Revista Presei – 13 ianuarie.”Record de bugetari pentru ultimii 12 ani. Guvernul, acuzat că a mințit și a încercat să ascundă cifrele…. Mai țineți minte cum ne mințeau că angajările la stat „au fost înghețate”?”
| 13/01/2023 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 13 ianuarie! Temporar mai ales pe parcursul zilei se vor semnala ploi în general slabe cantitativ, pe arii relativ extinse în sudul, centrul și estul țării și izolat în rest. Precipitații mixte ce vor depune polei se vor semnala în cea mai mare parte a Moldovei, iar pe arii restrânse și în estul Transilvaniei și posibil în nordul Munteniei. La munte vor predomina ninsorile, iar mai ales în Carpații Meridionali și local în Carpații Orientali se va depune strat de zăpadă (în general de 5…10 cm). Temperaturile maxime mai scăzute față de ziua precedentă în cea mai mai mare parte a țării, se vor situa în general între 0 și 8 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 și 5 gr. Trecător și pe arii restrânse va fi ceață. Bucuresti: 5/3 gr.C., innorat.
“Un virusolog român avertizează: Cea mai mare problemă a momentului este gripa …. Virusologul român Cristian Apetrei, profesor de boli infecţioase şi microbiologie la Universitatea din Pittsburgh (SUA), susţine că deşi varianta Kraken a infectat numeroase persoane, valul poate fi controlat de medici. „Spre deosebire de stadiile initale ale epidemiei, populaţia are în prezent o acoperire imună destul de solidă (prin vaccin sau infecţii naturale), care conferă protecţie faţă de formele grave. Pe de altă parte, arsenalul de terapii rămâne destul de substanţial pentru contracararea formelor grave. Din acest punct de vedere, se pare că am intrat în faza de endemicitate, unde facem multiple infecţii coronavirale pe an, dar sunt simple răceli, cu care ne descurcăm fără probleme”, a explicat Apetrei pe Facebook….. „Cea mai mare problema a momentului o reprezintă sezonul de gripă, care este destul de sever. Nu mai este nevoie să explicăm de ce coinfectia cu două virusuri respiratorii este problematica. De fapt, coinfectia este destul de improbabilă, datorită răspunsurilor cu interferoni. Marea problema este suprainfectia. Două afecţiuni respiratorii, chiar mai puţîn grave sau de gravitate moderată, se potenţează una pe altă şi per ansamblu determina complicaţii mai severe”, a adăugat Cristian Apetrei. …. „Este destul de târziu pentru vaccinul gripal. Se presupune că vaccinul anti-SARS-CoV-2 a fost administrat. Pentru Kraken, recomandarea este să se facă doză a 4-a. Mulţi cetăţeni au făcut măcar un episod cu variante Omicron, aşa că acela poate fi factorizat în ecuaţia acoperirii imune. Oricum, chiar dacă nu trebuie să ne panicăm, poate că n-ar fi rău că în sezonul gripal să mai punem câte o masca în spaţiile aglomerate. Şi să nu uităm tot ce am învăţat despre prevenirea infecţiilor respiratorii timp de trei ani”, a precizat virusologul Cristian Apetrei….” Integral:https://www.zf.ro
“Cele trei fețe ale sărăciei …. Iată cum arată sărăcia pe teren, nu pe hârtie, în trei aspecte: 1 ,În România, cuantumul cheltuielilor pentru învățământ din totalul cheltuielilor publice generale, potrivit INS, este de doar 12,1%, în 2020, față de 14,1%, în 2019. Alocările bugetare pentru educație au fost, în 2019, de 3,16% (versus, 4,7% media UE 27), fiind cele mai scăzute din întreaga Uniune. Țara noastră se confruntă cu o intensitate record a sărăciei educaționale în rândul copiilor, exprimată prin sărăcie (41,5%) și analfabetism funcțional (43%), și, cu toate acestea, nivelul alocărilor resurselor financiare rămâne extrem de modest. În schimb, țări în care aceste probleme nu au nicidecum aceeași intensitate prioritizează cu responsabilitate educația: Suedia – 7,06%, Belgia – 6,25%, Finlanda – 6,06%, Cipru – 5,24%, Polonia – 4,67%, Slovenia – 4,61% sau chiar Bulgaria – 4,20%.
- Majoritatea covârșitoare (95%) a familiilor vulnerabile se află în situația de a nu putea acoperi nevoi de bază, cum ar fi medicamente sau consultații medicale pentru o problemă de sănătate a copilului, alimente sau alte bunuri de strictă necesitate pentru copii, facturile cu utilitățile locuinței (curent electric, gaze, telefonie, internet), cheltuieli legate strict de educația copiilor (transportul copiilor între casă și școală, rechizite, manuale), pe fondul crizei socio-economice. Datele anchetei realizate de Salvați Copiii România arată că 96% dintre aceste familii au indicat printre sursele de venit transferurile sociale (alocații, indemnizații, burse și ajutoare sociale); pentru mai mult de 1 din 10 gospodării (12%) aceste beneficii reprezintă unica sursă de venit.
