Revista Presei – 13 noiembrie.”CNPP: 10.441 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu în octombrie 2023. Pensia medie de serviciu a magistraților a fost de 21.980 de lei”
| 13/11/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 noiembrie! Cerul va fi variabil în regiunile sudice, dar şi cu înnorări şi ploi slabe – ziua în nord, nord-est şi parţial în centru. În Carpaţii Orientali va mai ninge. Vor mai fi intensificări ale vântului în cea mai mare parte a teritoriului, local cu viteze în zonele joase de 50…65 km/h, dar şi la munte, cu rafale de peste 70…80 km/h. Temperaturile maxime vor fi între 4-6 gr în depresiuni şi 14 gr în sud, iar cele minime vor fi între -5 şi 3 gr. Bucuresti: 14/3 gr.C.
“Impactul negativ al noilor taxe asupra inflației: 0,9 puncte procentuale în primul trimestru / Mugur Isărescu: Cea mai proastă combinație e să te duci cu rata de politică monetară în jos, constați că inflația nu scade și apoi să o crești din nou Am ajuns pe locul 2 ca inflație: singura țară care are o variație anuală, deci un indice IAPC mai mare decât noi este Ungaria, a declarat Mugur Isărescu, Guvernatorul BNR. „Păi, principalul factor este ceea ce caracterizează România, comparativ cu celelalte țări: un deficit fiscal mai mare. O poziție fiscal-bugetară mult mai vulnerabilă. Încă nu a intrat în efect, ca să zic așa, impactul nu a aparut încă al măsurilor pentru a reduce deficitul bugetar”, a spus Isărescu. Practic, el face referire la Legea noilor taxe (296/2023). Alte declarații:
- Vedem o temperare a creșterii economice în trimestrul III. Probabil că va continua și în trimestrul IV. Deocamdată nu vedem semnele unei recesiuni, dar această temperare a creșterii este evidentă. Ceea ce am încercat, să dăm inflația în jos, fără să creăm recesiune este o treabă grea.
- Cursul de schimb ne-a ajutat în 2021 și 2022 și în jumătatea acestui an, dar prima de risc a României este în continuare cea mai mare. Cine este factorul principal? Situația deficitelor gemene: fiscal și de cont curent. Rămân încă mari. E o problemă greu de dat în jos.
- Sunt incertitudini în privința prețului petrolului.
- 7,5% inflație prognozată la finalul anului.
- Avem o revizuire ascendentă a inflației pe parcursul anului 2024. Impactul de runda I al creșterilor de TVA și creșterea accizelor este de 0,9 puncte procentuale. Apare în Trimestrul I al anului viitor.
- Atingerea țintelor fiscal-bugetare este esențială. Reducerea deficitelor externe este importantă pentru credibilitatea România și pentru a ne putea finanța deficitul la costuri mai reduse.
- Atâta vreme cât țara a avut 10% deficit extern, înseamnă că a cheltuit mai mult decât și-a permis cu 10% din PIB. Ce înseamnă? Doi ani de creștere economică mare. 5% în fiecare an. Este enorm.
- Când ai deficit de cont de 10% de cont curent, înseamnă că te-ai întins cu 10% din PIB peste plapumă. Cum am acoperit cheltuielile suplimentare? Ne-am permis pentru că am plecat în urmă cu 30 ani de la o datorie externă zero și am ajuns la 50%. S-a încheiat această perioadă. Nu mai putem să ne permitem acest lucru. (…) Din punctul meu de vedere Valentin Lazea a spus un lucru corect.
