Revista Presei –14 octombrie.„România se usucă. Majoritatea pădurilor din sudul țării sunt deja compromise. „Situația este dramatică”…..”
| 14/10/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Scumpiri în lanț în septembrie. Cât au crescut prețurile la energie electrică și la bere? ....Potrivit unui raport publicat luni de Institutul Național de Statistică (INS), rata anuală a inflației a urcat la 9,88% în luna septembrie, de la 9,85% în luna august, în condițiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 11,09%, serviciile cu 10,36%, iar mărfurile alimentare cu 7,86%. …. Conform INS, „indicele prețurilor de consum în luna septembrie 2025 comparativ cu luna august 2025 a fost 100,36%. Rata inflației de la începutul anului (septembrie 2025 comparativ cu decembrie 2024) a fost 8,5%. Rata anuală a inflației în luna septembrie 2025 comparativ cu luna septembrie 2024 a fost 9,9%. Rata medie a modificării prețurilor de consum în ultimele 12 luni (octombrie 2024 – septembrie 2025) față de precedentele 12 luni (octombrie 2023 – septembrie 2024) a fost 6,1%” …. Cât au crescut prețurile? Cele mai mari creșteri de preţuri s-au înregistrat la mărfurile nealimentare, cu 11,09%, Cea mai mare scumpire o are energia electrică, prețul acesteia majorându-se cu 69,16%, după eliminarea schemei de sprijin privind plafonarea prețurilor energiei electrice. De asemenea, preţurile serviciilor s-au majorat cu 10,36%, iar cel al mărfurilor alimentare cu 7,86%. La alimente, cele mai mari creșteri s-au înregistrat în acest interval la fructele proaspete, cu 32,42%, urmate de fructe și conserve din fructe, cu 19,26%, și cacao și cafea, cu 19,23%. Zahărul, produsele zaharoase și mierea de albine au crescut cu 12,6%. Alte creșteri semnificative se constată și la uleiul comestibil, 10,63%, la margarină, 10,13%, la pâine, 9,40%, sau la laptele de vacă, 11,02%. Ouăle s-au scumpit cu 9,01%, iar cafeaua, cu 17,08%. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Povara majorărilor de taxe a căzut în final tot pe umerii cumpărătorilor. Majoritatea producătorilor şi retailerilor nu au absorbit creşterea TVA, ci au transferat-o direct în preţuri Povara majorărilor de taxe şi a celorlalte măsuri fiscale adoptate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleşiţi de inflaţia ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea preţurilor la energie, de problemele de pe piaţa muncii şi, în general, de incertitudinea din economie. ♦ BNR anunţă că majorarea cotelor de TVA de la 9 la 11% la alimente şi de la 19 la 21% la bunuri nealimentare s-a dus „într-o foarte mare măsură“ în preţuri ♦ De aceea, România este una dintre ţările care vor suferi cele mai ample corecţii ale consumului privat în 2025, spune Banca Mondială. Povara majorărilor de taxe şi a celorlalte măsuri fiscale adoptate în ultimele luni a căzut în final tot pe umerii românilor de rând, care deja erau copleşiţi de inflaţia ridicată, cea mai mare din Europa din ultimii trei ani, de liberalizarea preţurilor la energie, de problemele de pe piaţa muncii şi, în general, de incertitudinea din economie. …..” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“Ipidele au făcut ravagii în pădurile din Apuseni. Pădurarii nu intră de frica ursului, drona zace în cutie Uscați de nepăsare, partea a II-a. Dosarul despre lipsa pădurii din Voila a stat până de curând ascuns prin sertarele Gărzii de Mediu Braşov. A ieşit la iveală şi a plecat către organele de anchetă după ce am întrebat de soarta lui. Revenim acum în pădure, şi o să ajungem şi în Apuseni, acolo unde un focar de ipide, gândacul de scoarță, a scăpat de sub control. Silvicultorii încep să se uite prin boscheţi, după stejari. Nici urmă de puieţi …. Florin Nan a descoperit mai multe locuri pe aceste dealuri în care stejarul dispare. În parcela 48 s-a tăiat pădure de stejar, dar pentru că nu au fost