Revista Presei – 14 februarie. “În 2009-2015 România şi-a pierdut jumătate din numărul de medici.”
| 14/02/2020 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 14 februarie! Vineri rămânem cu vremea caldă şi frumoasă în sud-estul ţării. În schimb, în celelalte zone, se adună norii şi aşteptam lapoviţă pe la munte şi ploi prin vest şi sud-vest. Mâine-noapte o să plouă şi în rest ţării, iar spre dimineaţă se lasa ceața. Şi sâmbătă o să fie cald şi bine în jumătatea sudică. Totuşi, dimineaţa pot apărea câţiva nori de ploaie în sud-est, iar la munte va fulgui trecător. Vântul va avea răbufniri în est şi sud-est, iar în Lunca Dunării se ating, probabil, peste 12 grade. Vreme caldă prindem şi duminică. Soarele se arata peste tot, vântul va adia plăcut, iar temperaturile pot depăşi 12 grade. În Bucureşti prindem vreme frumoasă, vânt activ şi în jur de 12…13 grade la orele pranzului.
Tara in capcana populista, a CCR si a pensiilor speciale Validarea Codului Administrativ de catre CCR consfinteste sistemul romanesc al inechitatilor perpetuate intre altele prin pensiile speciale. Si printr-o Curte Constitutionala politizata, care si-a pierdut credibilitatea. Democratiile autentice si statele de drept care se respecta se disting inainte de orice prin egalitatea cetatenilor in fata legii. In Romania nu domneste insa egalitatea. La putere e cleptocratia care cultiva diferenta, tot mai notabila si mai regretabila, dintre plebe si patricienii furtului din visteria publica. Elita e formata, intre altii, din fostii securisti si militari facuti pe puncte, beneficiind nu numai de averile acumulate pe baza activitatii lor sub regim comunist si postcomunist, ci si din uriasele si crescandele lor pensii speciale. Acest sistem al privilegiilor anumitor grupuri sociale si socio-profesionale care devalizeaza economia, obligand tara sa se inglodeze in datorii si sa-si depaseasca rau limita de deficit bugetar de trei la suta din PIB, ar trebui, in mod normal, sa dispara, ca sa poata trai romanii in libertate si prosperitate. In fapt, se tot consolideaza, se tot adanceste si largeste. Mai nou, prin lumina verde data de CCR pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, presedinti de consilii judetene si vicepresedintii lor, precum si cooptarii penalilor (deci persoanelor cu probleme de integritate) in Guvern….. E vadit ca si jurnalistii, necontrolati azi integral, trebuie cumparati intru stabilizarea actualului sistem nedrept. Daca se adopta si aceasta retributie indirecta, speciala, se vor gasi pe viitor si mai putini jurnalisti sa intreprinda ceea ce se asteapta de la a patra putere in stat. Sa deplanga credibil obraznicia hatarurilor cleptocrate sub forma insolentelor pensii speciale si sa revendice, verosimil, sa fie lichidat, in numele democratiei, acest nerusinat si vatamator sistem feudal. Care greveaza economia nationala teribil, prin nu mai putin de 160.000 de pensii speciale, din care 150.000 securiste si militare, acordate in corpore pro domo si din ratiuni populiste de penalii reinstapaniti cu partidul-stat, din 2012, pe neam si tara. Ce se va intampla cat timp guvernantii nu vor fi pusi de alegatori in situatia de a putea schimba ce tine Romania in loc, in capcana populista si financiara, in cursa unui Parlament plin de penali, legiferand pentru autocapatuire si deci si pentru prelungirea propriilor mandate, moral expirate, iar nu pentru restabilirea democratiei si recladirea statului de drept, precum si la mana unei CCR politizate, care apara privilegiile nobilimii rosii, in loc sa demonteze favorurile pentru baroni? Integral: http://www.ziare.com
