Revista Presei – 14 august.”Strigător la cer! De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile și PFA-urile, pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei, când ANAF are de recuperat de la companii 70 miliarde lei?”
| 14/08/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei | 
 Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 august! Vremea va deveni călduroasă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi maxime de la 27 gr pe litoral şi în depresiuni până în jurul a 33 de gr în Câmpia Română şi Câmpia de Vest. Din orele serii, înnorările se vor accentua treptat în regiunile sudice unde pe alocuri vor fi averse. Minimele termice vor fi cuprinse între 13 şi 22 gr, mai scăzute în zonele depresionare, spre 7 gr în estul Transilvaniei, unde se va forma ceaţă. În București, maxima se va situa în jur de 34 gr, iar minima va fi 18-19 gr. In a doua parte a nopţii vor fi posibile averse.
Buna dimineata intr-o zi de luni, 14 august! Vremea va deveni călduroasă în cea mai mare parte a ţării, cu temperaturi maxime de la 27 gr pe litoral şi în depresiuni până în jurul a 33 de gr în Câmpia Română şi Câmpia de Vest. Din orele serii, înnorările se vor accentua treptat în regiunile sudice unde pe alocuri vor fi averse. Minimele termice vor fi cuprinse între 13 şi 22 gr, mai scăzute în zonele depresionare, spre 7 gr în estul Transilvaniei, unde se va forma ceaţă. În București, maxima se va situa în jur de 34 gr, iar minima va fi 18-19 gr. In a doua parte a nopţii vor fi posibile averse.
 “Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i pe toţi să se certe şi du-te săptamâna viitoare la Bagsværd, la Novo Nordisk. Roagă-i să transfere tehnologie în Romania pentru a produce Wegovy  In timp ce 19 milioane de profesori in economie cauta solutii pentru a fenta plata taxelor, impozitelor si contributiilor a trecut neobservata informatia ca medicamentul Wegovy reduce cu pana la 20% riscul de moarte cardiovasculara, infarct miocardic non-fatal si accident vascular cerebral non-fatal. Anuntul aparut dupa publicarea rezultatelor studiului SELECT, care a inrolat peste 17.600 de adulti din 41 de tari, a propulsat capitalizarea de piata a producatorului danez pana la un nivel record de peste 410 miliarde de dolari, mult peste PIB-ul Romaniei, Novo Nordisk candidand astfel la pozitia de cea mai valoroasa companie europeana, apropiindu-se “periculos” de mult de rivalul un pic mai valoros LVMH. ….Sunt estimari care arata ca vanzarile acestei clase noi de medicamente pot depasi 25 miliarde de dolari dupa 2030, singurul impediment fiind capacitatile reduse de productie si lanturile de aprovizionare foarte complicate. Sigur ca prietenii mei din industrie vor zambi ingaduitor si vor intreba de ce ar investi in Romania cea mai valoroasa companie europeana? Sau, la modul general, orice mare companie farmaceutica? De ce ar fi interesata industria de o tara care a avut politici publice de respingere a sectorului prin gafe in aprobarea preturilor, fiscalitate nerezonabila aplicata cifrei de afaceri, acces intarziat pana la 900 de zile pentru medicamente noi, atitudini anti-generice si anti-biosimilare? In care timp de ani de zile angajati ai Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate cu atributii in domeniul medicamentului nu au calcat intr-o fabrica de medicamente? De ce ar fi interesata industria de o tara in care Agentia Nationala a Medicamentului, care putea aduce venituri de zeci de milioane de lei, a fost considerata entitate periferica? O tara care fiind la coada tuturor clasamentelor de sanatate europene pierde anual zeci de mii de cetateni care mor inclusiv pentru ca nu au acces in timp la medicamente? ….” Integral: https://www.zf.ro
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Marcel Ciolacu, lasă-i pe toţi să se certe şi du-te săptamâna viitoare la Bagsværd, la Novo Nordisk. Roagă-i să transfere tehnologie în Romania pentru a produce Wegovy  In timp ce 19 milioane de profesori in economie cauta solutii pentru a fenta plata taxelor, impozitelor si contributiilor a trecut neobservata informatia ca medicamentul Wegovy reduce cu pana la 20% riscul de moarte cardiovasculara, infarct miocardic non-fatal si accident vascular cerebral non-fatal. Anuntul aparut dupa publicarea rezultatelor studiului SELECT, care a inrolat peste 17.600 de adulti din 41 de tari, a propulsat capitalizarea de piata a producatorului danez pana la un nivel record de peste 410 miliarde de dolari, mult peste PIB-ul Romaniei, Novo Nordisk candidand astfel la pozitia de cea mai valoroasa companie europeana, apropiindu-se “periculos” de mult de rivalul un pic mai valoros LVMH. ….Sunt estimari care arata ca vanzarile acestei clase noi de medicamente pot depasi 25 miliarde de dolari dupa 2030, singurul impediment