- Este imperios necesar să reducem treptat acest deficit public și extern. De ce ne ducem spre 3%? Nu etse o cifră magică. Ca să nu mai crească datoria publică, deficitul extern trebuie să fie creșterea economică. Se consideră că o țară ca Româmia poate săaibă 3-4% creștere economică și deficitul să se ducă treptat spre 3%…..” Integral: https://economie.hotnews.ro
“FMI estimează cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor la 0,5% din PIB, în 2024 – surse .… Misiunea FMI pregăteşte, în urma vizitei în România, raportul final în baza articolului IV, pe care urmează să îl prezinte în board, pe tema situaţiei financiare a României şi, ca urmare a apariţiei proiectului de lege, acesta va cuprinde un paragraf care va sublinia că „proiecţia prezentată în raport nu include cheltuielile rezultate din aplicarea noii legi a pensiilor, estimate la aproximativ 0.5% din PIB în 2024, şi adiţional 1% din PIB începând cu 2025”, a precizat sursa citată. De asemenea, se va menţiona că aceste cheltuieli suplimentare implică o traiectorie a deficitului inconsistentă cu consolidarea bugetară şi atingerea ţintei de 3% din PIB. Sursa citată a mai semnalat că reprezentanţii FMI subliniază că este necesar ca această componentă a legii care implică aceste cheltuieli „să fie reconsiderată, sau implementarea legii în forma propusă să fie reconsiderată”. ….” Integral: https://www.economica.net
“Problema liberalilor care tac (Op-ed de Lucian Croitoru) Sunt două lucruri pe care le auzim și la care mă voi referi astăzi: (i) că în anul electoral 2024 salariile în domeniul bugetar vor crește probabil, în fapt, mai mult decât este în prezent prevăzut în planurile fiscale și că pensiile vor fi mai mari în medie cu 40 la sută în septembrie 2024 decât sunt în prezent; (ii) că reforma fiscală abia urmează în 2025 și că o să ne fie dor de pachetul fiscal aprobat în octombrie 2023, care este oricum foarte dur la adresa liberei inițiative și a sectorului privat; este așa măcar pentru faptul că impozitează cifre de afaceri la firmele cu cifre de afaceri mai mari de 50 de milioane de euro, astfel că deși rata statutară a impozitul pe profit este de 16 la sută, ratele de impozitare a profiturilor ajung să fie foarte diferențiate (accentuat progresive), cu unele rate depășind zeci de procente, depinzând de industria în care se află firmele astfel impozitate. În această lumină, afirmația de la punctul (ii) sugerează că ceea ce ar urma în domeniul fiscal-bugetar în 2025 ar putea fi ceva dur la adresa sectorului privat. Liberalii (organizați în partide sau nu) care tac atunci când aud despre posibilele evoluții menționate, au o problemă: nu arată că această combinație definită prin (i) și (ii) are potențialul de a fi nocivă pentru România și liberalism, mai ales prin aceea că dacă ar avea loc în realitate, evoluțiile menționate ar putea să reducă puterea economică a sectorului privat relativ la puterea politică. Ne interesează acest echilibru între cele două puteri (și între libertățile care stau la baza lor – cea economică și cea politică) pentru că de el depinde calitatea democrației noastre. Mai clar, (i) are asociată o mare probabilitate (aproape certitudine) să ducă la efecte negative pentru echilibrele acestei țări, pe ruta creșterii nesustenabile a cheltuielilor bugetare și a deficitului bugetar. Ar trebui arătat mai apăsat în discursul liberal că un eventual derapaj în domeniul salariilor bugetare, sub presiunea extinderii cererilor pentru creșterea salariilor în tot mai multe sectoare bugetare, deși nu ar reflecta voința guvernului, este totuși probabil într-un an electoral [1]. Un guvern democratic este vulnerabil la astfel de presiuni, cărora, cel mai probabil, nu le va putea face față. Deficitele bugetare și datoria publică vor fi mai mari, deși ceea ce ar trebui să facem este să le reducem și ar trebui ca alte măsuri preconizate să fie dimensionate astfel încât să nu adauge la problemă. …. Astfel, în 2025: (a) fie acele venituri acordate prin creșteri nesustenabile de salarii și pensii vor fi luate înapoi prin creșterea relativ mare a ratelor de impozitare a veniturilor personale, posibil prin impozitare progresivă. Evident, impozitarea