ActiveWatch: Legea scutirii de impozit pentru jurnalisti este imorala si poate finanta propaganda politica Organizatia ActiveWatch a transmis, joi, o scrisoare deschisa, in care cere presedintelui Klaus Iohannis sa nu promulge legea scutirii de impozit pentru jurnalisti, pentru ca este “imorala” si poate “finanta propaganda politica”. Pe 11 februarie, Camera Deputatilor a votat un proiect de lege care contribuie la compromiterea profesiei de jurnalist, spune ActiveWatch. Proiectul pentru completarea Legii nr. 227/2015 privind Codul Fiscal propune scutirea jurnalistilor de plata impozitului pe veniturile din salarii si drepturi de autor. “Domnule presedinte, va solicitam sa nu promulgati aceasta lege si sa solicitati Parlamentului reexaminarea ei”, este indemnul organizatiei de drepturile omului care militeaza pentru comunicarea libera in interes public. Reprezentantii ActiveWatch considera ca proiectul a fost initiat in baza unor motive “care nu ofera nicio informatie de substanta”. Solutia propusa pentru salvarea mass-media – de asemenea, in absenta oricaror date care sa o sustina – este scutirea de la plata impozitelor a doua categorii profesionale: jurnalistii, respectiv tehnicienii in radiodifuziune si televiziune. In primul din cele doua articole ale Legii este redefinita profesia de jurnalist, intr-un mod care prezinta suficiente ambiguitati pentru a fi considerat o invitatie la abuz. Pe traseul parlamentar, proiectul de lege a fost avizat negativ de guvern si de toate comisiile parlamentare in care a fost dezbatut. Ajuns in plenul Camerei Deputatilor (camera decizionala), proiectul a fost intors in Comisia pentru buget, finante si banci. Aici, aceiasi deputati care il respinsesera la prima dezbatere, la a doua incercare, i-au acordat, in unanimitate, aviz pozitiv. Legea este imorala pentru ca “include jurnalistii in familia profesiilor beneficiare ale unui tratament preferential. Aceasta conditie de ‘speciali’ este de natura a altera imaginea publica a profesiei, imagine aflata deja in declin sever”. “Legea ii pune pe ziaristi intr-o pozitie de conflict de interese. Declinul vertiginos al increderii in mass-media este interpretat de specialisti ca fiind cauzat de calitatea indoielnica a actului jurnalistic, de ‘angajarea partizana si de discursul violent al unor redactii’ care a dominat discursul din media in ultimul an. Promovarea acestei Legi in pragul unui an electoral care se anunta a fi extrem de tensionat poate sa starneasca suspiciuni privind un eventual troc intre institutii media si politicieni”, mai spune ActiveWatch. Integral: http://www.ziare.com
Criza politică și portofelele românilor Dacă te iei după ceea se întâmplă în aceste zile în Parlamentul României nu se poate să nu ajungi la concluzia, aberantă, desigur, că criza politică ar fi cum nu se poate mai benefică pentru portofelele românilor. Senatul, în calitate de Cameră decizională, a adoptat o serie de modificări la Legea Educației. Modificările se împart în trei categorii. Unele binevenite, așa cum sunt cele ce vizează reducerea numărului maxim de elevi dintr-o clasă, altele de-a dreptul ticăloase, așa cum e cea care face uitată limitarea numărului de mandate ale unui rector, Universitățile fiind transformate în feude (modificarea nu putea fi decât ticăloasă din moment ce a fost propusă de semidoctul fost ministru al Educației, pesedistul Liviu Pop-Genunche, insul care mai mult ca sigur că a trecut prin Universitate așa cum trece gâsca prin apă), altele cu totul iresponsabile. În această din urmă categorie intră decizia referitoarea la liberul acces la spectacolele de teatru, adică fără plată, al copiilor și adolescenților. Cum se vor descurca respectivele instituții de spectacole în cazul în care o astfel de modificare legislativă va fi promulgată de președintele Iohannis, cum își vor cârpi Teatrele bugetele oricum rarefiate, cu ce și cum se vor acoperi veniturile în minus, cum vor învăța tinerii că în viață nimic nu este gratis, că accesul la arta adevărată costă, senatorii PSD, votanții preponderenți ai respectivei modificări legislative, nici nu vor să știe. Ei o țin langa cu populismul. Ridică mâna fără să se gândească la, consecințe. În 2017, abia ajuns la guvernare, sperând că astfel va putea cumpăra conștiințele studenților, PSD le-a dat acestora liber pe calea ferată. Conștiințele nu au putut fi cumpărate pentru simplul motiv că nu totul este de vânzare, așa cum se iluzionează social-democrații, dar haosul, debandada pe calea ferată au fost create. Nu știu cine și cum va mai avea vreodată capacitatea de a le pune stavilă. Marți