Revista Presei – 14 ianuarie.”ANALIZĂ Realitatea bate propaganda. Marile riscuri economice pe care premierul Ciucă le trece sub tăcere când vorbește despre România drept „a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii”…. Partea goală a paharului”
14/01/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 14 ianuarie! Weekendul vine cu minime negative în aproape toată țara (-0, –2 spre –3 gr), singurele zone unde vorbim de valori pozitive (4 – 6 gr.) rămânând Banatul și Crișana. Maximele vor oscila între 4 – 6, 7 gr., pentru ca duminică, mai ales prin Banat și sudul extrem al Dobrogei să fie posibile și valori de 9 – 10 gr. Duminică un nou front de precipitații pătrunde, odată cu orele serii, prin Banat, Crișana, Maramureș, aducând ploi și la munte ninsori. Bucuresti: 6/3 gr.C., innorat.
“Se poate și fără restricții? …. De facto, suntem în epidemie de gripă. Nimic extraordinar, în sine. România a avut în fiecare an, cu excepția celor pandemici, sezon gripal, mai mult sau mai puțin violent. În sezonul 2018-2019 au fost raportate 199 de decese, iar în sezonul 2019-2020, 73 de decese. …. Copiii sunt trimiși la scoală cu muci până la genunchi, cu febră, adică adevărate bombițe de viruși, ceea ce e rău și pentru ei, și pentru colegi, și pentru profesori, care nu numai că se îmbolnăvesc și ei, ci cară virusurile mai departe, cel puțin acasă. Argumentul “nu am cu cine să-l las” nu ține! Când decizi să faci un copil, iei în calcul și situația că se va îmbolnăvi și asumi pierderile profesionale pe care le poți suferi în acele perioade cât timp e mic. Dar nu este vorba numai de copii. E de bun simț să nu pleci de acasă dacă ești bolnav, cu manifestări în mod evident contagioase. Există legenda extrem de rezistentă, bazată pe multă incultură, că răceala e provocată de frig sau de curent, deci nu e contagioasă. Fals! Răceala este provocată de virusuri, nu de frig. „Răcești” pentru că iei de la altcineva un virus, nu pentru că stai în frig. Frigul în sine poate provoca hipotermie și degerături, nu răceală. Incidența mai crescută iarna a virozelor ține de faptul că în sezonul rece petrecem mai mult timp în spații închise, deci virusurile zburdă mai ușor de la unul la altul. Expunerea îndelungată la frig poate scădea eficiența sistemului imunitar, deci a luptei cu invadatorul. Gripa este tot o infecție virală, dar cu manifestări mai agresive, în cazurile extreme chiar letale. …. Așa cum ar fi foarte bine să înțelegem că virozele-răcelile nu trec mai repede dacă luăm antibiotice. Singurul efect al antibioticelor în răceală este că slăbește răspunsul organismului la ele atunci când într-adevăr vor fi necesare pentru a lupta cu o bacterie. Automedicația este o altă problema de educație care ne vulnerabilizează major. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Rata anuală a inflaţiei a scăzut ușor în decembrie 2022, dar este dublă față de decembrie 2021. Ce alimente s-au scumpit cel mai mult Anul 2022 s-a încheiat cu o rată anuală a inflației de 16,4%, o scădere ușoară față de noiembrie 2022, când era 16,8%, arată datele publicate vineri, 13 ianuarie 2023, de Institutul Național de Statistică. Față de decembrie 2021, când era 8,2%, rata inflației este dublă. În decembrie 2022, cel mai mult s-a scumpit zahărul, cu 62,79%, urmat de unt (45,14%), ulei (37,46), ouă (35,51%) și cartofi (35,43%), potrivit INS. De asemenea, alte scumpiri importante au fost la lapte (31,53%) și la pâine (25,84%), în timp ce cafeaua s-a scumpit cu 21,02%, iar țigările cu 6,86%, raportat la noiembrie 2022. În plus, gazele s-au scumpit față de noiembrie 2022 cu 35,73%, iar energia electrică s-a majorat cu 45,14%…..” Integral: https://www.libertatea.ro
“ANALIZĂ Realitatea bate propaganda. Marile riscuri economice pe care premierul Ciucă le trece sub tăcere când vorbește despre România drept „a 19-a cea mai complexă și sofisticată economie a lumii” .… Partea goală a paharului Dincolo de aceste afirmații, premierul evită să menționeze și indicatorii economici și tendințele mai puțin pozitive. Economedia a făcut, așadar, o trecere în revistă a principalelor riscuri și semne de întrebare care ar putea afecta economia românească în acest an. Buget construit pe inflație de numai 8% – Guvernul României a construit proiectul de buget pe anul 2023 pe o rată a inflației de numai 8%. Spre comparație, Banca Națională a României (BNR) anticipează o inflație de 11,2% în 2023, banca centrală anunțând recent că abia în trimestrul 3 inflația ar putea coborî la o singură cifră. Agenția de rating Fitch estimează o inflație de 11%. CFA România estimează o inflație de 10,68%. Țintă optimistă de deficit bugetar – Guvernul a construit proiectul de buget pe anul 2023 pe un deficit bugetar de numai 4,4%. Cu toate acestea, Consiliul Fiscal estimează un deficit de 5,7% în 2023. CFA România estimează un deficit de 6,2%. Fitch vede un deficit de 5,5%. Astfel, Consiliul Fiscal vede riscuri majore cu privire la continuitatea procesului de consolidare bugetară, potrivit construcției bugetare actuale. Deși, proiectul de buget țintește un deficit cash de 4,4% din PIB, Consiliul Fiscal apreciază că sunt insuficiente măsuri de ajustare bugetară care să conducă la atingerea acestei ținte. Reducere doar ușoară a deficitului de cont curent – Guvernul are în vedere o reducere deficitului de cont curent la numai 8,5% din PIB în 2023, de la 8,8% în anul 2022. În primele zece luni din 2022, deficitul de cont curent a trecut de 23 miliarde euro, deși în aceeași perioadă a anului anterior era de numai 14,32 miliarde euro. BNR arăta recent că evoluția deficitului, care este așteptat să rămână ridicat și anul viitor, este „deosebit de îngrijorătoare”, prin riscurile aduse perspectivei inflației, a costului finanțării externe și asupra sustenabilității creșterii economice. Riscuri de derapaj fiscal, pentru pregătirea alegerilor – Agenția de rating Fitch observă riscuri continue de derapaj fiscal în România, inclusiv potențialul unor cheltuieli suplimentare înainte de super-ciclul electoral din 2024. Supraestimarea veniturilor la buget și subestimarea cheltuielilor – Consiliul Fiscal arăta, în opinia asupra proiectului de buget pe anul 2023, că sunt probabile încasări de venituri cu circa 11,3 miliarde lei mai mici comparativ cu țintele asumate în buget, în timp ce cheltuielile sunt subestimate cu cel puțin 0,58% din PIB. Aceasta derivă din considerarea gradului de colectare (inferior cu 8,7 miliarde lei în raport cu proiecția) și supraevaluarea cu 2,6 miliarde lei a unor venituri fiscale. Țintă ambițioasă pentru investiții – Consiliul Fiscal mai arăta că este de remarcat ținta ambițioasă asumată de Guvern pentru cheltuielile de investiții în 2023, de 7,2% din PIB conform proiectului de buget, aceasta reprezentând maximul din 2009 până în prezent. Mimarea reformelor majore asumate prin PNRR – Anul 2023 vine cu noi reforme esențiale pe care România și-a asumat să le realizeze, prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR), care, dacă nu vor fi realizate, nu vor aduce fondurile europene. Un risc este faptul că România poate mima realizarea anumitor reforme. De exemplu, USR a acuzat Guvernul că, deși a realizat un proiect de lege pentru reforma pensiilor speciale și de serviciu, Executivul a propus de fapt „legea de salvare a pensiilor speciale”, deoarece proiectul ratează toate principiile din jalonul PNRR. Este aceeași situație și în ceea ce privește reforma legilor justiției, unde Comisia de la Veneția a criticat graba adoptării, procedura de numire a procurorilor-șefi și a adjuncților, înființarea noii secții pentru magistrați. Cheltuirea propriu-zisă a banilor din PNRR – România a cheltuit (plătit efectiv) până la această dată doar 499 milioane de euro din totalul de 29 de miliarde de euro care i se cuvin prin Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR). Reamintim că România are dreptul să cheltuiască banii din PNRR până la finalul anului 2026. Cu alte cuvinte, România mai are doar patru ani la dispoziție pentru a cheltui restul de peste 28 miliarde euro. Riscuri de insolvențe în economie – Reamintim că 2022 a fost anul în care multe afaceri mici au lansat mesajele de „rămas bun”, după cum scria Economedia AICI. Și în 2023, riscul de insolvenţă a companiilor va creşte pe măsură ce consumul, principalul motor al economiei, va continua să fie afectat de scăderea puterii de cumpărare şi de limitarea accesului la creditare, arăta o analiză Sierra Quadrant. ….” Integral: https://economedia.ro
“Opinie Matei Păun, partener fondator al Black Sea Fund: România nu poate evita o recesiune. Dar dacă se concentrează pe dezvoltarea infrastructurii şi pe educaţia forţei de muncă, poate diminua efectele cele mai nocive ale unei crize economice Toţi indicatorii economici din Europa Occidentală şi SUA arată că ne apropiem de o recesiune. Deja sunt indicii foarte clare în Germania, Marea Britanie, dar şi în SUA că aceasta este direcţia. Şi nici nu are cum să fie altfel când tendinţa a fost de a creşte puternic dobânzile. Un factor pozitiv este că Europa a reuşit să îşi umple rezervele de gaze, ceea ce ne dă speranţă că vom trece peste această iarnă fără complicaţii majore. Dar acest lucru nu înseamnă decât că am amânat criza energetică pentru iarna viitoare. Sectoare întregi ale industriei europene