Revista Presei – 13 septembrie.„Statistica publică creșteri salariale de două cifre, mult peste inflație, dar jumătate dintre români se plâng că trăiesc mai rău. Care e explicația?”
| 13/09/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
“Statistica publică creșteri salariale de două cifre, mult peste inflație, dar jumătate dintre români se plâng că trăiesc mai rău. Care e explicația? Conform datelor transmise joi de Statistică, salariile în România au crescut cu aproape 15% între iulie 2023-iulie 2024, inflația fiind în aceeași perioadă de 5.4%. Cele mai mari creșteri le-au avut cei din domeniul fabricării produselor de cocserie şi a celor obţinute din prelucrarea ţiţeiului: 38%. Cu toate acestea, jumătate dintre respondenții unui sondaj IRES spun că trăiesc mai rău decât acum 10 ani. Datele publicate joi de Statistică mai arată și că în 5 domenii din economie salariații au pierdut din puterea de cumpărare: transporturi pe apă, extracţia cărbunelui, activităţi de editare, silvicultură şi exploatare forestieră, agricultură, alte activităţi extractive și cei din domeniul cercetare-dezvoltare. Pentru angajații din aceste sectoare salariile au crescut mai încet decât inflația. …. „Trăim o perioadă care începe din 1971, pe care am denumit-o perioada moralității consumeriste, cu tot ce înseamnă consumerismul și cu politici monetare și fiscale care vin și dau satisfacție aceste moralități consumeriste. Care în esență înseamnă traiul pe datorie, întinsul mai mult decât îți este plapuma ș.a.m.d. Acum 40-50 de ani inginerii făceau lucruri care să dureze o viață de om- mobila ți-o luai pentru toată viața. Mașina ți-o luai pentru 20 de ani. Calculatorul ți-l luai pentru 15 ani, nu ca acuma când ți se strică mașina, pentru că așa e proiectată: să se strice după 5 ani. Calculatorul trebuie să ți-l schimbi după un an, că nu știu ce nu are față de alea noi. Și tot așa…”, spune într-o discuție cu HotNews economistul șef al BNR, Valentin Lazea. Vox scrie despre cum cultul consumerismului a inaugurat o eră a produselor prost făcute. Oamenii se simt frustrați de prețurile care continuă să crească (chiar dacă mai lent, semn al unei inflații în scădere) și de faptul că plătim tot mai mult pentru lucruri tot mai proaste sau mai puține cantitativ (vezi aici un text despre fenomenul de shrinkflation). Și nu doar prețurile din magazine ne fac viața îngrozitoare. Cei care au de plătit rate la bănci știu la ce mă refer. …..” Integral: https://hotnews.ro/
“Cele mai mari schimbări făcute de români din cauza creșterii prețurilor la alimente Deși sunt mai mari ca anul trecut, prețurile își temperează ritmul de creștere. Potrivit INS, rata anuală a inflației a scăzut în august la 5,1%. ….De la „nicio masă fără pâine”, am ajuns la câteva felii. În 2018 un român mânca, într-un an, peste 96 de kilograme de pâine. ….Schimbarea este în legătură cu directă cu prețul. În condițiile în care franzela de un leu a ajuns să coste la un moment dat trei. Așadar să nu ne miram că într-un an a crescut consumul de legume cu trei kilograme de persoană. În general oamenii au luat cartofi, ceapă și morcovi pentru că aceste legume sunt baza tocănițelor și ciorbelor. Care se bat pentru podium cu fructele exotice. Mult mai ieftine decât fructele de sezon, de exemplu, care se găsesc acum în piețe – 8 lei kilogramul de prune, 13 – cel de struguri și 6, 7 lei cel de mere sau de pere. Per total, consumul de fructe a crescut cu două kilograme