am mai aflat o veste care, dacă nu ai minte, te-ar putea determina să crezi că grație mai sus menționatei crize politice, România a descoperit o inepuizabilă rezervă de bani așa că a devenit Raiul pe pământ. Propunerea legislativă a senatorului, tot pesedist, Valeriu Steriu, altminteri notoriu și fără jenă traseist politic, vizând scutirea de plata impozitului de venit a ziariștilor, depusă în decembrie și susținută de semnăturile altor 27 de parlamentari, care din PSD, care din PMP ,care din ALDE, este pe punctul de a deveni lege. Camera Deputaților, în acest caz for decizional, a votat-o cu 174 de voturi pentru, cu 91 de abțineri, doar doi deputați fiind contra. S-au abținut tot felul de tovarăși. Inclusiv de la liberali și de la USR-PLUS. În respectiva abținere văd o dovadă de oportunism politic, de lașitate. De fapt, respectivii au fost imparțiali ca românii. Au vrut să vadă care vor fi reacțiile gazetarilor și apoi să se poziționeze cum va bate vântul….Nu, în realitate nici vorbă despre grijă pentru soarta ziariștilor. Inițiatorii și votanții legii au observat că cei mai vehemenți critici ai pensiilor speciale și ai altor necuvenite privilegii sunt jurnaliștii. Așa că au ticluit ceva menit să le închidă acestora, gura plasându-i și pe ei în categoria „specialilor”. Curat anticonstituțional, de altfel. Integral: http://www.contributors.ro
Explicația CCR pentru unda verde dată ieri pensiilor speciale ale primarilor, deși în 2016 le respinsese de două ori: Avocatul Poporului nu a atacat prevederea cu pensiile, ci doar modalitatea prin care a fost adoptat Codul Administrativ – ordonanță de urgență, în loc de lege Curtea Constituțională (CCR) a pronunțat două decizii prin care a respins, în 2016, introducerea pensiilor speciale pentru primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de consilii județene. Printre motivele invocate de Curte în urmă cu patru ani a fost acela că măsura ar fi discriminatorie: nu poți să dai pensii speciale doar unei categorii de aleși locali (primari, viceprimari, președinți și vicepreședinți de CJ), iar altor categorii nu (consilierii locali și județeni). Deși discriminarea considerată neconstituțională în urmă cu patru ani a fost păstrată în prevederile din Codul Administrativ prin care au fost introduse pensiile speciale pentru primari, actul normativ a primit undă verde miercuri de la CCR. Explicația Curții pentru această diferență de tratament este că în ședința de miercuri nu a intrat pe fondul legii, ci s-a pronunțat doar pe formă, așa cum a fost sesizată de Avocatul poporului. ”La soluționarea acestei cauze, Curtea Constituțională s-a pronunțat în limitele sesizării, iar aceasta a vizat, în principal, motive de neconstituționalitate extrinsecă. Curtea nu a fost sesizată și, deci, nu s-a pronunțat asupra constituționalității art. 210 – Indemnizaţia pentru limită de vârstă pentru primar, viceprimar, preşedinte al consiliului judeţean şi vicepreşedinte al consiliului judeţean din Ordonanța de urgență a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, a precizat Curtea într-un comunicat de presă. Ce spunea Curtea Constituțională în 2016 În cele două decizii pronunțate în urmă cu patru ani – prima în ianuarie, a doua în iulie -, Curtea constata că legiuitorul nu a respectat principiul egalității în drepturi atunci când a prevăzut că vor beneficia de pensii speciale doar primarii, viceprimarii, președinții și vicepreședinții consiliilor județene. Practic, CCR explica atunci faptul că reglementarea indemnizațiilor care nu intră în sfera pensiilor normale ține de opțiunea legiuitorului (Parlamentul sau Guvernul). În privinţa categoriei persoanelor alese de corpul electoral, mai spunea Curtea – preşedintele României, parlamentari şi aleşi locali -, legiuitorul are competenţa de a le reglementa numai în privinţa uneia sau alteia dintre cele trei subcategorii enumerate, fără a face discriminări în cadrul aceleiași subcategorii: Integral: https://www.g4media.ro
