Revista Presei – 13 septembrie.”Tăierea banilor pentru spitale, crimă cu premeditare. Cum minte ministrul Rafila despre banii din PNRR”
| 13/09/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 13 septembrie! Vremea va fi în general frumoasã şi cãlduroasã dupã-amiaza în regiunile vestice şi sudice. Cerul va fi variabil la senin, cu unele înnorãri dupã-amiaza şi seara în zona de munte şi în nord-estul teritoriului, unde izolat vor fi averse slabe, posibil însoţite şi de descãrcãri electrice. Temperaturile maxime se vor încadra între 24 şi 33 de gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 7…8 gr în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 18…20 de gr în Dealurile de Vest şi pe litoral. Bucuresti: 33/16 gr.C.
“Europarlamentarul Vlad Gheorghe: Am solicitat azi Comisiei Europene să respingă modificările propuse de guvernul PSD-PNL la PNRR. Este clar că tăieri iresponsabile – minus 740 de milioane de la spitale – pun în pericol cetățenii europeni …. ”Blocăm tăierile din PNRR la Bruxelles! Ciolacu vrea să ia de la spitale, școli și creșe ca să păstreze pensiile speciale, dar n-o să-i meargă. Am solicitat azi Comisiei Europene să respingă modificările propuse de guvernul PSD-PNL la PNRR. Este clar că tăieri iresponsabile – minus 740 de milioane de la spitale – pun în pericol cetățenii europeni, fiind împotriva obiectivelor Uniunii Europene și a scopului Mecanismului de redresare și reziliență. Am amintit Comisiei că îmbunătășirea sistemului de sănătate a fost una dintre prioritățile UE și implicit o prioritate a României în crearea MRR, respectiv alocarea către țara noastră a 30 de miliarde de euro prin acest mecanism. Pregătirea sistemului medical pentru o eventuală criză este una dintre principalele condiții care au stat la baza Mecanismului de redresare și reziliență – cum să tai de la spitale în PNRR? Modificarea guvernului Ciolacu este clar împotriva cererii inițiale și riscă să invalideze tot pachetul de reforme pentru România. Banii europeni trebuie să fie cheltuiți responsabil de către guverne, nu în bătaie de joc și în ciuda nevoilor propriilor cetățeni. Care nu pot fi penalizați de două ori – prin nealocarea sumelor din PNRR pentru reforme, sustenabilitate și reziliență ȘI lăsarea a milioane de români fără asistență medicală. În ce univers se potrivește asta cu scopul Mecanismului de redresare și reziliență? Ce urmează în cazul unei noi crize sanitare, care stat membru din UE va absorbi povara creată de guvernul Ciolacu, trimitem toți pacienții români să se trateze în Austria, în Franța, în Germania? Nu putem permite modificarea PNRR în orice fel, este treaba Comisiei și a celor de la Bruxelles să vegheze că obiectivele asumate prin Mecanismul de redresare și reziliență sunt urmate întocmai de fiecare plan național. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Carmen Uscatu, fondatoare „Dăruiește Viață”: Deși asociația face un spital şi a realizat zeci de alte investiţii în sănătate, nu a fost eligibilă pentru fondurile din PNRR, iar Guvernul vrea să taie fondurile pe care ONG-urile le pot primi de la companii …. ”Deşi Daruieste Viata face un SPITAL, nu a fost eligibilă pentru fondurile PNRR şi pun în oglindă ce zice ministrul Rafila, în contextul în care Ministerul Sănătăţii – România pierde 740 milioane de euro, bani nerambursabili, din fondurile PNRR: «Toleranţă ZERO pentru cei care vor să risipească şi să fraudeze fondurile din PNRR şi din alte programe internaţionale!»”, a scris, luni, Carnem Uscatu, pe pagina de Facebook. Co-fondatoarea Asociaţiei ”Dăruieşte Viaţă” afirmă că ”această «toleranţă zero» arată zilele astea şi Guvernul României, care intenţionează să ducă în Parlament o propunere legislativă care să taie fondurile pe care ONG-urile le pot primi de la companii”. ”Dăruieşte Viaţă face un spital. Şi-l face din banii companiilor, în proporţie de 50%. Un studiu