Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 februarie! Nebulozitatea va fi persistentă în sud-vestul țării, unde izolat vor fi precipitații slabe mixte, iar în celelalte regiuni, cerul va fi temporar noros. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă, în sudul Banatului, iar în prima parte a intervalului, trecător și în Moldova. Temperaturile maxime vor fi cuprinse între 2 și 9 grade, iar cele minime se vor încadra între -10 și 2 gr, mai coborâte în depresiunile Carpaților Orientali până spre -13 gr. Dimineața și noaptea, pe arii restrânse, mai ales în centrul țării, va fi ceață. In Bucuresti cerul va fi temporar noros, iar vântul va sufla slab până la moderat. Temperatura maximă va fi de 7…9 grade, iar cea minimă de -1 gr.
Studiu: Riscul de forme grave de COVID la persoanele vaccinate este determinat de vârstă și de comorbidități Administrarea de imunosupresoare sau corticosteroizi, comorbiditățile și vârsta înaintată sunt factorii care determină riscul de a contracta o formă gravă de COVID-19 la persoanele vaccinate, potrivit unui sudiu realizat în Franța, scrie AFP, citat de News.ro. Studiul, condus de Epi-Phare, s-a concentrat pe toate persoanele cu schema de vaccinare completă, cu două doze sau o doză și o infecție, în Franţa, la 31 iulie, adică pe 28 de milioane de persoane. În timpul cercetării, 5.345 de persoane au fost spitalizate, iar 996 au murit la spital din cauza Covid. Între subiecții vaccinați, riscurile de spitalizare şi de deces în spital au fost asociate vârstei. De exemplu, comparativ cu persoanele de 45-54 de ani, cele din categoria 85-89 de ani au un risc de patru ori mai mare de spitalizare şi de 38 de ori mai multe șanse de deces. Persoanele care locuiesc în comunele cele mai defavorizate aveau un risc de spitalizare de 1,3 ori mai mare. Potrivit aceluiași studiu, doar 10% din pacienţii vaccinaţi internaţi pentru Covid-19 şi 2% din pacienţii vaccinaţi decedaţi în spital nu prezentau nicio comorbiditate, adică de două ori mai puţin decât în rândul populaţiei nevaccinate din primele două valuri. Printre persoanele vaccinate care au fost internate în spital, 12% aveau o comorbiditate, 16% două comorbidităţi, 18% trei comorbidităţi, 16% patru comorbidităţi şi 27% cinci comorbidităţi sau mai multe. Integral: https://www.libertatea.ro
Democrația văzută din cabina unui camion Lumea se schimbă sub ochii noștri. Oricât de incitant este să asiști la schimbări de proporții globale, să te lași antrenat de energia vârtejului care se amplifică și acaparează indivizi, societăți și geografii, nu strică din când în când să te oprești și să te detașezi: o fi schimbarea necesară, dar direcția este bună pentru noi în ansamblu, sau doar pentru unii? Schimbările climatice (o realitate, nici nu mai contează ce a inițiat-o, important este că ne impune adaptarea), ascensiunea Chinei, reacțiile necontrolate și în forță ale imperiului muribund al Rusiei, confuzia Statelor Unite în fața contestării poziției sale de hegemon global și neputințele Europei, subminată de interese așa-zis naționale în încercarea de a se defini ca un actor global cu toate atributele aferente (un stat confederativ, cu guvern unic, politică externă, poliție și armată unice) sunt semnele schimbării. Atributele schimbării sunt exterioare, în special presiunea dezvoltării tehnologice, dar și interioare, definind reacțiile indivizilor, comunităților, națiunilor și prin urmare a statelor la presiunea schimbărilor. Tehnologia a schimbat definiția comunităților, la fel cum a pus la dispoziția guvernelor instrumente noi cu care să își facă simțită prezența în viața cetățenilor. Toate acestea formează noul cadru în care va evolua de aici încolo realitatea noastră obiectivă și cel mai bine am putut să remarcăm fluiditatea sa prin schimbările la care am asistat sau am fost supuși în perioada de pandemie. Dintr-o dată viața pe care o aveam s-a schimbat și, fie că ne-a convenit, fie că nu, am fost confruntați cu limitele noastre (individuale și ca societate), cu frici, cu interdicții, cu mesaje contradictorii care ne-au asaltat, invitându-ne să devenim partizanii unor credințe, mișcări, tendințe și, firește, ai unor lideri formali ori informali care au revendicat „cunoașterea” adevărului. În 26 februarie 2020, un cetățean din Gorj a fost primul caz înregistrat în România de infectare cu virusul Covid-19. A urmat apoi, din 16 martie și până 14 mai 2020 o perioadă în care s-a decretat stare de urgență și, de atunci și până astăzi, lunar, guvernul a menținut starea excepțională de alertă, situație care nu mai preocupă pe nimeni, dar care le permite instituțiilor statului să mențină, să reintroducă sau să renunțe la diverse măsuri de control pandemic și la interdicții care afectează cetățeanul.….Dacă România, cu toată starea excepțională, a gestionat „relaxat”[1] restricțiile destinate controlului pandemic pe care le-a instituit pentru a face față celor cinci valuri de creștere a numărului de cazuri, în alte state aplicarea acestor măsuri a fost strictă, cu reacții pe măsură, mai ales din partea celor care – indiferent de motive – au considerat că vaccinarea sau portul măștii sunt arbitrare și nu au niciun efect asupra circulației virusului…..