fiind capacitatile reduse de productie si lanturile de aprovizionare foarte complicate. Sigur ca prietenii mei din industrie vor zambi ingaduitor si vor intreba de ce ar investi in Romania cea mai valoroasa companie europeana? Sau, la modul general, orice mare companie farmaceutica? De ce ar fi interesata industria de o tara care a avut politici publice de respingere a sectorului prin gafe in aprobarea preturilor, fiscalitate nerezonabila aplicata cifrei de afaceri, acces intarziat pana la 900 de zile pentru medicamente noi, atitudini anti-generice si anti-biosimilare? In care timp de ani de zile angajati ai Ministerului Sanatatii si ai Casei Nationale de Asigurari de Sanatate cu atributii in domeniul medicamentului nu au calcat intr-o fabrica de medicamente? De ce ar fi interesata industria de o tara in care Agentia Nationala a Medicamentului, care putea aduce venituri de zeci de milioane de lei, a fost considerata entitate periferica? O tara care fiind la coada tuturor clasamentelor de sanatate europene pierde anual zeci de mii de cetateni care mor inclusiv pentru ca nu au acces in timp la medicamente? ….” Integral: https://www.zf.ro “Surpriza din scandalul azilelor: statul decontează 7.000 de lei pe lună de vârstnic  Banii sunt alocaţi de autorităţile locale după ce este calculat şi aprobat un cost mediu lunar pentru fiecare persoană din azil. ♦ Costul mediu lunar de întreţinere pentru un bătrân cu cel mai mare grad de dependenţă ajunge la peste 7.000 de lei pe lună, adică circa 84.500 de lei pe an ♦ În 2023, suma aprobată de ministrul muncii pentru căminele de bătrâni a ajuns la peste 55,1 mil. lei, în creştere cu aproape 400% faţă de anul precedent ♦ Această sumă este corespunzătoare unui număr de 4.561 de bătrâni, cu 777 mai mulţi decât în 2022. Controalele autorităţilor din ultima perioadă au scos la iveală că azilele pentru bătrâni şi persoanele cu dizabilităţi sunt o afacere bănoasă, uşor de înşelat de operatorii privaţi. Pentru o singură persoană internată într-o astfel de centru, statul decontează mai mult de 7.000 de lei pe lună, după cum arată datele de la Ministerul Muncii. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Surpriza din scandalul azilelor: statul decontează 7.000 de lei pe lună de vârstnic  Banii sunt alocaţi de autorităţile locale după ce este calculat şi aprobat un cost mediu lunar pentru fiecare persoană din azil. ♦ Costul mediu lunar de întreţinere pentru un bătrân cu cel mai mare grad de dependenţă ajunge la peste 7.000 de lei pe lună, adică circa 84.500 de lei pe an ♦ În 2023, suma aprobată de ministrul muncii pentru căminele de bătrâni a ajuns la peste 55,1 mil. lei, în creştere cu aproape 400% faţă de anul precedent ♦ Această sumă este corespunzătoare unui număr de 4.561 de bătrâni, cu 777 mai mulţi decât în 2022. Controalele autorităţilor din ultima perioadă au scos la iveală că azilele pentru bătrâni şi persoanele cu dizabilităţi sunt o afacere bănoasă, uşor de înşelat de operatorii privaţi. Pentru o singură persoană internată într-o astfel de centru, statul decontează mai mult de 7.000 de lei pe lună, după cum arată datele de la Ministerul Muncii. ….” Integral: https://www.zf.ro “Strigător la cer! De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile și PFA-urile, pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei, când ANAF are de recuperat de la companii 70 miliarde lei? …. Strigător la cer! Tocmai ce am analizat sumele pe care ANAF le are de recuperat de la companii – sold la 30 iunie 2023: circa 70 miliarde lei. Dintre acestea, top 1000 companii datornice au restanțe de 58,8 mld lei. Din 58,8 mld lei datorii neplătite la ANAF de top 1.000 companii, 18,7 miliarde lei provin de la 103 firme unde statul este acționar. Dacă ne referim la top 10 restanțieri, dintre aceștia 6 sunt companii de stat care datorează în total 12,77 miliarde lei (cele marcate cu galben în tabel). …… .Întrebare: De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile (200.000 de companii afectate cu 700.000 angajați) și PFA-urile (300.000 de persoane) pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei prin taxe suplimentare de la buni platnici… când există 70 miliarde lei necolectați datorii restante la ANAF, din care top 1.000 companii au 58 miliarde lei?  ….Se poate face un efort concentrat împotriva celor 1.000 de companii pentru accelerarea procesului de executare, deoarece statul are prioritate la masa credală, aceste companii având active de 65 miliarde lei. De ce statul NU face asta? De ce nu își face statul treaba cu recuperarea restantelor fiscale? De ce nu execută, deși are prioritate la masa credală? De ce nu se îmbunătățește legea insolvenței pentru a eficientiza și urgenta recuperarea datoriilor? De ce nu vinde statul o parte din aceste creanțe, cu procedură de licitație transparentă, și recuperează rapid banii? ….” Integral: https://republica.ro