arată că pentru fiecare leu cheltuit de un ONG, statul cheltuie 9 lei. Atât de eficient e acest stat român, care are toleranţă zero faţă de cetăţean. Să nu uităm că Dăruieşte Viaţă nu face doar un spital. A făcut 22 de camere sterile pentru transplant de celule stem la Timişoara, Bucureşti, Cluj. A făcut două laboratoare de diagnostic în profunzime a leucemiilor. A făcut două spitale modulare la Bucureşti şi Piatra Neamţ. A renovat secţii de oncologie la Timişoara, Braşov şi Bucureşti. A ajuns cu echipamente de protecţie în pandemie în 40 de judeţe. A schimbat legi, a iniţiat programe naţionale”, a mai transmis Carmen Uscatu. Aceasta afirmă că organizaţia are nevoie de fiecare donator. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Tăierea banilor pentru spitale, crimă cu premeditare. Cum minte ministrul Rafila despre banii din PNRR Sistemul sanitar din România, unul dintre cele mai proaste din UE, pierde aproape 700 de milioane de euro bani gratis de la UE prin PNRR. E un fapt, chiar guvernul a trimis lista cu proiectele la care a renunțat, iar printre ele se numără 6 spitale tăiate de la finanțare din cauza „riscului ridicat” de nerealizare. E o dramă, e condamnarea a mii de pacienți la chinul plimbării spre alte spitale. În loc să se bată pentru spitalele din subordine, ministrul Alexandru Rafila s-a apărat cu o rafală de minciuni. …. Șase spitale sau secții noi au fost tăiate de guvern din PNRR – Spitalul de boli infecțioase Brașov, spitalul Gerota din București, Secția de Oncologie din Alba Iulia, Spitalul de Obstetrica Ginecologie Buftea, Corp nou Departament Sanatatea mamei si copilului la Spitalul Clinic Judetean de Urgenta Sf. Apostol Andrei Constanta și Constructia de sectii de obstretica si ginecologie, neonatologie, chirurgie, pediatrica si pediatrie Arad. În câteva fraze, ministrul Rafila a înghesuit mai multe minciuni și jumătăți de adevăr cu scopul de a-și salva obrazul politic. Realitatea e că Sănătatea a primit cea mai mare lovitură după ce guvernul a trebuit să renunțe la proiecte în valoare de 2,1 miliarde de euro din PNRR. Lipsit de susținere politică în PSD, cunoscut drept manager incapabil să se bată pentru propriile proiecte, Rafila a făcut din Sănătate cenușăreasa PNRR. Cauzele dezastrului contabilizat în dreptul lui Rafila contează prea puțin pentru cetățeni. Efectele însă sunt catastrofale. Într-o țară în care mamele mor în spitale (cazul Botoșani), nasc pe trotuare (Urziceni) sau rămân cu frâna de bicicletă cusută în picior de chirurg (Urlați), investițiile în spitale sunt critice. E pur și simplu o chestiune de viață și de moarte. Am întrebat mulți români de ce preferă să rămână în străinătate, când salariile în România au mai crescut față de acum 10-20 de ani. Majoritatea mi-au spus că școala și spitalul de acasă sunt principalele cauze pentru care aleg să rămână în străinătate. …. Comisia Europeană nu a spus nici un moment că banii trebuie tăiați de la spitale sau de la sănătate în general. Era decizia guvernului României de unde taie: de la transporturi, de la infrastructură, de la digitalizare, de la împădurire, fotovoltaice, de la muzee sau școli. Așadar, Rafila trebuia să se bată pentru spitalele din subordinea lui, să pledeze pentru cauza sănătății, să țină cu dinții de domeniul lui. … 2. Rafila a spus spitalele se vor face totuși, cu bani de la BEI. ”Aceste spitale vor continua să se facă, dar nu din banii de la PNRR, ci din banii de la Banca Europeană de Investiții (BEI)”, a spus el. De ce e fals? Pentru că banii de la PNRR erau gratis, nerambursabili, în timp ce BEI dă împrumuturi. Cu alte cuvinte, nu mai face spitalele gratis, ci cu bani împrumutați, în condițiile în care România are deja o problemă majoră cu deficitul bugetar și împrumuturile pentru acoperirea acestuia. 