CCR face noi precizari despre deciziile cu privire la buget si modificarile la OUG 114 Curtea Constitutionala a venit, joi, cu noi precizari cu privire la deciziile luate miercuri in ceea ce priveste bugetul pe 2020, Codul administrativ si modificarile aduse OUG 114…..Astfel, Curtea spune ca in ceea ce priveste Legea bugetului, nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii ei, ci doar asupra asumarii raspunderii. “Curtea Constitutionala a fost sesizata cu privire la un conflictjuridic de natura constitutionala intre Guvernul Romaniei si Parlamentul Romaniei, in legaturacu angajarea raspunderii Guvernului asupra Legii bugetului de stat pe anul 2020 si a Legii bugetului asigurarilor sociale de stat pe anul 2020. La solutionarea acestei cauze, Curtea Constitutionala nu a analizat si nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii celor doua legi”, precizeaza CCR intr-un comunicat. Totodata, dupa ce a decis ca OUG 57 privind Codul administrativ e constitutionala, CCR spune ca sesizarea nu a vizat constitutionalitatea articolului privind indemnizatia pentru limita de varsta pentru primar, viceprimar, presedinte si vicepresedinte de consilii judetene. “La solutionarea acestei cauze, Curtea Constitutionala s-a pronuntat in limitele sesizarii, iar aceasta a vizat, in principal, motive de neconstitutionalitate extrinseca. Curtea nu a fost sesizata si, deci, nu s-a pronuntat asupra constitutionalitatii art.210 – Indemnizatia pentru limita de varsta pentru primar, viceprimar, presedinte al consiliului judetean si vicepresedinte al consiliului judetean din Ordonanta de urgenta a Guvernului nr.57/2019 privind Codul administrativ”, subliniaza Curtea. Referitor la legea pentru abrogarea OUG 114, CCR spune ca “nu au fost respectate conditiile constitutionale referitoare la procedura angajarii raspunderii Guvernului.” Prin decizia de ieri, CCR a spus ca nu este constitutionala doar interdictia cumularii salariului cu pensia la stat, prevedere care apare in actul normativ contestat. “Curtea Constitutionala a admis obiectia de neconstitutionalitate a dispozitiilor Legii privind unele masuri fiscal-bugetare si pentru modificarea si completarea unor acte normative, motivat de faptul ca nu au fost respectate conditiile constitutionale referitoare la procedura angajarii raspunderii Guvernului. Integral: http://www.ziare.com
Prețurile au urcat în ianuarie cu 3,6%. Cele mai mari scumpiri: biletele de avion, serviciile poștale și energia termică Inflația a coborât în ianuarie la 3,6%, potrivit unui anunț făcut joi dimineața de Institutul Național de Statistică. Alimentele s-au scumpit cu 4,75%, serviciile cu 4,01% iar prețul mărfurilor nealimentare a urcat cu 2,68%, mai arată datele INS. Biletele de avion (scumpiri de 50%), serviciile poștale (7,4% creșteri de preț) și energia termică (mai scumpă în ianuarie cu aproape 3%) conduc în topul scumpirilor. BNR a redus uşor prognoza de inflaţie pentru acest an, la 3%, în scădere cu 0,1 puncte procentuale. Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu, anticipează o scădere a preţurilor „până la Paşte”, după care inflaţia va urma să se plaseze pe o traiectorie ascendentă, dar în interiorul intervalului ţintei. „Prognoza de inflaţie nu arată deloc rău, să sperăm că se va realiza”, a spus, marți, Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, la prezentarea Raportului trimestrial asupra inflaţiei, potrivit Mediafax. Mugur Isărescu anticipează o scădere a prețurilor „până la Paște”, iar la sfârșitul primului trimestru al anului, inflaţia ar urma să ajungă la 2,8%. În prezentarea sa, Isărescu a spus că preţurile carburanţilor ar urma să scadă pe fondul epidemiei de coronavirus, care a redus cererea de petrol şi a condus la o scădere a preţului ţiţeiului. BNR vorbeşte şi de influenţa perioadei extinse de subperformanţă din industria prelucrătoare a partenerilor externi ai României şi din comerţul internaţional. Integral: https://economie.hotnews.ro