executate lucrări de întreţinere, puieţii de stejar sunt acaparaţi şi distruşi de alte specii. Florin Nan: „Stejarul trebuie să stea tot timpul deasupra tuturor. Pentru că altfel îl pierdem. Dacă pierdem regenerarea naturală viitorul pădurii e compromis” ….Sandu Mihalte este şeful gărzii Forestiere Braşov. L-am întrebat despre soarta raportului. Nu are habar. ….. Inspectorul şef al gărzii, şeful lui Nan, Mihai Moja şi şeful ocolului silvic din Voila au fost colegi de şcoală. Sandu Mihalte: „Dar numai de liceu. Colegi de liceu”. Se ştiu prea bine. O posibilă explicaţie pentru blocarea raportului. Şi astfel de situaţii sunt multe, în care oameni care ar trebui să apere pădurile, din motive multiple, n-o fac. În 2019, Nan era şeful gărzii forestiere Braşov. A descoperit un furt uriaş pe Valea Oltului, în Lotrioara. Peste o mie de camioane cu lemn au fost scoase din pădure ilegal, cu implicarea unor politicieni. În urma acestei descoperiri, Nan şi-a pierdut scaunul de şef. Am arătat povestea de la Lotrioara, cu vinovaţi dovediți, procurorii au pornit ancheta. În cele din urmă s-a dat verdictul, că autorii furtului sunt necunoscuţi. Nan a rămas un simplu angajat şi şi-a văzut de treabă, dar cu multe piedici. Florin Nan, inspector Garda Forestieră Brașov: „N-am cum să mă bag că mănâncă ursul… îmi trebuia dronă să o ridic”. ….. Florin Nan: „Îs numai doi colegi care lucrează cu ea…dar doi colegi care au făcut cursuri…” Reporter: Câte ore de zbor are acea dronă? Florin Nan: „Nu știu. A fost ridicata de cinci-șase ori” Am cerut să o văd. A durat ceva până s-a găsit cheia de la dulapul în care zace încuiată. Abia acum, după acestă poveste, dosarul despre neregulile din zona Voila a plecat către anchetatori. Ce se întâmplă la Garda Forestieră Braşov e o dovadă despre cum funcţionează lucrurile în sistem. Neregulile din teren sunt băgate sub preş şi, de cele mai multe ori, vinovaţii scapă, pădurile dispar. Alex Dima, corespondent PROTV: „În toamna lui 2017, un vânt puternic pune la pământ 130 de hectare de pădure în parcul natural Apuseni. Alte 800 de hectare sunt afectate. Copacii căzuți la pământ sunt atacați de ipide și locul devine un adevărat focar, în cei opt ani scurși. De atunci, instituțiile statului au făcut un adevărat ping-pong între ele, cu multă birocrație, legi existente și inexistente și au scăpat de sub control situația. De aici, focarul s-a extins acum și în pădurile din jur. E un dezastru.” Mai bine de o mie de hectare de pădure sunt uscate complet. Insectele se mută dintr-un arbore în altul şi fac ravagii. ….Administrarea acestui loc este făcută de Parcul Natural Apuseni. De îngrijire şi intervenţii se ocupă Direcţia Silvică din Cluj, două instituţii aflate în subordinea Romsilva. Pentru orice lucrare, direcţia cere aprobarea parcului, care la rândul său cere aprobarea unui Consiliu Ştiinţific alcătuit din specialişti care fac o şedinţă de două ori pe an, de obicei pe zoom. …..Din 2021 până acum, Direcţia silvică a cerut parcului de zece ori aprobării pentru a interveni în zonă. De zece ori, Parcul a spus nu.……” Integral: https://stirileprotv.ro/
“România se usucă. Majoritatea pădurilor din sudul țării sunt deja compromise. „Situația este dramatică” Peste câțiva ani, dacă nu luăm măsuri acum, vom ajunge să vedem stejarul, bradul, teiul doar în poze. Din păcate nu suntem pregătiți pentru a face față schimbărilor climatice, iar autoritățile noastre sunt total depășite. Pădurile se usucă. Vedem tot mai des în jurul nostru arbori care mor, care până mai ieri erau verzi. Acum sunt uscați, distruși de lipsa apei, de boli și dăunători pe care nu mai suntem în stare să-i controlăm, dar și de incompetența oamenilor care ar trebui să apere mediul, dreptul nostru al tuturor la aer curat. N-o fac! Ba, mai mult, fură și mint că au plantat păduri. Lipsite de viață pădurile iau foc și incendii cum până de curând vedeam în alte țări, se aprind la noi. Și e doar începutul dezastrului. În câțiva ani, nu foarte mulți, păduri întregi vor dispărea. O pădure întinsă pe 1.900 de hectare este uscată în proporție de peste 80%. Din păcate, și arborii care mai sunt cât de cât verzi vor avea aceeași soartă. ….