„Adevărul unic, elaborat de stat, este distribuit mediatic de cei ce îl servesc. Știința este evocată spre a justifica dogmatismul autocratic. Iar știința însăși este curățată de orice adevăr ce contrazice viziunea statului. Venerarea științei devine un exercițiu de adorație colectivă, în spatele căruia se poate ghici intenția puterii de a-și menține suveranitatea ei ilimitată. (…) În cele din urmă, înfruntarea pandemiei este o hârtie de turnesol. Echilibrul dintre siguranță și libertate este unul delicat, de care depinde supraviețuirea firescului vieții. Autonomia și responsabilitatea umană sunt valorile la care trebuie să revenim, acum. Cedarea drepturilor naturale către stat nu este drumul către mântuire, ci calea către sclavie.”[4] ….. Nu știu nici dacă sunt stanomirist atunci când spun că statul nu are absolut niciun motiv să mențină timp de doi ani o continuă stare excepțională, în condițiile în care instituțiile sale – CNSU, DSP, CNCAV și care vor mai fi fiind – sunt suspecte de ineficiență și uneori de totală lipsă de implicare, și nu le-a ajuns doi ani ca să arate cel mai mic progres. De ce avem nevoie de starea de alertă, dacă luăm măsurile în contratimp cu realitatea și de exagerat de multe ori în răspăr cu ea? Ca să poată Unifarm cumpăra materiale și echipamente la suprapreț și apoi să le țină în stoc? Ca să avem spitale de campanie care iau foc? Ca să avem secții ATI unde rețelele electrice, de alimentare cu oxigen și sistemele de prevenire a incendiilor nu funcționează și mor oamenii nu de Covid, ci arși sau intoxicați cu fum? Nu ar fi fost mai bine să încurajăm cetățenii să fie responsabili? Să impunem reguli clare de prevenție și igienă și să ne asigurăm că ele sunt respectate, fără a menține inutil starea de alertă? Să încurajeze farmaciile să se aprovizioneze cu vaccinuri și să se vaccineze pe speze proprii cei care își doresc și înțeleg utilitatea vaccinării, în loc să cumpărăm milioane de doze pe care nu le folosim, risipind banul public? Poate era o soluție, poate nu. Dar să lărgim perspectiva: a meritat? A meritat să avem stare de alertă și totodată să vedem la televizor cum politicieni din tot spectrul nu respectă regulile?…. Ne înscriem aici în avertismentul lansat în urmă cu aproape un an de Ioan Stanomir – excesului de reglementare, trebuie, și îi va răspunde (la un moment dat și poate nu așa cum ar fi de dorit), solidaritatea cetățenilor: „Regăsirea căilor libertății este unicul drum la capătul căruia se află ieșirea din tunelul de frică paralizantă al pandemiei. Curajul solidarității se naște doar din voința celor care se nasc și rămân liberi, dincolo de state și uneori împotriva lor. Căci o libertate domesticită încetează să mai fie libertate cu adevărat.” Din păcate, capitalizarea politică a acestei solidarități întru libertate ajung să o facă tocmai marii inamici ai democrației și libertății, adică populiștii și extremiștii – o ironie a istoriei ale cărei lecții, dacă nu sunt învățate, se spune că se răzbună. Integral: https://www.contributors.ro
Veștile proaste venite de la BNR: Prețurile LFO (legume, fructe, ouă) se vor apropia de 12%/ Rata anuală a inflației va ajunge la 9,6% în decembrie, cu un maxim în aprilie Scumpirile la legume, fructe, ouă (LFO) se vor apropia de 12% în primul trimestru al anului, potrivit Raportului privind inflația, publicat vineri de Banca Națională. De asemenea, se vor manifesta în continuare presiuni inflaționiste pe segmentul energiei (inclusiv în cazul combustibililor, pe fondul evoluției cotațiilor globale ale țițeiului). Din aprilie, după încheierea perioadei de aplicare a măsurilor de sprijin prevăzute în legislație, prognoza este grevată de incertitudini majore (legate de prețurile la energie). Ce mai scriu bancherii centrali în Raport:
- Prognoza indică o dinamizare a ratei anuale a inflației IPC în luna aprilie, urmată de o decelerare graduală pe parcursul trimestrelor următoare, când sunt așteptate ajustări de mai mică amploare ale prețurilor energiei.
- Rata anuală a inflației IPC este proiectată la valoarea de 9,6% în luna decembrie 2022, cu un maxim al indicatorului localizat pe parcursul lunii aprilie, odată cu expirarea schemelor de sprijin al consumatorilor casnici de energie electrică și gaze naturale
- Prognoza curentă indică majorări mai ample ale prețurilor energiei electrice și ale gazelor naturale după expirarea schemei de compensare
- O contribuție inflaționistă mai ridicată în acest an provine și din partea prețurilor combustibililor, pe fondul evoluțiilor recente ale cotațiilor țițeiului. În aceste condiții, rata anuală a inflației IPC a suferit revizuiri ascendente substanțiale pentru finele anului curent (+3,7 puncte procentuale) Integral: https://economie.hotnews.ro
Economia de piață – preșul de sub picioarele coaliției de guvernare …..Dl. Dan Vâlceanu- anunță investiții mari în turism și cultură- 103 mil Euro, cca 0.5% din PNNR. Eu aș întreba ce alt program are dl. ministru pentru că celelalte 99.5% să fie rezolvate în termen, pentru că nu am auzit nimic de vreo absorbție, măcar din Programul UE 2014-2020, din care nu a luat nimic, anul asta mai are șanse să ia ce nu am luat în cei 7 ani. Și noi ne consumăm pe cultură și turism. Dacă am știi să dezvoltăm bine cele două sectoare am fi departe, dar s-a văzut până acum cât de bine le-am gestionat, cu privatizările obiectivelor, cu investițiile în infrastructură necesară obiectivelor la fel, cu taxarea – aici e singurul loc unde nu a depins de guvern, dar nici băieții din turism n-au dat năvală să-și plătească dările către stat (că de evaziune nu auzit nimeni în acest sector mirific, dar…) Bugete stabilite de diverse