Home
» Stiri / Revista Presei » Revista Presei – 13 februarie.”Recomandarea introducerii cotei progresive în România, la recomandarea Guvernului Bahamas / FMI îi mulțumește lui Liviu Voinea”
Revista Presei – 13 februarie.”Recomandarea introducerii cotei progresive în România, la recomandarea Guvernului Bahamas / FMI îi mulțumește lui Liviu Voinea”
| 13/02/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2023/12/hepta6816614-scaled.jpg?resize=169%2C95&ssl=1)
Salariul mediu net a ajuns la 5.079 lei în decembrie 2023, cu 15% mai mare decât în decembrie 2022 / Real, ajustat cu inflația, câștigul salarial a fost cu 8% mai mare decât anul precedent Câştigul salarial mediu net a ajuns la 5.079 lei la finalul anului 2023, fiind în creştere cu 314 lei (+6,6%) față de luna noiembrie 2023 și cu 15% mai mare față de luna decembrie 2022, arată datele publicate luni de Institutul Național de Statistică (INS). În ce privește câştigul salarial mediu brut, acesta a urcat cu 535 lei (+6,9%) la 8.301 lei în decembrie 2023. Real, ajustat cu inflația, câştigul salarial a crescut cu 8,3% în luna decembrie 2023 față de luna decembrie 2022. Revenind la câştigul salarial mediu net, cele mai mari valori s-au înregistrat în fabricarea produselor de cocserie şi a produselor obținute din prelucrarea țițeiului (12.710 lei), iar cele mai mici în hoteluri şi restaurante (2.825 lei). ….În sectorul bugetar, în luna decembrie 2023 s-au înregistrat creşteri ale câştigului salarial mediu net comparativ cu luna precedentă în administraţia publică (+5,0%, în principal ca urmare a acordării unor diferenţe salariale restante, aferente lunilor anului 2023 sau a aplicării prevederilor legale în vigoare), respectiv în sănătate şi asistență socială (+2,8%). În învăţământ, câştigului salarial mediu net a scăzut comparativ cu luna precedentă (-2,3%) ca urmare a reducerii sumelor reprezentând plata cu ora a cadrelor didactice pe perioada vacanței școlare. ….” Integral: https://economedia.ro
:format(webp):quality(92)/https://www.economica.net/wp-content/uploads/2023/05/energie-factura-pret-energie-furnizor.jpg)
“Incertitudinea naște monștri pe piața de energie: Un furnizor vine cu un preț uriaș, de 7 lei/kWh, pentru populație, după ce expiră plafonarea …. Părțile convin faptul că, după încetarea măsurilor de plafonare aplicabile clienților finali din piața de energie electrică, Pretul energiei electrice active se stabileste conventional la nivelul a 7 lei/kWh (pretul energiei electrice active fara TG), la care se adaugă celelalte taxe și tarife reglementate, în vigoare la momentul facturării, fără a mai fi necesară încheierea unui act adițional la contractul încheiat între părți”. Așa scrie într-o ofertă tip de furnizare de energie electrică pentru casnici, din comparatorul ANRE, unde prețurile sunt într-adevăr plafonate. Oferta vine din partea unui furnizor român, Getica 95, controlat de omul de afaceri Viorel Tudose. Nu știm dacă acel preț enorm, de 7.000 de lei/MWh, a fost trecut în ofertă tocmai pentru ca aceasta să nu fie accesată de cineva sau dacă este o măsură de precauție a furnizorului în fața necunoscutului, dar acest exemplu este încă unul care arată incertitudinea din piața de energie pe măsură ce se apropie 31 martie 2025, moment la care mecanismul de plafonare a prețurilor expiră. ….Legea mai spune și altceva. Și anume că, în perioada de până la 31 martie 2025 (când expiră schema de plafonare), ofertele pentru clienții casnici sunt făcute obligatoriu la un preț care nu poate fi mai mare decât cel maxim plafonat – furnizorii trec acum în oferte acest preț, sau, în situații mai rare, sunt oferte cu preț sub plafonul “mare” de 1,3 lei (cazul Hidroelectrica e notoriu). ….” Integral: https://www.economica.net