crescută se va aplica și asupra veniturilor din sectorul privat; (b) fie vor fi crescute impozitele pe cifra de afaceri, pe proprietăți (uniform pentru toate, sau mai mult pentru proprietățile ce depășesc o anumită valoare), pe profit etc., astfel că pachetul fiscal din octombrie va părea că a fost doar uvertura unei „opere” mai mărețe, care ne-ar face să ne fie dor de „blândețea” uverturii; (c) fie, cel mai probabil, va exista o combinație între măsurile tocmai menționate. Nu văd că reducerea cheltuielilor bugetare să fie o opțiune care să fie considerată în 2025. Nu poți să fii liberal și să te faci că nu vezi sau că nu înțelegi ce se întâmplă. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Proiectul legii pensiilor: Un milion de români cu profesii liberale, manageri şi functionari publici riscã sã fie excluşi definitiv din Pilonul II .... ”Aceastã nouã excludere din Pilonul II s-ar adaugã milionului de salariati deja exclusi cu contributiile viitoare pânã în 2028 (constructii, agriculturã, industrie alimentarã, IT), adicã un impact major asupra stabilitãtii Pilonului II de pensii private obligatorii”, se precizează într-un comunicat al APAPR. Potrivit Art. 35 alin. (2) din proiectul noii legi a pensiilor, prevederea în vigoare în prezent, potrivit cãreia la Pilonul II contribuie salariatii şi toti cei care plãtesc CAS, este înlocuitã de o prevedere care mentine în sistem doar salariatii, nu şi pe cei asimilati salariatilor (profesii liberale, contracte de mandat, etc.). Administratorii de fonduri de pensii atra atentia că modificarea legislativã este aparent minorã – înlocuirea unui „sau” cu un „şi” – dar produce efecte dramatice pentru aproape un milion de români şi pentru Pilonul II ca sistem. Modificarea este prezentã doar la alin. (2), care se referã la contributia viratã Pilonului II, nu şi alin. (1), care se referã la contributia viratã la bugetul public de pensii. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“CNPP: 10.441 de persoane au beneficiat de pensii de serviciu în octombrie 2023. Pensia medie de serviciu a magistraților a fost de 21.980 de lei Numărul beneficiarilor de pensii de serviciu a fost, în octombrie 2023, de 10.441, mai mult cu 73, comparativ cu luna anterioară, majoritatea (5.381) fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP), transmite Agerpres. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.980 de lei, din care 19.778 de lei cota suportată din bugetul de stat, iar 5.623 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat, în luna august, 722 de persoane. Pensia medie era de 5.806 lei, din care 2.557 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 719 persoane, pensia medie ridicându-se la 5.045 de lei (2.506 lei de la bugetul de stat). ….Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 561 de persoane, media fiind de 8.558 de lei, din care 2.804 lei cota suportată din bugetul de stat. ….” Integral: https://www.economica.net
“Trei șoferi angajați la un om de teren, în Apele Române/ La ABA Prut-Bârlad sunt 5 șoferi la un inspector de teren/ ABA Mureș are 79 de șoferi/ Peste 8700 de angajați în total (document, infografice) Administrația Națională Apele Române (ANAR) are, în medie, 3 șoferi la un angajat care merge pe teren, conform unui răspuns al instituției la solicitarea G4Media. ANAR are în total 8721 de angajați, din care 144 dintre ei fac și muncă de teren, iar 447 sunt șoferi. La ABA Prut-Bârlad, Buzău-Ialomița și Jiu sunt angajați câte 5 șoferi la un inspector de teren. În altă situație, o stradă din Constanța a fost rezervată exclusiv angajaților și mașinilor instituțiilor publice, singura din zonă fiind Apele Dobrogea-Litoral și care are în permanență mașinile parcate pe locurile respective. …. În cadrul ANAR funcționează 11 administrații bazinale, Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (fără oameni care merg pe teren și cu 5 șoferi la 210 de angajați) și Exploatarea Complexă Stânca-Costești (cu un șofer la 59 de angajați și fără oameni de teren). În total, ANAR are 8721 de angajați, cei mai mulți în ABA Argeș-Vedea (1052), ABA Mureș (952), ABA Siret (923) și ABA Olt (902). Despre ABA Mureș și ABA Prut-Bârlad, Recorder a publicat două investigații care aveau ca subiect politizarea excesivă a instituției și sinecurile din cadrul acesteia. …. Administrațiile bazinale cu cei mai mulți șoferi sunt Mureș (79), Siret (50), Olt (49) și Jiu (48), iar administrațiile cu cei mai mulți șoferi/angajat de teren sunt Prut-Bârlad, Buzău-Ialomița, Jiu (5 șoferi/om de teren), dar și Mureș și Siret cu câte 4 șoferi/om de teren. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Cât a cheltuit România cu cei 465 de parlamentari în prima jumătate a anului 2023: Aproape 142 de milioane de lei pe salarii, deplasări sau telefonie mobilă …. Sumele reprezintă veniturile nete ale parlamentarilor, diurna pentru deplasarea la Palatul Parlamentului şi în circumscripţiile electorale, cazarea, transportul, telefonia mobilă, desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale şi deplasările în străinătate. Astfel, conform sursei citate, parlamentarii au avut în primul semestru al anului venituri nete totale de 30.700.897 lei. Cheltuielile pentru diurna de deplasare a deputaţilor şi senatorilor la Palatul Parlamentului şi în circumscripţiile electorale, din ianuarie până în iunie, s-au ridicat la 6.941.817 lei, cele pentru cazare – 10.466.477 lei, pentru transport – 6.387.278 lei, iar pentru telefonia mobilă – 103.473 lei. Totodată, cheltuielile deputaţilor şi senatorilor pe prima jumătate a anului pentru desfăşurarea activităţii birourilor parlamentare care funcţionează în cadrul colegiilor din circumscripţiile electorale au fost de 83.974.911 lei. Parlamentarii au avut, din ianuarie şi până în februarie, 197 de deplasări în străinătate care au costat 3.373.461 lei. Sumele reprezintă cheltuielile cu transportul, cazarea şi diurna corespunzătoare. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Meritul în educația românească În data de 8 septembrie 2023 s-a emis OME cu Nr. 6.238, care reglementează, printre altele, bursa de merit educațional. Ne-am fi așteptat la o oarecare parcimonie în folosirea fondurilor publice în condițiile unui deficit bugetar destul de ridicat după standardele europene, dar, având în vedere că anul electoral 2024 bate la ușă, politicienii României bat la rândul lor din picior și distribuie sume apreciabile categoriilor sociale vulnerabile (cuvântul este, din păcate, corect ales și întrebuințat, dacă ne gândim la sutele de mii de părinți care sunt plecați temporar în străinătate la muncă, dar și la natura nivelului de trai de care se bucură cei mai mulți cetățeni români), altfel spus, minorii țării, viitorul ei de aur, prin intermediul cărora posibilul votant poate fi sensibilizat, mângâiat duios pe creștet și, nu în ultimul rând, înșelat nici măcar cu cinism, ci pus la colț cu o nerușinare autohtonă tipică, învechită în rele, pe care opinia publică o încurajază ca marcă a succesului social. Una vorbim la Bruxelles, unde ne ploconim mieros și acceptăm orice regim de austeritate, indiferent de natura surselor ideologice din spatele politicilor economice unionale, alta facem acasă, unde strecurăm pe repede înainte orice este de interes politic imediat în hotărâri de urgență sau în ordonanțe ale guvernului, în ordine de ministru etc. Mentalitatea politicianului român este cea a unui președinte de asociație de proprietari la bloc dintr-un oraș mare, președinte care umflă necesarul de detergenți ai scărilor disponibile, înspumate și parfumate excesiv, în speranța că luna aceasta își va curăța podelele din apartament pe gratis. ,,Păi, ce, eu sunt președinte în schimbul a nimic? Lasă să înțeleagă și ăștia cine-i stăpânirea”. Samavolnicia este adânc cuibărită în mentalitatea oricărui personaj vremelnic, dar cu ceva autoritate oficială la români. …. Pe deasupra, nu este greu să ne imaginam și un caz ipotetic hibrid, în care un elev de la o clasă cu rezultate slabe capătă bursă de merit cu o medie generală anuală între 6 și 7, iar alți colegi din aceeași instituție de învățământ, dar din alte clase, cu medii până în 9,50 (pragul de merit stabilit în anii anteriori), nu se încadrează în primele 30% din mediile organizate ierarhic ale colectivului clasei din care aceștia fac parte. Toate aceste presupuneri legitime, care conțin un indice ridicat de platitudine, au trecut cu siguranță prin mintea celor care au elaborat și aprobat respectivul OME, însă socoteala politicianistă de a obține ușor voturi de la un electorat cu speranțe puține și furii multiple a contat mai mult în luarea unei decizii nu numai eronate, ci și ridicole prin consecințele sale imediate. Cum să creăm un cadru legal în care media 4 este un merit? Meritocrația educațională nu înseamnă prea mult în România – asta ca să ne ferim a spune lucrurilor pe nume. Piața muncii autohtonă este deficitară atât cantitativ, cât și calitativ la majoritatea capitolelor. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Iohannis i-a trădat pe liberali. O explicație pentru revolta ridicolă a PNL față de creșterea pensiilor Revolta împotriva creșterii pensiilor, înăbușită de Ciolacu în câteva ore, e ultimul episod din degradarea politică a PNL. Liberalii au încercat timid să oprească o catastrofă bugetară, dar s-au trezit singuri pe câmpul de luptă. Au înțeles și ei, cam ultimii din țară, că ”generalul” Iohannis i-a vândut la PSD. Acum, singura soluție pentru ca liberalii să mai conteze politic e să se rupă de președinte și de aghiotantul său parașutat la partid, Nicolae Ciucă. …. Viitorul politic pe care și-l dorește Iohannis, oriunde ar fi acela – în instituții UE, NATO sau ONU, nu mai depinde de votul popular, ci de decizia premierului de la acel moment. Or, la final de 2024, premier va fi Ciolacu sau un alt PSD-ist. Iar la cum arată sondajele de opinie și realitatea politică, tot PSD are prima șansă să dea următorul premier după alegeri. Așa că logica politică îi dictează lui Iohannis să facă totul pentru o relație bună cu PSD și cu liderul Ciolacu. În culisele politicii e notorie relația foartă bună dintre cei doi, care își coordonează mișcările și deciziile. Ultimele zile au adus noi dovezi publice despre cum își împart rolurile și își fac favoruri politice. …. Astfel, președintele i-a împrumutat premierului din prerogativele de politică externă și securitate: Ciolacu a fost în Israel imediat după atacul teroriștilor Hamas din 7 octombrie, și tot Ciolacu a plecat în Egipt ca să pozeze în salvatorul românilor scoși din Gaza. În schimb, premierul i-a împrumutat președintelui din prerogativele executive, iar Iohannis a supervizat în Belgia un memorandum în materie de energie. Mai mult: Ciolacu i-a mulțumit public lui Iohannis pentru ”conlucrarea directă” cu guvernul în operațiunea repatrierii românilor din Fâșia Gaza. Și, ca totul să fie clar, Ciolacu va da Administrației Prezidențiale un buget suplimentar de 6,7 milioane de lei pentru turneul turistic din Africa. Când ați mai văzut un premier PSD atât de îndatoritor cu un președinte de dreapta? Liberalii au înțeles, în sfârșit, că ei nu mai sunt o prioritate pentru președinte. Iohannis nu mai e ”generalul pentru merită să sacrifice fiecare strop de sudoare”, așa cum le spunea Ludovic Orban în 2014. El are acum propria lui agendă, complet diferită de agenda PNL, care se pregătește de patru rânduri de alegeri în care are toate șansele să fie al treilea partid, tot mai puțin important la împărțirea puterii. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Gen. Lt. (r) Ben Hodges: A cere Ucrainei ca, de dragul păcii, să cedeze Crimeea, e ca și cum le-ai cere românilor să renunțe la Constanța „Rușine oricui gândește așa!” Occidentul trebuie să își schimbe poziția, iar discursul să fie „politica noastră este ca Ucraina să câștige,” nu „ajutăm Ucraina să nu piardă,” spune locotenent generalul în retragere, Ben Hodges, fost comandant al trupelor americane în Europa. Generalul atrage atenția că, deși ofensiva ucraineană ia mult timp, pe teren Rusia pierde, își retrage flota de la Sevastopol și, pentru că nu mai are piese de schimb pentru echipamentul militar, încearcă să recupereze componente de la vechii săi clienți de armament, Egipt sau Pakistan. Nu e o coincidență ca atacul Hamas din Israel a venit în acest moment, mai crede generalul Hogdes, Vladimir Putin este principalul beneficiar al acestui război. Generalului care a participat la o conferință organizată la București de New Strategy Center. …. „Statele Unite, Germania, Marea Britanie, Franța, România, toată