Revista Presei – 13 mai.„Eu plătesc în România pe unele produse de bază precum laptele, brânza sau ouăle la fel de mult precum plătesc și în Bruxelles”
13/05/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 13 mai! Vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată care se va manifesta prin averse torenţiale, descărcări electrice, intensificări ale vântului şi izolat grindină în Oltenia, vestul Munteniei, în sud-vestul Transilvaniei, precum şi în Carpaţii Meridionali şi, local, în Carpaţii Occidentali. In intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantităţile de apă vor fi de 20 – 25 l/mp şi, izolat, de peste 40 l/mp. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 și 23 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 3 și 13 gr, mai scăzute în depresiunile Carpaților Orientali. Bucuresti: 18/9 gr.C., ploi.
“Un nou pericol pentru tinerii care folosesc prea mult timp device-urile electronice. Sindromul de care încep să sufere accelerat tot mai mulţi tineri şi adolescenţi Timpul prea lung pe care adolescenţii îl petrec în faţa ecranelor, de la telefoane, la calculatoare, laptopuri atrage şi probleme de sănătate, în special pentru mâini, atrage atenţia medicul Daniel Vîlcioiu, specializat în chirurgia mâinii. El spune că ajung în cabinet din ce în ce mai mulţi tineri cu sindrom de tunel carpian, o afecţiune care de obicei apare după vârsta de 40-50 de ani. În cazul tinerilor, apariţia acestei probleme a mâinilor este corelată cu perioade lungi petrecute în faţa ecranelor, chiar şi 10 ore pe zi. „Tehnologia vine cu un preţ pentru mâini şi primim adolescenţi cu sindrom de tunel carpian, care teoretic apare după 40 – 50 de ani, şi automat ne gândim din start la tehnologie. La adolescenţi, la vârste mici, vedem timpul petrecut în faţa ecranului de 10 ore pe zi care înseamnă scrolling şi texting. E clar că suferim din cauza asta şi vom suferi”, a spus medicul Daniel Vîlcioiu. Simptomele sindromului de tunel carpian sunt durerile la nivelul mâinilor, amorţeală. Printre categoriile de persoane care pot dezvolta această afecţiune sunt cei care folosesc mult timp calculatorul şi fac mişcări repetitive cu mâinile. În cazul tinerilor, jocurile video sau chiar şi tastatul pe telefon pot duce la această problemă. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Paradoxul românesc pe care Bruxelles-ul nu-l poate înțelege: deși țara noastră a avut o recuperare economică rapidă și mare după pandemie, ea nu s-a văzut în buzunarul oamenilor. „Eu plătesc în România pe unele produse de bază precum laptele, brânza sau ouăle la fel de mult precum plătesc și în Bruxelles” După pandemie, România a fost una din țările UE cu cea mai mare creștere economică. Însă recuperarea noastră, chiar dacă a fost rapidă și destul de mare, nu s-a văzut în buzunarul oamenilor, explică Tana Foarfă, expertă în afaceri europene și directoare executivă a Europuls (Centrul de Expertiză Europeană), într-un interviu pentru Republica. Acesta mai amintește că un procent de 30% din economia țării este „neagră”, iar statul încă nu reușește să sprijine cumva această parte din economie ca să devină transparentă. Este normal să ne uităm la ceea ce face guvernul nostru, dar trebuie spus că multe țări au probleme, deci nu suntem chiar singurii. Însă e foarte greu de înțeles de la Bruxelles un aspect foarte simplu: noi ne lăudăm cu o creștere economică foarte mare și noi am fost una dintre puținele țări care au avut creștere economică imediat după pandemie. Adică, economic vorbind, recuperarea noastră a fost rapidă și destul de mare, dar nu s-a văzut în buzunarul oamenilor. Iar ăsta este un paradox pe care Bruxelles-ul