În Brănești, nu departe de București, a fost o pădure de tei, dar acum nu mai este. Și stejarul moare, iar cauzele sunt multe. În primul rând, schimbările climei – avem temperaturi tot mai mari și ploi insuficiente. Arborii afectați de secetă sunt atacați de insecte…… Din biroul ministrului Mediului se văd arborii uscați din curtea Parlamentului. Îi vede și președintele Senatului. Mircea Abrudean, președintele Senatului: „Trebuie să schimbăm legislația pentru altfel nu putem să facem nimic”. Autoritățile își justifică lipsa de acțiune prin lipsa legislației. Legi pe care fix ele ar trebui să le dea. Se mișcă mult prea lent în comparație cu ritmul în care natura se deteriorează. ….Și în curtea sediului central Romsilva, instituție care a dat milioane de lei prime pentu șefii care au trecut pe aici, arbori se usucă. Pare că nimeni nu-i vede. ….Bani mulți destinați pădurilor s-au pierdut din fondurile europene. În 2 ani am plantat 9.000 de hectare. …. Diana Buzoianu, ministrul Mediului: „Peste 50.000 de hectare, cred că 56.000 de Hectare până în 2026 august. Deci s-au pierdut foarte mulți bani pe zonă. Adică noi avem niște bani, zeci de milioane de euro”. Am avut la dispoziție un miliard de euro să punem păduri. Ne-am bătut cu pumnul în piept, autoritățile s-au filmat cu sapele în mâini. Am cheltuit puțin peste 10% din toată suma și Uniunea ne-a redus drastic finanțarea. În pădurea de la Cobia au fost multe comisii, au văzut dezastrul de aici, s-au mirat și au plecat. …..În Codrii Vlasiei, a mai rămas o ultimă rămășiță din vechile păduri. Lipsiți de apă, stejarii sunt atacați de agrilus, o insectă pentru care deocamdată nu există leac. Se muta dintr-un copac în altul și face ravagii. Trebuie de urgență să ne adaptăm, să aducem noi specii de arbori întrucât cele existente nu mai fac față schimbărilor climatice. Legislația însă îi obligă pe silvicultori să folosească pentru plantare sămânță din zona în care se afla pădurea. …. Laura Bouriaud, profesor universitar: „Bradu va pierde 80% din suprafață. Suprafață, deci există șansa ca în spațiu a patru-cinci decenii să vedem bradul aproape eliminat de pe suprafața ocupată în prezent”. Fagul și stejarul vor avea aceeași soartă. Aceste date au ajuns și pe masa ministrului Mediului. …..” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Parcurile Bucureștiului, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, se usucă. Autoritățile își ascund incompetența Parcurile Bucureștiului, unul dintre cele mai poluate orașe din Europa, se usucă. Se pare că nimeni nu le vede. Autoritățile își ascund incompetența în spatele hârtiilor. Pentru a tăia un copac uscat din Cișmigiu e nevoie de mai bine de 20 de aprobări. Ne întoarcem acum în Apuseni. De sus se văd proporțiile focarului de aici, care se tot extinde. Le văd și reprezentanții Parcului. Șeful pazei susține că focarul e pe final. E contrazis de capcanele pentru ipide din zonă. Angajat silvic: „Din punct de vedere statistic se consideră că un atac este foarte puternic în momentul în care la o capcană din această feromonală, într-un sezon de vegetație, se găsesc peste 3000 de gândaci.” …. Angajat silvic: ”Este, da… avem peste 35.000 de gândaci la sezon de vegetație, deci de zece ori nivelul maxim.” Parcul Natural funcționează după o legislație învechită, care nu prevede intervenții pentru dezastrele pe care le trăim în ultimii ani. Spre exemplu, legea nu permite scoaterea unui arbore infestat cu insecte dacă nu este mort și încadrat la produse accidentale. Până să moară și să fie încadrat în hârtii de un silvicultor la