- Potrivit datelor Federației Naționale a Asociațiilor Medicilor de Familie, 53% din localitățile din România nu au deloc medic de familie sau nu au suficienți medici de familie și multe gravide din zonele rurale defavorizate recurg la auto-medicaţie în timpul sarcinii, nu ajung la medic pentru luarea în evidenţӑ şi monitorizarea adecvatӑ a sarcinii şi așteaptă până când situația lor se precipitӑ sau se înrăutățește.
Subfinanțarea educației stă la baza disparităților enorme dintre copii, în funcție de mediul în care nasc. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Record de bugetari pentru ultimii 12 ani. Guvernul, acuzat că a mințit și a încercat să ascundă cifrele …. Numărul angajaților de la stat a atins un nou record: 1.280.003 de persoane. Este cel mai mare număr din ultimii 12 ani, afirmă deputatul USR Claudiu Năsui, fost ministru al Economiei. Acesta atrage atenția că, deși Ministerul Finanțelor publica aceste date lunar, a făcut o pauză ca să nu circule aceste date în public la sfârșitul anului, când PSD-PNL împingeau pe ultima sută de metri noi angajări. ”Astea sunt cifrele la nivelul lunii noiembrie. În mod normal, Ministerul Finanțelor le publică lunar, dar a făcut pauză din septembrie, iar acum a publicat direct noiembrie. De ce? Ca să nu circule aceste date în public la sfârșitul anului, când se făcea bugetul pentru 2023 și când PSD-PNL împingeau pe ultima sută de metri noi angajări, înființarea de noi agenții inutile și, o știți deja, faimoasele creșteri de salarii la stat”, a scris Claudiu Năsui pe Facebook….. ”Pe lângă numeroase beneficii, salariul mediu la stat este mare decât la privat cu 2.700 de lei în plus pe lună. Pe an, asta înseamnă 32.400 de lei în plus. Oficial, motivația este că cei de la stat sunt mult mai bine pregătiți decât cei din privat. De fapt s-au blindat cu doctorate și hârtii de la fabrici de diplome. Cine plătește aceste salarii și sporuri? Chiar contribuabilii din privat cu salariile mai mici….. ”Mai țineți minte cum ne mințeau că angajările la stat „au fost înghețate”? Ce a însemnat asta de fapt? Pentru a face angajări era nevoie de derogare din partea guvernului. Adică s-au deschis ușile fix pentru activul de partid. Marcel Ciolacu ne mai mințea că nu vor crește taxele și că va strânge cureaua la stat. Dar singurii care au fost forțați să facă asta au fost românii.….” Integral: https://spotmedia.ro
“Deficit comercial record. Decidenții politici și guvernamentali sunt inerți România are un nou record negativ în ceea ce privește deficitul balanței comerciale. În primele 11 luni ale anului trecut, deficitul a ajuns la 31 miliarde de euro, mai mult cu 45% față de anul precedent. Situația deficitului comercial este îngrijorătoare, dar nu interesează pe nimeni. Nu este o glumă. Deficitul atrage atenția cel mult câtorva economiști, în timp ce decidenții politici, în marea lor majoritate, privesc cu nepăsare creșterea alarmantă a deficitului balanței comerciale. De exemplu, în ultimii doi ani, deficitul s-a dublat practic de la 16 la 31 miliarde de euro. O primă explicație este evident legată de inflație. În mod cert, creșterea prețurilor a contribuit la o creștere a deficitului comercial. În special tarifele energetice crescute au făcut ca importurile să fie mai scumpe și drept urmare deficitul a urcat. Dar, inflația nu este o explicație suficientă. Este clar că economia românească are o problemă acută numită schimburile comerciale internaționale. Tabloul de bord al deficitului comercial, în anul 2020, anul pandemiei, era următorul: alimente și animale vii, minus 2,4 miliarde euro, produsele chimice, minus 8 miliarde, mașinile și echipamentele auto înregistrau un mic excedent, iar mărfurile manufacturate aveau un deficit de 4,5 miliarde euro. Acum, în 2022, situația este următoarea: la categoria alimente și animale vii deficitul a scăzut puțin până la două miliarde de euro, la produse chimice a urcat puternic până la 13 miliarde, la mărfuri manufacturate deficitul a crescut până la 6,5 miliarde, iar la categoria mașini și echipamente auto s-a ajuns la un foarte bizar deficit comercial de 2,3 miliarde de euro. Observațiile se referă la vechea problemă pe care nu o poate opri nimeni și nimic și anume deficitul care provine de la produsele chimice. Problema este că asistăm la creșterea continuă a diferenței dintre importuri și exporturi fără