Revista Presei – 14 martie.„România produce un număr mai mare de medici decât media UE, dar are cel mai mic număr de doctori la mia de locuitori”
| 14/03/2025 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“România produce un număr mai mare de medici decât media UE, dar are cel mai mic număr de doctori la mia de locuitori Numărul medicilor care au solicitat certificate profesionale care le permit să profeseze în afara României este ”îngrijorător”, spune purtătorul de cuvânt al Patronatului Medicilor cu Practică Independentă din România, medicul Ileana Stamate. Conform datelor furnizate de oficialii Colegiului Medicilor, 1.250 de cadre medicale au cerut astfel de certificate, cifra fiind comparabilă cu cea dinaintea pandemiei de Covid-19. …. ”Cifra menţionată de reprezentanţii Colegiului Medicilor este extrem de îngrijorătoare. România este, practic, o ţară a paradoxului. Suntem ţara din Europa care producem cel mai mare număr de absolvenţi de Medicină, 26 de absolvenţi de Medicină la suta de mii locuitori, în 2021 era valabilă această statistică, cu mult peste media Uniunii Europene care era de 17 medici la suta de mii de locuitori. Cu toate acestea, ne aflăm la coada clasamentului în ceea ce priveşte numărul de medici la mia de locuitori în România: doar 3,5 medici avem, în momentul actual, faţă de media Uniunii Europene care este 4,5”, a declarat medicul Ileana Stamate, la Medika TV. Ea a precizat că un studiu realizat în anul 2023 de Colegiul Medicilor din România arăta un grad ridicat de burn out, de 36%, dar şi o intenţie mare privind migraţia, studiul arătând că peste 50% dintre medici intenţionau să plece din ţară. ”Medicii sub 35 de ani au semnalat ca motive principale de a pleca infrastructura deficitară, precum şi oportunităţile reduse de avansare profesională. Pentru medicii între 36 şi 49 de ani, infrastructura sistemului a avut o proporţie de 18%, dorinţa sau posibilităţile de a profesa tot în jur de 18-20%, apărând în schimb un factor nou, şi anume grija, temerile pentru familie, pentru viitorul copiilor. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Niciodată din 1960 încoace incertitudinea nu a fost atât de mare, spune un director adjunct din BNR. Avertismentul acestuia cu privire la banii din PNRR Cel mai important risc sistemic pe care noi Banca Națională îl consideră „sever” se referă la incertitudinea la nivel global, pe fondul multiplelor evenimente geopolitice precum războiul din Ucraina dar și reconfigurările politice la nivel global. „Tendința de a ne muta dinspre globalizare spre o orientare internă și, mai recent, tarifele comerciale anunțate de administrația americană au un impact economic direct. Incertitudinea produce efecte economice pentru că afectează comportamentul investitorilor, consumatorilor și al firmelor”, a explicat directorul adjunct al Direcției de stabilitate din Banca Centrală, Matei Kubinschi. ……„Ne uităm la doi indicatori bazați pe analiza științifică care măsoară nivelul și dinamica incertitudinii. Sunt analizate principalele surse de știri din lume, zilnic. Practic, sunt agregate anumite cuvinte cheie pentru a evalua nivelul de risc. Dacă vă uitați la grafic, avem doi indicatori legați de incertitudinea politicilor economice și comerciale și vedem că aceștia sunt la finalul lui februarie, la niveluri record. Incertitudinea politicilor comerciale nu a fost niciodată în istorie atât de mare cum este acum, iar indicele se calculează din 1960 încoace”, a spus adjunctul Direcției de stabilitate din BNR. ….. „În ceea ce privește îndeplinirea țintelor și jaloanelor, suntem undeva la 14%, în timp ce media UE e de 29%. Iar din perspectiva sumelor atrase, ne plasăm undeva sub 30%, când sunt multe state care au depășit deja 60-65%, cum ar fi Franța sau Germania”, explică Kubinschi. Mai sunt cam 19 miliarde de euro pe care le putem atrage, atrage atenția bancherul central, în condițiile în care anul acesta necesarul de finanțare al statului român este unul considerabil. „Este esențial să se accelereze ritmul de îndeplinire al jaloanelor și țintelor, și să fie prioritizate proiectele cu cea mai mare șansă de le finaliza în perioada PNRR-ului, adică până la jumătatea anului 2026”, avertizează adjunctul Stabilității din Banca Națională. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Inflația trece pragul de 5%, iar BNR estimează că va continua să crească. Cele mai mari scumpiri din luna februarie Prețul margarinei a crescut cel mai mult în februarie, cu peste 17%, ducând inflația la peste 5%, potrivit datelor transmise joi de Institutul Național de Statistică. Doar 7 din cele peste 90 de produse și servicii măsurate de INS s-au ieftinit, majoritatea fiind cele cu prețul plafonat. BNR estimează pentru al doilea trimestru din acest an că rata inflației va urca până în jurul a 5,3%, urmând apoi să-și reia procesul de scădere, iar la finalul anului să coboare la 3,8%. ….În România, conform celor mai recente sondaje la care am avut acces, creșterea prețurilor reprezintă principala temere a publicului. 43% pun această temere pe locul întâi, a spus recent economistul șef al BNR, Valentin Lazea, prezent la o conferință de specialitate. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Exclusiv Ce poate face România în contextul războiului tarifelor lui Trump: „Să nu ne mai luăm ostatică propria populație” Războiul tarifelor pornit de Trump și prezentat „un război de apărare națională” e, de fapt, „un război civil între producătorii și consumatorii din SUA”, susține economistul Radu Nechita. El explică cum ar putea Europa și România să beneficieze de asta. …. „Discursul președintelui Trump nu ține cont de ceea ce economiștii încearcă să explice de un sfert de mileniu: anume faptul că taxele vamale lovesc în consumatorii țării care practică aceste taxe. Ticăloșia politicienilor constă în faptul că ei prezintă ca un măreț război de apărare națională ceva ce este de fapt un război civil. Este războiul între producătorii din țara respectivă și consumatorii din țara respectivă”, explică economistul. Practic, introducând taxele vamale, se scumpesc produsele din import, ceea ce permite producătorilor din țara respectivă să mărească prețul. „Deci, taxele vamale sunt un mijloc prin care producătorii din țara respectivă sunt puși la adăpost de concurența altor producători din străinătate, iar acest lucru se face cu un preț plătit de consumatori. Consumatorii din țara respectivă vor plăti mai mult pentru produse mai puține și poate și de calitate mai slabă decât cele importate”, arată Nechita. …. „Nimeni nu ar trăi mai bine în niciun județ din România dacă fiecare județ ar trece la un fel de protecționism de acest tip, să mărim cu 25% importurile din alte județe. Ei, teama mea este că acest lucru se va întâmpla la nivel mondial și vom asista la o reducere semnificativă a comerțului internațional, situație cu care umanitatea s-a confruntat. Perioada de prăbușire a comerțului internațional a fost în anii 20 și 30. Atunci am cunoscut ceea ce în istoria economică se numește Marea Criză Economică”, explică Nechita. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Unde crede șeful eMag că statul greșește față de nevoile cetățenilor: „Noi la eMag facem așa…” / Ce servicii de la stat își doresc românii cel mai mult să fie digitalizate (studiu) Majoritatea românilor consideră digitalizarea benefică, dar ritmul acesteia e inegal între mediul privat şi stat, arată un studiu publicat miercuri de Edge Institute, un think tank nou lansat care-și propune să pună în discuție digitalizarea serviciilor publice și private oferite cetățenilor. Un studiu amplu realizat de Ipsos și think tank-ul Edge Institute arată că digitalizarea este percepută pozitiv de către români, însă ritmul de implementare rămâne o provocare. Mai exact 59% dintre români consideră digitalizarea benefică, iar 52% cred că aceasta are un impact pozitiv asupra calității vieții. ,….. Șase din zece cred că digitalizarea ar putea facilita supravegherea populației de către guvern, iar peste jumătate (57%) sunt îngrijorați de modul în care datele personale sunt utilizate fără acordul lor de către marile companii de tehnologie. Aceste date sugerează că succesul transformării digitale depinde nu doar de implementare, ci și de asigurarea unor măsuri clare de protecție a datelor. Românii identifică mai multe bariere care încetinesc adoptarea tehnologiilor digitale. Printre obstacolele identificate de români se numără lipsa competențelor digitale (43%), pregătirea insuficientă a angajaților din sectorul public (37%) și corupția sau interesele politice (36%). De asemenea, utilizarea platformelor digitale publice este dificilă pentru mulți cetățeni – 51% dintre români nu le accesează, 25% declară că le este teamă că datele lor pot fi furate, iar unul din cinci afirmă că întâmpină probleme tehnice. Internetul este utilizat în principal pentru socializare și divertisment (77% fiind activi pe rețele sociale și 76% urmărind videoclipuri online). Serviciile digitale sunt de asemenea populare, 61% plătind facturi online, iar 60% accesând servicii bancare. În schimb, educația digitală rămâne limitată, doar un sfert dintre respondenți au declarat că folosesc materiale de învățare online. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“România faţă în faţă cu noua cursă a înarmărilor Economia globală a pierdut dividendul păcii, pe care îl câştigase după încetarea războiului rece, odată cu prăbuşirea sistemului mondial socialist. Atacarea Ucrainei de către Rusia, conflictele armate în desfăşurare (în Orientul Mijlociu şi Africa), precum şi tensiunile crescânde cu posibilitatea de evoluţie în conflicte armate (Asia) au declanşat o nouă cursă a înarmărilor, cu o creşterea semnificativă a cheltuielilor militare. Astfel, în anul 2024, cheltuielile militare globale au însumat 2.460 miliarde dolari (potrivit publicaţiei Institutului Internaţional pentru Studii Strategice “Echilibrul militar 2025”), comparativ cu 798 miliarde dolari în anul 2000 şi 1981 miliarde dolari în anul 2020. De data aceasta, noua cursă a înarmărilor va fi mult mai costisitoare, din două cauze principale: progresul tehnologiei, inclusiv folosirea inteligenţei artificiale, impun o înlocuire mult mai rapidă a echipamentelor militare, ca urmare a uzurei morale; cursa înarmărilor se va intensifica şi în spaţiul extraterestru. ….. În anul 2024, SUA au avut cheltuieli militare de 968 miliarde dolari, în timp ce statele membre din Uniunea Europeană – de numai 353 miliarde dolari (1,9% din PIB). Principalele state membre au înregistrat cheltuieli, în miliarde de dolari, mult mai mici decât SUA: Germania – 86, Franţa – 64, Italia – 35,2 , Polonia – 28,4. În afara Uniunii Europene, Marea Britanie a cheltuit 81 miliarde dolari. În consecinţă, pe 4 martie 2025, preşedinta Comisiei Europene a transmis o scrisoare şefilor de state membre cu propuneri pentru un nou plan – The ReArm Europe -, prin care statele membre sunt ajutate să crească cheltuielile cu capacităţile de apărare, urgent, dar şi pe o perioadă mai largă de timp, în decursul acestui deceniu. Ce prevede acest plan ? În primul rând, se propune ca statele membre să capete mai multă flexibilitate pentru investiţii în apărare, dacă dispun de “spaţiu fiscal”. În acest scop, se propune activarea clauzei naţionale de salvgardare (exceptare) din Pactul de Stabilitate şi Creştere. Această exceptare ar permite statelor membre să crească cheltuielile de apărare, mărind deficitele bugetare, fără a se declanşa procedura de deficit excesiv. Potrivit calculelor Comisiei Europene, dacă statele membre ar creşte cheltuielile de apărare cu 1,5% din PIB, atunci ar rezulta o majorare a acestor cheltuieli cu circa 650 miliarde euro, într-o perioadă de patru ani. Astfel, Uniunea Europeană ar ajunge la 3,5% din PIB pentru apărare. ….România nu va putea beneficia de prima măsură a planului ReArm Europa, cu privire la activarea clauzei de exceptare de la Pactul de Stabilitate şi Creştere, în ipoteza suplimentării cheltuielilor militare. România se află deja în procedura de deficit excesiv, încă din martie 2020. ….. De altfel, dacă vrem să definim două obiective pentru nerealizarea cărora guvernul actual şi orice alt guvern ar trebui să-şi asume responsabilitatea prin demisie, acestea sunt neatingerea ţintei de deficit bugetar pentru fiecare an din Planul bugetar structural naţional 2025-2031 şi ratarea absorbţiei fondurilor europene. România poate avea probleme serioase de echilibru şi dacă doreşte să angajeze unele împrumuturi pentru investiţii în apărare, din suma totală de 150 miliarde euro pentru toate statele membre. Orice împrumut suplimentar pentru investiţii în apărare nu numai că măreşte deficitul bugetar, dar se adaugă şi la datoria publică a României, ceea ce ar conduce la o posibilă înrăutăţire a credibilităţii României pe pieţele financiare internaţionale de capital şi la creşterea costurilor împrumuturilor pentru finanţarea deficitelor bugetare şi refinanţarea datoriei publice ajunse la scadenţă. ….” Integral: https://www.bursa.ro/