respectiva categorie, arborele este părăsit de insectele care se mută în arborii din imediata apropiere și îi usucă. Silvicultor: „Sunt atât de agresive încât arborii nu fac față… ” Silvicultorii Direcției Silvice spun că ar trebui create culoare în jurul focarelor de ipide, prin tăierea arborilor în benzi pentru reducerea împrăștierii dezastrului. Legea nu permite însă astfel de măsuri. Reprezentant Direcția Silvică: „Nu se mai poate în legislația actuală. Jurnalist: Legislația veche prevedea? Reprezentant Direcția Silvică: ”Era obligatoriu, nu permitea.” Sunt ani buni de când angajații instituțiilor se uită la dezastrul de aici și fac schimb de hârtii între ele. Își ascund lipsa de intervenție în spatele legilor. Nu s-au luptat să le schimbe. …. Alex Dima: „Parcul Național Călimani. Zona Cucurbeta, bazinul Ilișoara. În 2020, aici a fost o doborâtură de vânt.” Și aici aceeași poveste. Pădurea este în administrarea Parcului Național Călimani, dar de lucrări se ocupă Direcția Silvică Mureș. Nu s-au dat aprobări pentru a curăța pădurea și locul a ajuns, în scurt timp, focar de ipide întins pe aproape 50 de hectare. În tot parcul, mai bine de 300 de hectare sunt distruse de gândacul de scoarță. …. Silvicultorii atrag atenția că aceste păduri uscate, dincolo de pericolul reprezentat de insecte, se pot aprinde foarte ușor. În plus, aici se instalează specii care cresc repede și nicidecum pădurile care au fost cândva. Romsilva este proprietarul lor. Reprezentantul instituției e relaxat. …. Lucian Judele, administratorul Capitalei: „Un pătrat cu latura de 100 și ceva de metri și mai bine de jumătate sunt uscați. Peste 50%.” Administratorul Capitalei descrie situația din Parcul Tineretului. În București, una dintre cele mai poluate capitale din Europa, verdele dispare. În Herăstrău, bucăți întregi din parc s-au uscat complet. Diana Culescu, arborist: „Eu cred că suntem cu un picior în groapă, ca să zic așa. Este destul de gravă situația. Dacă nu se începe de acum, e cam târziu. De fapt, în Herăstrău am făcut niște măsurători și, în principiu, cam 30% dintre arbori sunt deja morți.” ….Dincolo de lipsa verdelui, arborii uscați reprezintă un adevărat pericol pentru trecători. Nimeni nu mișcă un deget. Primăria Capitalei administrează 19 parcuri mari prin ALPAB, care își are sediul chiar în Parcul Herăstrău. ….În realitate, nimeni nu știe câți copaci uscați sau nu există în Capitală. În 2011, pe vremea primarului Sorin Oprescu, Primăria Capitalei a cheltuit 2 milioane de euro pentru a înființa un registru verde cu situația arborilor din oraș. Niciodată n-a funcționat. Acum, primăria dă alte 4 milioane de euro pentru realizarea unui nou registru. …. Primăria are și un centru pentru protecția plantelor. Instituția are 26 de angajați, din care doar 10 ies pe teren și acoperă 4,000 de hectare, teoretic verzi. 5 angajați sunt paznici. Centrul a fost implicat într-un scandal și cercetat de DNA pentru un prejudiciu de câteva milioane de euro. Fostul director, judecat acum, a ieșit la pensie. Tudorel Popa este director interimar. Și el este judecat în dosar. Centrul ar trebui să aplice cel puțin 12 tratamente pe an pentru arbori. Dă doar 4 și nu în tot Bucureștiul. ….. Politicienii, silvicultorii și administratorii localităților ar trebui să realizeze gravitatea situației și să-și facă datoria…….” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Edge Institute prezintă studiul Digital Governance Framework for Romania, în care arată problemele digitalizării din administraţia publică. Experţi estonieni: „Dacă digitalizezi, politicienii de la nivel local pierd puterea. Lipseşte înţelegerea că serviciile publice trebuie să fie construite pentru cetăţeni” .