“O minciună aruncată de PSD. Suntem singura țară europeană cu cotă unică? NU! / Biriș: De ce-i mulțumește FMI lui Liviu Voinea pentru studiul privind impozitul progresiv? ....„Mulți politicieni spun că am rămas singura țară cu cotă unică și nu-i adevărat. Avem competitori. Ungaria are 15%, Cehia și Polonia nu au cotă progresivă, ci două cote: nu e nici unică, dar nici progresivă. Cehia are 15% la până în 60.000 euro pe an și 23% la peste 60.000 de euro pe an. Polonia are 12% și 32%: la plafonul de venituri de 23.000 de euro pe an. Bulgaria are cotă unică de 10%”, a declarat Angela Roșca, managing partner Taxhouse-Taxand România, la TaxEU Forum. Să nu uităm că noi avem 10% după ce au fost mutate contribuțiile de la angajatori la angajați. Practic, tot la fel de mult plătim către stat (ca pondere), doar că s-a mutat procentul la contribuții. Recomandarea introducerii cotei progresive în România, la recomandarea Guvernului Bahamas / FMI îi mulțumește lui Liviu Voinea „De ce în studiul publicat în 2022 de FMI (privind impozitarea progresivă n.r.), ei îi mulțumesc domnului Liviu Voinea? Îi mulțumesc pentru comandă, pentru comanda studiului. Scrie că studiul a fost făcut la solicitarea Guvernului român. Numai că în preambul, că e un farmec la copy/paste din formatele de raport, au uitat să șteargă Bahamas și să pună România. În studiul publicat de FMI spune că recomandarea de cotă progresivă în România a fost făcută la cererea Guvernului Bahamas (FMI și-a corectat raportul ulterior n.r.)”, a spus avocatul Gabriel Biriș, fost secretar de stat în Ministerul Finanțelor. Potrivit acestuia, când te uiți al studiile astea, te șochezi puțin. „Studiile astea n-au niciun expert. Au venit la Camera Consultanților Fiscali să fie parte din echipă? Nu! Nu e niciun expert în legislație fiscală românească. Nimeni care să știe ce se întâmplă la firul ierbii. Noi ne raportăm la astea ca și cum e lumina”, a mai afirmat Biriș. Cotele progresive au adus mai mulți bani la buget? Nu! „Am avut cote progresive. Au adus ele mai mulți bani la buget? M-am uitat să văd câți bani a adus impozitul pe venit în ultimii 23 de ani la buget. În primii 5 ani au fost cote progresive între 18 și 40%, pe muncă. Speculațiile imobiliare erau taxate cu ZERO, câștigurile din vânzarea de acțiuni cu 1% și dividendele cu 5%. Am avut în primii 5 ani o medie de vreo 2,8% din PIB venituri. S-a introdus cota unică de impozit pe salariu, nu pe venit. În program au scris impozit pe venit și l-au făcut pe salariu pentru că unul era ministru și avea investiții pe bursă și a trebuit să rămână 1%, alții au avut speculații imobiliare și nu voiau să plătească impozite și au scăzute. În 2007 s-a cocoțat la 3,3% din PIB ponderea veniturilor și a stat 10 ani pe o medie de 3,35%”, a spus avocatul. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Un casier de la Lidl, o recepționistă la o sală de fitness, un agent call-center, un paracliser și angajata unui service auto au devenit agenți de poliție ai Direcției Generale Anticorupție după ce au absolvit o postliceală de 11 luni din rețeaua Ministerului Afacerilor Interne …. Din declarațiile de avere depuse de agenți la momentul angajării în cadrul DGA reiese că, înainte de a fi admiși la școala postliceală, o parte dintre ei aveau salarii modice din meserii din domeniul serviciilor: casier la Lidl, recepționistă la o sală de fitness, un agent call-center, un paracliser și angajată a unui service auto. Într-un răspuns pentru G4Media.ro, Biroul de Presă al Direcției a transmis că, printre atribuțiile noilor angajați, se află ”sarcini și îndatoriri specifice organelor de poliție judiciară.” …. Conform legii, poliția judiciară este constituită din ofițeri și agenți de poliție, specializați în efectuarea activităților de constatare a infracțiunilor și de strângere a datelor în vederea începerii urmăririi penale și de cercetare penală. Înființată în 2005, DGA este structura specializată a Ministerului Afacerilor Interne pentru prevenirea şi combaterea corupţiei în rândul personalului ministerului. ….” Integral: https://www.g4media.ro