3. Rafila a dat de înțeles că odată rezolvată chestiunea împrumuturilor de la BEI, spitalele se vor face ca și în PNRR. E fals, pentru că PNRR avea o constrângere clară de timp: investițiile trebuie terminate până în 2026. E un dead-line care ține în priză guvernele și pune presiune pe ele să livreze la timp. Ei bine, scoaterea celor șase spitale din PNRR garantează practic că ele nu vor fi gata până în 2026. …. 4. Rafila a susținut că ”Ministerul Sănătății nu a pierdut niciun ban, şi-a făcut treaba, a deblocat toate proiectele pe care le-aţi blocat, a reuşit să încheie toate prevederile legate de investiţiile în Sănătate”. E o minciună, pentru că tocmai Ministerul Sănătății a întârziat proiectele din PNRR, după cum a scris G4Media în nenumărate rânduri. E vorba despre definitivarea listei cu spitalele eligibile pentru finanțare din PNRR, întârziată un an de Rafila. 5. Și tot Rafila e cel care a ignorat raportul Băncii Mondiale din 2022, care atrăgea atenția că există „un risc critic” ca România să piardă trei mari proiecte din PNRR din cauza întârzierilor. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“România, a doua cea mai mare piaţă din Europa de Est pentru produse farmaceutice / 3,9 miliarde de euro venituri din domeniul farmaceutic, în România, în 2021 / Cererea online, în creștere cu 34% Sectorul comerţului electronic dedicat produselor farmaceutice înregistrează, la nivel global, o creştere fără precedent, iar Europa de Est confirmă rapid tendinţa, România devenind a doua cea mai mare piaţă din regiune, după Polonia, relevă datele unei analize de specialitate, anunță Agerpres. Astfel, anul trecut, au fost înregistrate 3 miliarde de vizite online pe astfel de platforme, respectiv o creştere de 34% faţă de 2021, conform analizei realizate de Liki24, iar Europa de Est prezintă a cincea cea mai mare creştere la nivel global în 2022 faţă de 2021, după alte zone precum Africa Subsahariană (98%), Asia de Vest (51%), Asia de Sud-Est (49%) şi Asia de Sud (40%). La nivel regional mai extins, în Europa Centrală şi de Est, întregul sector farmaceutic înregistrează o creştere remarcabilă, iar România se află în topul ţărilor cu cea mai puternică dezvoltare a acestui segment. În 2021, România a înregistrat peste 3,9 miliarde de euro venituri din domeniul farmaceutic, devenind a doua cea mai mare piaţă din regiune, după Polonia. Mai mult, evoluţia nu a fost doar una locală, exporturile României de produse farmaceutice crescând constant, până la un total de 989 de milioane de euro în 2022. Această tendinţă ascendentă subliniază potenţialul de extindere rapidă şi pentru comerţul electronic farmaceutic în regiune. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Inspecția Judiciară a „spălat” doi magistrați acuzați că oferă posturi bine plătite și că amenință studenții Inspecția Judiciară a „spălat” doi magistrați, prin clasarea unor sesizări privind fapte grave, fără ca instituția să descopere nereguli în activitatea lor profesională. Este vorba de Bogdan Mateescu, președintele Tribunalului Vâlcea, care a promis un post bine plătit unei funcționare din primăria Băile Govora, și de Alin Sorin Nicolescu, de la instanța supremă, acuzat că a intervenit la superiorii unui polițist pe care-l examina pentru ca studentul să-și ceară scuze la biroul judecătorului de la Înalta Curte. În cazul lui Mateescu, IJ arată că „vă confirmăm că s-a dispus soluția de clasare potrivit art 45 alin 4 din legea 305/2002 privind Consiliului Superior al Magistraturii (CSM)”. …. După ce a devenit președintele Tribunalului Vâlcea fără să fi judecat o zi la tribunal, Bogdan Mateescu a fost înregistrat într-un birou al primăriei în timp ce-i promitea unei funcționare un post mai bine plătit la tribunal, cu condiția să nu mai facă plângeri la adresa tatălui său. Cum împarte judecătorul Mateescu posturi plătite cu 6.000 de lei Astfel, potrivit Antena 3, funcționară a fost abordată în data de 24 martie 2023 de judecătorul Bogdan Mateescu care