Eugen Rădulescu (BNR): Băncile nu-și fac treaba. Avem companii foarte bune, dar nu reușesc să ia un credit pentru că banca oferă condiții proaste sau nu oferă deloc împrumut România are un nivel foarte scăzut al intermedierii financiare, susține Eugen Rădulescu, directorul Direcției de Stabilitate Financiară din cadrul Băncii Naționale a Românie (BNR). El a precizat că suntem în urma celorlalte țări din Uniunea Europeană (UE), pe deoparte fiind din motive ce țin de companii, iar pe de altă parte de bănci. „Am un set de cifre care arată cât de departe suntem față de alte țări, de toate celelalte țări din UE, de fapt. Raportul creditelor ca procent din PIB era de 27% în septembrie anul trecut. După noi este Ungaria cu 35%, în timp ce media europeană este 96%. Creditele către companii în România reprezintă doar 12% din PIB. Când vorbim de 4% din PIB care reprezintă credite pentru investiții, realizăm că avem un foarte lung drum de parcurs”, a spus Rădulescu, într-o dezbatere organizată la Banca Centrală. Sunt motive de toate părțile, spune el. „Pe deoparte sunt companiile. Numărul de firme cu capital negativ este uriaș. Sunt mai mult de 200.000 de companii (în această situație n.r.). Desigur, acele companii nu se vor califica niciodată pentru un împrumut de investiții. Cine ar putea fi așa inconștient să aprobe un împrumut pentru o companie care are capital negativ?”, afirmă reprezentantul BNR. Asta nu e tot, spune el, precizând că avem un mare nivel al arieratelor în economie. „Nivelul plăților restante cu partenerii de comerciali era în decembrie 2018 de 9% din PIB. Este uriaș. Transformă relațiile comerciale într-o loterie”, a explicat el. • Nu vreau să spun că tot ce nu funcționează este din vina companiilor. Nici băncile nu-și fac treaba. El vorbit despre un studiu vechi de câțiva ani. A spus că a luat un eșantion mare de cereri de credite de la companii. Unele dintre ele au fost acceptate de bănci, altele nu. A descoperit că rata performanței bune ale companiilor printre cele care nu au fost acceptate de bănci era mai mare, decât cele acceptate de bănci. Rădulescu a dat de înțeles că ar fi fost la fel de simplu ca banca să aleagă aleator pe cei care primesc credite. Integral: https://economie.hotnews.ro
Clotilde Armand în Financial Times: Europa de Est îi dă Vestului mai mult decât ia de la el Bugetul UE ar trebui să ţină cont de profiturile corporatiste şi de costul exodului creierelor. Săptămâna viitoare, când liderii UE se vor întâlni pentru a discuta bugetul blocului pe următorii şapte ani, ei vor încerca să rezolve ghicitoarea trilionului de euro pornind de la nişte idei eronate. Negocierea bugetului este adesea greşit prezentată ca o confruntare între statele sâcâitoare din Europa de Est şi Centrală care cer mai mulţi bani şi nordicii frugali care insistă să impună limite generozităţii lor. Ţările mai bogate se recomandă drept nişte suflete caritabile şi-i critică pe alegătorii est-europeni pentru că votează nişte autocraţi eurosceptici care îşi bagă în buzunar cecuri grase de la Bruxelles în timp ce perorează împotriva UE. Dar dacă privim tabloul mai general se poate observa o altă poveste. O mare parte din bogăţia Europei curge dinspre ţările mai sărace spre cele mai bogate – iar nu invers. Să începem cu exodul creierelor. Periferia Europei suferă de o hemoragie de tineri muncitori inteligenţi a căror educaţie a fost plătită de contribuabilii din ţările lor natale. În 2009-2015 România şi-a pierdut jumătate din numărul de medici. În fiecare an, aproximativ 10% din cei rămaşi sunt recrutaţi activ de agenţii de resurse umane care caută profesionişti pentru tratamentul ţărilor vest-europene în curs de îmbătrânire. Şi nu e vorba doar de România. Polonia şi-a pierdut cel puţin 7% din medici şi asistente în decurs de un deceniu. Sondajele din rândul studenţilor polonezi la medicină arată că jumătate dintre ei plănuiesc să plece după ce vor absolvi. În Bulgaria cifra respectivă e de 90%. Croaţia, care a aderat la UE în 2013, şi-a pierdut deja 5% din personalul medical. Acest exod constituie un transfer de facto de avuţie – şi încă unul mare. Educaţia unui singur medic costă bugetul public al României în jur de 100.000 de euro. Cheltuiala aceasta nu figurează în documentele negociatorilor bugetului UE, dar ar trebui. Numai hemoragia anuală de medici reprezintă echivalentul a peste un sfert din