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/02/directori-anrm.jpg?resize=174%2C98&ssl=1)
“Cum se perindă foști miniștrii PSD în fruntea unei agenții de stat strategice. Milionarii care lucrează pe salarii mici la stat Agenția Națională pentru Resurse Minerale are, de luna trecută, un nou președinte, fost ministru PSD în Guvernul Grindeanu, care l-a înlocuit pe tot pe un fost ministru PSD Agenția Națională pentru Resurse Minerale (ANRM) este instituția, aflată în subordinea directă a primului ministru, care gestionează resursele de hidrocarburi (petrol și gaze naturale) și resursele minerale (precum aurul) din proprietatea statului. Ea oferă avizele și controlează modul în care aceste resurse sunt exploatate. FANATIK a scris recent, citând un raport al Curții de Conturi, despre dezastrul din industria energetică a României și scăderea uriașă a numărului de autorizații emise în ultimii ani. Instituția a fost condusă în ultimii doi ani de foști lideri PSD, iar acum are la conducere un fost ministru PSD. Adriana Petcu, de la Ministerul Apelor la ANRM În data de 26 ianuarie, premierul Marcel Ciolacu semna decretul prin care Adriana Petcu era eliberată din funcția de secretar de stat în Ministerul Mediului. În aceeași zi, aceasta era numită în funcția de președinte a ANRM, instituția care tocmai ce rămăsese fără președinte. Adriana Petcu a fost numită secretar de stat în Ministerul Mediului în martie 2023, o funcție pe care a mai ocupat-o în perioada iulie 2017-noiembrie 2019, în mandatele guvernelor Tănase și Dăncilă. Anterior, între ianuarie și iunie 2017 a fost ministru al apelor și pădurilor în Guvernul PSD Grindeanu. Din 1990 aceasta a lucrat la Apele Române, Administrația Bazinală de Apă Buzău-Ialomița, unde a fost, pe rând, director de marketing, director tehnic, șef serviciu și apoi, între 2009 și 2017, director general. Presa locală o caracteriza pe aceasta ca fiind „omul de fier al PSD”. Numirea acesteia în Guvernul Grindeanu readucea în atenția publicului faptul că, în decembrie 2014, Agenția Națională de Integritate constata un conflict de interese în materie penală după ce Adriana Petcu, în calitate de director al ABA Buzău-Ialomița, s-a propus în cadrul unui proiect european. Suma încasată a fost de peste 27.000 lei. ANI a sesizat și parchetul în acest caz, însă procurorii de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Ploiești au clasat cauza. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Deputatul român față-n față cu dipfeicu: ”Îl facem penal și l-am rezolvat” Propunerea de lege cu privire la #deepfake (sau “falsul se(r)ver”, după cum au tradus termenul inițiatorii proiectului de lege) a trecut de la o formă bizară, în varianta inițială, înaintată Senatului, la un text relativ acceptabil după adoptarea în Senat, pentru ca în comisiile Camerei Deputaților să fie adoptată o variantă “chinezească” – China fiind singurul stat din lume cu obligații dure specifice pentru #deepfake și obligații detaliate de marcare a conținutului de acest tip. Textul adoptat de Comisiile Camerei Deputaților, în decembrie 2023, și care urmează să intre la vot în plen luni 12 februarie 2024, pune în aceeași definiție #deepfake-ul AI cu conținutul creat “cu ajutorul realității virtuale” (?!? – exact acesta este textul din lege!), care ar crea “aparența că o persoană a spus sau a făcut lucruri care în realitate nu au fost spuse sau făcute”. Dar, domnilor parlamentari, în realitatea virtuală NIMIC nu este real! Deci despre a cui “realitate” vorbiți? Mai mult, din formularea art. 3 al legii propuse rezultă că orice material #deepfake poate fi folosit oriunde în mod legal, chiar dacă este “malițios” și ar “produce haos informațional”, dacă este marcat conform legii: …. În fine, textul reglementează distribuția deep fake