Despre demisia prim-ministrei Natalia Gavriliță se vorbea de câteva luni, dar ea nu a simțit nevoia să-și etaleze ostentativ palmaresul, cu toate că multe dintre jaloanele puse deja pe drumul Chișinăului spre Bruxelles i se datorează ei, perseverenței cu care a știut să pledeze cauza țării ei, relațiilor de încredere pe care și le-a făcut la vârful Uniunii Europene și seriozității cu care a pus în practică reformele necesare, atât cât a putut în mandatul ei scurt. Gavriliță știa exact ce trebuie să facă, dar în același timp înțelegem și rațiunile care au scos-o din ecuație, fiindcă jocul politic are o dinamică proprie și atunci când e ratat duce la eșec. Guvernul Gavriliță nu a reușit să îmbunătățească viața celor care trăiesc între Prut și Nistru și nici să învingă rezistența instituțiilor la schimbare, mai ales în zona justiției, dar e greu de crezut că vreun alt guvern va reuși pe termen scurt să facă modificări abrupte. ….Nu e ca în România unde un premier-general vulnerabil sub tirul acuzațiilor de plagiat și incapabil să aibă răspunsuri coerente urmează să fie înlocuit cu Marcel Ciolacu și mai puțin credibil din perspectiva biografiei sale de personaj care nu se va putea impune ca partener de dialog în interiorul UE. Spre deosebire de Republica Moldova, în România liderii politici care ajung în funcții decizionale importante, nu au avut mai înainte rezultate în afară, în organisme internaționale și nici nu au diplome de la universități prestigioase. Meritele lor sunt adesea validate doar de partidele din care vin, pe baza rețelelor clientelare care le întrețin aureola de putere, fără de care s-ar prăbuși iremediabil. …. La București, în schimb, rotativa contractuală dintre PSD și PNL, prin care social-democrații urmează să preia conducerea guvernării se tot pune sub semnul întrebării, iar schimbarea nu garantează de loc noi reforme, după eșecul liberalilor în reluarea luptei anticorupție. Între voința politică asumată de președinta Maia Sandu și tăcerea reflexivă a președintelui Klaus Iohannis în fața vulnerabilităților din guvernul de la București e o prăpastie, pe care liderii români nici nu se gândesc să o depășească. ….” Integral: https://presshub.ro
“Încercare de lovitură de stat la Chișinău? Nici măcar nu mai privim cu atenție și îngrijorare Celebrul privesc cu atenție și îngrijorare al domnului președinte nu a venit încă. Poate este ușor întârziat, cam ca aplauzele de la întâlnirea liderilor europeni cu Zelenski, iar în câteva zile, după ce partidul Șor mai organizează un „protest” la Chișinău, va veni. Ni se va spune ca de obicei că România este pregătită pentru orice scenariu la Chișinău. Bucureștiul știe ce face, nu trebuie deranjat cu poziționări publice, analizele sunt făcute de cei mai buni dintre cei mai buni. Fie că vorbim de sprijin pentru reformele din Moldova, extinderea războiului dus de Rusia în Ucraina sau chiar de pregătirea pentru scenarii violente prin care se încearcă răsturnarea guvernului pro-european, așa cum explica ieri Maia Sandu, totul este în instrucțiunile primite de Klaus Iohannis, Nicolae Ciucă sau Marcel Ciolacu. Trebuie doar să citească și să decidă răspunsul Bucureștiului, unul perfect în orice scenariu. …. Ceea ce denunță Maia Sandu este o încercare de răsturnare a guvernării pro-europene, cu ajutorul oligarhilor fugari Ilan Șor și Vladimir Plahotniuc și diverse grupări criminale. Ceea ce nu pare deloc neplauzibil, pericolul este constant, iar guvernarea pro-europeană a rezistat șantajelor de până acum. Efectele propagandei pro Kremlin în societatea din Moldova se văd în continuare, exacerbate de sărăcie și nostalgiile altor vremuri, iar capacitatea oligarhilor de a duce laolaltă grupări dubioase, diversioniști și amețiți tulburați bine de propaganda Kremlinului nu este de neglijat. … Și totuși, în România, celebrul privesc cu atenție și îngrijorare al domnului președinte nu a venit încă. Poate este ușor întârziat, cam ca aplauzele de la întâlnirea liderilor europene cu Zelenski, iar în câteva zile, după ce partidul Șor mai organizează un „protest” la Chișinău, va veni. De la MAE nu se aude nimic, iar cel care a prins de veste că ar trebui să reacționeze a fost nimeni altul decât Marcel Ciolacu, șeful PSD. Și nu oricum, ci printr-un privesc cu atenție și îngrijorare pe Twitter, mai așa, pe