ca politicile publice să intervină. Astfel, s-a ajuns ca deficitul produselor chimice să reprezinte aproximativ 40% din total. Este plauzibil că deficitul a urcat și din cauza prețurilor mai mari de pe piețele internaționale, dar cu atât mai mult ar trebui făcut ceva. De asemenea, este ciudat deficitul la care a ajuns industria auto. Se știe că România are o industrie auto importantă în care companiile prezente în economia autohtonă importă o parte din produsele pe care includ în procesul de asamblare a autovehiculului. Dar, tocmai acest mecanism de tip lohn nu poate explica deficitul comercial decât eventual prin creșterea mult mai mare a prețurilor pieselor și subansamblelor auto decât prețul autoturismului. …. În România, deficitul a devenit cronic. Oare interesează pe cineva?….” Integral: https://www.rfi.ro
“Sorin Pâslaru, ZF: Când începi anul făcând datorii în dolari pe 30 de ani cu aproape 8% dobândă ca să ţii statul în funcţiune, direcţia nu pare prea bună. O ajustare va veni. Când pui banii jos, atunci iese adevărul. Atunci se vede ce credibilitate ai Prea uşor a trecut vestea că România s-a împrumutat la începutul acestui an cu 4 miliarde de dolari pe 1 an, pe 10 si 30 de ani, cu dobânzi de peste 6% la un 1 an şi peste 7% pe an la scadenţele de 10 şi 30 de ani. Ba chiar pe 30 de ani cu o dobândă record probabil în istorie, de 7,7%. Dobânzile sunt mai mari decât cele la care s-a împrumutat Ungaria (circa 7,1% la 30 de ani la dolar) şi cu mult mai mari decât s-a împrumutat Croaţia (4% la dolar la 30 de ani). În 27 ianuarie 2022, România se împrumutase la dolar la 5 ani şi 10 ani cu o dobândă de 3,1% şi respectiv 3,7%. Iar pe 25 mai 2022, după ce a izbucnit războiul din Ucraina, dobânzile la dolar s-au dus la 5,3% la 5 ani şi la 6% la 12 ani. Deci în doar un an, dobânda la dolar la 10 ani aproape că s-a dublat. În ianuarie 2022 dobânda la dolar la 10 ani era 3,7% pentru România, în ianuarie 2023 dobânda la dolar la 10 ani a ajuns la 7,2%. …. Aceste dobânzi vor apăsa costurile cu datoria publică ale guvernului pe zeci de ani. Când pui banii jos, atunci iese adevărul. Atunci se vede ce credibilitate ai. Este adevărat că inflaţia nu se domoleşte şi că ţările periferice duc greul de fiecare dată când dobânzile cresc la nivel internaţional, dar istoric orice dobândă care trece de 7% la dolar este dobândă pentru bonduri junk, adică acelea asociate celui mai mare risc. …. Dar nu numai nivelul dobânzilor pe care a fost dispusă să le plătească România pe o perioadă atât de lungă a fost surprinzător, ci şi anunţul Ministerului de Finanţe privind necesarul brut de refinanţare aferent anului 2023. Acest termen înseamnă cât are nevoie să se împrumute statul atât pentru a achita datoriile care vin la scadenţă, roll over, cât şi nevoia de finanţare nouă, pentru deficitul bugetar estimat pentru 2023 la 4,4% din PIB. Este ciudat că volumul brut necesar de refinanţare de pe piaţa internă şi externă a fost anunţat la începutul acestui an de 160 de miliarde de lei, cu 24 mld. lei mai mult decât se estima că va fi necesar în mai 2022. În documentul „Strategia de administrare a datoriei publice guvernamentale 2022-2024”, publicat de Ministerul de Finanţe la secţiunea „Datorie Publică” de pe site în mai 2022, se menţionează la pagina 26 un estimat al „Necesarului brut de finanţare” pentru 2023 de 136,1 mld. lei. Acesta este cel mai recent document privind datoria publică publicat de Finanţe pe site. Ministerul de Finanţe anunţă însă anul acesta, în Programul indicativ de emisiuni de titluri de stat aferent anului 2023, un necesar brut de finanţare de 160 mld. lei. Istoric, este cel mai mare necesar de finanţare. La cheltuieli totale de 470 mld. lei ale bugetului general consolidat, să fii nevoit să împrumuţi unul din trei lei pe care îi cheltuieşti pare cam mult. Nu e clar de ce dintr-o dată este nevoie de un supliment de 24 mld. lei (aproape 5 mld. euro) pentru refinanţarea datoriilor existente, dar faptul că Finanţele au acceptat chiar la începutul anului să se împrumute pe 30 de ani cu peste 1 mld. dolari cu o dobândă de aproape 8% nu este de bun augur. …. Când vezi dobânzi de aproape 8% pe 30 de ani la dolar, nu la leu, nu-i de glumă…..” Integral: https://www.zf.ro