entități, pentru anul în curs, s-au dus pe apă sâmbetei, prețurile mai mari de 3-4 ori față ce de ce era estimat neputând să fie acoperit din altă parte, consecință fiind eliminarea cheltuielii cu efectele nefaste urmate (închiderea activității). Tot am auzit până acum, că pentru a atrage investitorii trebuie să ținem salariile mai jos, pentru a reprezenta un avantaj competitiv (probabil față de Vietnam, căci China ne da clasa la capitolul salarii). Acum când vedem ce consecințe sunt că am ținut salariile jos (plecat oameni afară, nivel precar de subzistență, sistem sanitar subdezvoltat, alimentație precară, resurse pentru apărare ioc, de investiții se ocupă dl. Cîţu (niciodată coșul minim nu a fost declasat de salariul minim stabilit prin decizia Parlamentului -ciudat, nu?). Și după două luni, în care guvernanții trebuiau să facă lumina ce s-a întâmplat pe piață energiei, constatăm că vedem o reluare a tragediei grecești – implacabilul, așa s-a întâmplat și în alte țări, deci n-avem ce face, trebuie să suportăm. Fără să spunem care e diferența între țările acelea și noi. Va spun eu. Guvernul Marii Britanii- sincer la începuturile Brexit-ului i-am condamnat, acum cred că adevărul e undeva la mijloc- a anunțat că pentru perioada 1.04.2022-1.4.2023 contribuabilii să se pregătească la o majorare de 645 lire pentru gaze și energie (54.5 Lire pe luna). Va fi foarte grav, una din escapadele lunare la Pub-urile tradiționale din insula va fi sărit pentru această perioada, cred că vor curge lacrimi de durere din partea Horeca britanic….. La noi, majorarea de 4 ori a făcut ca o factură care înainte era de 400 lei, acum să fie de 1600 sau chiar 2000 lei. În condițiile în care, după cum spune ministrul finanțelor, 3.4 mil. de cetățeni în câmpia muncii, sunt plătiți cu sub 2660 lei/luna, deci sub nivelul de subzistență, stabilit tot de organismele statului nostru. Și tu vii și tragi facturi pentru consumatorul final – termenul o fi de la faptul că, până aici ne-a fost și gata, am pus-o – de 80-90% din ce câștigă un salariat, spunând că asta e economia de piață. Am aflat din declarațiile domniei sale, că în piața de energie (liberă sau dereglementată – stranii asemănări), acum vreo două luni, s-a cumpărat prin rostogolire aceiași cantitate de energie de vreo 4-5 ori, fapt ce a dus la prețul din facturile mirobolante emise pentru cetățenii care, dacă n-au avut ochelari de soare, au fost orbiți pur și simplu de cifrele aberante (de, hârtia suportă orice, nu țipă). Și dacă aveau ochelari, tot așa rămâneau – înmărmuriți. Și după două luni, companiile vin și spun că au refăcut facturile greșite, și au de restituit în medie, 10-15 lei / factură. Și eu cred că această glumă este demnă de Radio Erevan (seria glumelor nesărate, cu care ne mai indulceam viața, înainte de 1989). De legislaţie nu vorbesc, căci o să ziceţi că chiar am ceva cu domniile lor (şi chiar nu am nimic în afara obligaţiilor lor ca persoane publice, pe care sper şi le îndeplinească cum au jurat la investire). Dl. Popescu este vesel și senin, ANRE zice că nu are nici o treaba cu asta, ANPC a dat amenzi (ca pentru un SRL de prăjit merdenele la colț de stradă, cu vad nu oricum – cca 400.000 lei, când prejudiciul creat de aceștia e de ordinul miliardelor de Lei….. O țară întreagă este siderată de nivelul facturilor la energie și în continuare ni se aruncă în față justificări puerile, cum că și alții au aceleași probleme. Am spus mai sus, da, au dar ei își rezolvă problema asta cu o lipsă din “condicuța” de la PUB o dată pe lună, pe când noi, dacă stăm două-trei luni așa, facem ca măgarul olteanului, “uite al naibii, când s-a obișnuit să nu mai mănânce, murii”.(din argo-ul vâlcean…). Chiar nu înțeleg ce se dorește cu țara asta, nivelul nesimţit de mare al tarifelor de gaze și curent nu poate fi absorbit de piață (pentru că nu este nici o piață…), costurile nu pot fi suportate de prețurile de vânzare, pentru că atunci nimeni nu ar mai cumpără nimic…… O să-l dezamăgesc pe dl. Cîţu (cu scuzele de rigoare, îl menționez numai când dansul are judecați de valoare, care sunt cel puțin subiective). Și îi aduc aminte că piața de alimente, în special cea de legume-fructe, la care a făcut referire, cu prețul din vară ca fiind prea jos și producătorii care au aruncat marfa și acum, când consumatorii spun că sunt prea sus prețurile, la aceleași produse. Confuzia, cred eu (poate mă înșel, cititorul ne va da dreptate), este că asta-vara când producătorii se plângeau că sunt prețurile din piață prea jos și nu-și acoperă costurile, se refereau la ce le ofereau intermediarii, aciuiţi pe lângă toate partidele (ce să vezi…) sau “samsarii de angro”, care au pus monopol pe zonele de desfacere în fiecare mare oraș, producătorii neputând să vină să-și vândă marfă în aceste zone, dar nu-i așa fiecare e liber să facă ce vrea. Dacă ei nu vor să câștige… Când ți se oferă 0.20 de lei pe legătură de ceapă, care pe tine te-a costat, în afară de muncă (asta la grădina e o plăcere…) 0.80 sau mai mult, ce ai putea face, decât s-o dai la gunoi. Nimeni nu și-a pus problema ce s-a ales de proiectul European cu piețele de gross pentru care s-au refăcut spații din piețe multe și din capitală și din țară. Atâția ani, eu care am avut Piața Matache în apropierea biroului, am putut observă “liberalismul” care caracteriza funcționarea acestei piețe . Nu cred că am fost înzestrat cu un simţ de observație aparte, cred că mulți sunt ca mine. Dar n-am putut să aplic tot un principiu de piață, să-i bag în faliment pe cei care-i vedeam că nu sunt producători, pentru că nu aveam de la cine să cumpăr ce aveam nevoie, dacă îi eliminam pe samsari. De piața hipermarketurilor să nu mai vorbim, o altă piață care a distrus și bruma de producție autohtonă, într-o măsură și din vină producătorilor noștri, care, dacă se asociau putea să aibă și sisteme moderne de ambalaj și marfă sortată, cum o cer achizitorii și să suporte plățile la 30-90 zile cum se practică la contractele din comunitatea europeană. Integral: https://ziare.com