ascuns, să nu zică familia politică a social democraților sau vreun partener european că nu s-a poziționat de partea bună a baricadei. Lăsarea reacției doar la Marcel Ciolacu și/sau Partidul Social Democrat e ușor amuzantă pentru un București care cât e ziua de lungă se laudă cu suportul pentru Moldova. Social-democrații români, cu relații bine cimentate cu oligarhul fugar Plahotniuc, unul din cei doi oligarhi indicați cu nume și prenume de Maia Sandu că vor să răstoarne guvernarea pro-europeană, au cultivat în ultimii ani o relație și cu Ion Ceban, primarul pro-rus al Chișinăului și noul pariu al Kremlinului. …. Fostul ministru al apărarii, Vasile Dîncu, spune că e amenințare, da de fapt nu prea e, MAE încă analizează. Cel mai probabil ni se va explica, ca de fiecare dată, că știm ce facem, nu ne deranjați, este secret, dar facem bine. Veșnica placa românească în care transparența nu e pentru oricine, dar să stăm potol, România este pregătită pentru orice scenariu în Republica Moldova și va acționa. …. A fost Plahotniuc al nostru? Așa a fost perceput, n-a mai contat că Moldova s-a scufundat într-o mocirlă cu efecte până în prezent. Încercăm să-l facem pe Ceban să fie al nostru? Ce mai contează că omul își face partid cu finanțări dubioase via Kremlin și e principalul contestatar al guvernării pro-europene. Însă marea neclaritate pe axa București-Chișinău rămâne oligarhul fugar Plahotniuc și cel mai probabil un motiv pentru lipsa de reacție. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“România continuă să se saboteze. Nici anul ăsta nu trimitem o manea la Eurovision România, prin Televiziunea Națională, continuă să irosească bani trimițând an de an la Eurovision tot felul de guriști fără o șansă de izbând. Fie că o face un studiu de „specialiști în muzică”, fie că este vorba de votul publicului, melodiile trimise sunt niște chestii generice de dat la EuropaFM sau RadioPenny, și nu o manea de-aia bună, să placă la toată lumea. Estimările greilor din industria muzicală spun că chiar și o manea care nu este în primele 10 pe trending pe Youtube România ar avea atât de mult succes încât ar putea câștiga minim două Eurovisionuri. …. Pentru a reuși totuși un asemenea deziderat TVR trebuie să ademenească un manelist cu un decor familiar, respectiv o nuntă sau o zi de naștere a unui interlop. „Nu vrem să riscăm să ne trezim că vor participa maneliști fake, precum Marcel Pavel sau Costi Ioniță”…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“În brațele cui va exploda bomba? ….. Bugetul României se bazează pe banii din PNRR. Dacă PNRR se blochează, tot mecanismul financiar cade în capul guvernării. Pur și simplu, Guvernul nu o poate scoate la capăt fără acești bani. Iar PNRR are două tipuri de jaloane, potrivit ministrului Investițiilor și Proiectelor Europene, Marcel Boloș. Sunt, să zicem, unele mai mici, a căror ratare atrage blocarea punctuală a acelei zone. Și există jaloanele mari, a căror ratare atrage blocarea întregului PNRR. Iar reforma pensiilor este un jalon mare. De ce este ea inclusă în PNRR? Pentru că reprezenta una dintre marile vulnerabilități ale României. Raportul de țară al României, realizat de Comisia Europeană, a stabilit că sistemul nostru este nesustenabil, deci trebuie corectat. Potrivit PNRR, până cel târziu în iunie. Iar principala corecție solicitată vizează pensiile speciale. Dintre toate, doar cele ale magistraților au o protecție constituțională. Ele nici nu pot dispărea, nici nu pot fi diminuate consistent, însă pot fi trase sub nivelul ultimului salariu. Ceea ce proiectul de lege adoptat de Guvern face. Dar este singurul lucru pe care îl face. În rest, este o păcăleala cu suficiente vulnerabilități pe partea constituțională încât să fie candidat la respingere de către CCR. Este o păcăleala pentru că nu desființează nicio pensie acordată prin lege specială. Toate rămân la locul lor cu mici ajustări de cuantum sau vârstă de pensionare. Dar niciuna nu este mutată pe contributivitate, adică exact exigența principală a CE. Mai mult, există două categorii de pensii speciale care nici măcar asemenea coafări nu suferă. Pur și simplu, ele nu sunt menționate în proiect: pensiile parlamentarilor și cele ale primarilor. Deci în forma actuală nu se schimbă mai nimic în privința pensiilor speciale. …. Mai mult, proiectul