“„Sunt uluit că o parte din români caută să voteze un ayatollah”. Un profesor de sociologie explică dacă succesul și voturile lui Georgescu sunt transferabile altor candidați Simpatia și voturile acordate lui Călin Georgescu sunt transferabile altui candidat, cu condiția ca acesta „să fie talentat în a purta hlamida de ayatollah român”, consideră profesorul de sociologie de la SNSPA, Bogdan Bucur. Acesta a acordat un interviu pentru publicul HotNews, în care a explicat ce crede că se va întâmpla după ce candidatul „suveranist” nu mai poate candida la prezidențiale în urma deciziei Curții Constituționale de pe 11 martie. Profesorul spune că șansele mișcării populiste la viitoarele alegeri vor depinde atât de numărul candidaților care există pe acest culoar (alături de George Simion și Anamaria Gavrilă și-au anunțat candidatura și Diana Șoșoacă și Victor Ponta), dar și de ceea ce va face în perioada următoare Georgescu. Mai mult de 50% din responsabilitatea fenomenului Călin Georgescu aparține „bolii în fază aproape terminală, care s-a instalat în PSD și PNL”, consideră profesorul. …. – Credeți că valul care există în acest moment pentru această mișcare politică va crește sau va scădea? Ce se va întâmpla? – Avem două coordonate de care trebuie să ținem seama. În primul rând trebuie văzut câți candidați aleargă pe zona neolegionară, conservatoare, populistă, suveranistă. Pentru că, evident, voturile se vor împărți între ei. Punctul numărul doi, trebuie văzut dacă „Mesia” Georgescu întinde mâna, precum Patriarhul binecuvântător, și atinge creștetul capului celui pe care îl va desemna succesor. Dacă acela pe care îl va desemna succesor mai este și un tip talentat în a purta hlamida de ayatollah român, voturile pe care le-ar putea încasa ar putea fi apropiate de scorul pe care l-a luat Călin Georgescu. Deci, avem două necunoscute în momentul de față: numărul de competitori pe zona suveranistă și dacă domnul Călin Georgescu va susține pe cineva cu care probabil va putea să și acționeze în campania electorală în tandem: persoana respectivă președinte, Călin Georgescu, prim-ministru. Dacă vorbim de un asemenea tandem și de o anumită calitate, văd deja pentru prima dată că funcția de președinte al României începe să fie asociată ideii de lider spiritual suprem. …..Fiecare om, în spațiul privat, are posibilitatea să-și imagineze că râușoarele și pârâiașele din Munții Bucegi transportă note informative făcute de SRI și SIE. Și dacă ai băut o cană cu apă din Munții Bucegi, te vindeci de absolut orice afecțiune medicală. Dacă tu crezi asta în particular, nu e absolut nicio problemă. …..– Dacă ar fi să vorbim despre componenta economică: partidele din tabăra „suveranistă” spun că ar reprezenta „o mișcare de dreapta”, dar mulți liderii ai acesteia au o retorică pe care o putem numi socialistă. Vor să plafoneze prețul caselor la 35.000 euro, benzina la un leu…Ce înseamnă aceste lucruri? – Se cheamă populism. Este o ideologie în politologie care presupune a avea în farfurie și felul întâi, și felul doi și desertul. Toate împreună. Din punct de vedere gastronomic este o barbarie. La fel din punct de vedere politic, evident. Ce înseamnă populismul? Că poți să spui orice, autocontradictoriu. Este absolut fabulos. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Acordul SUA-Ucraina. Cât de bogată e de fapt Ucraina în pământuri rare și de ce le-au pus americanii în wishlist? ….. Potrivit declarațiilor lui Trump, Ucraina a convins Washingtonul să dea 350 de miliarde de dolari pentru un război care „nu ar fi trebuit să înceapă” și în care Ucraina nu ar fi rezistat fără Statele Unite. Trump a mai remarcat că este cu 200 de miliarde de dolari mai mult decât a dat Europa (afirmație incorectă, conform acestor date), iar banii Europei sunt garantați, „în timp ce Statele Unite nu vor primi nimic înapoi”. Cu toate acestea, Pentagonul a negat ulterior cuvintele lui Trump. Calculele unui