“Avioanele F-16 ale Forțelor Aeriene au nevoie de reparații complexe. Fabricate în anii ’80, au costat un miliard de dolari Forțele Aeriene Române au în dotare 17 avioane de luptă F-16 Fighting Falcon, care au nevoie de piese de schimb și reparații. Forțele Aeriene Române sunt dotate cu 17 avioane de luptă F-16, de fabricație americană, care formează escadrila 53 Aviația Vânătoare din cadrul Flotilei 86 Aeriană Fetești. Acestea au fost cumpărate în trei tranșe de la guvernul Portugaliei, iar în momentul în care s-au semnat contractele s-a stabilit că modernizarea acestora se va face cu ajutorul SUA și acordul Congresului american. Primele avioane F-16 au intrat în serviciul de luptă în 2019 Tot proiectul, care include prețul avioanelor, modernizarea acestora de la configurația M5.2R la configurația M6.XR, estimată la 150 milioane de dolari, repararea lor, precum și specializarea personalului au format un pachet de aproape un miliard de dolari ce a revenit guvernelor american și portughez. Primele 12 avioane, care au costat 600 milioane dolari, au fost livrate în 2016 și 2017, dar au intrat în serviciul de luptă poliție aeriană în 2019. Ultimul avion F-16 a sosit în martie 2021 în România, la Baza 86 Aeriană, de lângă localitatea Borcea. În ultima jumătate de an, Ministerul Apărării Naționale a încheiat mai multe contracte care vizează repararea și furnizarea de piese de schimb pentru avioanele F-16, care au o vechime de aproape 40 de ani, aceste aparate Fighting Falcon fiind fabricate la mijlocul anilor 80. …. Repararea avioanelor și piesele de schimb costă 5,5 milioane de euro … De remarcat este că avioanele F-16 au nevoie de aceste intervenții la 3-4 ani de când au intrat în serviciul de luptă. În ultimii ani, au mai existat doar două contracte care au în vedere avioanele de luptă cumpărate de la portughezi. ….România a semnat contractul pentru alte 32 de avioane F-16….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Este recensământul un fiasco? Ana Bulai, sociolog: Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică Primele rezultate publicate de INS arată că, faţă de populaţia rezidentă înregistrată la recensământul anterior, cel din 2011, România a pierdut 1,1 milioane de locuitori ♦ Recensământul nu cuprinde însă şi fenomenul migraţiei românilor, un factor important în stabilirea unei dimensiuni reale a populaţiei ♦ „Am putea să vedem câţi oameni sunt plecaţi şi câţi sunt pe teritoriul României, dar nu suntem foarte interesaţi de lucrul acesta.” ….„Recensământul nu mai este de multă vreme un subiect de cunoaştere, ci un subiect de politică publică. Nu a existat un interes strategic pentru a arăta dimensiunea reală a populaţiei din interiorul României sau cu caracter permanent în România. Dacă arătam exact câte milioane mai sunt în spaţiul românesc, pierdeam mai multe avantaje decât ceea ce am fi avut de câştigat prin acurateţea datelor. Întregul pachet de finanţări europene vine pe cap de locuitor – ca să nu mai vorbesc despre structurile administrative şi politice. Noi avem acum, la 19 milioane de locuitori, 3.180 de unităţi administrativ teritoriale, adică o primărie la 6.000 de locuitori. Lucrurile ar fi stat cu totul altfel dacă declaram că suntem 14-15 milioane de locuitori, atât cât estimează OIM (n. r. – Organizaţia Internaţională pentru Migraţie) că este populaţia permanentă în România”, a spus pentru ZF sociologul Ana Bulai. ….”Integral: https://www.zf.ro
“Pe cine au crescut la sân liberalii și cine îi mai ține în brațe …. Liberalii nu au avut niciodată, după reconstrucția partidului Brătienilor la începutul anului 1990, lideri politici de anvergură. Radu Câmpeanu a câștigat o brumă de alegători mai degrabă în virtutea numelui sonor și a faptului că a fost deținut politic, iar nu datorită abilităților de politician. Drept exemplu, la alegerile din 1992, după ce a rupt partidul din Convenția Democrată, a reușit performanța ca Partidul Național Liberal să nu mai treacă pragul pentru a intra în Parlament. …. În situația în care un anume Crin Antonescu ajunge să conducă partidul și să facă alianța contra naturii cu PSD, câștigând împreună 60% la alegerile generale din 2012, nu trebuie să ne mire că în momentul de față PNL e un partid fără lideri. Sau, mai exact, cu un singur lider, iar acesta e președintele Iohannis. Dar nici pe el nu-l dă liberalismul afară din casă. Cohorta plagiatorilor liberali În ultimii ani, Partidul Național Liberal a trecut prin numeroase scandaluri, dar de