Ionuț Dumitru : Înainte de introducerea impozitului progresiv, statul ar trebui să dovedească că strânge măcar cota unică ….. Șeful de la finanțe a vorbit de impozitare progresivă, de o supraimpozitare a averilor, respectiv a celor cu mai multe proprietăți sau mașini, de schimbare a regimului pentru microîntreprinderi sau de taxarea dealerilor din energie. „Mi se pare aberant…Nu ne vom întoarce în comunism atât timp cât Partidul Naţional Liberal este în acest compromis la guvernare”, a atacat dur fost ministru al finanțelor și fost premier Florin Câțu, în prezent șeful partenerilor de guvernare ai PSD din PNL. La RFI, economistul șef al Raiffeisen Bank, fostul șef al Consiliului Fiscal Ionuț Dumitru, analizează de această dată nu politic, ci la rece, propunerile de modificare a Codului Fiscal. Primul obstacol ar fi de natură administrativă : ANAF are probleme de colectare deși în prezent în România avem cel mai simplu sistem de taxare reprezentat de cota unică. Introducerea unui impozit progresiv, mai mult, a unui impozit progresiv nu doar pe veniturile salariale ci pe toate veniturile, ar implica o capacitate administrativă pe care statul nu o are. Apoi, explică fostul șef al Consiliului Fiscal, baza de impozitare s-a tot redus înclusiv prin măsuri cum a fost mutarea plății obligațiilor de la angajator, la angajat sau prin introducerea a nenumărate excepții de la plata impozitului pe venit. E vorba de categorii întregi care nu îl plătesc, cum ar fi salariații din construcții sau IT, categorii care se adaugă celui peste un milion de persoane care se presupune că muncesc la negru. De asemenea, atrage atenția Ionuț Dumitru, în România 95 la sută dintre companii se declară microîntreprinderi pentru a beneficia de un regim fiscal mai blând, de unde alte excepții de la aplicarea taxării muncii. În concluzie, crede economistul șef al Raiffeisen, statul ar trebui să încerce să corecteze actualele probleme, de la colectare, la conformare, de la eliminarea excepțiilor și a regimurilor fiscale preferențiale, înainte de a se lansa în alte planuri de modificare a actualului Cod Fiscal. Integral: https://www.rfi.ro
Manualele școlare care mai mult încurcă decât ajută. Gabi Bartic, Brio: “Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist” …. Ziare.com: Zilele trecute s-a discutat foarte mult despre un enunț dintr-un manual de limba română, pentru clasa a VII-a, care suna așa: ”Ce ipostază umană reprezintă vocea ficțională care enunță discursul poetic?”. Cum vi se pare și ce ar putea înțelege un copil din această cerință? Gabi Bartic: Ce să înțeleagă din acest enunț un copil? Nimic. Sau, dacă după eforturi multiple de decriptare, înțelege că cerința e de a spune cine vorbește în poezie, va crede că, de fapt, școala este despre a folosi cuvinte pompoase, despre a „umfla” orice frază, despre a ”vărsa” în aceeași pagină întreg bagajul de neologisme pe care îl cunoaște. E o problemă pe care o avem în general: ne place să ne complicăm. În loc să spunem lucruri simple, le complicăm până ele nu mai sunt frumoase, sunt doar complicate. Și complicate fiind, nu-s de înțeles. La fel este și cu știința: nu există nimic pe lumea asta ce nu poate fi explicat unui copil de 5 ani. Să explici simplu unui copil ce e fisiunea nucleară poate fi o artă, dar bucuria, victoria că a priceput ceva din ce i-ai spus e enormă. Și apoi, pe măsură ce aprofundează, poți intra, firește, în procese complicate, în terminologii specifice. Dar acel copil va ști mereu că a priceput cum e cu fisiunea nucleară. Și, în loc să se teamă de știință, va fi curios. Faptul că ne străduim, prin limbaj prețios, să punem bariere între copii și știință mi se pare trist. Aș spune revoltător, dar e alt cuvânt mare….. Gabi Bartic: Am o teorie aici: când nu poți epata prin cunoștințe, epatezi prin limbaj. NU știu cum să spun pe ocolite asta așa că o spun frust: cel mai simplu e să spui cuvinte multe și fără sens. Cel mai greu, arta adevărată, e să spui esența în cuvinte simple. Și să reușești să-l faci și pe celălalt să creadă că e simplu. Eu fac, an de an, un exercițiu. Mă uit la decernarea premiilor Nobel. Și urmăresc discursurile de acceptare ale câștigătorilor. Minunate sunt aceste discursuri. Să auzi cercetători uriași vorbind despre descoperirile lor ca și cum ar fi ceva extrem, extrem de simplu, e o bucurie pe care o recomand oricui. Pentru încrederea pe care o dă privitorului că știința e ceva accesibil. Dacă o împachetăm însă într-o carapace de cuvinte de neînțeles și-o punem pe raftul de sus, puțini, extrem de puțini copii vor face efortul de a o coborî de pe raft și de a încerca să priceapă. Și aici e o chestiune de ce vrem, de fapt, ca națiune: mai mulți copii care cred că știința nu e bau-bau sau mai puțini copii, dar absolut remarcabili măcar în efortul de a decripta întâi și abia apoi în înțelegerea științei din