suferă puternic şi astfel asistăm la o reaşezare a industriei Europei. Multe companii s-au mutat în SUA sau iau în serios această opţiune. Zona materialelor de construcţii, a metalelor şi a petrochimiei suferă în mod deosebit. Efectiv, Europa nu mai este competitivă din punct de vedere energetic şi pierde enorm de mult din competitivitatea pe care o avea, în special în faţa unor state care au acces la energie mai ieftină. În sistemul energetic european nu există ţară care să nu sufere. Îmi este greu sa îmi închipui o industrie românească care să funcţioneze la capacitate maximă în contextul în care Germania şi Franţa suferă. …. Un rol esenţial în a evita o posibilă recesiune va consta în capacitatea României de a avea acces şi a cheltui banii disponibili din fonduri europene şi PNRR, sume care pot reprezenta până la 4% din Produsul Intern Brut al ţării. Aceste sume sunt esenţiale mai ales că sunt alocate în special pentru domenii esenţiale pentru România, precum transporturi, dezvoltare regională, educaţie, mediu, sănătate. României îi lipseşte o infrastructură adecvată, iar acest fapt ne împiedică să fim competitivi în privinţa transporturilor şi a logisticii astfel încât degeaba avem forţă de muncă ieftină dacă nu putem livra într-o manieră decentă ceea ce producem. Motivul pentru care Polonia, Ungaria şi Cehia continuă să domine în a atrage investiţii străine este infrastructura funcţională, eficientă. Pe noi nu ne ajută nici geografia, dar am putea compensa cu o infrastructură bună. Spun de 20 de ani că este nevoie de un program strategic, de interes naţional şi accelerat pentru aîmbunătăţi infrastructura. De asemenea, cred că este nevoie să punem mai mult accentul pe tot ceea ce înseamnă educaţie, mai ales pe cea de lungă durată, acea aşa-numită lifelong learning. Pentru a fi mai competitivi în arii mai complexe, educaţia forţei de muncă trebuie să fie o prioritate. Deci m-aş concentra pe infrastructură şi pe educaţia forţei de muncă. Dacă facem aceste lucruri, vom avea o şansă bună de a temporiza efectele cele mai nocive ale unei crize economice”. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Atunci când vânezi marele urs, dar te împuști în picior. Cazul OMV Petrom În data de 28 decembrie 2022, pe repede înainte, apărea fără nici o dezbatere OUG 186, care stabilea instituirea taxării supraprofiturilor pe zona de extracție oil&gas&coal, ținta principală a acestui OUG fiind OMV Petrom. Taxa a fost aplicată tuturor companiilor din acest sector. Dar, modul în care a fost scrisă OUG 186/2022 face ca exact firma vizată să nu se încadreze în condițiile legii pentru a fi supra-suprataxată! Victima sigură a legii fiind compania ROMGAZ! Încă o dată, statul a făcut-o lată Acuzațiile aduse companiei sunt nefondate, atât timp cât aceasta respectă legea. Nu se pune problema că OMV Petrom nu vrea să plătească, LEGEA prevede că nu trebuie să plătească. OUG 186/2022 prevede obligația achitării unei contribuții de solidaritate pentru anul fiscal 2022, dacă cel puțin 75% din cifra de afaceri provine următoarele sectoare: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului. Conform rezultatelor financiare preliminare aferente anului 2022, OMV Petrom are în anul 2022 sub 75% din cifra de afaceri din sectoarele definite în OUG 186/2022. Este adevărat că după apariția Regulamentului 1854/2022 pe data de 6 octombrie 2022, multe din companiile care activau în domeniile: extracția țițeiului, extracția gazelor naturale, extracția huilei și fabricarea produselor obținute din rafinarea petrolului, au inițiat masive activități în perioada octombrie – decembrie 2022, în alte sectoare de activitate decât acestea, spre exemplu trading, producția și vânzarea de energie electrică etc., tocmai pentru a nu atinge ca 75% din cifra de afaceri să fie realizată din domeniile prevăzute de lege. …. Un exemplu: Suntem printre puținele țări cu capacități de rafinare care exportăm uleiuri alimentare uzate pentru a fi folosite la realizarea de biocombustibili, pe care-l importăm ulterior la prețuri mari. Legea supraimpozitării putea să determine orientarea supraprofiturilor către dezvoltarea capacităților de producere a biocombustibililor. În situația în care rafinăriile investec cel puțin 80% din supraprofitul realizat în anul 2022, statul putea să vină cu scutirea de TVA pentru aceste investiții realizate și astfel dezvoltam sectorul producerii de biocombustibili în România. Începând de anul acest ponderea biocombustibili va crește în rândul combustibililor folosiți. Era o modalitate de a ne dezvolta economic și a aduce prețuri mai mici pentru benzina pe care o cumpără cei care au contribuit la realizarea acestor supraprofituri – oamenii…..” Integral: https://www.hotnews.ro