“Strigător la cer! De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile și PFA-urile, pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei, când ANAF are de recuperat de la companii 70 miliarde lei? …. Strigător la cer! Tocmai ce am analizat sumele pe care ANAF le are de recuperat de la companii – sold la 30 iunie 2023: circa 70 miliarde lei. Dintre acestea, top 1000 companii datornice au restanțe de 58,8 mld lei. Din 58,8 mld lei datorii neplătite la ANAF de top 1.000 companii, 18,7 miliarde lei provin de la 103 firme unde statul este acționar. Dacă ne referim la top 10 restanțieri, dintre aceștia 6 sunt companii de stat care datorează în total 12,77 miliarde lei (cele marcate cu galben în tabel). …… .Întrebare: De ce împovărează Guvernul microîntreprinderile (200.000 de companii afectate cu 700.000 angajați) și PFA-urile (300.000 de persoane) pentru a încasa suplimentar doar 6 miliarde lei prin taxe suplimentare de la buni platnici… când există 70 miliarde lei necolectați datorii restante la ANAF, din care top 1.000 companii au 58 miliarde lei?  ….Se poate face un efort concentrat împotriva celor 1.000 de companii pentru accelerarea procesului de executare, deoarece statul are prioritate la masa credală, aceste companii având active de 65 miliarde lei. De ce statul NU face asta? De ce nu își face statul treaba cu recuperarea restantelor fiscale? De ce nu execută, deși are prioritate la masa credală? De ce nu se îmbunătățește legea insolvenței pentru a eficientiza și urgenta recuperarea datoriilor? De ce nu vinde statul o parte din aceste creanțe, cu procedură de licitație transparentă, și recuperează rapid banii? ….” Integral: https://republica.ro
 “Lupta cu morile de vânt. Cât de mare este problema evaziunii fiscale în România? Premierul Ciolacu anunţă măsuri de care nu ştie nimeni pentru combaterea evaziunii fiscale ….Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a spus, la Aleph News, că pregăteşte o ordonanţă pentru combaterea evaziunii fiscale, aceasta fiind o noutate, faţă de mult discutatele pachete de măsuri pentru creşterea fiscalităţii şi economii la bugetul de stat. Premierul nu a detaliat, dar reprezentanţii guvernului spun că prima dată au auzit de acest pachet de măsuri de la premier la Aleph News, iar în cadrul guvernului nu au fost discuţii în acest sens. …. Cât de mare este însă problema evaziunii din România, nu ştie nimeni exact, iar premierul Marcel Ciolacu nu a detaliat care vor fi, în mod concret, măsurile pentru combaterea evaziunii. Ce se ştie, din studii internaţionale, cum ar fi cele ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), este că economia informală, adică inclusiv evaziunea, dar şi autoconsumul, prostituţia sau traficul de droguri, înseamnă între 25% şi 30% din economia României. O bună parte din aceşti bani este însă absorbită apoi de economia fiscalizată, pentru că, de exemplu, banii care provin din vânzări fără bon fiscale pot fi folosiţi apoi la mall pentru achiziţia unei perechi de încălţăminte. O idee este dată de deficitul de încasare de TVA, unde România este campioană europeană en-titre. Dar acesta nu reflectă numai evaziunea, aşa cum explică economiştii, ci şi autoconsumul sau cotele defalcate de TVA. …. De asemenea, la deficitul de încasare de TVA (Gap-ul de TVA) se calculează şi cotele reduse de TVA, dar şi TVA-ul pe care companiile de stat cu pierderi ar trebui să îl plătească la bugetul de stat. Într-un final, rămâne circa 30% din acest Gap care este evaziune fiscală la TVA. Este destul şi 30%, pentru că înseamnă 2,2 mld. euro, adică peste 10 mld. lei. Derapajul bugetar total la şase luni din an este de 4 mld. euro. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Lupta cu morile de vânt. Cât de mare este problema evaziunii fiscale în România? Premierul Ciolacu anunţă măsuri de care nu ştie nimeni pentru combaterea evaziunii fiscale ….Prim-ministrul României, Marcel Ciolacu, a spus, la Aleph News, că pregăteşte o ordonanţă pentru combaterea evaziunii fiscale, aceasta fiind o noutate, faţă de mult discutatele pachete de măsuri pentru creşterea fiscalităţii şi economii la bugetul de stat. Premierul nu a detaliat, dar reprezentanţii guvernului spun că prima dată au auzit de acest pachet de măsuri de la premier la Aleph News, iar în cadrul guvernului nu au fost discuţii în acest sens. …. Cât de mare este însă problema evaziunii din România, nu ştie nimeni exact, iar premierul Marcel Ciolacu nu a detaliat care vor fi, în mod concret, măsurile pentru combaterea evaziunii. Ce se ştie, din studii internaţionale, cum ar fi cele ale Fondului Monetar Internaţional (FMI), este că economia informală, adică inclusiv evaziunea, dar şi autoconsumul, prostituţia