de om, anul trecut. Am băut, însă, mai puțin lapte. O ușoară scădere este și la brânzeturi care au fost tot mai scumpe. Anul trecut am mâncat, de om, 19 kilograme. …. La capitolul alimente, cartofii sunt cei mai scumpi. Prețurile au crescut cu peste 18%, față de vara trecută și asta în condițiile în care un român consumă, în medie, 3 kilograme de cartofi lunar. Oamenii plătesc mai mult și pentru carnea de vită, cea de porc sau pentru brânzeturi. Și cafeaua e mai scumpă cu aproape 4%. Sunt însă și câteva ieftiniri, în special, la făină și mălai, iar la fel se întâmplă și în cazul untului, care este mai ieftin cu puțin peste 12 procente. Oamenii dau mai mult și pentru serviciile de poștă și curierat, biletele de avion sunt mai scumpe cu peste 22%, iar mesele în oraș cu 10 procente. La categoria produse nealimentare, detergenții conduc în topul scumpirilor, urmați de medicamente, încălțăminte și îmbrăcăminte. ….” Integral: https://stirileprotv.ro/
“Consiliul Investitorilor Străini din România: În mai puțin de un an, Guvernul României a trecut de la măsuri excesive de sancționare la măsuri excesive de clemență Amnistia fiscală poate avea anumite beneficii pe termen scurt în ceea ce privește colectarea, dar pe termen mediu și lung aceasta descurajează conformarea voluntară și aduce incertitudini pentru contribuabilii bun-platnici, transmite Consiliul Investitorilor Străini (FIC). Asociația consideră că nerespectarea termenelor de consultare publică în cadrul procesului legislativ este un semnal negativ, care crește gradul de incertitudine pentru viitorul investițiilor din România. …. FIC reiterează nevoia setării unor principii și direcții pe termen mediu-lung care să asigure o coerență a politicii fiscale, care să încurajeze conformarea voluntară și să susțină conduita diligentă și transparentă a contribuabililor bun-platnici față de obligațiile la bugetul de stat. Reprezentanții investitorilor străini amintesc că Guvernul României a apelat în ultimii ani de mai multe ori la amnistii fiscale, generale sau specifice, cu scopul declarat de a crește veniturile bugetare. Aceste măsuri nu au avut o evaluare clară, nu s-au publicat studii cu privire la situația bugetară de la momentul respectiv, dar nici rapoarte cu impactul din trecut al acestui tip de măsură asupra procesului de colectare a creanțelor bugetare. ….” Integral: https://economedia.ro/
“Raport ECA: Banii din PNRR-uri ajung foarte greu în economia reală Doar o treime din fondurile alocate prin Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă au fost utilizate de statele europene până la finalul anului 2023 • Din suma respectivă, doar 50% au intrat în conturile beneficiarilor finali • Experţii ECA susţin că există un risc ridicat ca, în cazul multor firme, proiectele finanţate prin MRR să nu fie finalizate conform planificării • România, sub media europeană de 19% privind îndeplinirea reformelor prevăzute în PNRR …. “De fapt, aproape jumătate din fondurile din MRR plătite celor 15 state membre care au furnizat informaţiile necesare nu ajunseseră încă la destinatarii finali”, arată experţii ECA, care au mai identificat o problemă: aproape toate statele membre au depus cu întârziere cererile de plată către Comisia Europeană. Potrivit auditorilor ECA, întârzierea depunerii cererilor a fost motivată de autorităţile centrale din statele membre prin prisma inflaţiei sau deficitelor de aprovizionare, prin incertitudinile privind normele