nu îl poate înțelege. Și nu îl poate înțelege, mai ales că la guvernare sunt două partide mari, cu două ideologii care la nivel european reprezintă aproape majoritatea din tot ceea ce înseamnă puterea de decizie. Cu toate astea, și cu perspectivă de stânga, dar și cu perspectivă de dreapta în guvernare, creșterea aceasta economică nu s-a văzut în buzunarele noastre. Ba mai mult, avem în continuare și cea mai mare rată de inflație din UE. Deci suntem într-o creștere economică, dar nu știm exact unde se duc banii respectivi și, în același timp, noi mergem la supermarket și vedem că plătim din ce în ce mai mult pe ceea ce cumpărăm. Unele produse, au ajuns să fie la fel de scumpe. Eu, spre exemplu, plătesc în România pe unele produse de bază precum laptele, brânza sau ouăle la fel de mult precum plătesc și în Bruxelles. …. Bineînțeles, există și ideea aceasta că o mare parte din economia noastră, ca țară, este în continuare economie neagră. Acum un an sau doi, din ce îmi amintesc, un procent de 30% din economia noastră, ca țară, era „black economy” sau „Informal economy”. Deci noi încă nu reușim să sprijinim cumva ca să devină transparentă această parte din economie. Și am văzut și poziții publice conform cărora se consideră că dacă creștem taxă o să rezolvăm și lucrurile, ceea ce nu este neapărat așa. Pe de altă parte, noi nu avem o situație foarte clară, un audit din acesta foarte transparent al cheltuirii banilor statului. Deci nu le vedem urma. ….” Integral: https://republica.ro
“Andreea Nica, vicepreşedintele CFA, avertizează asupra modelului actual al economiei: Nu poţi să dai 7 din 9 mld. lei credite pentru consum, este nevoie de credite de investiţii în producţie ….. Modelul economiei României este unul de consum, majoritatea creditelor import încurajează consumul, importul, ci nu antrenează suficient de mult producţia locală. Pentru creşterea economiei locale este nevoie de investiţii în producţie, susţine Andreea Nica, vicepreşedinte al CFA, o asociaţie care este aproape de economia românească compusă din analişti financiari cu experienţă. „Băncile au finanţat în februarie o balanţă extrem de nepotrivită pentru economie, care trebuie să producă bunuri şi servicii. Din 9 miliarde de lei credite noi, aproape 7 miliarde de lei au fost credite acordate populaţiei, este foarte mult. Dacă îţi bazezi creditarea pe consumul populaţiei şi pe locuinţele cumpărate de populaţie şi nu creditezi economia reală, ajungi într-o situaţie în care economia reală nu reuşeşte să contribuie la creşterea economică şi, până la urmă, pe termen lung, nu reuşeşte să ofere locuri de muncă şi salarii competitive“, a spus Andreea Nica în cadrul emisiunii de business ZF Live. Datoria externă a României a crescut pe primele două luni ale anului cu aproape 7 mld. euro, de la 170 mld. euro la 177 mld. euro. Cu un ritm crescător de 3-4 miliarde de euro pe lună în 2024, datoria externă se înscrie într-un parcurs deja îngrijorător în ultimii 10 ani. Andreea Nica, CFA, vicepreşedinte al consiliului director al CFA România, susţine că statul plăteşte dobânzi de 1,9% din PIB pentru datoria publică, mai mult decât a încasat din impozitul pe profit în anul 2023. .…” Integral: https://www.zf.ro