“Legea pensiilor speciale, o nouă farsă cinică a guvernanților Dincolo de principiul utilizării banilor publici pentru recompensarea „specialilor” și a clientelei, nu există nicio altă politică coerentă a guvernanților. …. Pentru doamna Corbu, „garanţiile financiare care se acordă magistratului” ar reprezenta „mai ales o garanţie acordată până la urmă cetăţeanului, în sensul că este asigurat cadrul necesar pentru o judecată corectă, onestă, imparţială, protejată de orice influenţă externă”. Cu alte cuvinte, „plătiți-ne ca să fim corecți”. Noi am văzut însă că magistrații, deși au fost întotdeauna remunerați generos, s-au mai lăsat corupți cu bani, voiajuri și bijuterii și au făcut scăpați mulți mari corupți tergiversând procesele până la intervenția termenului de prescriere. De ce ar fi altfel în viitor, de vreme ce antireformiștii domină și noul CSM, iar politicienii triadei toxice PSD-PNL-UDMR schimbă legile penale în complicitate cu CCR, astfel încât anchetele penale să fie îngreunate și adesea chiar anulate? Buna colaborare dintre politicienii actualei puteri și magistrații antireformiști coordonați când pe față, când din umbră de Lia Savonea a fost confirmată de proiectul legii pensiilor speciale prezentat de ministrul muncii, pesedistul Marius Budăi, care cosmetizează doar legislația în vigoare. De altfel, dacă CE nu ar fi condiționat eliberarea celei de a treia tranșe din fonduri de modificarea regimului pensiilor speciale, actuala putere nu s-ar fi atins de ele nici cu o floare. Nu știm cum va aprecia Comisia Europeană tentativa Guvernului României de a o înșela, dar este limpede din textul proiectului că pensiile speciale nu vor fi calculate pe baza contributivității, cum a cerut CE, și nu va fi eliminată nicio categorie de beneficiari – de la magistrați la militari, polițiști și angajații serviciilor de informații, la parlamentari, piloți, diplomați, primari, etc., deși nimeni nu a putut explica în mod credibil de ce un diplomat sau un pilot este mai valoros decât un medic, un profesor, un inginer sau un cercetător și nici de ce un primar leneș și corupt trebuie recompensat cu o pensie specială (legea pensiilor speciale pentru primari e doar prorogată, nu și abrogată). Nici nu ar avea cum. Schimbările prevăzute în proiectul de lege țin mai degrabă de vechimea necesară în profesie, care crește la 25 de ani, dar se permite în continuare asimilarea vechimii pentru alte profesii juridice. … Amintim că muritorii de rând nu își aleg perioada cea mai avantajoasă din carieră pentru calculul pensiei. „Specialii” devin astfel „mai speciali” decât erau deja. …. Cooperarea dintre antireformiștii din politică și din justiție funcționează în continuare, mascată prost și doar de formă. Ea confirmă politica PSD, PNL și UDMR de finanțare preferențială a categoriilor profesionale pe care se bazează aceste partide – de la militari, polițiști, servicii secrete la magistrați și cei asimilați lor – deși nimeni nu înțelege de ce binemerită de la națiune o pensie specială funcționarii din ministerul de justiție, sau din alte ministere. Dincolo de acest principiu al utilizării banilor publici pentru recompensarea „specialilor” și a clientelei, nu există nicio altă politică coerentă a guvernanților, doar strategii și tactici menite să asigure implementarea principiului. ….” Integral: https://revista22.ro
“SURSE Rectori timp de 20 de ani. Legea Deca le deschide rectorilor calea pentru încă 2 mandate în fruntea universităților, indiferent de câte au avut până acum: Proiectul resetează numărătoarea mandatelor pentru actualii rectori Proiectul Legii învățământului superior elaborat de ministrul Ligia Deca le deschide calea rectorilor să rămână la șefia universităților încă 8 ani, indiferent de numărul mandatelor pe care le-au avut deja, potrivit surselor Edupedu.ro. Concret, proiectul de lege inițiat de fostul consilier al președintelui Klaus Iohannis prevede că o persoană va putea ocupa funcţia de rector la aceeași universitate cel mult două mandate de câte patru ani și că “la finalizarea actualului mandat‚ noile organe de conducere ale instituţiilor de învăţământ superior se vor stabili în baza prezentei legi”, potrivit documentului obținut de Edupedu.ro.
- Spre comparație, Legea Miclea-Funeriu în varianta aprobată în 2011 a reușit să stopeze fenomenul rectorilor pe viață introducând în lege prevederea următoare: “O persoană nu poate fi rector al aceleiași instituții de învățământ superior pentru mai mult de 8 ani, indiferent de perioada în care s-au derulat mandatele și de întreruperile acestora.”