sau traficul de droguri, înseamnă între 25% şi 30% din economia României. O bună parte din aceşti bani este însă absorbită apoi de economia fiscalizată, pentru că, de exemplu, banii care provin din vânzări fără bon fiscale pot fi folosiţi apoi la mall pentru achiziţia unei perechi de încălţăminte. O idee este dată de deficitul de încasare de TVA, unde România este campioană europeană en-titre. Dar acesta nu reflectă numai evaziunea, aşa cum explică economiştii, ci şi autoconsumul sau cotele defalcate de TVA. …. De asemenea, la deficitul de încasare de TVA (Gap-ul de TVA) se calculează şi cotele reduse de TVA, dar şi TVA-ul pe care companiile de stat cu pierderi ar trebui să îl plătească la bugetul de stat. Într-un final, rămâne circa 30% din acest Gap care este evaziune fiscală la TVA. Este destul şi 30%, pentru că înseamnă 2,2 mld. euro, adică peste 10 mld. lei. Derapajul bugetar total la şase luni din an este de 4 mld. euro. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Isărescu: Când privilegiile fiscale depășesc 15 ani devin rente / Înțeleg că unii vor rente viagere. Nu se poate așa ceva Mediul de afaceri nu trebuie cocoșat cu impozite. Trebuie să plătească toată lumea impozite, nu? Privilegiile fiscale dacă sunt cu un scop bine țintit sunt pentru 1, 2, 3, 5 ani, a declarat Guvernatorul BNR, Mugur Isărescu. „Când depășești 15 ani nu mai sunt privilegii, devin rente. Devin rente care distorsionează piața și creează și probleme în ceea ce privește solidaritatea și coeziunea”, a explicat el. „Acum înțeleg că unii vor rente viagere. Nu se poate așa ceva. Apropo de mediul fiscal. Nu e vorba să-i împovărăm prea mult, dar treptat trebuie să renunțăm la ele, la privilegiile fiscale”. „Se negociază greu pentru că fiecare are electoratul său. Nu spun că se va negocia ușor”. „În ‘92, Theodor Stolojan spunea: negociem până cădem sub masă. Așa a fost. A negociat până a găsit o soluție. Trebuie negociat până se găsește o soluție, până găsim direcția cea mai bună pentru țară”, a precizat Guvernatorul. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
 “EXCLUSIV Ce au cerut salariații ANRE în plină criză a deficitului bugetar: spor de 300 de lei de Ziua Bărbatului, spor pentru certificatul ORNISS și creșterea salariilor cu 15% …. Principalele cereri ale reprezentanților angajaților au fost creșterea cu 15% a salariilor, o primă pentru angajații care au certificat de acces la informații clasificate (ORNISS) și o primă pentru bărbați de 300 de lei, de Ziua Bărbatului. Cererile au venit pe fondul problemelor majore legate de creșterea deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat o ordonanță de urgență pentru reducerea cheltuielilor din instituțiile bugetare. ANRE a fost criticată constant de o parte a presei și de opoziție pentru salariile de mii de euro și angajarea unor persoane fără legătură cu activitatea instituției, doar pe baza legăturilor politice. Instituția are deja 360 de angajați, mai mult decât instituții similare din țări mai mari, iar un proiect de lege prevede suplimentarea cu 180 de posturi…..” Integral: https://www.g4media.ro
“EXCLUSIV Ce au cerut salariații ANRE în plină criză a deficitului bugetar: spor de 300 de lei de Ziua Bărbatului, spor pentru certificatul ORNISS și creșterea salariilor cu 15% …. Principalele cereri ale reprezentanților angajaților au fost creșterea cu 15% a salariilor, o primă pentru angajații care au certificat de acces la informații clasificate (ORNISS) și o primă pentru bărbați de 300 de lei, de Ziua Bărbatului. Cererile au venit pe fondul problemelor majore legate de creșterea deficitului bugetar. Premierul Marcel Ciolacu a anunțat o ordonanță de urgență pentru reducerea cheltuielilor din instituțiile bugetare. ANRE a fost criticată constant de o parte a presei și de opoziție pentru salariile de mii de euro și angajarea unor persoane fără legătură cu activitatea instituției, doar pe baza legăturilor politice. Instituția are deja 360 de angajați, mai mult decât instituții similare din țări mai mari, iar un proiect de lege prevede suplimentarea cu 180 de posturi…..” Integral: https://www.g4media.ro