grup interinstituțional de supraveghere din administrația americană spun că de la începutul invaziei la scară largă, Congresul SUA a alocat Ucrainei un ajutor în valoare de 183 de miliarde de dolari, din care 58 de miliarde de dolari au fost cheltuite în Statele Unite, fie sub formă de investiții în industria de apărare, fie prin înlocuirea armelor vechi transferate către Kiev cu altele noi. ….. Într-un interviu acordat publicației Financial Times, Donald Trump a estimat că acordul cu Ucraina valorează 1.000 de miliarde de dolari. De cealaltă parte, într-un interviu pentru The Guardian, Volodimir Zelenski a vorbit mai larg despre bogățiile Ucrainei, menționând că partea centrală a țării are depozite de minerale scumpe, inclusiv titan, uraniu, mangan și elemente de pământuri rare. Spunea, în acest context, că un acord cu SUA este necesar pentru a preveni ca resursele minerale ale Ucrainei să cadă în mâinile Rusiei sau ale aliaților săi, cum ar fi Iranul, Coreea de Nord sau China, care le-ar da în schimbul unor datorii sau al unui anumit tip de sprijin. În draftul de acord, obținut de Financial Times, nu există însă nicio cifră. Chiar înainte de a vorbi despre câte sunt, un aspect important e că mai bine de jumătate din rezervele totale de metale rare ale Ucrainei se află în regiunile ocupate de Rusia, precum Luhansk, Donețk, Zaporojie, Herson (estul Ucrainei) și pe teritoriul peninsulei Crimeea. …. Economistul ucrainean Oleg Getman spune, pentru Panorama, că Ucraina nu are prea multe metale de pământuri rare. El aproximează că aceste rezerve au o valoare de aproximativ 2 trilioane de dolari. În același timp, analistul Bloomberg Javier Blas estimează că valoarea totală a întregii producții globale de metale rare este de 15 miliarde de dolari pe an. Aceasta este egală cu două zile de producție globală de petrol. …. De menționat că, pe parcursul negocierilor Kiev-Washington, în acord nu au intrat numai elemente de pământuri rare, ci au fost adăugate și minerale rare, precum titanul (Ti), uraniul (U), mangan (Mn) și altele. Asta arată că atunci când președintele Trump a vorbit despre metalele rare ale Ucrainei, cel mai probabil s-a referit la metalele rare în general, cum au intuit și experții, nu doar la elementele de pământuri rare, care sunt foarte specifice. …..” Integral: https://panorama.ro/
“Asistăm la crearea unei dictaturi în timp real. Asemănări între administrația Trump și regimul nazist – analiză France 24 Elon Musk acuzat că a făcut un salut nazist, Zelenski umilit la Casa Albă, străinii stigmatizaţi, concedieri brutale, ambiţii teritoriale – de la revenirea lui Donald Trump, administraţia americană îşi multiplică acţiunile şi declaraţiile şocante. Unii observatori nu mai ezită să facă comparaţii cu regimul lui Hitler. La 80 de ani de la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial, mai este relevant să facem astfel de analogii? se întreabă France 24 într-o analiză pentru care a stat de vorbă cu mai mulţi istorici. În octombrie anul trecut, în ultima parte a campaniei prezidenţiale din SUA, Donald Trump le-a spus susţinătorilor săi, la un miting în Atlanta, că „nu este nazist”. Aceste comentarii au venit ca urmare a unor declaraţii pe care le făcuse John Kelly, fostul său şef de cabinet de la Casa Albă, care afirmase că republicanul corespunde definiţiei unui fascist, acuzaţie reluată apoi de rivala sa democrată Kamala Harris. Potrivit lui John Kelly, Donald Trump ar fi spus în primul său mandat la Casa Albă că Adolf Hitler „a făcut unele lucruri bune”. De la întoarcerea sa la Washington, comparaţiile între Donald Trump şi regimul nazist au reizbucnit. Această analogie a fost reaprinsă în special de salutul polemic al consilierului său Elon Musk la parada inaugurală a lui Donald Trump, care a fost interpretat de mulţi specialişti în cel de-al Doilea Război Mondial drept un salut nazist. …. „Dar el şi-a multiplicat declaraţiile împotriva ‘duşmanilor din interior’ care trebuie eliminaţi din corpul politic şi demonstrează, la fel ca Hitler, o certitudine absolută cu privire la propriul său geniu, combinată cu o determinare nemiloasă de a elimina orice obstacol în calea realizării obiectivelor sale. Şi, în ultimul timp, el a combinat naţionalismul