legate de mediu şi prin capacitatea administrativă insuficientă. …. Investiţii anulate de autorităţile de la Bucureşti În ceea ce priveşte ţara noastră, Comisia Europeană ne-a aprobat până acum doar două cereri de plată, a treia cerere fiind încă în confirmări cu experţii de la Bruxelles, prin prisma neîndeplinirii unor jaloane şi ţinte. Mai mult, din raport reiese că, deşi a treia cerere de plată ar fiu trebuit depusă până la finalul primului trimsetru din 2023, ea a fost înaintată la finalul anului trecut, mai precis în 15 decembrie, iar cererea numărul 4, care ar fi trebuit depusă la finalul trimestrului III al anului 2023, nu a fost înaintată nici până acum către Comisia Europeană. Aceste întârzieri la plată sunt reflectate şi în sumele primite de ţara noastră pe PNRR, unde până acum ne-a fost plătit de Executivul comunitar doar 21% din cele 28,5 miliarde euro alocaţi iniţial, procent care este cu mult sub media UE, de 37%. Mai mult, nici la situaţia îndeplinirii jaloanelor şi ţintelor de reformă asumate nu stăm bine, având un procent de 14%, faţă de 19% media Uniunii Europene la finalul anului trecut. ….” Integral: https://www.bursa.ro/
“Radu Burnete, Confederaţia Patronală Concordia: Salariul minim pe economie din România a avut cea mai rapidă creştere din UE în ultimii 14 ani. Acest ritm nu mai este sustenabil, fără investiţii şi reforme care să ducă la creşteri la fel de accelerate de productivitate …. Principalele concluzii ale studiului:
- Creşterea rapidă a salariului minim din ultimii ani a fost cu mult peste rata de creştere a inflaţiei, cât şi peste rata cumulată de creştere a productivităţii muncii cu inflaţia. În iulie 2024, salariul minim a crescut cu peste 23% faţă de aceeaşi perioadă a anului trecut.
- În 2023, salariul minim în România a reprezentat 40% din salariul mediu brut, doar sub nivelul din Polonia (43%), şi 55% din salariul median brut, peste nivelul din toate celelalte ţări12 (Fig. 2a). Această performanţă se explică prin faptul că mult mai mulţi salariaţi sunt sub incidenţa salariului minim decât în celelalte ţări din regiune. În 2022, din totalul salariaţilor cu program complet de lucru, 36% primeau salariul minim, dublul faţă de ţările din regiune şi chiar mai ridicat faţă de media UE
- România are cea mai mare povară fiscal pe salariul minim dintre toate ţările Europene. În 2022, rata de taxare (impozit pe venit plus contribuţii sociale) a variat între 6% în Spania şi 40% în România. Unele ţări nu au aplicat impozit pe venit (Croaţia, Cehia, Grecia, Malta, Portugalia, Spania), în timp ce în altele rata a fost mică – 1% în Letonia şi 2% în Olanda. Salariaţii din toate ţările au plătit contribuţii sociale, dar acestea au variat de la 1,42% în Belgia, la 35% în România. În Franţa, Germania, Luxemburg, Malta şi Olanda angajaţii cu salariu minim au dispus de beneficii sociale, ducând la un venit discreţionar mai mare decât salariul net. Luând şi aceste beneficii în calcul, angajaţii din Belgia, Estonia, Franţa, Irlanda, Malta, Olanda şi Spania au reţinut 90% sau mai mult din salariul minim brut în 2022. Angajaţii din România s-au plasat la cealaltă extremă, rămânând cu doar 60% din salariul minim brut, urmaţi de cei din Ungaria cu 66%.
- Din punct de vedere al puterii de cumpărare la paritatea standard (PPS), salariul minim net în România se află abia pe a treia poziţie din urmă, datorită impozitării relativ crescute, în raport cu celelalte state din UE.