Cele două prevederi din Legea Deca – ce nu fac nicio referire la mandatele trecute – resetează practic numărătoarea mandatelor în cazul rectorilor actuali. Indiferent dacă vorbim despre rectori cu unul sau trei mandate (adică 12 ani) la șefia universităților, aceștia vor beneficia de o “ștergere” a mandatelor trecute, potrivit surselor noastre. În cazul a 10 rectori, perspectiva este de a conduce universitățile timp de 20 de ani. Este vorba despre rectorii care sunt deja la al treilea mandat de rector, deci sunt în această funcție de 12 ani. Conform surselor Edupedu.ro, argumentul “legea nu retroactivează” așa că rectorii en titre pot candida încă două mandate care să cumuleze 8 ani, pe lângă cei 12 ani pe care îi au deja la conducerea universităților a fost folosit inclusiv în ședința de marți a coaliției de guvernare. ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“Cine retrage titlul de doctor al unui plagiator, potrivit noului proiect de lege a educației. Pedepsele pe care le primesc universitățile care îi girează În plin scandal de plagiat care îl implică pe ministrul de interne Lucian Bode, sunt discutate în coaliția de guvernare cele două pachete de legi ale educației, pe preuniversitar și universitar, care introduc pedepse pentru cei care încalcă etica în cercetare. Pentru prima dată, în proiect sunt incluse pedepse pentru universitățile în cauză, au declarat surse oficiale pentru Libertatea. Printre noutățile incluse în proiectul de lege pe universitar se numără: deținătorilor de doctorat nu li se mai permite să renunțe voluntar la titlu; diploma de doctor va fi acordată de instituția care organizează studiile de doctorat. Anterior, inclusiv Ministerul Educației a emis titluri de doctor și prin urmare tot el trebuia să le retragă; toate tezele vor fi făcute publice pe o platformă națională pentru a fi consultate cu 90 de zile înainte de susținerea publică a acestora. …. La dosarul pentru înscriere la doctorat, candidatul trebuie să semneze și o declarație de originalitate, adică declară pe proprie răspundere că lucrarea nu este copiată. Acest document este esențial în analiza unui posibil plagiat de către Comisia Națională de Atestare a Titlurilor și Diplomelor Universitare (CNATDCU). Asta pentru că în prezent, potrivit unei decizii date de Curtea Constituțională a României vara trecută, CNATDCU nu mai poate reanaliza o lucrare care deja a trecut prin mâinile unei comisii, cum este cea formată la nivelul universității respective. Prin urmare, se întâmplă adesea ca ultimul cuvânt să-l aibă doar judecătorul, cum este și în cazul ministrului Bode. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Culmea justitiei: trimis in judecata pentru ca a sesizat taieri ilegale de arbori Cazul pe scurt: un cetățean îi trimite unui șef de ocol silvic, ajuns apoi secretar de stat responsabil de păduri, mai multe imagini cu arbori tăiați ilegal în pădurea pe care oficialul o păzea. Îi cere să dispună controale. Șeful de ocol nu-i răspunde la mesaje, în schimb îi face plângere penală reclamantului. Motivul: imaginile cu arborii tăiați i-au produs „o stare de temere care au avut drept repercusiuni desfășurarea deficitară a vieții de familie”. Un procuror de la Parchetul Câmpulung Moldovenesc se lasă convins de aceste argumente și consideră că șeful de ocol ajuns demnitar a fost hărțuit de cetățeanul care a semnalat tăierile ilegale. Omul este inculpat și trimis în judecată. Un caz halucinant care ne ajută să ne facem o imagine despre cum se înfăptuiește justiția la un parchet dintr-un oraș mic de provincie din România. Ca să înțelegem speța, ne întoarcem în septembrie 2019, când săteanul Ilie Bucșă, din localitatea Deia, județul Suceava, merge la cules de ciuperci prin pădurea din jurul satului și descoperă mai multe cioate de arbori despre care avea indicii clare că au fost tăiați ilegal. Pădurea din Deia era păzită de Ocolul Silvic Vama, condus la acel moment de silvicultorul Gelu Puiu. Acesta avea toate motivele să fie interesat de ilegalitățile semnalate pentru că el era responsabil de paza pădurilor din acel areal. Așa că localnicul face poze cu cioatele tăiate ilegal și i le trimite șefului de ocol pe Whatsapp, cu mesajul „Peste tot sunt cioate nemarcate, ascunse e dezastru. Sunt probe puternice”. Săteanului nu i-a trecut prin cap că un astfel de mesaj banal, care semnala o posibilă infracțiune la o autoritate a statului român, îi va aduce atâtea probleme. „După ce i-am trimis pozele, Gelu Puiu nu mi-a răspuns la mesaj, dar îl primise, că îmi arăta albastru”, ne explică Ilie Bucșă. Acesta spune că niciun silvicultor de la ocolul silvic condus de Gelu Puiu nu l-a întrebat unde sunt mai exact acele cioate care indicau tăieri ilegale. După nouă zile, Bucșă găsește alte tăieri ilegale, așa că revine cu un nou mesaj către șeful