fondurile puse anual la dispoziţia României de către Bruxelles pentru a o ajuta să prindă din urmă restul clubului. Ţările bogate care doresc să reducă finanţarea UE pentru regiunile mai sărace mai exclud şi alţi factori importanţi din ecuaţia bugetară, cum ar fi transferurile de bani privaţi. Profiturile pe care le realizează companiile vest-europene în Europa Centrală şi de Est depăşesc de departe finanţarea publică transferată către Est. În 2010-2016 Ungaria, Polonia, Cehia şi Slovacia au primit fonduri UE echivalente cu aproximativ 2-4% din PIB-ul lor. Însă, în aceeaşi perioadă, fluxul profiturilor şi veniturilor din proprietăţi plecate din acest ţări către Vest a variat între 4% şi 8% din PIB-ul lor. În aceste zile poate că alegătorii francezi sunt îngrijoraţi de instalatorii polonezi, însă alegătorii est-europeni sunt neliniştiţi din cauza directorilor francezi de companii. La mine acasă, în Bucureşti, îmi fac cumpărăturile într-un supermarket cu proprietari francezi, iar furnizorii mei de telefonie şi apă sunt tot francezi. Îmi plătesc factura la gaze unei multinaţionale franceze – prin intermediul unei bănci franceze, fireşte. Apartenenţa la UE a adus enorme beneficii Europei Centrale şi de Est, însă economiile vestice au profitat şi ele frumos de pe urma procesului de extindere. A venit demult vremea ca politicienii din Vest să le explice acest lucru alegătorilor din circumscripţiile lor – fondurile UE nu înseamnă filantropie. De pe urma lor câştigă ambele părţi. Integral: https://m.hotnews.ro
Consiliul General va discuta vineri bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2020/ PNL nu va vota: 1,1 miliarde lei merg înspre companiile municipale Consiliul General va discuta vineri bugetul Primăriei Capitalei pe anul 2020. Primăria Capitalei are un buget general estimat la circa 10 miliarde lei (echivalentul a 2,1 miliarde de euro) în anul 2020, potrivit proiectului afișat în dezbatere publică pe site-ul municipalității. Din acești bani, subvențiile pentru RADET și RATB sunt estimate la 1,64 miliarde lei, cheltuielile de personal 1,94 miliarde lei, din care 1,1 miliarde lei pentru companiile municipale și alte instituții finanțate din venituri proprii, cheltuielile curente – 7,2 miliarde. Cheltuielile pentru investiții sunt estimate la circa 2 miliarde lei. Pentru biserici, Gabriela Firea propune alocarea a 10,4 milioane lei, dar Catedrala Mântuirii Neamului nu primește niciun ban. Pentru consolidarea clădirilor cu risc seismic se propune alocarea a 173 milioane lei, prin Administrația Municipală pentru Consolidarea Clădirilor cu Risc Seismic. Pentru statui se alocă 12 milioane lei. La ce proiecte mari de infrastructură vrea să dea primarul Gabriela Firea bani: -Pentru Sala Polivalentă de lângă Arena Națională se propune alocarea a 10 milioane lei, iar pentru Patinoarul Flamaropol – 2 milioane lei. La pistele de biciclete se dau 42,7 milioane lei, banii primiți de la Ministerul Mediului și necheltuiți anii trecuți. -Pentru pasajul pietonal de la Piața Eroii Revoluției se dau 4,3 milioane lei. Străpungerea Nicolae Grigorescu-Splai Dudescu primește 20 milioane lei, iar Pasajul Ciurel și Străpungerea spre A1 – 162 milioane lei, potrivit propunerii făcute de Gabriela Firea. -Pentru refacerea liniei de tramvai de pe Bulevardul Aerogarii se propune alocarea a 5 milioane lei, iar pentru parcarea de la capătul Șoselei Pantelimon – 84 milioane lei. -Pentru lărgirea străzii Fabrica de Glucoză se propune alocarea a 41 milioane lei, pentru Prelungirea Ghencea-Domnești – 50 milioane lei, iar pentru Pasajul de la Doamna Ghica se propune alocarea a 75 milioane lei. -Din fonduri europene Primăria Capitalei estimează că va primi 1,3 miliarde lei, în principal pentru achiziția de tramvaie și autobuze electrice. Stelian Bujduveanu, liderul consilierilor generali ai PNL, o acuză pe Gabriela Firea că dă circa 10% din bugetul municipalității către companiile municipale, respectiv 1,1 miliarde lei. Acesta spune că PNL nu va vota bugetul și cere alocarea banilor cu prioritate către modernizarea rețelei de termoficare. Integral: https://www.hotnews.ro