“ZF Investiţi în România! Ştefan Mandachi, antreprenor: Oraşele României s-au dezvoltat datorită antreprenorilor români, prin investiţiile lor. Ce era Iaşiul acum fără Palas? …. Patru euro pe lună în medie investeşte pe o familie în educaţie financiară. Apoi, doar unu din 10 români învaţă pe net. Unu din 10, iar restul doar dau scroll şi pierd timpul pe reţelele sociale. Timp de aproape 50 de ani comunismul a topit „musculatura“ antreprenorială, iar asta nu se şterge cu buretele imediat. Mai trebuie să treacă o generaţie acum pentru a realiza că avem dreptul de a fi propriii noştri şefi. Leadershipul, mindsetul trebuie dezvoltate“, a spus Ştefan Mandachi în cadrul emisiunii ZF Investiţi în România! Un proiect ZF şi CEC Bank. În opinia lui, Moldova are un potenţial enorm de dezvoltare, odată cu expansiunea investiţiilor în infrastructură, dar şi prin investiţiile private realizate acolo. „Momentan, chiar dacă vorbim de infrastructură, de la Bucureşti la Suceava tot opt ore durează drumul. Iaşiul tot izolat este, dar oraşul are un potenţial foarte mare de dezvoltare. Oraşele României s-au dezvoltat alături de antreprenori. Un exemplu este chiar Iaşiul – Palasul este inima Iaşiului. Palasul nu l-a făcut statul român, l-a făcut un antreprenor, care a dezvoltat şi în Timişoara, şi în Cluj, şi mai dezvoltă în toată ţara. Uite, noi, ceea ce am construit noi, o reţea de restaurante, am atras forţe de muncă, am oferit locuri de muncă, am plătit impozit la timp şi am construit. Alţi antreprenori au construit blocuri şi au adus bani la buget“, a spus Ştefan Mandachi. Antreprenorul trebuie perceput ca un generator de bani pentru spitale, autostrăzi, şcoli, în condiţiile în care businessurile generează profit, pentru care se plăteşte un impozit, dar şi locuri de muncă. „În momentul în care Iaşiul şi Suceava vor fi conectate, şi Botoşaniul şi toate celelalte oraşe din Moldova vor fi conectate la autostradă, o să avem un şoc, datorită creşterii economice de acolo. Acum Moldova este periferia economică a Europei, dar vom deveni „fruncea“. Aici sunt oameni creativi, talentaţi şi înzestraţi. Şi dacă s-ar educa, dacă ar ajunge la următorul nivel, toată România o să aibă parte de o megasurpriză din partea noastră, a moldovenilor“, a spus Ştefan Mandachi. …” Integral: https://www.zf.ro
“Fondurile de pensii private obligatorii aveau active de 135 miliarde lei în luna martie Fondurile de pensii private obligatorii aveau active în valoare de 135 miliarde lei, la finalul lunii martie 2024, în creştere cu 30,7% faţă de nivelul înregistrat la aceeaşi dată din 2023, potrivit statisticii Autorităţii de Supraveghere Financiară (ASF). „Investiţiile fondurilor de pensii administrate privat s-au realizat într-un procent de 93,5% în active româneşti, majoritatea fiind denominate în lei. O mare parte a instrumentelor româneşti sunt reprezentate de titluri de stat sau acţiuni listate la BVB”, se menţionează în raport. …. La finalul lunii martie, titlurile de stat deţineau cea mai mare pondere în cadrul activelor, de 88,259 miliarde de lei, respectiv 65,4%. Pe locul doi se aflau acţiunile, cu 33,658 miliarde de lei (24,9%), iar pe poziţia a treia obligaţiunile corporative, cu 6,488 miliarde de lei (4,8% din total active). Conform ASF, fondurile de pensii private obligatorii aveau 8.195.012 de participanţi în martie 2024. În cadrul Pilonului II sunt active următoarele fonduri de pensii: Metropolitan Life, Aripi, AZT Viitorul tău, BCR, BRD, NN şi Vital. În plus, fondurile care administrează Pilonul II au făcut plăți de peste 2 miliarde de lei către beneficiari, dintre care aproape jumătate doar în 2023, conform calculelor Asociației pentru Pensiile Administrate Privat din Romania (APAPR). ….” Integral: https://adevarul.ro