extrem cu un apetit pentru expansiune pe care nu l-a mai arătat până acum”, arată istoricul specializat în industria sub Germania nazistă. În timpul discursului său de marţi din faţa Congresului, Donald Trump şi-a reafirmat ambiţiile expansioniste în ceea ce priveşte Groenlanda. ….. „Motivaţia din spatele însuşirii Groenlandei şi Ucrainei şi a Caucazului, în cazul lui Hitler, este aceeaşi: obţinerea de resurse esenţiale. Pentru Trump, este vorba de minerale; pentru Hitler, era vorba de cereale şi petrol. Controlul acestor resurse este văzut de ambii bărbaţi ca fiind vital pentru victoria în războiul de tracţiune al politicii mondiale”, explică Hayes. ….„Domnia lui Trump este mult mai personalizată, bazată mai ales pe satisfacerea nevoii sale insaţiabile de laudă, pe sentimentul de putere nelimitată şi pe faptul că toţi susţinătorii săi loiali se supun litaniei sale nesfârşite de minciuni care substituie realitatea cu „adevărul Trump””, explică Christopher Browning. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“România investește masiv în apărare: 5 miliarde € pentru fortificarea Cetății Neamțului .…. La nici o săptămână după ce Ursula von der Leyen a anunțat un pachet de 800 de triliarde de euro pentru apărare, investițiile în apărare au luat avânt în țara noastră. Pentru început s-au alocat 5 miliarde de euro pentru fortificarea și modernizarea Cetății Neamțului. Aceasta va fi ramforsată cu oțel de 14 și-i va fi mărită capacitatea astfel încât să poată găzdui cel puțin 5000 de plăieși. Cetatea va mai fi dotată și cu încă patru tunuri, în afara celor rechiziționate deja de la Muzeul de Istorie din Neamț și va avea și palisade unde soldați dotați cu aparatură modernă, respectiv archebuze la standarde NATO, vor putea lansa foc și urgie asupra eventualilor invadatori ruși. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Războiul împotriva presei, faza pe contractele cu statul: SUA închid robinetul pentru cele mai mari 3 agenții din lume. Consiliera lui Trump: „Trebuie să producem noi înșine informațiile”….”
https://hotnews.ro/razboiul-impotriva-presei-faza-pe-contractele-cu-statul-sua-inchid-robinetul-pentru-cele-mai-mari-3-agentii-din-lume-consiliera-lui-trump-trebuie-sa-producem-noi-insine-informatiile-1924860
“CTP, dezlănțuit după ce SNSPA l-a propus pe Donald Trump pentru Premiul Nobel pentru Pace: „Am crezut că m-a lovit damblaua”
Jurnalistul și scriitorul Cristian Tudor Popescu taxează decizia de joi a conducerii Școlii Naționale de Științe Politice și Administrative (SNSPA) de a-l propune pe președintele american la Premiul Nobel pentru Pace.
„Pe cei mai mustoși lingviști ai perechii Ceaușescu, un Manea Mănescu, un Emil Bobu, Dincă Teleagă sau C.V. Tudor, i-am considerat multă vreme depășiți de președintele C.J. Prahova, baronul PSD M. Cosma, judecat pentru corupție, cu a sa poezie închinată lui V. Ponta, în care face saltul cosmic de la „Dunărea Gândirii” și „Geniul Carpaților”, la „Victor, o galaxie românească în devenire/Răsare în universul zidit pe răstigniri! Victor Ponta președinte!”. Asta pe plan național”, scrie CTP într-o postare pe Facebook…..”
https://hotnews.ro/ctp-dezlantuit-dupa-ce-snspa-l-a-propus-pe-donald-trump-pentru-premiul-nobel-pentru-pace-am-crezut-ca-m-a-lovit-damblaua-1924699
“Trei europarlamentari români ar fi implicați în scandalul de corupție cu lobbyiștii Huawei
Trei europarlamentari români ar fi implicați în scandalul de corupţie din Parlamentul European, care vizează practicile lobbyiştilor de la Bruxelles ai grupul chinez de telecomunicaţii Huawei. Este vorba de Cristian Buşoi, Daniel Buda şi Tudor Ciuhodaru. Ei ar fi semnat o scrisoare prin care cereau modificarea legislației în favoarea Huawei……”
https://spotmedia.ro/stiri/politica/trei-europarlamentari-romani-ar-fi-implicati-in-scandalul-de-coruptie-cu-lobbyistii-huawei
“Vicepreședintele SUA, JD Vance, huiduit la un concert, la Kennedy Center. „Ai distrus locul acesta!”….”
https://ziare.com/jd-vance/vicepresedintele-sua-huiduit-kennedy-center-distrus-locul-1929417
Si Romania ar trebui sa ceara, la cata lashitate avem in tara asta, pentru cand vor veni orcii la hotare. Asta e singura forma de lupta pe care o pot presta romanii.
https://www.bbc.com/news/articles/ce98ym8k89do