departe cele mai răsunătoare sunt legate de miniștrii plagiatori. Ministrul de Interne Lucian Bode a dat în judecată pe 5 ianuarie Comisia de Etică a Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca după ce aceasta s-a autosesizat în urma dezvăluirilor Emiliei Șercan că Lucian Bode a plagiat 18,5% din teza de doctorat. …. Lucian Bode e reprezentat de casa de avocatură Mușat și Asociații, aceeași care îl apără și pe premierul Nicolae Ciucă în procesul prin care acesta încercă să blocheze analizarea de către CNATDCU – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare a lucrării de doctorat. …. Următorul pe listă în cohorta plagiatorilor liberali este fostul ministru al Educației Sorin Cîmpeanu. Tot jurnalista de investigații Emilia Șercan a dezvăluit că ministrul liberal și-a însușit fraudulos paternitatea a 13 capitole dintr-un curs universitar, elaborat cu mai mulți ani în urmă de alți doi profesori. Motivația lui Câmpeanu a fost că un curs universitar nu poate fi considerat plagiat atâta vreme cât nu e publicat, fiind doar un instrument de lucru pentru studenți. Scuza fostului ministru e la fel de abracadabrantă precum cea a lui Marcel Vela. …. Mai departe. Florin Roman, și el liberal pursânge, a fost ministrul Cercetării, Inovării și Digitalizării în guvernul Ciucă. Mandatul său a durat 20 de zile, caz singular în pleiada miniștrilor care au fost demiși sau au demisionat după o scurtă perioadă de exercitare a funcției. Florin Roman a demisionat în urma unui scandal legat de CV-ul în care a mințit copios. Mai întâi, că a absolvit studiile în cadrul Universității „Babeș-Bolyai“ din Cluj-Napoca, minciună dezmințită de rectorul Daniel David care a precizat că posesorul ministeriatului de 20 de zile nu a obținut licența la universitatea clujeană, ci doar o diplomă care atesta că a făcut studii la un colegiu neacreditat din Alba Iulia. În al doilea rând, în același CV liberalul get-beget a mințit că a scris o carte publicată la Editura Academiei, dar nu o mai găsește. Ulterior, potrivit unei anchete a ziarului Libertatea, el a recunoscut că e vorba….. La deschiderea anului universitar, președintele Klaus Iohannis a declarat că „avem nevoie de toleranță zero în privința plagiatului“. …. Dar interesele politice ale lui Iohannis sunt mai presus de „toleranța zero în privința plagiatului“. Mai presus de ce spune presa și opinia publică, internă și internațională, despre moralitatea unui șef de guvern dintr-un stat UE…..” Integral: https://spotmedia.ro
“Surse: Universitățile vor da titlurile de doctor și tot ele vor verifica plagiatele. Instanțele capătă rol-cheie în cazurile de plagiat, în timp ce CNATDCU e retrogradat și transformat în comisie controlată de o direcție din Minister condusă de 6 ani de o apropiată a lui Sorin Cîmpeanu – Proiectul Deca al Legii învățământului superior Forul-cheie în verificarea acuzațiilor de plagiat în cazul doctoratelor – Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) – reapare în proiectul Legii învățământului superior – varianta Deca, după ce, în versiunea din vară a proiectului realizat de Cîmpeanu, fusese desființat, reiese din cea mai recentă versiune a proiectului legislativ, consultată de Edupedu.ro. În această versiune, însă, rolul pe care acest for îl avea în verificarea doctoratelor plagiate e preluat în bună măsură de universități, așa cum prevedea și versiunea inițială a proiectului de lege, pusă în dezbatere în vară. Iar Consiliul – devenit Comisie – își păstrează doar un rol de “backup” în verificarea mai degrabă administrativă a plagiatelor. El ar urma să își piardă autonomia și să fie coordonat de un departament din Ministerul Educației.
- Departamentul care ar urma să coordoneze CNATDCU așa cum prevede varianta legii Deca este condus din 2018 și până astăzi de Daniela Vasilica Burghilă, o apropiată a fostului ministru Sorin Cîmpeanu care i-a și coordonat lucrarea de doctorat, potrivit catalogului Bibliotecii Naționale a României.
- Spre deosebire de Legea în vigoare, în noul proiect de lege Deca titlul de doctor este acordat de universitate, nu de către ministru, ceea ce are efecte și asupra procedurilor în cazul constatării unor abateri precum plagiatul.
- Proiectul de lege consultat introduce prevederi separate pentru reacția autorităților în cazul doctoratelor plagiate, dacă acestea au intrat sau nu în circuitul civil.