- România are una dintre cele mai scăzute rate de participare la forţa de muncă a oamenilor apţi din UE, de 68.7%, faţă de media europeană de 75.3%. …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Ar trebui să o regretăm pe Elena Ceauşescu. Tranzacţie gigant în chimia europeană de 16 miliarde de dolari. În România singurul domeniu la care ne pricepem sunt imobiliarele (construite cu materiale chimice importate) ….Am mai scris despre de insemna chimia înainte de 1989 in Romania. 72 de combinate (mai bune decât multe altele din lume), un sistem performant de învăţământ (12 şcoli profesionale, 23 licee, 17 facultăţi şi 10 institute de cercetare), un sector care aducea venituri de circa 35 miliarde Euro, aproape 20% din producţia industrială de atunci. …. Am scris şi unde suntem azi, în 2024: dacă a mai rămas un sfert din capacităţile de producţie şi din cele din învăţământ, iar domeniul aduce la buget venituri de doar 3 miliarde Euro şi aproape jumătate din deficitul balanţei comerciale a României. Chimia era în anii 1970-1990, aşa cum este IT-ul astăzi, „copilul teribil” al economiei mondiale, era perioada în care ţările se băteau pentru a prelucra materiile prime şi a le transforma în produse finite scumpe, cu valoare adaugată. România avea o oarecare supremaţie pentru că atunci chimia era patronata de Elena Ceausescu, avea protecţie şi reprezentare politică la nivel guvernamental, aşa cum are IT-ul astăzi. Fabricile din Codlea, Făgăraş, Târnăveni, Slobozia, Dej, Baia-Mare, Victoria, Copşa Mica, Cluj-Napoca, etc., altă dată fala producţiei chimice din Europa, zac acum parţial sau total închise pentru că guvernanţii, la fel ca guvernantii din UE, înghiţind povestea cu mediul, poluarea şi industria verde, au căzut în capcană şi au lăsat chimia în cădere liberă. In locul combinatelor chimice din Romania au aparut malluri, cartiere de locuinte si cladiri de birouri. La imobiliare suntem buni, toti ne pricepem la ele. Chimia este o industrie care se estimează sa ajungă în 2030 la o cifra de afaceri de 7 trilioane de dolari. Pentru comparaţie, serviciile de IT vor atinge circa 1,8 trilioane în 2028 iar industria AI va trece de 2,5 trilioane in 2032. Titlul este oarecum înşelător, nu o regretăm pe Elena Ceauşescu, regretăm geniul inginerilor din spatele industriei chimice din anii 1970-1980 – mai ştie cineva cine sunt aceştia, cine a avut viziunea de a duce chimia la rang de industrie strategică, de a crea sistemul de învăţământ din chimie, de a construi combinatele chimice şi petrochimice şi de a exporta în toata lumea? …..” Integral: https://www.zf.ro/
“Nicuşor Dan: L-am invitat şi eu pe Ciolacu pe unul din zecile de şantiere ilegale L-am invitat şi eu pe Marcel Ciolacu, împreună cu subordonaţii săi care refuză să îşi îndeplinească atribuţiile, marţi la ora 13 la unul din zecile de mari şantiere ilegale din Bucureşti, afirmă Nicuşor Dan, ca răspuns la invitaţia premierului Ciolacu la o discuţie pe tema traficului din Bucureşti. .…El precizeazxă că i-a invitat şi pe subordonaţii premierului, Prefectul şi şefa Inspectoratului de Stat în Construcţii, care „refuză să îşi îndeplinească atribuţiile”. „Nu putem să lăsăm mafia imobiliară să facă politica instituţiilor statului în materie de urbanism şi apoi să ne mirăm că e trafic în Bucureşti”, încheie Nicuşor Dan. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro/