manuale. Sigur, întrebarea e retorică, e limpede care dintre aceste două alternative ar trebui să fie cea aleasă când vorbim de învățământ de masă…..Gabi Bartic: Noi ne cam pricepem la orice, și e greu să spunem acum ok, te pricepi la fotbal, la politică, la management de oraș, la medicină, virusologie și epidemiologie dar iată, la educație ar trebui să te abții. Și nici nu e cazul. Ține de noi să învățăm să spunem „uite, asta nu știu” și asta să fie un lucru natural. Să spui însă „pentru că eu nu știu, nimeni nu trebuie să știe, mie nu mi-a trebuit niciodată asta deci nu-i trebuie nici copilului meu” – abia aici e o problemă. Văd zeci de postări cu probleme de mate (unele dintre ele banale) pe care părinți indignați le postează cu texte care mai de care mai pompoase „iată cu ce trebuie să se chinuie un copilaș de nici 8 ani” și așa mai departe. Integral: https://ziare.com
Întrebarea fundamentală a elevilor și sexul îngerilor la minister Dezbatere aprinsă privind una dintre problemele secundare ale învățământului românesc – structura anului: trimestre vs semestre, vacante mai lungi sau mai scurte, mai multe sau mai puține, săptămână verde etc! E straniu că nimeni nu își pune problemele reale care țin de conținutul acestor săptămâni de școală, câte or fi ele și cum or fi ele împărțite….. O alta parte vine din perspectiva elevilor. Singurul motiv, cel puțin observat de mine, ca părinte, pentru care copiii vor să meargă la școală este socializarea. De aceea, au și suferit foarte mult în perioada online. În rest, prima replică a majorității elevilor în privința celor pe care le văd și aud la școală este “neinteresant”. Școala nu ajunge la ei pentru că este ultrateoretizată și prea puțin adaptată atât înclinațiilor lor naturale, cât și vremurilor actuale. Toceala și iar toceala unor noțiuni moarte e pentru nativii digitali ca meniul cu brânză de vaci nesărată și degresată. Poftă bună!…. Pentru că de bază a rămas învățarea mecanică, copiii nu sunt stimulați să gândească, să fie critici și creativi. De aici blazare și analfabetism funcțional. De vină sunt și metodele de predare ale unor profesori formați în învățământul tocelii, și felul în care e concepută învățarea. Prof. univ. dr. Mircea Miclea dădea un exemplu extrem de edificator într-un interviu, din 2020, pentru SpotMedia.ro: “Când studiem ochiul, studiem o parte de fizică – optica, o parte de biochimie, o parte de biologie. Deci centrezi totul pe ce trebuie să înțeleagă elevul – cum îi funcționează ochiul, nu tot felul de bucăți de cunoaștere separate care devin inerte”….. În plus, ca să folosești sistemic învățământul hybrid, trebuie efortul de a regândi cu totul materia și predarea. “Să zicem Geografie de clasa a VI-a: găsim profesorul care știe cel mai bine să predea geografie în mediu online și îl filmăm. Trebuie să fie filmări mai complexe, pentru că elevii sunt mai receptivi la conținut multimedia. La filmare trebuie să aibă acces toți elevii, dar și toți profesorii din țară, care și ei pot învăța de la un coleg. Învățământ hybrid înseamnă să apelezi și la resurse de tipul acesta care să stimuleze mai mult copiii, nu să predai fizic la 15 copii și restul urmăresc de acasă.”, spune prorectorul Universității București, prof. univ. dr. Sorin Costreie.…. Dimpotrivă, după cum povestea Mădălin Hodor, într-un recent interviu, Internetul a devenit un fel de eschivă. Când un profesor nu are chef să predea ceva, trimite copii să facă tema de pe Internet. Iar când îi trimiți pe Internet să se informeze despre subiecte mustind de mistificări, precum legionarismul, comiți chiar un act de contra-educatie…. Școlile de elită, mai ales din București, sunt în general gogoașe umflate. Rezultatele se bazează pe efortul meditațiilor băgate în copii. Într-un asemenea liceu bine cotat, profesoara de română i-a trimis pe elevii de clasa a XII-a uman din prima oră a anului la meditații pentru Bac, după care a început să predea și să evalueze mai ales ce nu intra în tematica de examen. Aproape toți fac meditații, iar în vară dna profesoară va contabiliza notele obținute pe munca altora. Nu este o excepție. Am constatat prin proprie experiență că în școlile din provincie se face școală cu mult mai temeinic, cu profesori cu mult mai dedicați decât în București. Dar și ei învață ceea ce se evaluează. Iar evaluarea însăși este încă o mare problemă. De exemplu, la proba de limba română de la Bacalaureat poți să iei 10 fără să fi citit vreuna dintre operele din programă, dar poți să pici sau să iei o notă foarte mică dacă le-ai citit pe toate, dar îți permiți să emiți propria înțelegere a lor, nu aceea acreditată. De ce? Pentru că subiectele nu verifică dacă ai citit și ce ai înțeles tu din ce ai citit, ci te obligă să redai interpretările general acceptate ale operei pe care să le tocești. Nu dacă ai citit Luceafărul și ce ai înțeles tu din Luceafărul este evaluat. Ci măsura în care ai memorat ce a înțeles critica literară din Luceafărul….. Într-un interviu antologic pentru SpotMedia.ro, conf. univ. dr. Alexandru Nicolae explica aberațiile și exemplifica cu o experiență personală: “Trei adulți cu studii superioare (doi lingviști, cercetători și cadre didactice universitare, și un inginer chimist practicant) nu au reușit, în urmă cu 3-4 ani, să rezolve o problemă dintr-un manual de matematică de clasa a III-a. Școala ar trebui să dezvolte gândirea indivizilor și să le ofere un set de abilități cognitive îndeajuns de extinse pentru a asigura învățarea rapidă a unor îndemânări practice – cu alte cuvinte, școala ar trebui să ofere o ‘bază’, nu să producă specialiști”. Integral: https://spotmedia.ro