“Ultimele evoluții de pe „frontul” Roșia Montană. „Războiul” licențelor pentru exploatarea aurului din Munții Apuseni Canadienii de la Gabriel Resources nu renunță la ideea de a exploata zăcământul aurifer de la Roșia Montană, chiar dacă au pierdut procesul prin care solicitau daune de peste 6 miliarde de dolari statului român pentru neavizarea proiectului din Munții Apuseni. În 6 martie 2024, cu două zile înainte de pronunțarea sentinței Tribunalului Arbitral de la Washington, subsidiara din România a companiei Gabriel Resources, societatea Roșia Montană Gold Corporation (RMGC), a solicitat Agenției Naționale pentru Resurse Minerale prelungirea licenței de exploatare pentru perimetrul minier din Roșia Montană. Licența datează din anul 1999. Asociația „Roșia Montană în Patrimoniul Mondial” a solicitat ANRM detalii cu privire la acest demers, răspunsul primit fiind că întreaga procedură este secretă. „RMGC a depus în data de 6 martie 2024 solicitarea de prelungire a licenței. ANRM, prin direcțiile de specialitate, este în proces de analizare a documentațiilor, urmând ca până la data de 20 iunie 2024 să își precizeze poziția față de această solicitare, pe baza tuturor prevederilor legale în vigoare. Contractul de concesiune, respectiv licența de concesiune pentru exploatare nr. 47/02.06.1999, deși a fost declasificat pentru necesitățile procesului care a fost pe rolul Curții de Arbitraj ICSID Washington, în care statul român a avut calitatea de pârât, își păstrează caracterul confidențial între părți și rămâne la aprecierea Curții să decidă dacă vor deveni publice”, se precizează în adresa transmisă de ANRM, semnată de președintele instituției, Adriana Petcu. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Andra Stroe, Business MAGAZIN: 40% dintre tinerii români cu vârsta de 25-34 de ani locuiesc cu părinţii. Aşa că, părinţi, tăiaţi cordonul ombilical cu care vă ţineţi copilul-adult legat financiar de voi! Îi cer lui tata bani pentru chirie, trece mama să-mi aducă de mâncare şi să mă ajute la curăţenie, îmi plătesc ai mei ratele la casă/telefon, s-au oferit să ne ajute ei să mergem în concediu, că după ce ne luăm apartamentul va fi mai greu cu plecările”… sunt doar câteva dintre replicile pe care le tot aud de la prietenii mei adulţi, de-o seamă cu mine, adică în jurul vârstei de 30 de ani, ori chiar peste. Trecuţi de mult de majorat, iar unii cu salarii mult mai mari decât pensia/salariul părinţilor. La nivel european, o statistică a Eurostat arăta că românii îşi părăsesc casa părintească în jurul vârstei de 25-30 de ani (25,7 femeile şi 30,3 bărbaţii – la noi fiind întâlnită cea mai mare diferenţă între sexe), în timp ce suedezii, de pildă, pleacă de acasă cu 5-6 ani mai devreme, media europeană fiind de circa 24 de ani. De asemenea, în România peste 40% dintre adulţii cu vârsta de 25-34 de ani locuiau cu părinţii (în 2018, la data publicării statisticii), Danemarca având aici cel mai mic scor, de circa 4%, cu o medie a EU de aproximativ 30%. …. În plus, această dependenţă vine la pachet cu un surplus. Potrivit aceluiaşi studiu, 45% dintre studenţii de 25-29 de ani din prezent sunt îndatoraţi, în timp ce în 1993, cu trei decenii în urmă, procentajul era de 28%. Nu e de mirare, căci acum tinerii călătoresc mai des şi în destinaţii mai exotice, vor cel mai nou model de smartphone la fiecare lansare, vor maşini electrice sau hibrid, vor să meargă la studii peste graniţe – dar nu toţi învaţă pentru o bursă de studiu, vor să mănânce la fine-dining sau cu dietă raw-vegană – opţiuni mult mai scumpe decât clasicele meniuri de fast-food preferate la ieşirile cu prietenii în trecut, vor, încă de prin adolescenţă, cele mai trendy outfituri, căci uniformele nu mai sunt obligatorii în multe şcoli şi eşti arătat cu degetul dacă nu porţi un model-răcnet de Jordans. ….” Integral: https://www.zf.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“Reactoare nucleare experimentale la Mioveni. Ce teste fac autoritățile ca să nu fie un pericol pentru oameni …..”