Primăria Capitalei, prin Compania Municipală Cimitire, a cumpărat un teren de 7 ha în Mogoșoaia de la unul dintre acționarii companiei care a furnizat gaze în orașul Voluntari Primăria Capitalei, prin Compania Municipală Cimitire București, a cumpărat 70.000 mp (7 ha) în Mogoșoaia, pentru amenajarea unui cimitir. Prețul plătit de companie a fost 1.260.000 euro. Achiziția s-a desfășurat discret, iar pe site-ul companiei nu apare de la cine a fost achiziționat terenul. Potrivit documentelor obținute de HotNews.ro, terenul a fost cumpărat de Mircea Săndulescu și Emanuela Ionela Săndulescu. Mircea Săndulescu a fost acționar al companiei Covi Construct 2000, furnizorul de gaze din orașul Voluntari până în 2018. Contactată de HotNews.ro, Gabriela Firea a declarat că nu știa despre achiziția terenului și de la cine a fost achiziționat . Pe 27 decembrie 2018 Compania Municipală Cimitire București a postat pe site că dorește să cumpere un teren de minim 5 ha în București sau Ilfov și așteaptă oferte până la finalul anului 2019. Anunțul a fost postat pe site într-un meniu secundar, fiind ușor de găsit doar pentru cei care știu unde să caute. În sistemul electronic de achiziții publice nu a fost postat niciun anunț. Dintr-o hotărâre AGA aflăm că pe 25 noiembrie 2019 compania găsise deja terenul și că prețul pe care urmează să-l plătească este de circa 1,2 milioane de euro. Pe site-ul companiei municipale nu a fost publicat anunțul de atribuire al procedurii de achiziție astfel că nu știm de la cine a fost cumpărat și dacă au mai fost și alte oferte. Potrivit unor documente obținute de HotNews.ro, terenul a fost cumpărat de la două persoane fizice – SĂNDULESCU EMANUELA IONELA și SĂNDULESCU MIRCEA.Mircea Săndulescu a fost acționar al companiei Covi Construct 2000, furnizorul de gaze din orașul Voluntari până în 2018, când societatea a fost preluată de către Ligatne Limited, companie înregistrată în Cipru şi controlată indirect de omul de afaceri ceh Jiri Smejc.Integral:https://www.hotnews.ro
EXCLUSIV Probleme mari în Ordonanța care permite instituțiilor civile să facă achiziții IT în regim militar: Avertismentele din avizul Ministerului Justiției Nu pot fi reglementate prin Ordonanță de urgență aspecte care țin de statutul magistraților, (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate, se arată în avizul favorabil, dar cu observații, dat în 4 februarie de Ministerul Justiției la Ordonanța care schimbă regulile la achizițiile publice, document obținut de HotNews.ro. Mai mult, pentru evitarea problemelor de constituționalitate, ar fi fost necesare 3 avize de la CSAT, CSM și Autoritatea pentru Digitalizarea României (ADR). Cel din urmă nu a fost dat nici acum. Ministerul Justiției a avizat favorabil, dar cu observații majore, în data de 4 februarie 2020, Ordonanța de urgență care schimbă puternic legislația achizițiilor publice, act normativ inițiat de Agenția Națioanală de Achiziții Publice (ANAP) și Secretariatul General al Guvernului (SGG). În aceeași zi Guvernul Orban adopta acest act normativ, alături de alte 24 de Ordonanțe de urgență….1. Potrivit art. 115 alin. (4) din Constituție, pentru reiterea unei ordonanțe de urgență este necesară îndeplinirea cumulativă a trei condiții: adoptarea acesteia doar în situații extraordinare; existența urgenței reglementării; motivarea urgenței reglementării în cuprinsul ordonanței. Prin urmare, observăm că așa cum a fost surprinsă în preambul și în nota de fundamentare, justificarea oferită nu este de natură să corespundă criteriilor de constituționalitate extrinsecă reținute de jurisprudența Curții Constituționale. Semnalăm totodată că este necesar avizul de oportunitate al Secretariatului General al Guvernului, conform art. 31 din Regulamentul aprobat prin HG nr. 561/2009, care să se pronunțe asupra îndeplinirii de către prezentul proiect de act normativ a cerințelor prevăzute de art. 115 alin. (4) din Constituție. 