AUR, USR, criza din Ucraina şi de ce este bun PNRR ….. Naţionalismul şi suveranismul celor de la AUR sunt doar o mascaradă pentru că, de bine de rău, lumea democratică occidentală a pedepsit fascismul, iar lumea Europei de Est a înfierat comunismul. Acesta este motivul pentru care cei de la AUR sunt făţarnici şi schizoizi: dacă au amestecat cumva nostalgiile legionare cu cele comuniste, deoarece cele două ideologii se asemănau, nu au cum să împace simpatiile de sorginte extremistă cu realitatea de azi, pentru că legea le pedepseşte. Aflaţi sub presiunea de a-şi ascunde identitatea, oamenii aceştia nu mai ştiu cine sunt cu adevărat. Oamenii aceştia se închină la icoane defuncte aflate în afara legii şi vor să promoveze în spaţiul public idei ilegale prin mijloace legale. Aşa ceva nu este posibil, iar apele trebuie să se despartă şi în AUR: cei legaţi de fantasmele trecutului vor trebui să coboare înapoi în clandestinitatea din care au ieşit, iar cei ce vor să lupte pentru ideile suveraniste vor trebui să se lepede de fantasmele celorlalţi. De ce este bun PNRR Zvârcolirile domnului Budăi care nu poate să mărească cu 40% pensiile bunicilor şi bunicuţelor sunt la fel de false ca propaganda AUR. Nu PNRR-ul este de vină, ci ideea că asemenea întreprindere fantezistă şi mincinoasă iniţiată de Dragnea, dar nepusă în practică de PSD din motive economice trebuie realizată acum măcar pe jumătate şi orice cost pentru că vin alegerile din 2024. Dacă domnul Predoiu a sesizat corect aspectul că desfiinţarea SIIJ a monopolizat discursul despre Justiţie – în paranteză fie spus că d-aia trebuie desfiinţată secţia cu celeritate – putem spune că lacrimile de crocodil ale domnului Budăi au monopolizat discuţiile despre PNRR. N-avem bani pentru că PNRR… este scuza PSD şi a ministrului lacrimogen pentru propriul electorat. Faptul că cealaltă parte de electorat doreşte o lege a pensiilor corectă, bazată doar pe contributivitate, nu contează. Faptul că marea majoritate a societăţii doreşte desfiinţarea pensiilor speciale pentru că sunt imorale iar nu contează pentru domnul ministru plângăcios. Faptul ca nu avem o lege a salarizării unitară şi echitabilă este un lucru neinteresant pentru domnul Budăi&company, pentru că nu ar aduce voturi, ba dimpotrivă, iar lipsi de cele ale privilegiaţilor bugetari. Nu-i nimic, jaloanele din PNRR îl vor obliga pe insul cu două feţe să treacă la muncă, pentru că altfel ţărişoara bunicilor şi mătuşilor noastre va rămâne fără paralele UE. Dar zvârcolirile lacrimogene demne de o dramoletă turcească ale ministrului fac parte din îndărătnicia cu care PSD învaţă acum să guverneze corect. Ele fac parte din furia că prin PNRR Bruxelles-ul îi obligă să guverneze responsabil, nu după ureche sau după pofta cleptocrată a camarilei de partid ca până acum. De ce este bună criza din Ucraina Criza din Ucraina este binevenită nu doar pentru că va aşeza relaţiile politice şi economice ale UE cu Rusia dincolo de pragul făţărniciei finanţiste germane. Criza este o oglindă pe care realitatea a pus România să se privească pe ea însăşi prin ochii celorlalţi. Iar ce s-a văzut în oglinda oglinjoară ne-a cutremurat: România nu contează politic, militar şi economic pentru Occident, de aceea, nu este prezentă la masa negocierilor privind criza din Ucraina, aşa cum se întâmplă cu Polonia. România este doar un teritoriu pe care armatele americane îl păzesc ca să nu cadă în ghearele ruşilor, atâta tot. România nu are armată competitivă şi modernă, nu are autostrăzi, nu are guvern care să ştie cum să guverneze, nu are clasă politică serioasă, nu are politică externă, nu are preşedinte care să conteze la nivel european. România este repetenta Europei şi este tratată ca atare: o biată şalupă remorcată prin apele învolburate ale realităţii ba de un portavion american, ba de un cuirasat european. Atunci de unde ideea că preşedintele Iohannis ar fi bun de şef NATO? Dacă trebuie trimis acolo ca NATO să ajungă la fel de educat ca România, e de înţeles. Domnii de pe la televiziunile suverniste&pro conspiraţioniste au dreptate când spun că România este o colonie, un teritoriu oarecare de la marginea Europei. Ce nu spun este că ei şi ai lor politicieni promovaţi cu o îndârjire demnă de o cauză mai bună sunt vinovaţi de asta. Ce nu spun este că propaganda asta este aidoma lacrimilor de crocodil ale domnului Budăi…. De ce seamănă USR cu România Cine zice că USR este o uniune de triburi ştie ce spune. Cine zice că USR nu ştie să facă opoziţie cum n-a prea ştiut să performeze la guvernare are şi mai mare dreptate. Iar cine zice că useriştii sunt nişte canibali are perfectă dreptate: l-au mâncat pe Barna, l-au mâncat pe Cioloş, iar acum se mănâncă între ei. Cum s-au mâncat pesediştii post-Dragnea, cum s-au mâncat peneliştii anul trecut, cum se vor mânca cei de la AUR de prea multă creştere aiurea-n sondaje. USR este parte din România şi n-are cu ce altceva semăna decât cu România….PS. Trebuie spus că PNRR nu este doar creaţia lui Ghinea sau a USR, cum lăcrămează făţarnic domnul Budăi. PNRR-ul este ce a vrut Comisia de la Bruxelles să fie. Nefiind acest plan rezultatul unei negocieri, ci a unei aprobări, este greu de crezut că aprobatorul se va îmbrăca în haina negociatorului de dragul domnului Budăi şi al bunicilor săi. Integral: https://spotmedia.ro