…. „Tehnologia este în primul rând despre guvernare. Fundaţia digitalizării din România poate fi îmbunătăţită. Ţara noastră nu porneşte de la zero, iar în acest moment nu ducem lipsă de proiecte sau de bani, ci de capacitatea de a le implementa”, a spus Robert Berza, Director Executiv Edge Institute. Studiul arată că România nu are o strategie naţională în domeniul digitalizării, iar acolo unde sunt proiecte de digitalizare, implementarea este locală, instituţiile nelucrând împreună. Lipsa unui proces unificat de achiziţii creează o problemă, deoarece nu există standarde unitare de dezvoltare. „Lipseşte o strategie naţională. Unde vrem să ajungem? Cum ne raportăm dacă ne mişcăm repede sau încet, dacă ajungem unde trebuie? România adoptă legi repede, este bună la asta, dar are probleme în implementarea lor. De exemplu, semnătura electronică, unele instituţii o acceptă, altele încă o cer pe hârtie. Nu există un proces centralizat de achiziţie în domeniul IT pentru administraţia publică. Autorităţile îşi construiesc propriile platforme digitale. Trebuie să rămână o anumită autonomie, dar trebuie să fie şi standarde comune”, a explicat Taavi Linnamäe, Project Director, fost consilier strategic al Preşedintelui Republicii Estonia. Expertul propune soluţia creării unei agenţii sub autoritatea unui vicepremier sau reformarea actualei ADR …..” Integral: https://www.zf.ro/
“De ce pleacă tinerii români să studieze în străinătate? 40.000 merg la universități mari din Europa Între 30.000 și 40.000 de tineri români merg anual să studieze în străinătate. Mulți rămân acolo definitiv. Alții revin în țară după studii. ….Tinerii români preferă să studieze peste graniță unde spun că au programe de studii care nu se găsesc în țara nostră, primesc burse și au alte oportunități de angajare. O tânără de 18 ani dezvăluie că visează să ajungă artist. A ales însă o universitate din Spania, unde, explică ea, facultatea are o ofertă care nu se găsește și în România. Alți tineri caută oportunități de studii în Londra, Scoția, Olanda, Belgia sau Italia. Ei spun că acolo există programe moderne, adaptate timpurilor în care trăim. „Olanda a rămas ca și destinație căutată pentru că aici taxele sunt favorabile. Am observa în ultimii ani preferințe mari în Italia și Spania. Din păcate UK a scăzut în preferință pentru că taxele sunt mari și de aici și costurile de trai”, a declarat consilierul educațional Marina Gogioiu pentru Digi24. ….” Integral: https://newsweek.ro/
“Cum s-au folosit „șarlatanii carismatici” de TikTok să câștige voturi? Anihilarea lecturii a ajutat Lectura a fost anihilată la pachet cu abolirea gândirii critice. Asistăm la o contrarevoluție care înseamnă declinul lecturii și victoria smartphone-ului. Capitivi ai rețelelor de socializare, oamenii au devenit victimele unor „șarlatani carismatici” care le-au „furat” votul. Tinerii au renunțat la lectură. Petrec 9 ore pe telefon, iar gradul de atenție și concentrare a coborât spre zero. Rezultatele la testele PISA s-au prăbușit inclusiv în statele democratice, iar IQ-ul a scăzut. …. Cel mai remarcabil este faptul că, la sfârșitul anului 2024, OCDE a publicat un raport în care se constata că nivelurile de alfabetizare erau „în scădere sau în stagnare” în majoritatea țărilor dezvoltate. Odinioară, un sociolog confruntat cu astfel de statistici ar fi putut presupune că motivul era o criză socială, cum ar fi un război sau prăbușirea sistemului educațional. Ceea ce s-a întâmplat a fost apariția smartphone-ului, care a fost adoptat pe scară largă în țările dezvoltate la mijlocul anilor 2010. Acei ani vor fi amintiți ca un moment decisiv în istoria umanității. …. În prezent, o persoană obișnuită petrece șapte ore pe zi uitându-se la un ecran. Pentru generația Z, cifra este de nouă ore. Un articol recent din The Times a descoperit că, în medie, studenții petrec 25 de ani din viața lor trează derulând ecranele. Dacă revoluția lecturii a reprezentat cel mai mare transfer de cunoștințe către bărbații și femeile obișnuite din istorie, revoluția