“O primărie își ia 35 de mașini electrice de 800.000 €. Cu Dacia sau alt model „ieftin” era rușine ….Parcul auto al Primăriei Galaţi va fi dotat cu 35 de maşini electrice în valoare de peste 4 milioane lei, adică de peste 800.000 €, prin Programul privind reducerea emisiilor de gaze cu efect de seră în transporturi, s-au lăudat municipalitatea și edilul, pe Facebook. …. Administraţia Fondului pentru Mediu a aprobat marţi, 3 septembrie 2024, o nouă cerere de finanţare depusă de către Primăria Galaţi pentru încă un lot de 20 de maşini electrice (20 de ecotichete în valoare de 2,4 milioane de lei), după ce municipalitatea a obţinut deja finanţare pentru un prim lot de 15 astfel de maşini (15 ecotichete în valoare de 1,8 milioane de lei). Primele trei maşini electrice din primul lot au ajuns de curând la Primăria Galaţi, informează Agerpres. ….Întrebarea este de ce Primăria Galați a optat pentru Renault Megane E-Tech, care are un preț de listă, de bază, de 34.000 € (TVA inclusă, fără ecotichet), când putea opta pentru mașini electrice și cu peste 50% mai ieftine, pentru a fi utilizate de serviciile municipalităţii şi de unităţile din subordine. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“Un sfert dintre copiii și tinerii României nu sunt la școală. La țară, un copil din trei a abandonat școala 700.000 dintre copiii și tinerii din România care au între 3 și 23 de ani nu sunt în cataloagele niciunei grădinițe, școli, vreunui liceu sau facultăți. Asta înseamnă că un sfert dintre ei nu urmează nicio formă de învățământ din țară. Niciun oficial nu știe unde sunt și ce fac ei. Statul a început un plan de reducere a abandonului școlar, dar efectele nu sunt deocamdată vizibile. România deține recordul negativ la abandon școlar între cele 27 de țări din Uniunea Europeană. A început acum peste 20 de ani și a tot crescut după valurile de plecări la muncă, în afara țării, ale părinților, în preajma anului 2007. Printre cele mai mai des întâlnite cauze ale abandonului școlar sunt sărăcia și faptul că părinții nu-și îndrumă copiii către școală. …. Conform Eurostat – statistica Uniunii Europene, abandonul școlar timpuriu din România era în 2023 de 16,6%. Definiția abandonului școlar în viziunea UE este renunțarea la studiile obligatorii și nereluarea lor de către tinerii cu vârste între 18 și 24 de ani. Însă datele Ministerului Educației arată că situația este chiar mai gravă: În raportul privind starea învățământului preuniversitar în anul școlar 2022-2023, Ministerul Educației scrie că „rata brută de cuprindere școlară în toate nivelurile de învățământ (de la învățământul preșcolar la cel superior), ca raport din populația în vârstă de 3-23 de ani, a fost de 76%, valoare mai mică în raport cu anul școlar anterior”. Cu alte cuvinte, aproape un sfert dintre copiii și tinerii din România care ar fi trebui să meargă la școală erau în afara sistemului educațional. Tot în documentul Ministerului Educației scrie că în anul școlar 2022-2023, numărul de elevi din învățământul preuniversitar a fost de aproape trei milioane (2.891.700), în scădere ușoară față de anul școlar anterior. …. Ministerul Educației știe, după cum arată în rapoartele întocmite, că numai într-un an școlar, 2021-2022, peste 18.000 de copii au părăsit ciclul primar sau gimnazial. De departe, abandonul școlar cel mai mare e în mediul rural. Un sfert dintre tinerii de aici au abandonat școala. ….” Integral: https://romania.europalibera.org/
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/09/gaz-1.jpg?resize=163%2C92&ssl=1)
“Câte miliarde de euro plătește Uniunea Europeană pentru gazul rusesc, în fiecare an. Sancțiunile, un foc de paie Uniunea Europeană se laudă că a scăzut importurile de gaz rusesc la ”doar” 18%, de la 45%, fără a preciza că acei 18% înseamnă zeci de miliarde de euro în conturile Moscovei. …. În cifre reale, conform Bruegel, în primul an după invadarea Ucrainei de către Rusia la 24 februarie 2022, Uniunea Europeană a plătit Rusiei puțin sub 140 de miliarde de euro pentru combustibili fosili, inclusiv 83 de miliarde de euro pentru petrol și 53 de miliarde de euro pentru gaze