conține, intenționat sau nu, o serie de probleme din punct de vedere constituțional, multe reflectate și în avizul Consiliului legislativ. De exemplu, faptul că toate pensiile sunt înghesuite în același proiect, deși există o decizie CCR din 2020 care a trântit o lege cu acelaşi subiect, tocmai pentru această amestecătură. Apoi, avem mare problemă cu recalcularea pensiilor deja în plată. Inițial, ea era prevăzută numai pentru pensiile magistraților, ceea ce putea genera însă discriminare. Așa că ministrul Muncii intenționează să extindă recalcularea asupra tuturor pensiilor speciale, ceea ce însă intră în contradicție cu o recentă decizie CCR, de anul trecut, 650/2022. Potrivit acesteia, „diminuarea cuantumului pensiei, fie ea contributivă sau de serviciu, cu sume de bani considerabile afectează dreptul la pensie privit lato sensu”. Ceea ce închide și varianta unei supraimpozitări. Se pare că lipsește și impactul bugetar, alt motiv de neconstituționalitate. De ce sunt atât de greu de tăiat pensiile speciale? Pentru că acolo e foarte multă clientelă. Și cum să te atingi de pensiile primarilor când de la ei aștepți mobilizarea maximă anul viitor? ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
“SURSE Tranșa a doua din PNRR în valoare de 3 miliarde de euro, blocată la Bruxelles/ Europarlamentarul Dragoș Pîslaru: Guvernul vrea să scape de reformele PNRR. Solicit publicarea scrisorilor schimbate de Comisia Europeană și Guvern
Comisia Europeană a transmis la jumătatea lunii ianuarie o scrisoare Guvernului României prin care avertizează asupra marilor restanțe în atingerea obiectivelor asumate în cadrul Planului Național de Redresare și Reziliență (PNRR), au declarat pentru G4Media.ro o mai multe surse politice. Potrivit acestora, principalele restanțe ale guvernului decarbonizarea (problema închiderii minelor de cărbune) și legea avertizorului de integritate, care transpune o directivă europeană într-un mod care, în interpretarea Comisiei, descurajează raportările anonime. O altă problemă ar fi anumite prevederi legate de pilonul doi de pensii (fără legătură cu reforma sistemului de pensii speciale)…..”
https://www.g4media.ro/surse-transa-a-doua-din-pnrr-in-valoare-de-3-miliarde-de-euro-blocata-la-bruxelles-europarlamentarul-dragos-paslaru-guvernul-vrea-sa-scape-de-reformele-pnrr-solicit-publicarea-scrisorilor-schimba.html
“„Team Jorge”: O echipă de hackeri israelieni care spun că au manipulat zeci de alegeri din lume, demascată de jurnaliști
Echipa de contractori israelieni susține că a manipulat peste 30 de alegeri, inclusiv din SUA și Europa, folosind strategii de hacking, sabotaj și dezinformare pe rețelele sociale. Afacerea a fost demascată de o investigație jurnalistică, la care au participat mai multe publicații printre care The Guardian, Le Monde, Der Spiegel și El Pais…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/team-jorge-hackeri-alegeri-4448040
Deficit bugetar Romania 2022: aprox. 16 miliarde de EUR. Deficit bugetar Elvetia 2022: aprox. 1.6 miliarde EUR. Oare cine s-a speriat si a decis sa taie in cheltuieli? 🙂
Buna seara
Deci Berlusconi e achitat in procesul bunga-bunga.
” Iertarea păcatelor ” vine in urma unei logici judiciare și NU in urma evaluării faptelor. Șmecheria care a fost : o creseala juridică a procuraturii și procurorilor.
Aceștia au înregistrat declarațiile ” fetelor” implicate ca declarații inculpați. Majoritar fara prezenta unui avocat al inculpatului.
Ar fi trebuit să trateze subiectul ca “declarații martori” și în prezența unui avocat.
Ca urmare, inculpatul poate zice ce vrea. Martorul doar adevărul și numai adevărul.
Deci declarațiile ” fetelor inculpate” nu sunt credibile.
Daca erau ” declarațiile fetelor martori” erau mai presus de oricare suspiciune.
PS.
Curios că după declarația lui Berlusconi și care sublinia că după ideile lui , el nici nu ar fi vorbit veci cu președintele Ucrainei. (Nu merita sa fie ascultat ucrainul)
, statul italian a retras avocații statului din procesul bunga- bunga-. Ieri.
Practic a renunțat să fie parte civilă în proces cu cererea de daune inculpatului Berlusconi.
Absolut sigur că acum Silvio va tace pentru o relativă perioada de timp.
Practic a obținut ce a vrut juridic în schimbul tăcerii în domeniu politicii externe.
O alta pata pe justiția ( deja vai de ea) italiană.