îi propune să o ajute în carieră vorbindu-i de un post remunerat cu 6.000 de leipe lună. Mai mult, acesta susține că la Tribunalul Vâlcea „nu s-a făcut niciodată inventarul” și că „avem sute milioane lipsă, sute milioane plus. Nu s-a făcut niciodată, de fapt, inventarul”. …. Al doilea judecător exonerat de răspundere disciplinară este Alin Sorin Nicolescu, cel care a făcut parte din completul în care i-a achitat pe torționarii disidentului Gheorghe Ursu. În cazul Nicolescu, sesizarea IJ a fost făcută de președinta ÎCCJ, Alina Corbu. În urmă cu trei săptămâni, un ofițer de poliție îl acuza pe judecătorul Nicolescu că i-a sunat șefii, care l-au pus să-și ceară scuze, personal, la biroul judecătorului de la instanța supremă. Solicitarea a venit după ce judecătorul a sunat la șefia DGA pentru a reclama atitudinea avută de polițist în timpul unui examen de licenţă la care magistratul era supraveghetor. Polițistul susține că judecătorul a încercat să-l intimideze direct, dar și prin șeful Direcției Generale Anticorupție, Liviu Vasilescu. „Sper să înțelegi ceva din ecuația asta pentru că ți-a trecut un glonț pe la ureche”, i-a scris pe telefon Nicolescu polițistului. În urma acestui scandal, Liviu Vasilescu s-a pensionat subit, în timp ce Nicolescu continuă să judece la instanța supremă. Ulterior, în încercarea de a explica massmedia ce a avut cu candidatul, judecătorul a arătat că acesta avea mușchi, tatuaje și un limbaj care l-a deranjat pe magistrat. …..” Integral: https://presshub.ro
“ANALIZĂ Pentru corupția din Portul Constanța, DNA a finalizat un singur caz cu condamnare la închisoare, în ultimii 20 de ani / În alte dosare instanțele au pronunțat achitări sau închisoare cu suspendare Un singur dosar instrumentat de DNA în Portul Constanța a fost finalizat cu condamnarea la închisoare a inculpaților, în toată istoria instituției, după cum rezultă dintr-o documentare realizată de G4Media.ro. În toți acești ani, DNA a trimis în judecată mai mulți inculpați, în alte dosare, dar aceștia fie au fost achitați, fie au primit fie pedepse cu suspendare sau dosarele trenează în instanță. Atenție, documentarea vizează exclusiv infracțiunile comise în Portul Constanța, nu dosarele care vizează municipiul sau județul Constanța. În 2015, fostul vameș și director de port Eugen Bogatu a primit 2 ani și șase luni de închisoare cu executare pentru favorizarea infractorului și trafic de influență într-un dosar cu returnări ilegale de TVA. Odată cu el au mai mers la închisoare alte trei persoane. Altfel, în ultimii 20 de ani, procuorii DNA au descins în mai multe rânduri în port și au instrumentat dosare răsunătoare, dar care în final nu i-au convins pe judecători….. De la ”Flota”, cu 80 de inculpați, între care și Traian Băsescu, la dosarul cunoscut generic ”Portul Constanța”, în care au fost trimiși în judecată 39 de inculpați, între care un senator și șefi din port, marile dosare Anticorupție din Port au fost închise și toți inculpații achitați. Există o singură excepție: cea a directorului Direcţiei Domenii Portuare Eugen Bogatu care a pretins o șpagă de 20 de miliarde de lei vechi. Unul dintre cele mai recente dosare din Port aflate pe rolul instanței, care nu a primit încă o sentință, este cel al stenogramelor din biroul fostului ministru USR Cătălin Drulă, în care doi liberali influenți ar fi încercat să intervină pe lângă ministru ca să îi păstreze în funcție pe șefii Asociației Române de Salvare a Vieților Omenești pe Mare (ARSVOM) și Administrației Fluviale a Dunării de Jos Galați. – 2022. ”Domnule ministru, fac ce vrei tu! Ajută-mă cu ăsta 4 luni. Ține-mi-i patru luni și după aia îți promit că nu mai vin pe la tine pentru ei” ….2022. Acuzații de șpagă pentru deblocarea containerelor cu măști de protecție din China ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Președintele ANI, cel care l-a acuzat pe Nicușor Dan de