https://economie.hotnews.ro/stiri-energie-27121215-reactoare-nucleare-experimentale-mioveni-teste-fac-autoritatile-nu-fie-pericol-pentru-oameni.htm
“Cum complicitatea șefilor de parchete cu politicul ajută marile rețele de fraudă….”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-complicitatea-sefilor-de-parchete-cu-politicul-ajuta-marile-retele-de-frauda
👍
Eu doar pe Kovesi o cred. Ar trebui, in calitatea pe care o are, sa sesizeze EU ca Romania o ia pe calea mafiotizarii pe fata.
Restul, gunoaie mafiote: plavanul, coilacul, generalu si sefii parchetelor numiti tot de astia, plus ceseme, etc…
“Candidatul ADU la Sectorul 5, Alexandru Dimitriu: O singură piaţă este deschisă şi aceea nu are autorizaţie ISU
….„Avem cinci pieţe (…), toate sunt închise, mai puţin Piaţa Rahova, care oricum nu are autorizaţie de funcţionare. Piaţa a luat foc în urmă cu o săptămână (…). Piaţa 13 Septembrie este închisă (…), Piaţa Ferentari este închisă, Piaţa Cotroceni este închisă (…). În Sectorul 5, la o populaţie de 300.000 de oameni, nu avem pieţe. Oamenii au o singură piaţă deschisă, repet, cea care nu are autorizaţie ISU, cea care a luat foc, cea care este deschisă în mod ilegal”, a spus Alexandru Dimitriu, vineri, într-o declaraţie de presă susţinută în faţa Pieţei 13 Septembrie. ….„Nu a fost recepţionată lucrarea din 2020, toate autorităţile care au venit au spus foarte clar că sunt probleme mari de structură acolo. În orice moment este posibil ca plafonul să cadă (…) situaţia este extrem de gravă, este momentul ca autorităţile să îşi facă treaba şi de aceea îi somez pe cei de la ISU, pe cei de la Inspectoratul de Stat în Construcţii să vină în control şi să îşi facă treaba, să vină Autoritatea pentru Protecţia Consumatorului şi să verifice dacă este în regulă ceea ce se întâmplă în Piaţa Rahova şi să dispună măsurile necesare, astfel încât oamenii să fie în siguranţă. Nu este normal ca o primărie, un primar să îşi asume astfel de riscuri”, a afirmat Alexandru Dimitriu…..”
https://g4food.ro/candidatul-adu-la-sectorul-5-alexandru-dimitriu-o-singura-piata-este-deschisa-si-aceea-nu-are-autorizatie-isu/
Buna ziua
https://m.ziare.com/ministerul-sanatatii/ministerul-sanatatii-consulta-piata-pentru-cumpara-echipamente-sectiile-ati-tara-ce-aparatura-este-nevoie-1869542
Întrebarea : au bani ? 😄
Secțiile de terapie intensivă ( adică ATI) sunt printre cele mai pretențioase unități sanitare.
Multe ” scule” (de toate tipurile) personal specializat, atmosfera controlata , curățenie constanta.
Din experiența proprie italiana :
Operatie de dublu ( 2) bypass coronariană= 17.000 euro.
Complesiv , operatie + 4 zile in terapie intensivă cardiochirurgie = peste 140.000 euro.
Costul suportat de sistemul de sănătate italian cu subsemnatul. 😄😄
( O zi in ATI cardio , cu toate costurile, inclus personal , materiale consumabile, medicamente = total , nu mai puțin de 30.000 euro / zi.
Am vrut să le dau ceva lingouri. Au zis că nu e nevoie . 😂😂
PS.
Rămas trăsnit de salteaua patului. ” Inteligenta”. Se umfla/ dezumfla controlat și automat , singura și pe zone diverse. Cică așa nu se fac rani pe spatele celor blocați la pat.
Care pat și saltea era ” made in USA”.