de ocol Gelu Puiu: „Ai cioate la greu pe Deia (n.r. – sat care aparține de Ocolul Silvic Vama)”. Nici de data asta nu i se răspunde. …. Între timp, în octombrie 2019, Recorder publică investigația „Pe urmele hoților de lemn”, despre tăierile ilegale din zona Bucovinei. Materialul atingea în special nereguli din Ocolul Silvic Moldovița, condus de George Zlei, dar și din Ocolul Silvic Vama, condus de Gelu Puiu. Ambii șefi de ocol erau membri PNL. În investigația Recorder, apare și săteanul Ilie Bucșă, care vorbește despre neregulile descoperite în pădure, despre sesizările făcute și despre faptul că el și fratele său au fost agresați, din acest motiv, de către patronul unei firme de exploatare din zonă. …. Gelu Puiu a făcut, însă, cu totul altceva cu sesizările lui Ilie Bucșă. A printat mesajele cu cioate tăiate ilegal pe care le primise pe Whatsapp, le-a pus într-un dosar și a mers cu ele la parchet, unde a depus o plângere penală pe motiv de hărțuire. Deși era responsabil cu păzirea pădurii, Puiu s-a considerat așadar hărțuit de cetățeanul care a îndrăznise să-i semnaleze furturi de lemn și a susținut că mesajele „i-au creat creat o stare de temere”. Și mai șocant este că procurorul Dan Blănaru, de la Parchetul Câmpulung Moldovenesc, a considerat aceste acuzații întemeiate și, după ce a analizat probele, a întocmit un rechizitoriu și, în urmă cu câteva săptămâni, l-a trimis în judecată pe săteanul Ilie Bucșă pentru infracțiunea de hărțuire. ….” Integral: https://recorder.ro
“Horoscop 2023 …. Nu trebuie să ai la mînă nici măcar certificatul de “ghicitor calificat la locul de muncă” pentru a vedea că 2023, în politica din România, stă sub semnul “rocadei de coaliţie” şi sub orizontul plin de nori al confruntărilor şi înfruntărilor pentru putere care vor decerna în 2024 atît “coroana prezidenţială”, cît şi firmanele pentru guvernare, la centru şi local. Tot ceea ce se va întîmpla în acest an se referă, fără nici un dubiu, are relevanţă şi contează nu în sine, ci din perspectiva bătăliei care urmează în anul de după anul acesta. Ai zice, o simplă punte. Ai zice, dar nu e chiar aşa. Multe faze importante ale bătăliilor care vor urma se pregătesc acum, iar de rezultatele acestora va depinde soarta “marelui război”. Să începem cu “rocada”. Va produce ea valuri în paharul de apă numit “politica din România” sau va trece lin, suav, spre mirarea unora şi dezamăgirea altora? Ca să treacă lin, este nevoie de o reînnoire a înţelegerii dintre PSD şi PNL, convinse, fiecare la el acasă, dar şi împreună, că viitorul lor cel mai bun stă în continuarea cooperării şi după viitoarele alegeri, iar nu într-o confruntare politico-electorală “pe viaţă şi pe moarte”. …. Pentru ca să aibă gust şi culoare, însă, tocăniţa trebuie să aibă un sos. Ingredientele de bază vor fi două. Primul, scandalul responsabilităţilor pentru efectele adverse ale campaniei de vaccinare anti-covid. Şi nu vorbesc aici doar de cele medicale, dovedit deja majore, ci şi de cele psihologice, sociale, în particular, cele economice, care ating nivele încă nici măcar aproximate serios. Ca în orice criză, reală sau creată mai mult sau mai puţin artificial, există întotdeauna cîştigători şi pierzători. Dacă partida nu a fost cîştigată dinainte de clica puterii, “la masa verde”, ori la cine ştie ce alte “întîlniri de taină”, o confruntare a celor două tabere este inevitabilă. Vălurele au început deja să răzbată prin presă, încă din primele zile ale anului, ceea ce arată că tema este deja lucrată şi urmează să fie în continuare dezvoltată şi exploatată politic, electoral. Al doilea ingredient este rolul aşa numitelor “instituţii de putere” în politica, economia, justiţia, presa şi mai toate celelalte aspecte esenţiale ale vieţii sociale din România. Resetarea prefigurată de “scandalul protocoalelor din justiţie” şi parcursul mai mult decît ciudat, sinuos, al unor personaje din anturajul acestor instituţii, respectiv din armătura lor, ieşite pentru scurtă vreme la lumina reflectoarelor publice, au dat speranţa unei resetări. Dezvoltările ulterioare, mai ales cele prin noul pachet de legi ale justiţiei acreditează însă o cu totul altă perspectivă. “Statul paralel” devine stat în stat, nu pe căi oculte, ad hoc create sau prea puţin vizitate de omul de rînd, ci pe faţă, oficial, prin lege. Tema conţine o doză bună de explozibil. Cu detonatorul potrivit, încărcătura poate produce importante pagube politice într-o tabără sau alta, ori în amîndouă. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Politico: Beneficiile iminentei dezintegrări a Rusiei / Occidentul a făcut o greșeală gravă atunci când a presupus că prăbușirea comunismului sovietic însemna și sfârșitul imperialismului rusesc Asistăm în prezent la desfășurarea unei revoluții în materie de securitate globală, una pentru care decidenții occidentali sunt în mod clar nepregătiți: colapsul iminent al Federației Ruse. În loc să plănuiască măsuri pentru ramificațiile externe imprevizibile și pentru a profita de „dez-imperializare”a Rusiei, responsabilii vestici par să fi rămas împotmoliți într-o eră apusă, crezând că încă mai pot reveni la statu-quo-ul post-război rece, ba chiar unii dintre ei îi și oferă Moscovei garanții de securitate pentru a-i menține teritoriul intact, scrie Politico, citată de Rador. Dar Rusia este un stat eșuat. A fost incapabilă să se transforme prin forțe proprii într-un stat-națiune, într-un stat civic și nici măcar într-un stat imperial stabil. Rusia nu este o federație decât prin denumire, întrucât guvernul ei central poartă o politică de omogenizare etnică și lingvistică și refuză să le confere orice fel de puteri celor 83 de republici și regiuni ale țării. Însă această hiper-centralizare a expus multiple vulnerabilități ale țării, între care contracția economiei sub apăsarea sancțiunilor internaționale, înfrângeri militare în Ucraina care expun incompetența și corupția elitei conducătoare și agitația din numeroase regiuni, provocată de diminuarea bugetelor locale. Moscova este în sfârșit demascată drept un centru imperial rapace, în curs de a-și epuiza capacitate de a menține unitatea națională. Și cu toate acestea cei mai mulți lideri occidentali nu reușesc să conștientizeze beneficiile dezintegrării Rusiei. … Pe măsură ce Moscova se va concentra mai mult pe frământările interne, capacitatea ei de a comite agresiune peste granițe se va diminua. Și, în calitate de rămășiță a unui fost imperiu, supusă unor sancțiuni internaționale stricte și văduvită de grosul resurselor ei din Siberia, capacitatea sa de a-și ataca vecinii se va fi redus considerabil. Întregul flanc oriental al NATO, din regiunea arctică și până la Marea Neagră, va deveni mai securizat – iar Ucraina, Georgia și Moldova își vor recupera teritoriile ocupate și vor cere să fie primite în UE și NATO fără teama unei reacții din partea Rusiei. …. Țările din Asia Centrală se vor simți și ele tot mai eliberate și vor fi în măsură să apeleze la Occident pentru energie, securitate și relații economice. China va fi mai puțin capabilă să-și extindă influența, întrucât nu va mai putea colabora cu Moscova, iar din Federația Rusă s-ar putea desprinde mai multe state pro-occidentale, ameliorând stabilitatea mai multor regiuni din Europa și Eurasia. Deși arma nucleară va rămâne un potențial pericol, conducătorii Rusiei nu vor comite un suicid național lansând-o asupra Vestului. Din contră, vor încerca să salveze cât vor mai putea din viitorul lor politic și din economie – tot așa cum a făcut și elita sovietică. Și chiar dacă unele dintre noile state ar pune mâna pe astfel de arme, ele nu vor avea nici un motiv să le folosească atât timp cât vor căuta să obțină recunoaștere internațională și ajutor economic. Din contră, e mai probabil ca statele post-ruse să treacă la dezarmarea nucleară – similar cu modul în care au procedat Ucraina, Belarus și Kazahstan după decesul URSS. Ideea că liderii occidentali nu fac altceva decât să-l ajute pe Putin prin faptul că vorbesc despre colapsul Rusiei e înșelătoare. Kremlinul oricum pretinde că Vestul vrea să distrugă Rusia, indiferent ce face Vestul în realitate, iar dezmințirile de la Washington și Bruxelles nu fac decât să alimenteze teoriile conspirației vehiculate de Moscova. O abordarea mult mai eficientă ar fi mai degrabă ca Vestul să specifice clar ce susține. Susținerea fățișă a pluralismului, democrației, federalismului, drepturilor civice și autonomiei republicilor și regiunilor îi poate încuraja pe cetățenii Rusiei, demonstrându-le că ei nu sunt izolați pe plan global. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Dezvăluiri dintr-un working paper al The German Marshall Fund: Americanii deja au pus pe masă planul de reconstrucţie a Ucrainei dar din care Europa este scoasă. „Şeful reconstrucţiei trebuie să fie un american. Europa nu are puterea politică şi financiară necesară“ Uniunea Europeană nu are puterea politică şi financiară necesară conducerii eforturilor de reconstrucţie a Ucrainei, aşa că SUA şi ţările G7 trebuie să fie liderii reconstrucţiei economico-sociale a Ucrainei de după războiul cu Rusia, se arată într-un working paper al The German Marshall Fund. În cancelariile occidentale deja se vorbeşte despre refacerea Ucrainei după război, care va fi structura entităţii responsabile şi prima propunere detaliată este ca americanii să conducă reconstrucţia economică şi socială a Ucrainei, iar Uniunea Europeană să vină cu granturi de sprijin din buget. Într-un prim working paper legat de reconstrucţia Ucrainei, americanii de la The German Marshall Fund (GMF) descriu în detaliu modul în care se va trece la reconstrucţia