naturale, în timp ce alte 3 miliarde de euro au fost cheltuite pe cărbune. Acum, după mult scandal și boicotare a produselor rusești, Moscova a primit ”decât” 53 de miliarde euro pentru țiței, 30 de miliarde euro pentru produse petroliere rafinate și 41 de miliarde euro pentru importurile prin conducte și 12 miliarde EUR pentru gaze naturale lichefiate (GNL). …. Așadar, ponderea gazului rusesc în importuri a scăzut de la 45% în 2021 la 18%, în timp ce Norvegia și SUA au devenit noii parteneri de încredere care trebuie să suplinească lipsa gazelor rusești. Experții spun că este imposibil ca Europa să nu mai importe nici măcar un metru cub de gaz rusesc. …”Emisiile de gaze cu efect de seră ale UE au scăzut cu 32,5% din 1990 până în 2022, în timp ce economia UE a crescut cu aproximativ 67% în aceeași perioadă”, se mai arată în raport. Faptul că Uniunea Europeană doar se joacă de-a sancțiunile cu Rusia, în timp ce plătește bani grei pentru importuri, a fost sancționat recent de Ucraina. … Integral: https://www.fanatik.ro/
“Breaking! Sorin Ovidiu Vântu a anunțat candidatura lui Mircea Geoană la președinția României .….”A venit momentul să-l aducem înapoi pe Mircea, omul viitorului din trecut”, a declarat Vântu. Cu aceeași ocazie, Sorin Ovidiu Vântu a lansat și o platformă proprie de strângere de fonduri pentru campania prezidențială a bunului său prieten Geoană, cu promisiunea că deponenții vor primi de patru ori mai mult decât depun, imediat după ce Geoană va fi ales președinte. ”Este în interesul dumneavoastră să aduceți câți mai mulți deponenți în sistem și să-i transformați în votanți. Nu vreau să spun că e o schemă piramidală, dar în vârf trebuie să fie Geoană și de acolo în jos vor începe să curgă banii pentru toată lumea”, a promis Vântu. …. De data asta, spune Vântu, lucrurile stau altfel, pentru că Geoană vine cu know-how de la NATO. ”În primul rând vom promite în campanie ca toți românii să primească arme, ca să fie certurile în trafic mai scurte”. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://flip.it/-DxKBq
Tradator in slujba orcilor.
Asteptam si otrepele romanesti cu propuneri similare.
https://www.g4media.ro/analiza-kelemen-hunor-prins-in-menghina-budapesta-bucuresti-ce-ne-spune-candidatura-lui-la-prezidentiale-despre-grupurile-de-forta-din-udmr-si-relatia-cu-viktor-orban.html
Ce atata analiza? Orcul transilvan executa ordin de la orcul horthyst budapestan care executa orice ordin primeste de la fucking terrorist.
“Mircea Geoană, ridiculizat de un fost consilier prezidențial: „De asta stagnează și chiar scade în sondaje”
….Electoratul începe să-și aducă aminte de „vechiul Geoană”, susține fostul consilier prezidențial.„Acum, însă presa, a început să își aducă aminte. Afaceri suspecte, ‘flacăra violet’, scandaluri prin PSD etc. Dar marea sa problemă este chiar el. Când deschide gura, îți vine să fugi. ‘Să îi dea Dumnezeu sănătate Regelui Mihai!’. Really?”, a mai precizat Avramescu…..”
https://ziare.com/mircea-geoana/alegeri-prezidentiale-sondaje-1893697
“O veste proastă pentru Kiev: JD Vance tocmai a prezentat planul de pace al lui Trump pentru războiul din Ucraina
„Fortificații puternice”, idei noi și vechi, cum arată strategia arătată de „vicepreședintele” lui Donald Trump, în numele acestuia?
Senatorul JD Vance, omul ales de Donald Trump pentru funcția de vicepreședinte al SUA, a prezentat o posibilă strategie a administrației Trump pentru încheierea războiului din Ucraina, afirmând că planul ar putea include stabilirea unei „zone demilitarizate” pe teritoriul ucrainean ocupat în prezent de Rusia…..”
https://hotnews.ro/jd-vance-tocmai-a-prezentat-planul-de-pace-al-lui-trump-pentru-razboiul-din-ucraina-iar-strategia-ofera-o-veste-foarte-proasta-kievului-1790091