 “Apropierea toamnei nu aduce suficient optimism pentru starea economiei, inclusiv în România ….. În zona Euro, BCE a dus dobânzile la vârful istoric (3,75% la depozite, 4,25% rata principală de refinanțare) și a preferat să păstreze opțiunile deschise. În economia reală, Germania abia a reușit să evite o nouă scădere în trimestrul al doilea, iar Franța a surprins cu o creștere de 0,5%, susținută de exporturi. Spania a beneficiat de o cerere externă ridicată, inclusiv dinspre turiștii nerăbdători, sosiți mai devreme, și a postat un salt de 0,4%. Motorul german a cedat primul loc celui franco-spaniol, propulsând PIB-ul cu 0,3% între aprilie și iunie, peste așteptările de 0,2%, față de trimestrul întâi. Prea multe semnale mixte pentru relaxare Inflația este în scădere, ajungând la 5,3%, jumătate din vârful din octombrie anul trecut, iar trendul ar putea continua, însă BCE nu are libertatea de a opera curând tăieri de dobândă. Un barometru al așteptărilor de inflație pe termen lung (peste 5 ani, pentru o perioadă de încă 5 ani) a ajuns la 2,66%, cel mai înalt nivel de după 2010. Dacă până acum profitabilitatea companiilor s-a menținut ridicată, povara inflației se vede totuși în erodarea puterii de cumpărare, salariile începând să fie sub presiune. Depășirea inerției impune o abordare cel puțin de expectativă din partea BCE, însă noi majorări de dobânzi nu sunt de neimaginat. Nevoile de finanțare în sectorul public au fost aduse în prim-plan de surpriza din Italia: taxarea suplimentară a băncilor ar putea aduce miliarde de euro la bugetul țării. Însă măsura dă fiori acționarilor care înțeleg că multiplii de evaluare trebuie ajustați și că riscul repetării măsurilor în Italia sau în alte țări a crescut. În plus, prețul petrolului Brent se menține în zona de vârf a acestui an, în condițiile în care ne îndreptăm spre un nou sezon rece, deși pare greu de imaginat privind la termometru acum. Astfel, persistă riscuri în privința prețului energiei și gazelor naturale, deși piețele se arată în prezent relaxate cu nivelul stocurilor. Aceasta în condițiile în care industria deja se află în zona de contracție. …. Toamna poate aduce provocări noi în România În România, BNR a menținut rata de dobândă la 7%, menționând trendul de scădere a inflației, dar avertizând, în același timp, asupra riscurilor și incertitudinii politicilor fiscale. Toamna ar putea aduce o creștere modestă a economiei. Dar, la revenirea din vacanțe, pot apărea semnale precum încetinirea sectorului de construcții și perioade grele pentru industrie în țări europene cu relații comerciale strânse cu România. …..” Integral: https://republica.ro
“Apropierea toamnei nu aduce suficient optimism pentru starea economiei, inclusiv în România ….. În zona Euro, BCE a dus dobânzile la vârful istoric (3,75% la depozite, 4,25% rata principală de refinanțare) și a preferat să păstreze opțiunile deschise. În economia reală, Germania abia a reușit să evite o nouă scădere în trimestrul al doilea, iar Franța a surprins cu o creștere de 0,5%, susținută de exporturi. Spania a beneficiat de o cerere externă ridicată, inclusiv dinspre turiștii nerăbdători, sosiți mai devreme, și a postat un salt de 0,4%. Motorul german a cedat primul loc celui franco-spaniol, propulsând PIB-ul cu 0,3% între aprilie și iunie, peste așteptările de 0,2%, față de trimestrul întâi. Prea multe semnale mixte pentru relaxare Inflația este în scădere, ajungând la 5,3%, jumătate din vârful din octombrie anul trecut, iar trendul ar putea continua, însă BCE nu are libertatea de a opera curând tăieri de dobândă. Un barometru al așteptărilor de inflație pe termen lung (peste 5 ani, pentru o perioadă de încă 5 ani) a ajuns la 2,66%, cel mai înalt nivel de după 2010. Dacă până acum profitabilitatea companiilor s-a menținut ridicată, povara inflației se vede totuși în erodarea puterii de cumpărare, salariile începând să fie sub presiune. Depășirea inerției impune o abordare cel puțin de expectativă din partea BCE, însă noi majorări de dobânzi nu sunt de neimaginat. Nevoile de finanțare în sectorul public au fost aduse în prim-plan de surpriza din Italia: taxarea suplimentară a băncilor ar putea aduce miliarde de euro la bugetul țării. Însă măsura dă fiori acționarilor care înțeleg că multiplii de evaluare trebuie ajustați și că riscul repetării măsurilor în Italia sau în alte țări a crescut. În plus, prețul petrolului Brent se menține în zona de vârf a acestui an, în condițiile în care ne îndreptăm spre un nou sezon rece, deși pare greu de imaginat privind la termometru acum. Astfel, persistă riscuri în privința prețului energiei și gazelor naturale, deși piețele se arată în prezent relaxate cu nivelul stocurilor. Aceasta în condițiile în care industria deja se află în zona de contracție. …. Toamna poate aduce provocări noi în România În România, BNR a menținut rata de dobândă la 7%, menționând trendul de scădere a inflației, dar avertizând, în același timp, asupra riscurilor și incertitudinii politicilor fiscale. Toamna ar putea aduce o creștere modestă a economiei. Dar, la revenirea din vacanțe, pot apărea semnale precum încetinirea sectorului de construcții și perioade grele pentru industrie în țări europene cu relații comerciale strânse cu România. …..” Integral: https://republica.ro