CNATDCU reapare în proiectul Legii învățământului superior Deca, după ce, în versiunea din vară a proiectului realizat de Cîmpeanu, fusese desființat, reiese din cea mai recentă versiune a proiectului legislativ, consultată de Edupedu.ro. În această versiune, Consiliul – devenit Comisie – își păstrează un rol de “backup” în verificarea mai degrabă administrativă a plagiatelor, rolul principal revenind universităților, așa cum prevedea și versiunea inițială a proiectului de lege pusă în dezbatere în vară. – Spre deosebire de Legea în vigoare, în noul proiect de lege Deca titlul de doctor este acordat de universitate, nu de către ministru, ceea ce are efecte și asupra procedurilor în cazul constatării unor abateri precum plagiatul. – Proiectul de lege consultat introduce prevederi separate pentru reacția autorităților în cazul doctoratelor plagiate, dacă acestea au intrat sau nu în circuitul civil. ….” Integral: https://www.edupedu.ro
“Armand Goșu: Ucraina, un examen prea dificil pentru elita de la București …. Dintre vecinii din NATO și UE, România este situată cel mai aproape de principalele teatre de operațiuni din 2022, Herson și Donbass. Iar în perspectivă, România este cea mai apropiată țară NATO de principalele fronturi din 2023, adică de Crimeea, Herson, Zaporojie, Donețk și Lugansk. Poate că este prea devreme pentru a vorbi despre consecințele pentru România ale agresiunii Rusiei împotriva Ucrainei. Ele depind de felul în care se va termina acest război. În cazul înfrângerii Ucrainei, România va face parte dintr-un lanț de state central-europene aflate în linia întâi chemate să apere lumea euroatlantică. România va fi în clubul occidental, chiar dacă pe falie, simțind amenințarea directă a Rusiei și setându-și viața politică, socială, economică, culturală în așa fel încât ea să poată face față amenințărilor de securitate. O situație ideală pentru elita militară a României cu origini înainte de 1989, în instituțiile ceaușiste. În cazul unei victorii ucrainene, amenințarea rusească la adresa securității României o să dispară. În mod paradoxal, acesta din urmă nu e chiar scenariul care stârnește entuziasm la București. …. În 2009 și 2011, România a încheiat două parteneriate strategice, cu o componentă importantă de securitate și apărare, cu Polonia și Turcia. Aceste două parteneriate, precum și o relație specială în plan militar cu SUA aveau potențialul să facă din România un actor regional important. Cel puțin așa arătau lucrurile până în vara lui 2016, la summitul NATO de la Varșovia, când flancul estic s-a dezechilibrat în favoarea părții sale nordice. Decizie paradoxală, de vreme ce, după 2014, interesul NATO era acela de a-și consolida partea sudică a flancului estic, mai aproape de bazele rusești din Crimeea, proaspăt anexată de Vladimir Putin. De unde România se profilase după 2009, ca un actor regional ce proiecta soft power înspre fostele republici sovietice, Moldova, Ucraina, Georgia, în tandem cu Polonia, după 2017, Bucureștiul a fost inclus în ligă cu Sofia. Cu care nu va reuși niciodată, pe niciun dosar, să colaboreze pentru a forma un tandem. N-ar fi corect să creadă cineva că forțe ostile au conspirat pentru a decalibra profilul regional al României. Responsabilă de creșterea, cât și de subțierea profilului regional al României este elita de politică externă și securitate de la București, care jucase cartea americană. Ea reușise inițial să convingă Washingtonul că România este aliatul cel mai fidel și loial al SUA în regiune. Celelalte state din regiune, începând cu Polonia, se uitau cu invidie la consolidarea prezenței militare americane, prin inaugurarea bazelor de la Kogălniceanu (2005) și Deveselu (2013). Este greu de inventariat acum care au fost cauzele care au condus la scăderea profilului României reflectat în deciziile summitului NATO din 2016. …. Astăzi, Polonia a devenit cel mai important nod economic și comercial pentru Ucraina, de la aprovizionarea cu arme și muniții și până la exportul de grâne și importul de energie. Polonia asigură un sprijin complex, începând cu cel politico-militar. În Polonia este o susținere publică a Ucrainei, asumată deschis de oamenii politici, de instituțiile guvernamentale și de societatea poloneză. …. Spre deosebire de Varșovia, Bucureștiul are o abordare diferită. Oficialii români nu s-au grăbit să meargă la Kiev. Președintele României a ajuns la 16 iunie în capitala Ucrainei, după patru luni de la începutul agresiunii rusești. De fapt, președintele României s-a alăturat unui grup de lideri vestici, format din președintele Franței, premierul Italiei și cancelarul Germaniei, care-și pregătiseră o vizită la Kiev înaintea summitului UE la care s-a decis acordarea