abuz în serviciu, este fratele unui secretar de stat PSD din Ministerul Agriculturii Florin Ionel Moise, președintele Agenției Naționale de Integritate (ANI), este fratele lui Sorin Moise, secretar de stat în Ministerul Agriculturii, fiind propus în funcție de PSD. Potrivit declarațiilor de avere de anul trecut, cei doi provin din județul Brăila și dețin terenuri agricole în localitatea Tufești. Florin Moise deține 11 hectare de teren agricol în localitatea amintită, în timp ce fratele său, Sorin, are 35 de hectare în aceeași localitate. Fermier de meserie, Sorin Moisă (42 de ani) a fost numit secretar de stat în ministerul Agriculturii în ianuarie 2022 prin decizie a premierului Nicolae Ciucă. El a fost propus de organizația județeană PSD Brăila. La momentul numirii, el conducea Oficiul Județean pentru Finanțarea Investițiilor Rurale. Și averea lui Nicușor Dan e verificată Agenţia Naţională de Integritate (ANI) a anunţat, joi, că a sesizat Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie cu privire la săvârşirea de către primarul general al Capitalei, Nicuşor Dan, a infracţiunilor de abuz în serviciu şi folosirea funcţiei pentru favorizarea unor persoane. De asemenea, ANI îl acuză pe Nicuşor Dan de incompatibilitate şi conflict de interese. Din septembrie 2020, ANI verifică și averea lui Nicușor Dan. La acest dosar au fost conexate plângerile făcute la data de 16 octombrie 2022 de către Alexandru Pânișoară, candidatul Partidului Umanist Social Liberal (PUSL), continuatorului partidului Conservator înființat de Dan Voiculescu, la primăria Sectorului 1. ….In numai patru luni, ANI a verificat plângerile depuse de Pânișoară și a sesizat Parchetul General, în condițiile în care verificările Agenției durează, în cele mai multe cazuri, ani de zile. …. Acuzații de politizare a ANI Joi, liderii opoziției au reacționat la acuzațiile aduse de ANI primarului Capitalei, Nicușor Dan. Președintele USR, Cătălin Drulă a declarat joi, că „statul de drept şchioapătă grav în România” și că acuzațiile ANI sunt încă o dovadă a politizării acestei instituţii”. De partea cealaltă, Ludovic Orban susține că acuzațiile „nu au niciun suport legal şi care îmbracă forma unei adevărate calomnii”. „Cui îi este frică de Nicuşor Dan? Nicuşor Dan este un om extrem de scrupulos în privinţa legalităţii, corectitudinii, moralităţii, integrităţii. ….” Integral: https://presshub.ro
“Organizațiile Bankwatch România și Agent Green sesizează Comisia Europeană: „Sistemul judiciar românesc eșuează în cauzele de mediu” O scrisoare semnată de Agent Green și Bankwatch România Directoratelor pentru Justiție și pentru Mediu din cadrul Comisiei Europene demonstrează cu argumente eșecul instanțelor din România în aplicarea deciziilor în materie de mediu, precum și abuzul de putere al autorităților de reglementare care a dus la situații îngrijorătoare pentru România. …. Cazurile grave de încălcare a autorității lucrului judecat și abuz de putere sesizate:
- Proiectul hidroenergetic de pe râul Taia, în cazul căruia o hotărâre judecătorească definitivă a Curții de Apel Alba Iulia din 2018, ce anula decizia etapei de încadrare și autorizația de mediu pentru proiectul construit într-o arie naturală protejată fără o evaluare a impactului de mediu, a fost ignorată de Agenția pentru Protecția Mediului (APM) Hunedoara, care a emis în 2022 o nouă autorizație de mediu pentru același proiect. Când noua autorizație a fost contestată de cele două organizații semnatare, Tribunalul București a decis că autorizația este legală. Judecătorul în cauză de la Tribunalul București, fost consilier în cadrul secției de urmărire DGPI/ “Doi și-un sfert” a aprobat, de asemenea, cheltuielile avocațiale prohibitive solicitate de promotorul proiectului hidroenergetic, ceea ce limitează astfel accesul ONG-urilor la justiție, un drept garantat prin Convenția de la Aarhus și Legea 86/2000.