“Explainer | Cu ce m-am ales după prima lună de prosumator …. În vara lui 2022 am hotărât să nu mai aștept după „Casa Verde” și am instalat din bani proprii un sistem fotovoltaic pe casa mamei. Casă care iarna se încălzește cu o centrala electrică și are un consum lunar de 2-3.000kWh. Am făcut un calcul simplu: un sistem de 8kW urma să se amortizeze în maxim patru ani, la costurile de la momentul respectiv. Chiar mai repede, dacă energia se scumpește sau nu mai este compensată. Așa că am contactat o firmă și, în două săptămâni, panourile erau pe casă. Mi-a luat, însă, mai bine opt luni să devin prosumator cu acte în regulă; adică din octombrie 2022, până în mai 2023. În această perioadă, aproape două luni m-am uitat la panouri cum râd în soare argintii, nelegate la rețeaua de electricitate. Nu aveam încă un contor inteligent dual (măsoară și energia produsă și energia consumată), care se instalează după ce obții certificatul de racordare de la un distribuitor. În celelalte șase luni am fost doar mândră de cât produc, că deja puteam urmări în softul instalat în telefon bilanțul zilnic. Facturile de plată de la furnizorul de energie veneau lunar. Nu și contractul de furnizare, al doilea act pe drumul spre statutul de prosumator. De ce a durat atât de mult? Pentru că după semnarea contractului de către ambele părți (eu și CEZ), furnizorul a mai vrut o serie de acte. Chiar dacă de ani buni sunt clientul firmei și, teoretic, avea deja toate acele acte. Compensarea cantitativă, pentru sisteme fotovoltaice mai mici de 200kW Într-un final am primit contractul de prosumator, cu compensare cantitativă și care a intrat în vigoare în 5 mai 2023. … Cum a calculat CEZ factura mea din prima lună ca prosumator? În iunie 2023 am primit prima factură de prosumator, aferentă perioadei 1-31 mai 2023. Aveam de plată 149,28 de lei. Recunosc că nu mă așteptam să mai plătesc ceva, mai ales că producția fusese cu mult mai mare decât consumul. Mai exact, consumasem 327 kWh și produsesem 914kWh. De ce am mai avut totuși ceva de plată? Primul motiv este ziua în care a intrat în vigoare a contractului. Adică 5 mai, iar perioada de facturare începe pe 1 mai. Pentru cele 5 zile din mai în care nu am avut calitatea de prosumator, nu se compensează consumul. Al doilea motiv este că pentru energia consumată și compensată din producție, se plătesc taxele legale – TVA, tarif de transport, etc. ….Factura finală emisă de CEZ, cea de 343,09 lei, este calculată ca și cum toată energia electrică consumată ar fi fost cumpărată în totalitate din rețea. Adică prețul per kWh aplicat include toate taxele și tarifele stabilite legal (TVA, certificate verzi, taxă transport etc.). ….” Integral: https://romania.europalibera.org
 “Raport ONU despre droguri: Consumul intern de cocaină în România e în creștere / Nivel ridicat de colaborare între rețelele criminale  Ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina, publicat în acest an, arată că în România a crescut consumul acestui drog, mai ales în rândul populației cu venituri mari. Raportul arată că portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată.  Principalele concluziile referitoare la România din raportul ONU: Există dovezi că grupurile criminale străine au folosit porturile ucrainene pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria. ….Pe țărmul Mării Negre, Bulgaria și România au porturi de containere unde, potrivit unor surse deschise, cocaina ajunge pentru a fi transportată în Europa Centrală și de Vest pe cale terestră sau, ocazional, prin fluviul Dunărea. Acesta din urmă este, de asemenea, folosit pentru contrabanda cu țigări, petrol și migranți, precum și pentru traficul de canabis. În ianuarie 2022, poliția columbiană a confiscat o tonă de cocaină dintr-un transport de piei de bovine cu destinația Bulgaria. …. In 2021, România a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor de cocaină, de la 43 kg în 2020 la 875 kg în 2021. Cantități mari au fost raportate și în anii precedenți, inclusiv peste o tonă de cocaină pură în proporție de 90 % dintr-o barcă răsturnată în Delta Dunării, confiscată în 2019. În iulie 2022, a fost descoperit pentru prima dată în România un loc de extracție secundară a cocainei. Potrivit autorităților române de aplicare a legii, situl a fost organizat într-o cabană rurală închiriată de doi cetățeni români și un israelian. Cocaina camuflată în cafea a fost adusă cu un avion de pasageri de doi cetățeni columbieni familiarizați cu procesul de extracție chimică. La fața locului, autoritățile au confiscat 148 de grame de cocaină necristalizată și 5 kg de cafea amestecată cu cocaină. În aceeași lună, forțele de ordine din România au descoperit 610 saci de pământ de flori sintetic amestecat cu cocaină într-un magazin care vindea vase de ceramică din Tunisia. Potrivit unor surse media, drogurile proveneau din Columbia și au fost expediate în România prin Portul Constanța, după ce au făcut o escală în Maroc, iar, pe baza informațiilor furnizate de organele de aplicare a legii, separarea urma să fie efectuată în același laborator clandestin descris anterior. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Raport ONU despre droguri: Consumul intern de cocaină în România e în creștere / Nivel ridicat de colaborare între rețelele criminale  Ultimul raport al Organizației Națiunilor Unite (ONU) privind cocaina, publicat în acest an, arată că în România a crescut consumul acestui drog, mai ales în rândul populației cu venituri mari. Raportul arată că portul Constanța e folosit tot mai des de traficanți, iar una din explicațiile pentru creșterea traficului în România e colaborarea constantă între rețelele de crimă organizată.  Principalele concluziile referitoare la România din raportul ONU: Există dovezi că grupurile criminale străine au folosit porturile ucrainene pentru a evita controalele de aplicare a legii în Europa de Vest. Este probabil ca aceste grupuri să mute aceste activități în alte porturi de la Marea Neagră din România sau Bulgaria. ….Pe țărmul Mării Negre, Bulgaria și România au porturi de containere unde, potrivit unor surse deschise, cocaina ajunge pentru a fi transportată în Europa Centrală și de Vest pe cale terestră sau, ocazional, prin fluviul Dunărea. Acesta din urmă este, de asemenea, folosit pentru contrabanda cu țigări, petrol și migranți, precum și pentru traficul de canabis. În ianuarie 2022, poliția columbiană a confiscat o tonă de cocaină dintr-un transport de piei de bovine cu destinația Bulgaria. …. In 2021, România a înregistrat o creștere semnificativă a capturilor de cocaină, de la 43 kg în 2020 la 875 kg în 2021. Cantități mari au fost raportate și în anii precedenți, inclusiv peste o tonă de cocaină pură în proporție de 90 % dintr-o barcă răsturnată în Delta Dunării, confiscată în 2019. În iulie 2022, a fost descoperit pentru prima dată în România un loc de extracție secundară a cocainei. Potrivit autorităților române de aplicare a legii, situl a fost organizat într-o cabană rurală închiriată de doi cetățeni români și un israelian. Cocaina camuflată în cafea a fost adusă cu un avion de pasageri de doi cetățeni columbieni familiarizați cu procesul de extracție chimică. La fața locului, autoritățile au confiscat 148 de grame de cocaină necristalizată și 5 kg de cafea amestecată cu cocaină. În aceeași lună, forțele de ordine din România au descoperit 610 saci de pământ de flori sintetic amestecat cu cocaină într-un magazin care vindea vase de ceramică din Tunisia. Potrivit unor surse media, drogurile proveneau din Columbia și au fost expediate în România prin Portul Constanța, după ce au făcut o escală în Maroc, iar, pe baza informațiilor furnizate de organele de aplicare a legii, separarea urma să fie efectuată în același laborator clandestin descris anterior. ….” Integral: https://www.g4media.ro
 “De ce să te faci inginer? Merită?  …. Cele mai mari salarii sunt în IT, metalurgie, chimie, auto, energie, în schimb cele mai mici salarii pentru ingineri sunt în industria alimentară sau industria textilă. …. Când vezi cifrele din analiză şi mai ales unde sunt salariile după zece ani de muncă într-un anumit domneiu, îi înţelegi pe cei care termină o facultate tehnică, au o diplomă de inginer, dar apoi preferă să fie agenţi de vânzare în domenii care nu au legătură cu facultatea pe care au terminat-o, unii chiar preferă să se facă şefi şi să câştige repede 2.000-3.000 de euro pe lună, alţii chiar ajung şoferi pe Uber, alţii ajung în marketing. Companiile se plâng de lipsă de ingineri, se plâng de calitatea celor care tocmai au obţinut o diplomă de inginer, se plâng de cunoştinţele pe care nu le au şi de care compania ar avea nevoie. Anul trecut, Mircea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, spunea într-o conferinţă ZF/Liberty că anual universitatea livrează pe piaţă 3.500 de ingineri din toate domeniile, iar companiile vin cu cereri de 25.000 de ingineri. …. Ca să trecem de la 300 de miliarde de euro la un PIB de 600 de miliarde de euro, ne trebuie mai mulţi ingineri. Nu ştiu de unde îi vor găsi companiile, pentru că aceştia nu pot fi înlocuiţi de muncitorii asiatici, dar ştiu că vom avea nevoie de ingineri. Dacă dăm puţini timpul înapoi, companiile, multinaţionalele, marile organizaţii ale investitorilor străini s-au opus ca guvernul să impună în piaţă un salariu minim superior celor care au studii superioare. Cu chiu, cu vai, s-a acceptat un salariu minim superior, dar diferenţa faţă de salariul minim a fost „de o bere”. Pentru că nu se pricep la economie, pentru că nu îi interesează cum va evolua economia României şi mai ales unde trebuie să ajungă, guvernele, indiferent de numele lor şi de cine a fost la Palatul Victoria, nu au avut politici publice care să încurajeze copiii să-şi dorească să termine liceul, să se ducă la o facultate tehnică şi să devină ingineri. ….” Integral: https://www.zf.ro