lumea ar trebui să spună că este politica noastră că Ucraina câștigă și vom face tot ce trebuie pentru a ne asigura că câștigă,” crede generalul care adaugă că „securitatea în Europa ar putea fi schimbată pentru mai multe generații, dacă Ucraina este capabilă să învingă Rusia și să o trimită înapoi la granițele din 1991.” …. „Rusia a invadat Ucraina în urmă cu nouă ani, acum nouă ani, în 2014. După nouă ani, cu toate avantajele, Rusia controlează doar 19 sau 18% din Ucraina. Doar atât. Flota lor de la Marea Neagră este în retragere. Marea Forță Aeriană Rusă nu a distrus niciun tren sau convoi care transportă echipamente și muniții din Polonia sau România în Ucraina. Iar Flota Mării Negre nici măcar nu poate controla Vestul Mării Negre împotriva unui adversar care nu are o flotă. Și președintele Putin, care vrea să fie Vladimir cel Mare, trebuie să zboare unsprezece fusuri orare pentru a cere Coreei de Nord muniție de artilerie de vârsta mea. Nu sunt impresionat. Azi citesc că rușii apelează la toți foștii lor clienți, pakistanezii, egiptenii și alții care au cumpărat echipamente rusești. Le-au spus putem să recuperăm câteva dintre acele motoare de elicopter? Pentru că sancțiunile ne ucid. Deci da, partea de sol a contraofensivei merge încet. Da, durează mai mult decât ar trebui. Dar atunci când aud vorbindu-se despre oboseala ucraineană, cred că nimeni, nimeni nu are dreptul să o facă pentru că nici unul dintre noi nu am stat sub gloanțe în Ucraina.” Generalul Hodges explică faptul că această contraofensivă nu înseamnă numai tranșee, tancuri și infanterie care se deplasează prin câmpuri minate. Ucrainenii fac ceea ce NATO numește operațiuni multi domeniu, adică operațiuni integrate terestre, maritime, aeriene și cibernetice. …. „Desigur, terenul decisiv al acestui război este Crimeea și toată această contraofensivă este menită să elibereze Crimeea. Ucraina știe că nu va fi niciodată în siguranță atât timp cât Rusia va sta în Crimeea. Nu vor putea niciodată să-și reconstruiască economia atâta timp cât Rusia le va bloca toate cele cinci porturi maritime mari. Chiar și după ce Berdiansk și Mariupol sunt eliberate, ucrainenii nu pot intra și ieși din Marea Azov din cauza rușilor care stau acolo în Crimeea cu tot cu podul lor. Așa că nu se vor opri și rușine oricăruia dintre noi care spune, acum haide, lăsați-i de dragul păcii, lăsați rușii să aibă Crimeea. Cine spune asta nu s-a uitat niciodată la o hartă sau nu a citit o carte de istorie. E ca și cum ai spune hai, România de dragul păcii, lasă rușii să controleze Constanța.” ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Ţiriac, sfat pentru românii cu ploşniţe: Aruncaţi salteaua şi dormiţi direct pe bani .… Pe scurt, spune Ţiriac, oricine are ploşniţe în casă trebuie să renunţe urgent la saltea, pentru că acolo îşi fac insectele cuib. „Aruncaţi salteaua IMEDIAT şi dormiţi direct pe stratul de bani de dedesubt”, explică Ţiriac. „Tuşul din bancnote nu le place gângăniilor, mai ales dacă stratul de deasupra e alcătuit din dolari proaspeţi.” „Posibil să fie mai puţin comod în primele nopţi, dar dacă ţii banii în teancuri groase, neşifonate, te obişnuieşti repede şi chiar ajută la durerile de spate”, a adăugat Ţiriac. După ce insectele au murit de foame, neputând să se caţere pe cei minimum 30 cm de bani gheaţă, putem cumpăra o saltea nouă, preferabil căptuşită cu piele de elefant. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Hala cu palmieri a lui Negoiță costă în jur de 140 de milioane de euro, mai mult decât toate cele trei spitale noi construite după Colectiv
Spitalul Fălticeni, Spitalul Mioveni și cel construit de Asociația Dăruiește Viață costă, împreună, 131 de milioane de euro. Spre comparație, Primăria Sectorului 3 a investit – și urmează să mai investească – un total de 133 de milioane de euro în Hala Laminor, în care Robert Negoiță a depozitat zeci de palmieri. În cazul mall-ului, sumele continuă să crească de la o ședință de Consiliu Local la alta…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/hala-cu-palmieri-a-lui-negoita-costa-in-jur-de-140-milioane-de-euro-mai-mult-decat-toate-cele-trei-spitale-noi-construite-dupa-colectiv-4713639