- Cazul Agricola Internațional Bacău – Abator. Proiectul este situat în orașul Bacău, în imediata vecinătate a unor case locuite și la 900 de metri de situl Natura 2000 ROSPA0063 Rezervoarele Buhuși-Bacău-Berești. Autorizația de mediu pentru extindere a fost anulată de Curtea de Apel Bacău în 2022, însă Agenția pentru Protecția Mediului Bacău a strecurat lucrările de extindere în actualizarea anuală a autorizației integrate de mediu la începutul anului 2023.
- Proiectul hidroenergetic Bumbesti-Livezeni, cu o capacitate de 65 MW, pe râul Jiu și în Parcul Național Defileul Jiului (ROSCI 0063). Acest proiect a fost autorizat pentru prima dată în 2003, fără o evaluare a impactului asupra mediului, însă lucrările de construcție au continuat și după declararea Parcului Național Defileul Jiului, în 2005. Au fost emise autorizații de construire în 2012 și 2016. Acestea au fost anulate de Curtea de Apel București în 2017, motivația instanței fiind că proiectul nu se poate realiza fără o evaluare a impactului asupra mediului. Or impactul asupra mediului nu mai poate fi estimat pentru un proiect aflat în construcție, conform legii. În 2022, proiectul hidro din Parcul Național Defileul Jiului, alături de alte 8 proiecte hidro în sau aproape de arii protejate, a fost inclus în Anexa Ordonanței de Urgență a Guvernului (nr. 175/2022) prin care se derogă de la obligația de a efectua o evaluare a impactului asupra mediului, în ciuda hotărârii judecătorești ireversibile din 2017.
Activiștii de mediu, cetățenii și experții care monitorizează și raportează aceste probleme sunt supuși la presiuni din partea autorităților române și se confruntă cu intimidări în mass-media, precum și cu sancțiuni financiare la care instanțele de judecată închid ochii. „Într-un stat de drept, ignorarea hotărârilor instanțelor de judecată nu poate fi tolerată, mai ales atunci când vine vorba de agenții de protecție a mediului ale căror decizii mutilează natura. Sesizăm astăzi Comisia Europeană pentru ca aceste instituții să reflecteze asupra obligațiilor lor și să acționeze în conformitate cu legile și deciziile justiției. De asemenea, trebuie să ne amintim pericolul în care se află ecosistemele noastre fragile și cum nu putem combate schimbările climatice secând și mai multe râuri, și nici punând pumnul în gura ONG-urilor sau simplilor cetățeni care contestă astfel de decizii”, declară Ioana Ciută, președinta Bankwatch România. „Derapajele pe care le semnalăm Comisiei denotă inconștiență din partea autorităților române. România are obligația legală de a renatura sute de kilometri de cursuri de apă, nu să le betoneze. ….” Integral: https://investigatoria.ro
“România – în urma mediei OCDE la mai toți indicatorii-cheie, de la salariile profesorilor și timpul petrecut în școală la studiile tinerilor și rata de înscriere în învățământul preșcolar …. Este prima dată când România, în calitate de țară candidată să adere la OCDE, participă cu date la această analiză a organizației internaționale, analiză care anul acesta pune accentul pe învățământul vocațional. Potrivit capitolului din raport dedicat situației din România, cifrele învățământului românesc sunt în urma celor medii la nivel OCDE începând cu procentul tinerilor cu studii superioare și terminând cu bugetul per student sau bugetul total alocat educației. Și aceasta, în condițiile în care, la unii indicatori precum cel referitor la buget, sunt luate în calcul date mai vechi, dar mai bune decât cele actuale, iar la altele nu apare cu informații de referință din partea României. …. Principali indicatori-cheie prezentați în raportul OCDE “Education at a Glance 2023” – România vs. media OCDE Numărul tinerilor (25-34 de ani) cu studii superioare: România – 21% dintre bărbați și 28% dintre femei, adică aproximativ jumătate din nivelul mediu