 “De ce să te faci inginer? Merită?  …. Cele mai mari salarii sunt în IT, metalurgie, chimie, auto, energie, în schimb cele mai mici salarii pentru ingineri sunt în industria alimentară sau industria textilă. …. Când vezi cifrele din analiză şi mai ales unde sunt salariile după zece ani de muncă într-un anumit domneiu, îi înţelegi pe cei care termină o facultate tehnică, au o diplomă de inginer, dar apoi preferă să fie agenţi de vânzare în domenii care nu au legătură cu facultatea pe care au terminat-o, unii chiar preferă să se facă şefi şi să câştige repede 2.000-3.000 de euro pe lună, alţii chiar ajung şoferi pe Uber, alţii ajung în marketing. Companiile se plâng de lipsă de ingineri, se plâng de calitatea celor care tocmai au obţinut o diplomă de inginer, se plâng de cunoştinţele pe care nu le au şi de care compania ar avea nevoie. Anul trecut, Mircea Costoiu, rectorul Politehnicii Bucureşti, spunea într-o conferinţă ZF/Liberty că anual universitatea livrează pe piaţă 3.500 de ingineri din toate domeniile, iar companiile vin cu cereri de 25.000 de ingineri. …. Ca să trecem de la 300 de miliarde de euro la un PIB de 600 de miliarde de euro, ne trebuie mai mulţi ingineri. Nu ştiu de unde îi vor găsi companiile, pentru că aceştia nu pot fi înlocuiţi de muncitorii asiatici, dar ştiu că vom avea nevoie de ingineri. Dacă dăm puţini timpul înapoi, companiile, multinaţionalele, marile organizaţii ale investitorilor străini s-au opus ca guvernul să impună în piaţă un salariu minim superior celor care au studii superioare. Cu chiu, cu vai, s-a acceptat un salariu minim superior, dar diferenţa faţă de salariul minim a fost „de o bere”. Pentru că nu se pricep la economie, pentru că nu îi interesează cum va evolua economia României şi mai ales unde trebuie să ajungă, guvernele, indiferent de numele lor şi de cine a fost la Palatul Victoria, nu au avut politici publice care să încurajeze copiii să-şi dorească să termine liceul, să se ducă la o facultate tehnică şi să devină ingineri. ….” Integral: https://www.zf.ro “Patriarhul a confiscat burgerii de 6.000 euro, că-i trebuie aurul pentru Catedrală Descindere BOR în Cluj, la restaurantul cocalarului care vinde burgeri de 6000 de euro. Se pare că Patriarhul Daniel a văzut pe TikTok postările cu burgerii acoperiți cu foiță de aur și a decis că mai bine îi ia el, ca să-i folosească la decorațiunile interioare din Catedrală. Surse din Cluj spun că în restaurantul burtosului cu fițe ar fi descins Patriarhul în persoană, sosit la Cluj cu avionul său personal și purtând doar pe patrafir mai mult aur decât a văzut Imperiul Habsburgic. El ar fi oprit imediat bucătarii care spurcau aurul divin punându-l peste carne, și asta în postul Sfintei Mării, în loc să-l dea pe loc celui mai apropiat preot. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
“Patriarhul a confiscat burgerii de 6.000 euro, că-i trebuie aurul pentru Catedrală Descindere BOR în Cluj, la restaurantul cocalarului care vinde burgeri de 6000 de euro. Se pare că Patriarhul Daniel a văzut pe TikTok postările cu burgerii acoperiți cu foiță de aur și a decis că mai bine îi ia el, ca să-i folosească la decorațiunile interioare din Catedrală. Surse din Cluj spun că în restaurantul burtosului cu fițe ar fi descins Patriarhul în persoană, sosit la Cluj cu avionul său personal și purtând doar pe patrafir mai mult aur decât a văzut Imperiul Habsburgic. El ar fi oprit imediat bucătarii care spurcau aurul divin punându-l peste carne, și asta în postul Sfintei Mării, în loc să-l dea pe loc celui mai apropiat preot. ….” Integral: https://www.timesnewroman.roInstructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
 ]
 ] 
		
	

“Cum i-a finanțat în secret Guvernul Viktor Orban pe cei care luptau în România pentru autonomia Ținutului Secuiesc. Cei mai mulți bani au ajuns la organizația lui László Tőkés
Consiliul Național al Maghiarilor din Transilvania, condus de László Tőkés, a primit, în 2011, aproximativ un milion de euro de la guvernul din Budapesta, potrivit unor hotărâri desecretizate recent, la solicitarea ziarului maghiar HVG….”
https://www.libertatea.ro/stiri/cum-i-a-finantat-in-secret-guvernul-viktor-orban-pe-cei-care-luptau-in-romania-pentru-autonomia-tinutului-secuiesc-cei-mai-multi-bani-au-ajuns-la-organizatia-lui-laszlo-tokes-4633019
Seara buna
Patriotul Valvov, ăla cu lingourile ascunse, a revenit în țară.
Cu cătușe , cum sta bine unui borfaș.
Cred că majoritatea politicienilor ar merita astfel de ” brățări”.
Da restul ” patrioților” cu condamnări definitive și fugiți in Italia , cand se reîntorc sub escorta in tara ?
Sau se vor aștepta cei 9 ani necesari prescripției condamnării ?
Tara de drept evident. ☹️☹️