2. În raport de soluțiile propuse la art. IV din proiect ce vizează modificarea și completarea Legii nr. 101/2016 privind remediile și căile de atac în materie de atribuire a contractelor de achiziție publică, a contractelor sectoriale și a contractelor de concesiune de lucrări și concesiune de servicii precum și organizarea și funcționarea Consiliului Național de Soluționare a Contestațiilor, precum și cele propuse la art. XI, apreciem că se impune obinerea avizului Consiliului Superior al Magsitraturii (1 – A se vedea în acest sens considerentele nr. 101-107 din Decizia CCR nr. 63/2017). De altfel, semnalăm faptul că prin ordonanță de urgență (cu atât mai puțin fără consultarea sistemului judiciar și fără dezbatere publică) nu pot fi reglementate aspecte care țin de statutul magistraților – avem în vedere aici prevederile art. 68 (1) – nou introdus – ce vizează, astfel cum este formulat, instituirea unor abateri disciplinare inclusiv pentru judecători (răspunderea disciplinară fiind un aspect esențal al statutului magistratului), fiind posibilă apariția unui viciu de neconstituționalitate în raport de prevederile art. 125 alin. (2) din legea fundamentală…..În privința avizului CSAT sunt incidente considerentele 41 și 42 din Decizia Curții Constituționale nr. 17/2015 care stabilesc, cu valoare de principiu, că lipsa avizului CSAT în procedura de avizare și adoptare a proiectelor de acte normative care vizează securitatea națională este de natură să creeze premisele unor vicii de neconstituționalitate prin raportare la art. 1 alin. (5) (5 – elemente de procedură legilativă precum avizele, a căror consacrare este de rang legal, iar nu constituțional, capătă relevanță constituțională prin prisma art. 1 alin. (5) din Constituție, iar această relevanță este condiționată de contribuția la realizarea unei legislații de calitate, care să asigure realizarea principiului securității juridice. O altă viziune, cu caracter pur formal, poate fi chiar contrară dezideratului menționat, întrucât ar îngreuna/întârzia excesiv procesul legislativ, cu consecința încălcării prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituție – Decizia CCR 507/2019) și art. 119 din Constituție. Integral: https://economie.hotnews.ro
Revoltă la spitalul din Craiova după ce s-a renunţat la scaunul de terasă şi la perfuzia cu bere Scaunul cu rotile confecţionat dintr-un scaun clasic de terasă, din plastic alb, a împărţit societatea craioveană în două! La scurt timp după aruncarea acestuia, în spitalul judeţean a avut loc chiar o revoltă a pacienţilor. “Zeci de pacienţi şi aparţinători sunt indignaţi că, după scaunul de terasă, am renunţat şi la perfuziile cu bere. Staţi liniştiţi, vom primi curând bere mai bună, la sondă gastrică”, spune dr. Amfiloh Prăzaru, şeful secţiei Micărie II. “Nimeni nu se atinge de aparatul de şpriţoterapie, de injecţia cu ţuică sau de paturile convertibile în grătare”, a încercat să calmeze apele directorul spitalului, prof. Geany Caracostache. “Şi oricând ne va ruga cineva să dăm tomograful pe Digi Sport, vom face tot posibilul să ne conformăm.” Integral: https://timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Bună dimineața!
Dacă Dan Barna ”este arogant”, respectivul (Rareș Bogdan) atotștiutor, cum este mai ales că a aterizat în politică făcând osanale și pupând paucul? Să sperăm că acest Cațavencu al PNL-ului nu va reuși să facă jocurile la locale, astfel încât Fifi să câștige.
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-23662679-video-interviu-rares-bogdan-dan-barna-era-arogant-iohannis-parea-baiatul-bere-langa-nicusor-dan-baiat-zahar-dar-sovaielnic-rau-daca-inscrie-pnl-cred-lucrurile-sunt-transate.htm
Noua vuvuzea pupincurista obraznica si lingusitoare la care stau, mai nou, cu gura cascata, tembelii majoritari captivi la sticla TV; asta-i rares-bogdan-decebal-mihaiviteazu-etc. E ca pestele prin apa in mlastina cu dejectii din politica romaneasca.
Pe de alta parte, vorba lui Ciolos. Oricum mai bine cu penele decat cu criminalii pesede-alde-udemere-cecere-etc.
Buna ziua.
RB? Un semidoct cu gura mare.
Cu salutari si scuze. 🙂
salut, iti va placea editorialul 🙂
buna ziua, editorial on topic 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/rares-bogdan-splendoarea-nulitatii/63408/