OCDE (41% dintre bărbați, 54% dintre femei) …. Rata NEET (tineri neîncadrați în sistemul de educație sau care muncesc) – 18-24 de ani este superioară mediei OCDE – cu câteva puncte procentuale în cazul bărbaților și cu mai bine de 10 puncte în cazul femeilor (România – 2022: 17,8% bărbați, 26,4% femei / OCDE – 2022: 14% bărbați, 15,5% femei) …. Rata de înscriere a copiilor de 3 ani în învățământul timpuriu / preșcolar este cu aproape 10 puncte procentuale mai mică în România decât media OCDE – 64% față de 73%. Pentru liceeni, rata de înscriere în școală nu poate fi comparată pentru că nu sunt înregistrate date pentru România (aferent anului 2021). România nu a transmis nici date pentru rata de finalizare a învățământului secundar În România, cheltuielile per elev alocate instituțiilor de învățământ, folosind paritatea puterii de cumpărare, sunt considerabil mai mici decât media OCDE – de la 8.188 dolari în școala primară (10.658 dolari medie OCDE) la 9.602 dolari în învățământul terțiar (față de 18.105 dolari media OCDE). ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“Năravuri vechi la timpuri noi. Politicieni și afaceriști s-au pictat printre sfinți și voievozi Mozaicuri și picturi murale în biserici, statui, tablouri de mari dimensiuni cu personaje istorice, biografii romanțate sau filme documentare sunt câteva forme de preamărire puse în practică de diverși politicieni sau afaceriști care și-au cumpărat „nemurirea” cu precădere din bani publici. Pe 1 septembrie, Cinema Victoria din Pitești anunța premiera filmului omagial închinat fostului șef al Consiliului Județean (CJ) Argeș, Constantin Nicolescu, decedat în iunie 2023. În trailerul documentarului se spune că Nicolescu a format zeci de primari, iar filmul prezintă mărturiile adunate de la mai mulți membri ai PSD, partid din care făcea parte Nicolescu, dar și de la oameni de afaceri care îl omagiază pe fostul lider PSD. Titlul filmului, grafiat cu multe majuscule și puncte de suspensie, „PREȘEDINTELE – despre tine şi ei, despre mine şi ceilalţi, despre el şi noi, bine şi rău… despre … OMENIE”, aduce în față faptele bune care ar demonta condamnarea de nouă ani și jumătate pentru fapte de corupție și fraudare de fonduri europene pe care Constantin Nicolescu a ispășit-o parțial la închisoarea din Colibași. În 2010, la începutul anchetei DNA, conducerea de la centru a PSD a ieșit la protest pentru a-l susține pe Nicolescu, considerat victimă politică. Au fost prezenți Victor Ponta, Adrian Năstase, Titus Corlățean, Viorel Hrebenciuc. Printre politicienii din fieful fostului baron de Argeș se numără și Simona Bucura-Oprescu, numită recent ministru al Muncii. Însă cazul Nicolescu, politician omagiat indiferent de problemele sale cu legea, nu este nici pe departe singular. În chip de fanarioți În 2023, secretarul general al PSD, Paul Stănescu, sare în apărarea lui Ion Doldurea, primarul din Caracal, aflat într-o situație delicată după ce afacerile cu GPL ale familiei au produs dezastrul cu victime de la Crevedia. „Doldurea e unul dintre cei mai buni primari. Eu l-am rugat să candideze”, a declarat presei Stănescu. Pentru că afacerile erau în creștere astronomică, ceea ce i-a permis să fie unul din marii donatori în contul PSD, primarul caracălean și-a imortalizat familia într-o pictură supradimensionată în care membrii ei sunt identificați ca descendenți din Basarabi și Brâncoveni. …. Iosif Constantin Drăgan și eternitatea vremelnică Imortalizarea în contexte megalomane este un simptom mai vechi al edililor, al șefilor mai mari și mai mici sau al unor afaceriști, după ce fenomenul „baronilor locali” a luat amploare în România, la 10-15 ani după Revoluție. ….Dar tonul l-a dat în anii ’90 magnatul Iosif Constantin Drăgan, revenit din Italia după Revoluție, membru de onoare al Vetrei Românești