statutului de țară candidată la aderare pentru Ucraina. …. În ultimele luni, înaintea agresiunii rusești, diplomația românească și-a concentrat eforturile pe scoaterea din nomenclatorul autorităților ucrainene a etnonimului „moldovean” și înlocuirea lui cu „român”, ceea ce ar fi dat Ministerului de Externe de la București ciudata satisfacție că minoritatea românească din Ucraina poate număra aproximativ 400 de mii de oameni. Politica României pune în dificultate Ucraina, care nu vrea să-și antagonizeze Republica Moldova, prin interzicerea etnonimului „moldovean”. Mare parte dintre cetățenii ucraineni care se declară „moldoveni” refuză să se declare „români” și consideră că le sunt încălcate drepturile civice dacă statul ucrainean ar exclude din nomenclator denumirea de „moldovean”. E vorba de populația vorbitoare de limbă română, de peste Nistru, care nu s-a aflat niciodată în granițele României și care nu are decât memoria României conduse de Ion Antonescu. În fond, dacă România nu recunoaște etnonimul „moldovean”, de ce a recunoscut independența Republicii Moldova?! Poate că, mai întâi, România ar trebui să anuleze decizia de recunoaștere a Republicii Moldova și abia mai apoi să ceară Ucrainei să recunoască „inexistența” moldovenilor. …. Presa ucraineană are subiecte mai importante decât cearta cu România pe minorități. Încă de acum, Bucureștiul sugerează că s-ar putea folosi de negocierile de aderare la NATO și UE ale Ucrainei pentru a obține satisfacție pe dosarul minorităților. România ar face echipă cu Ungaria, interpretând partitura Rusiei. //” Integral: https://revista22.ro
“Manele la Capitoliu Alegerea lui Kevin McCarthy ca Speaker (președinte) al Camerei Reprezentanților a Congresului Statelor Unite este singulară din mai multe puncte de vedere. Deși teoretic este o victorie, din punct de vedere practic este aproape de înfrângere sau o victorie a la Pyrrhus. Recordul a fost cel din 1855, când acest proces a durat două luni și jumătate, iar în 1923 au fost necesare nouă tururi de scrutin. Spun că este o victorie ratată pentru că a fost obținută în urma șantajului exercitat de extemiștii lui Donald Trump (hard – liners). Nu știu de ce ei sunt numiți ultraconservatori, iar Donald Trump conservator, deoarece nu există nimic conservator în acțiunile, discursurile și ideile lor. Pentru a câștiga cu orice preț, noul speaker a făcut concesii importante rebelilor trumpiști. Cea mai importantă dintre acestea este scăderea la unu a numărului de reprezentanți republicani necesari introducerii unei moțiuni de neîncredere prin care speakerul poate fi demis. Asta e similar unui șantaj permanent. De fapt este o repunere pe tapet a unei reguli mai vechi, care în 2015 a determinat demisia din funcția de speaker a lui John Boehner. Noul speaker a încercat introducerea unui prag de cinci reprezentanți republicani, dar nu a reușit. Haosul în grupul republican din Cameră este destul de vechi, cam de la apariția mișcării Tea Party, în 2010. McCarthy cunoaște acest lucru pe propria piele, când în 2015 a încercat prima dată să fie speaker. Votul din aceste zile arată că majoritatea republicană este mai mult pe hârtie. Scorul general este de 222 republicani la 212 democrați. …. Hard-linerii vor avea cel puțin un loc în Comisia de Regulamente, care controlează fluxul legislativ. Ei vor și președinția unor comisii importante, ceea ce va duce la înlocuirea cutumei seniorității (seniority rule). Această cutumă înseamnă că postul de președinte al unei comisii va fi deținut de cel mai vechi membru din comisie al partidului majoritar în Camera Reprezentanților. Există aici riscul ca McCarthy să își îndepărteze unii membri ai propriului partid. O altă idee principală a așa–zișilor ultra–conservatori (hard–liners sau hard-core conservatives) este nivelul mare al cheltuielilor federale. Datorită avantajului mic al republicanilor, vor fi nevoiți să negocieze în această privință cu democrații. Dar creierele înfierbântate ale trumpiștilor pot duce la paralizarea activității administrației federale (government shutdown). Alte probleme sunt controlul frontierelor și durata mandatelor în Congres. Referitor la durata mandatelor, Curtea Supremă a subliniat neconstituționalitatea eforturilor unor state în acest sens. Soluția este cea a unui amendament constituțional, mult mai greu de pus în practică. Dar mai grave sunt alte aspecte… Printre primele declarații ale noului speaker au fost osanalele pentru Donald Trump. Semănau cu mulțumirile adresate lui Nicolae Ceaușescu. Văd că adepții lui îl copiază pe cizmar. Mai avem și abrogarea Roe and Wade, similară cu decretele de interzicere a avorturilor de la noi. Nu trebuie să ne mirăm prea mult. Kevin McCarthy