Cetățeanul Drulă vs. omul Cioloș Din punct de vedere politic, caracter, anvergură, prestanță, experiență profesională, a face o comparație între cei doi e ca și cum ai încerca să gonești cu Loganul pe A2 și să pretinzi că ești în Ferrari pe circuitul de la Monte Carlo…….. Mandatul Cioloș a început cu piciorul pe accelerație, se dorea reformă în domeniile cheie, printre care dezvoltarea infrastructurii, atragerea fondurilor europene, combaterea sărăciei. Având încrederea premierului și responsabilitatea poziției pe care o ocupa, fiecare a încercat să dea ce are mai bun în domeniul său de competență. Asta până la proba contrarie, când am văzut că nu întotdeauna militantismul și combativitatea țin loc de pricepere și profesionalism. Așa cum înainte să fii ministru e bine să ai o profesie și o activitate care să te recomande în domeniul de competență, tot așa e preferabil ca participarea la proteste să nu se transforme în profesie. Așa l-am cunoscut și pe protestatarul Drulă, care, în dorința schimbării aparatului mucegăit moștenit de la PSD, a fost numit de Cioloș consilier pe probleme de infrastructură de transport. ….. Totul a devenit ridicol când aripa de la transporturi ne-a cerut nouă celor de la fonduri europene să fim de acord cu finanțarea proiectelor de autostrăzi fără finalizarea studiilor de fezabilitate, iar când acestea se vor fi întâmplat, să le luăm în considerare ca atare și să ne facem că plouă. Atunci am realizat amploarea jocurilor transpartinice din transporturi, ne-am făcut că nu înțelegem și ne-am văzut de treabă impunând adoptarea sistemului contractual standardizat (cunoscut ca FIDIC pentru specialiști). Practic am recurs la o stratagemă legală pentru a nu fi forțați să semnăm aberații impuse de diverse grupări. Până la urmă, Aura Răducu a fost luată în colimatorul găștii de prieteni ai lui Drulă și a fost schimbată…..Practic, în loc să aleagă să participe la alegerile din toamna lui 2016, asemeni majorității liderilor USR-PLUS de astăzi, a preferat să rămână până la capăt în poziție de tehnocrat și să lupte pentru promovarea master-planului pe transporturi, absorbția fondurilor europene și implementarea programelor pentru sărăcie. Sincer, a avut o obsesie pentru aceste domenii. Asta face, printre altele, ca absorbția fondurilor europene pe perioada 2007 – 2014 să ajungă la 92%, total nesperat dacă îl comparăm cu 54% cât era la preluarea mandatului, cu 12 luni în urmă….. În plan politic, Cioloș are iar dreptate, practic partidul e închis, e acaparat de cei care au avut curajul la un moment dat să-l elimine pe Nicușor Dan și să profite de ecourile mișcării Colectiv pentru a prinde niște locuri călduțe în diverse instituții de putere. După care, vedem cum țin cu dinții de reduta câștigată, nerealizând că se prăbușesc și în sondaje, dar mai ales în stilul de politică arhicunoscut pe meleaguri dâmbovițene, cel al constituirii unei găști politice. Acum, îl vedem pe Drulă plesnind din bici că el nu înțelege propunerile lui Cioloș de reformare a partidului în sensul de a îl deschide, a-l întoarce către cetățeni și a stabili un mod profesionist de luare a deciziei. Din contra, gruparea Drulă își apără și securizează pozițiile cu riscul iminent de a sufoca în interese proprii ceea ce a fost pentru mulți dintre noi materializarea spiritului de schimbare. Pentru Drulă partidul e o luptă pentru putere nu pentru obiective economico-sociale, iar dacă nu ești acolo să lipești afișe, să miroși transpirația de la ședințele de partid și să îi sfârteci pe ceilalți, atunci ”ciocu’ mic” așa cum ne învățau cei care au jucat deja acest rol, iar acum au dispărut în burțile neantului, în anonimat, dar probabil cu o zestre de câteva milioane agonisite din tupeu politic. E cinic îndemnul auzit de la USR: ”cine nu votează nu contează”. Îmi pare rău Dane (Barna), dar tu spui practic că ”cine NU te votează nu contează”. Ne cunoaștem bine și știi că am fost mereu alături de cauza de schimbare, dar nu poți ține cu disperare de niște poziții sechestrate pentru binele personal, uitând că un suflu nou în politică nu se rezumă doar la oameni, ci și la principii. Integral: https://spotmedia.ro
Un român din Strehaia pleacă în spațiu să caute sateliții pierduți de Musk România se pregătește de una dintre cele mai importante misiuni spațiale din istoria țării noastre. Totul datorită unui cetățean din Strehaia, care a decis să-și înhame calul și să plece cu căruța în spațiu, ca să recupereze cei 40 de sateliți pe care Elon Musk i-a pierdut în spațiu. „E păcat să rătăcească sateliții aiurea prin spațiu“, spune cetățeanul din Strehaia. „Ca să nu mai zic că poate cad la un copil în cap, dacă rătăcesc scăpați de sub control prin spațiu. Mult mai bine le va sta la mine în căruță, iar apoi la centrul de fier vechi.“ Centrul de Zboruri Avansate din Strehaia, cel în numele căruia va zbura în spațiu românul nostru, nu este la prima tentativă de acest gen. Oamenii de știință de acolo se chinuie de câțiva ani deja să trimită un localnic cu căruța în spațiu, dar niciodată n-au fost atât de aproape ca acum. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
https://www.g4media.ro/publicatie-de-la-budapesta-mass-media-guvernului-orban-slujeste-atat-de-frumos-incat-vladimir-putin-nici-nu-are-nevoie-sa-se-amestece-in-alegerile-din-ungaria.html
Horthystii udemeristi pentru cine slujesc si pe cine?… 🙂
Buna ziua
Bună ziua!