și simpatizant al Gărzii de Fier. Decedat la 91 de ani, Drăgan are în Lugoj o piață cu numele său, o statuie în fața universității pe care a fondat-o, botezând-o cu numele său, precum și un mozaic de „ctitor” la biserica ortodoxă cu două turnuri din Lugoj….. Mozaicul destinat să îl eternizeze pe Drăgan a fost plasat în pronaos în 1994, pe locul ctitorului real din anii fondării bisericii (1759-1766), obercneazul Gavril Gurean, care a fost evacuat în spatele ușilor. Tot fără autorizații. ….. Adriana Buzilă, istoric de artă specializat în arta bisericească a Banatului, crede că acestea sunt „un kitsch care nu a respectat tradiția ortodoxă cu privire la tablourile votive”, în timp ce portretizarea falsului ctitor este „un abuz”. ….Eternizarea a fost obținută ușor de la ierarhii ortodocși, deși I.C. Drăgan era de confesiune greco-catolică. De altfel, înmormântarea vegheată cu strictețe în 2008 de tânăra soție Veronica s-a oficiat în rit greco-catolic la Catedrala Coborârea Sfântului Spirit, nu în biserica „ctitorită” de Drăgan. …. Vrednici sunt Primari și parlamentari în viață cuprinși de evlavie se pot vedea și azi pe pereții unor lăcașuri de cult, cu îngăduința ierarhilor bisericii ortodoxe, care invocă tradiția de a-i așeza pe sponsori pe loc de ctitor. Fostul primar al Bârladului, Constantin Constantinescu, este reprezentat într-un lăcaș de cult din oraș susținând o biserică în miniatură, imagine tipică de ctitor în iconografia ortodoxă. ….George „Gigi” Becali, patronul clubului de fotbal FCSB, ocupă un loc special în atlas cu mai multe imagini pictate pe zidurile unor biserici, singur, cu familia sau cu înalte fețe bisericești. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Guvernul va înlocui bonurile de masă cu bonuri de pariuri, ca să nu mai dea românii banii pe prostii …. „Vor fi emise niște carduri care pot fi folosite doar la păcănele, casinouri online, pariuri dar chiar și la loto-prono. În felul acesta vom evita scandalurile inutile din fiecare gospodărie în care unul din soți a dat banii de întreținere sau cei de mâncare pe păcănele”, spun reprezentanții guvernului. Valoarea bonului de pariuri va fi egală cu cea a unuia de masă și angajații vor putea alege între cele două. Evident, de aceste bonuri vor beneficia doar românii cu carte de muncă. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Tembelismul Ministerului Educației: Nu contează copilul, contează norma profesorului (Video)
….Și nu este un tembelism pe persoană fizică, al emitentului, dl secretar de stat Sorin Ion, ci tembelismul unui întreg minister, de sus până jos și chiar dincolo de el, al unei clase politice.
Scriam luni că un elev de clasa a VII-a, cu 31 de ore de curs/săptămână, plus minimum 2 ore alocate zilnic temelor, 10/săptămână, depășește cele 40 de ore cât reprezintă norma întreagă săptămânală a unui angajat ….După o introducere istorică destul de buruienoasă, dl Ion a emis senin nucleara (min 15.11 înregistrare): reducerea numărului de ore “duce în următorul minut la disponibilizare de personal destul de importantă în sistem. Iar asta e o problemă pe care nu și-o poate asuma Ministerul Educației singur…..Adică, ne spune senin dl sds Sorin Ion, legea care proteja sănătatea copiilor, nu un moft, nu a fost aplicată ca să nu fie afectate normele profesorilor.
Ne spune senin dl secretar de stat, în România educată, școala nu este pentru copii, este pentru interesele adulților împotriva interesului copiilor. Este pentru profesorii care trebuie, indiferent dacă predau ceva util sau nu, să ia o leafă, iar pentru că profesorii au drept de vot, politicienii nu își asumă costul electoral al respectării interesului elevilor…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/tembelismul-ministerului-educatiei-nu-conteaza-copilul-conteaza-norma-profesorului-video