s–a remarcat fruntaș în întrecerea socialistă (pseudo-conservatoare) acum doi ani, fiind primul care s-a alăturat lui Donald Trump pentru boicotarea validării de către Congres a votului Colegiului Marilor Electori prin care Joe Biden era ales președinte. Iar amazoana Marjorie Taylor Greene striga în gura mare că e Trump la telefon. Seamănă cu altă amazoană de la noi. Ceea ce s–a văzut a fost și comportamentul suburban al unor trumpiști, cum ar fi Matt Gaetz. Parcă ar fi frații AUR–iștilor de la noi. ….Probabil planul facțiunii celor 20 e să pună presiune pe președintele Biden pentru ca Departamentul Justiției să retragă demersurile împotriva lui Donald Trump. E un comportament golănesc și mafiot, învățat probabil de la Vladimir Putin. Dar asta se poate întoarce ca un bumerang, cum s–a întâmplat în noiembrie 2022, când republicanii au obținut un rezultat mult sub așteptări. ….” Integral: https://presshub.ro
“Ca să reflecte fidel situația economică, toate bancnotele românești vor purta chipul lui Bacovia Mugur Isărescu, guvernatorul BNR, a anunțat că Eminescu, Caragiale și Blaga vor lua o pauză de pe bancnotele românești, cel puțin până la redresarea situației economice a țării. Locul acestora va fi luat de George Bacovia, al cărui chip va ajunge pe absolut toate bancnotele emise de BNR. De asemenea, cunoscuta semnătură a lui Isărescu va rămâne în aceeași caligrafie pe noile bancnote, doar că va scrie „Plecați din țară“ în loc de „Mugur Isărescu“. …. „Încercăm să rezonăm cu sufletele românilor afectați de starea economiei. Depresiv și mizerabil toată viața, Bacovia a trăit 75 de ani, ceea ce le doresc și eu tuturor românilor“, a spus guvernatorul Mugur Isărescu. „În plus“, a adăugat Isărescu, „m-am plictisit să iau 1.000 de bancnote cu Caragiale în fiecare lună, așa că ia să iau eu câte 1.000 de Bacovia pe lună și mă gândesc superior și cu tristețe la ceilalți români!“….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
https://www.g4media.ro/initiativa-a-greciei-pentru-extinderea-schengen-cu-bulgaria-si-romania-oficial-grec-va-avea-beneficii-directe-pentru-grecia-deoarece-va-fi-unificata-pe-cale-rutiera-cu-restul-statelor-membre-ale-u.html
Buna ziua 🙂
“DOCUMENT. Rectorul Academiei SRI contestă „competențele” profesorului Bjola de la Universitatea Oxford de a analiza doctoratul ministrului Bode
…. Înainte de a da verdictul de plagiat, Universitatea a fost avertizată că, prin reanalizarea tezei ministrului Bode, comite un „exces de putere” și un „act nelegal”. Printre argumente, este enunțată „nelegalitatea” prezenței în comisia de etică a profesorului Corneliu Bjola, de la University of Oxford, inclusiv „sub aspectul competențelor sale”. Documentul susține că Bjola nu este competent să analizeze teza lui Bode. Plângerea prealabilă este semnată „Prof. univ. dr. Adrian Liviu Ivan”. Adrian Ivan este coordonatorul lucrării de doctorat al lui Lucian Bode, rector al Academiei SRI și profesor la UBB. Care sunt argumentele sale. Pe 12 decembrie 2022, la sediul UBB din Cluj a sosit un memoriu. El a fost trimis cu o lună înainte ca UBB să facă public, prin comisia de etică, verdictul celei de-a doua analize de plagiat a doctoratului ministrului de interne Lucian Bode. Autorul documentului „solicită în mod respectuos să revocați decizia nr. 2 din 24 noiembrie 2022 emisă de prof. dr. Dacian C. Dragoș, pt Comisia de Etică”. Este vorba despre comisia de etică formată pentru a reanaliza lucrarea de doctorat a ministrului de interne Lucian Bode. UBB a sesizat că evaluarea sa inițială a fost contrazisă de o investigație jurnalistică a Emiliei Șercan. Universitatea a reluat procesul și a anunțat că noua analiză va avea ca autori și profesori din străinătate. Memoriul împotriva acestei a doua evaluări a fost trimis la UBB în temeiul art. 7 Legea 554/2004, care spune că „înainte de a se adresa instanţei, persoana care se consideră vătămată într-un drept al său se adresează autorității publice emitente” și cere revocarea. Dacă autoritatea nu răspunde conform doleanței petentului, acesta se poate adresa instanței. ….”
https://www.libertatea.ro/stiri/document-rectorul-academiei-sri-contesta-competentele-profesorului-bjola-de-la-universitatea-oxford-de-a-analiza-doctoratul-ministrului-bode-4410582
😂🤣😆😃
Rasul este sanatos.
Buna ziua 🙂
Eu zic asa: Bode presedintele Academiei! Nu a RSR, ci chiar a Suediei 😀
In alta ordine de idei, vad ca astia de la Edupedu, care au facut rost de proiectul legii Deca, tot dau “pe surse” diverse extrase. Nu era mai bine sa dea tot proiecul public, “pe surse”, ce tot ne mai fierb cu bucatele din proiect (despre bac, rectorii pe viata, etc)?!
La RSR, Ciuca. La Suedia, Bode. Presedinti academicieni doctori generali