Ucrainei, după război, pe modelul celebrului Plan Marshall. Acţiunea ar urma să fie condusă de americani şi de liderii G7. Surpriza este că tocmai Europa este scoasă din ecuaţia conducerii acţiunii de reconstrucţie a Ucrainei şi ar urma să facă parte din task force, dar doar ca invitat al G7. „Primul coordonator ar trebui să fie un american cu statură globală. Acest lucru se datorează faptului că doar SUA vor putea să reunească coaliţia globală necesară şi să creeze un consens între partenerii Ucrainei“, se arată în documentul citat. Bruxellesul nu ar avea puterea financiară şi politică să conducă eforturile de refacere a Ucrainei, mai scriu americanii. „Având în vedere complexitatea acestui efort, un lider puternic este esenţial. Spre deosebire de alte planuri, această lucrare nu prevede ca Comisia Europeană să conducă redresarea în parteneriat cu guvernul Ucrainei, deoarece Bruxellesul nu are nici puterea politică, nici puterea financiară necesară.“ În schimb, ţările G7 ar trebui să conducă efortul de redresare şi să încurajeze alte ţări să participe la această platformă, se mai arată în working paper: „Împreună cu Ucraina, ţările G7 ar trebui să numească un coordonator puternic de redresare care să conducă acest efort şi să facă legătura între guvernul Ucrainei, instituţiile financiare internaţionale şi membrii G7.“ Uniunea Europeană ar urma să facă parte din task force-ul pus în funcţiune pentru refacerea Ucrainei, ca membru invitat al G7 „ grupul celor mai dezvoltate 7 democraţii ale lumii. Americanii iau ca model refacerea Europei de Vest după Al Doilea Război Mondial prin „Planul Marshall“, când SUA au pus la bătaie circa 3% din PIB, care astăzi ar însemna circa 700 mld. de dolari. În acest moment nu este clar care este suma totală necesară reconstrucţiei Ucrainei. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Alt super contract. Șeicii arabi au luat-o pe Serena Williams portar la Al-Nassr Șeicii de la Al-Nassr au mai dat o lovitură pe piața transferurilor. După Ronaldo, și-au asigurat serviciile unei alte super vedete, Serena Williams, care va fi portarul echipei saudite în următorii trei ani. Serena va încasa 180 de milioane de euro pe sezon, doar puțin sub Ronaldo. …. Ea este convinsă că va străluci din nou, având în vedere cât de slab este campionatul Arabiei Saudite. Și cum fotbalul saudit este, totuși, unul de amatori, șeicii lui Al-Nassr au cerut ca Serena să poată sta în poartă cu o rachetă de tenis în loc de mănuși de portar, pentru că are reflexele formate pe respingere cu așa ceva în mână. Bineînțeles, federația saudită a fost de acord, ba chiar i-a dat voie Serenei și să-și lovească adversarii cu racheta în cap fără să riște vreun cartonaș. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Afacerile familiei Bode: legătura neașteptată cu Elena Udrea. Aproape toți partenerii, anchetați pentru evaziune fiscală
Soția ministrului Lucian Bode a fost asociată cu partenera de afaceri a Elenei Udrea, într-o afacere cu instalații electrice….Educatoarea Karina Bode, afaceri cu cea mai bogată firmă din Sălaj
Din datele de la registrul Comerțului rezultă că soția lui Lucian Bode a deținut 32% din societatea Electroprim SRL, cu sediul în municipiul Zalău. Firma a fost dizolvată în anul 2011, după ce asociații au cerut intrarea în insolvență. Soția ministrului de interne i-a avut ca parteneri de afaceri pe soții Viorel și Elena Viorica Stanca, două personaje cunoscute la nivel local.
Viorel Stanca este un fost căpitan de securitate – contrainformații, ulterior ofițer SRI, ridicat la grad de general în rezervă printr-o decizie semnată de Traian Băsescu, în 2009. Stanca a fost lider al PDL Zalău și a deținut un adevărat imperiu financiar grație companiei Vidalis, care i-a adus o avere de 20 de milioane de euro și l-a propulsat în Top 300 Capital. În 2010, el a fost cercetat pentru evaziune fiscală. ….Relația dintre Viorel Stanca și Lucian Bode era de notorietate, actualul ministru datorându-și debutul în politică fostului căpitan de securitate. Potrivit presei locale, Bode a fost promovat ca secretar general al PDL Sălaj. După ce Stanca s-a retras de la conducerea partidului, locul lui a fost preluat de Lucian Bode.
Soția generalului Stanca, partenera Elenei Udrea la Boghiș Băi Un profil interesant are și Veronica Elena, soția generalului Stanca. În 2013, ea a devenit atât de apropiată de Elena Udrea încât s-a asociat cu aceasta în proiectul Boghiș Băi. ….”
https://www.fanatik.ro/afacerile-familiei-bode-legatura-neasteptata-cu-elena-udrea-aproape-toti-partenerii-anchetati-pentru-evaziune-fiscala-20283016
“Vechiul clivaj european Est-Vest: atenuat sau adâncit de Războiul lui Putin?…”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/vechiul-clivaj-european-est-vest-atenuat-sau-adancit-de-razboiul-lui-putin