ecranelor reprezintă cel mai mare furt de cunoștințe de la oamenii obișnuiți din istorie. Universitățile noastre se află în prima linie a acestei crize. Acum predau primelor lor generații de studenți cu adevărat „post-alfabetizați”, care au crescut aproape în întregime în lumea videoclipurilor scurte, a jocurilor pe computer, a algoritmilor dependenți (și, din ce în ce mai mult, a inteligenței artificiale). Deoarece internetul mobil omniprezent a distrus capacitatea de concentrare a acestor studenți și a restricționat dezvoltarea vocabularului lor, cunoștințele bogate și detaliate stocate în cărți devin inaccesibile pentru mulți dintre ei. Un studiu realizat pe studenții de literatură engleză din universitățile americane a constatat că aceștia nu erau capabili să înțeleagă primul paragraf din romanul lui Charles Dickens, Bleak House, o carte care odinioară era citită în mod regulat de copii. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Disputa politică din SUA ascunde criza reală: datoria uriaşă şi viitorul programelor sociale …. Disputa dintre democraţi şi republicanii preşedintelui Donald Trump privind blocajul guvernamental continuă, însă dezbaterea ocoleşte una dintre cele mai grave probleme structurale ale economiei americane: datoria publică tot mai mare şi perspectivele financiare tot mai precare ale programelor sociale majore, precum Social Security şi Medicare, relatează CNBC. .… Actualul blocaj este al 15-lea parţial din 1981 încoace şi a fost declanşat de solicitările democraţilor pentru cheltuieli suplimentare estimate la 1,5 trilioane de dolari în următorul deceniu — sume care s-ar adăuga la datoria publică de aproape 38 de trilioane de dolari, potrivit Comitetului pentru Buget Federal Responsabil (CRFB). …. De la începutul primului mandat al lui Trump, în 2017, SUA au înregistrat deja trei închideri parţiale ale guvernului, toate legate mai mult de chestiuni sociale (imigraţie, sănătate) decât de buget. În prezent, conflictul politic se concentrează pe alocarea a 1,7 trilioane de dolari pentru funcţionarea agenţiilor — adică doar un sfert din cheltuielile anuale federale. …. În ultimii 25 de ani, datoria naţională a SUA a crescut de la 5,67 la 37,88 trilioane de dolari, indiferent de partidul aflat la putere. Proiectele de reduceri de taxe şi pachetele de cheltuieli iniţiate de Trump sunt estimate să adauge încă 4,1 trilioane la deficit în următorul deceniu, deşi administraţia speră să compenseze parţial prin încasările din tarifele comerciale. ”Trump ar cheltui oricât pentru a-şi promova interesele personale”, a comentat senatorul democrat Ron Wyden, liderul Comisiei de Finanţe din Senat. Câţiva republicani ”şoimi fiscali”, precum senatorii Rand Paul şi Ron Johnson, au criticat ambele partide pentru lipsa de voinţă politică în privinţa reducerii cheltuielilor. ”Acest spectacol de blocaj este doar o diversiune. Uitaţi-vă aici, la teatrul politic — şi nu la cei 37 de trilioane de dolari datorie.”, a spus Johnson. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Supărați că i-am bătut aseară, austriecii de la OMV au dublat azi prețul benzinei ..… Potrivit surselor din interiorul companiei, austriecii ar fi luat decizia imediat după fluierul final al meciului, într-o ședință de urgență ținută la Viena, unde directorii OMV ar fi aruncat cu șnițele în ecran în momentul în România a marcat golul victoriei la chiar ultima fază a meciului. „Dacă tot ne-au bătut pe teren, să-i batem noi la pompă!”, ar fi spus un șef OMV, în aplauzele consiliului de administrație. „Iar dacă nu le convine și comentează, le luăm românilor și restul benzinăriilor Petrom și dublăm prețurile și acolo. Și le luăm și tot gazul din Marea Neagră.” …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Înalta Curte de Casație și Justiție, clarificări după achitările din dosarele Bănicioiu și Ferma Băneasa…..”