Văd că ați întrebat în… glumă (sau mi s-a părut mie! 🙂 ), dar, totuși, am să vă răspund, fiindcă, bănuiesc, mai citește și restul lumii… Pentru interesul personal… Situația seamănă cu cea din anii 1936-1945, în care horthy s-a aliat cu „bătăușul satului”, hitler, ca să ia de la fostele Cehoslovacia și Iugoslavia, dar și de la România, ceea ce n-ar fi putut ocupa singur! Acum, în rolul lui horthy e orban, iar în al lui hitler, putler! Atunci victima lui hitler a fost, inițial Cehoslovacia, acum victima lui putler e Ucraina! Nu știu dacă vă amintiți, dar, în 2014, imediat după ocuparea Crimeei de către ruși, jirinovski, o jigodie extremistă, aflată, cică, în „opoziție” cu putler în „parlamentul” moscovit (ăla care din „țiganii de români” nu ne-a scos ani de zile!), „invita” Polonia, Ungaria și România să „elibereze” teritoriile ucrainene care le-au aparținut înainte de al doilea război mondial! Ungurii erau să se și repeadă la Transcarpatia, dar le-au tras polonezii o scaltoacă după cap!…
O fi… coincidență? În martie 1939, statele „invitate” de hitleriști să ia bucăți din muribunda Cehoslovacie, au fost Polonia, Ungaria și România! Atunci, nu doar ungurii s-au „înfruptat” (cu Transcarpatia și sudul Slovaciei de azi!), ci și polonezii, care au luat Teșinul ceh și câteva bucăți din Tatra slovacă… Acum, se pare că polonezii au învățat să nu se mai „înhăiteze” cu agresorul, probabil și pentru că, în 1939, 6 luni mai târziu (în septembrie), au pățit și ei, de la nemți (și de la ruși!), ceea ce pățise Cehoslovacia! România s-a abținut să ia nordul Maramureșului, deși ne-a cerut-o chiar șeful ucrainean al Transcarpatiei, Voloșin! Deși Maramureșul ni s-ar fi cuvenit, dacă prin Tratatele de Pace semnate la Paris și în suburbiile lui, în 1919-1920, a fost dat cehilor, asta e! Am respectat acele Tratate cu sfințenie, știind că, a doua zi, putea veni și rândul nostru (și a și venit, din păcate, în 1940!)!… România a refuzat să ia și Banatul sârbesc, în 1941, dar nu i-a lăsat nici pe unguri să-l ocupe (a fost administrat de nemți, până în 1944!) și a refuzat și să atace Cehoslovacia, în 1968
Iar legat de unguri, fie ei din Ungaria, fie de la noi (din fericire, nu toți, că mulți maghiari își văd de treabă, spre lauda lor!), ei știu foarte bine că, singuri, n-ar putea nici ce au să apere, dar-mi-te să recucerească Ardealul, bucăți din Slovacia, Slovenia, Croația sau Serbia! Să ne amintim doar de „excursia” Armatei Române la Budapesta din vara anului 1919, ca să nu mai dăm și alte exemple!…
Intr-acolo bateam si eu, aceleasi asemanari; de aceea am intrebat si retoric ce vpr fi facand horhystii-udemeristi ai Transilvaniei, vor fi avand ei vise umede?… 🙂 Eu cred ca… da; cel putin aia cei mai cretini si nu putini dintre ei.
Ucraina ar putea renunta la o aderare la NATO pentru a evita un razboi. Declaratia ambasadorului ucrainian din Marea Britanie. ( Reuters)
https://twitter.com/bbc5live/status/1492995506829729794?s=20&t=Ah2wyvvniD1gJVglSGApsA
Ar trebui sa-i ajunga nebunului. Daca intra intr-un razboi si omoara oameni nevinovati sau fura o bucata de pamant este bun pentru Tribunalul de la Haga. Daca reuseste aceasta strategie nu pot sa spun decat BRAVO SUA! Bine lucrat, profesionist. Nu ma asteptam de la intepenitul de Biden. Il omori pe dusman cu propriile arme. Bineinteles asta daca nu s-au inteles de la bun inceput eea ce ar fi prea pragmatic. Sa vedem? Aderarea la NATO este inscrisa in constitutia Ucrainei. Totusi? Timpul nu lucreaza pentru Putin.
“Rata inflației de neoprit: a ajuns la 8,35% în ianuarie. Alimentele s-au scumpit cu peste 7%…”
https://ziare.com/rata-inflatie-romania/rata-inflatie-romania-ianuarie-2022-1725252
INS: Gazele naturale s-au scumpit cu aproape 61% în ultimul an, iar cartofii și uleiul, cu 25%
https://www.libertatea.ro/stiri/ins-inflatia-a-ajuns-la-84-in-luna-ianuarie-gazele-naturale-cu-61-mai-scumpe-fata-de-anul-trecut-3977843
BUna ziua, postare noua! 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/circul-taxarii-suplimentare-asaltul-psd-asupra-pnl-ului/68588/