https://hotnews.ro/inalta-curte-de-casatie-si-justitie-clarificari-dupa-achitarile-din-dosarele-banicioiu-si-ferma-baneasa-2086004
“Judecătoare din Bucureşti, deferită justiţiei pentru patru infracţiuni de abuz în serviciu/ Ea nu a redactat, timp de patru ani, o sentinţă penală, astfel neputând fi traşi la răspundere penală patru inculpaţi pentru tentativă de omor…..”
https://www.news.ro/justitie/judecatoare-bucuresti-deferita-justitiei-patru-infractiuni-abuz-serviciu-redactat-timp-patru-ani-sentinta-penala-astfel-neputand-trasi-raspundere-penala-patru-inculpati-tentativa-omor-1922404313182025101522198336
“O judecătoare din România a întârziat 821 de motivări, unele cu 5 sau 10 ani. Ce avantaj a adus celor inculpați
Parchetul General a anunțat luni trimiterea în judecată a magistratului Monica Claudia Cipariu de la Tribunalul București. Procurorii nu i-au indicat numele. Ea nu a motivat la timp 821 de hotărâri judecătorești, afirmă Inspecția Judiciară.
Judecătoarea Monica Claudia Cipariu a fost cercetată disciplinar de șapte ori în ultimii 15 ani, fiind sancționată de două ori cu excluderea din magistratură, potrivit unui răspuns comunicat, la solicitarea HotNews, de către Inspecția Judiciară. De fiecare dată, Înalta Curte de Casație și Justiție a înlocuit sancțiunile cu altele mai blânde……”
https://hotnews.ro/o-judecatoare-a-lasat-nemotivata-timp-de-5-ani-o-condamnare-pentru-tentativa-la-omor-o-alta-hotarare-asteapta-motivarea-de-10-ani-victimele-au-fost-grav-afectate-2085868
“Ministrul Dragoș Pîslaru: Jalonul privind pensiile speciale nu este îndeplinit, fondurile aferente au fost suspendate. Declarația CSM este „gravă și falsă” / Este inacceptabil ca o instituție a statului să inducă în eroare opinia publică și să contrazică realitatea confirmată de Comisia Europeană…..”
https://share.google/DiMd8unOQY7OLkxgU
“Nicuşor Dan: Sunt două schimbări majore în documentul privind Strategia de apărare a ţării. Una se referă la războiul hibrid, iar cealaltă priveşte atacarea frontală a corupţiei / Cum vede preşedintele implicarea SRI…..”
https://www.news.ro/politic-intern/nicusor-dan-doua-schimbari-majore-documentul-privind-strategia-aparare-tarii-una-refera-razboiul-hibrid-iar-cealalta-priveste-atacarea-frontala-coruptiei-vede-presedintele-implicarea-sri-1922402113002025102222198794
Atat referitor la “razboiul hibrid”, dar mai ales la “atacarea frontala a coruptiei”, directia principala de actiune este: inalta coruptie criminala din justitia Romaniei.
In toate aspectele.
Altfel, raman doar vorbe aruncate.
https://ziare.com/razboi-hibrid/alexandru-grumaz-definitie-razboi-hibrid-cum-se-manifesta-tarile-atacate-1969974
Destul de potrivite definitiile.
“…Pericolul războiului hibrid este că el nu se declară oficial și nu are un început clar. Poate dura ani, se poate infiltra în viața cotidiană și poate afecta societăți întregi fără ca acestea să își dea seama imediat. Este, de fapt, o formă de ‘război invizibil’, care încearcă să submineze încrederea, solidaritatea și rezistența unei națiuni”
Marea coruptie si inalta coruptie criminala din justitie sunt factorii principali care submineaza încrederea, solidaritatea și rezistența națiunii Romania in toate deceniile precedente.