în mass-media, termen care nu este definit legal nicăieri în legislație, dar, în schimb, ignoră complet distribuirea deep fakes pe alte canale de Internet (care nu intră în categoria de platforme online așa cum sunt definite de Regulamentul DSA Digital Services Act) – de exemplu un site care nu este o publicație media sau un blog. În schimb textul de lege intră în detalii inutile prin reglementarea exacta a unui procent minim pe care ar trebui să îl ocupe un marcaj de avertisment, părând a nu înțelege că 10% dintr-o imagine poate fi manipulată în orice mod, astfel încât acea parte să nu fie vizibilă, de facto (găsiți aici un exemplu în acest sens croit de fugă de noi). Cu privire la infracțiunile adăugate prin noua lege, acestea suferă de același ridicol ca cele expuse mai sus. În fapt, noua lege își propune să reglementeze o situație particulară a infracțiunii deja prevăzută de art. 362 Cod Penal – Alterarea integrității datelor informatice, doar că sancțiunea penală ar fi mai blândă decât cea în vigoare. Poate că de fapt asta se dorea! ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Achiziţia OTP Bank de către Banca Transilvania nu este doar o simplă tranzacţie, ci încă un pas dintr-un plan strategic discret de peste un deceniu de a creşte ponderea capitalului românesc, privat şi de stat, în sistemul bancar şi reducerea expunerii faţă de capitalul străin Preluarea OTP Bank va duce Banca Transilvania spre o cotă de piaţă de 23-24%, consolidându-şi astfel poziţia de lider în sistemul bancar românesc. Foarte multă lume nu ştie, dar principalul acţionar al Băncii Transilvania este Pilonul II de Pensii, unde peste 8 milioane de români au banii de pensie, respectiv contribuţia de 3,75% din salariul brut care se duce într-unul din cele sapte fonduri Pilon II de pensii. Achiziţia OTP are două semnificaţii: Prima – Banca Transilvania, o bancă românească fondată la Cluj şi condusă în continuare de la Cluj, cumpără operaţiunile din România ale unei bănci ungare – OTP, care este unul dintre cele mai mari grupuri financiare din regiune. OTP, care a intrat în România acum 20 de ani şi care pe parcurs a cumpărat două bănci – RoBank şi Millennium Bank, ar fi vrut să crească în continuare pe piaţă, dar nu mai putea să o facă prin creştere organică. Iar acest lucru s-ar putea pune pe seama poziţie Băncii Naţionale, care acum câţiva ani a respins direct achiziţia Băncii Româneşti, deţinută de National Bank of Greece, de către OTP. După numai un an, Banca Românească a fost achiziţionată de către EximBank, o bancă controlată de stat prin Ministerul Finanţelor. OTP a mai fost în discuţii să cumpere Garanti Bank, dar negocierile, care ajunseseră la faza unei oferte financiare, s-au oprit prin retragerea de la masă a OTP. ….A doua semnificaţie este legată de creşterea ponderii capitalului românesc în sistemul bancar, o operaţiune care se face pas cu pas de mai mulţi ani şi fără să se bată public monedă pe acest lucru……” Integral: https://www.zf.ro
“Culisele luptei pentru putere din BOR: De ce vrea Teodosie să devină mitropolit și care e pericolul unei eventuale rupturi în interiorul Bisericii Ortodoxe Române Înalt Prea Sfințitul Teodosie, arhiepiscopul Tomisului, care îl provoacă în mod deschis pe Patriarhul Daniel, și-a accelerat în ultimii trei ani tentativele de a aduna mai multă putere în Biserica Ortodoxă Română prin transformarea arhiepiscopiei în mitropolie. Miza lui Teodosie e acumularea de putere simbolică și plasarea în cursa pentru funcția de patriarh. Acum, el va fi subiectul unei ședințe la vârful BOR unde se va discuta despre încălcarea statutului instituției. ….. Teodosie vrea ca Arhiepiscopia Tomisului să devină mitropolie, dar Sfântul Sinod (organul colectiv de conducere al BOR) i-a respins cererea pe motiv că, statutar, o mitropolie este constituită din minimum două eparhii, iar nici o altă eparhie vecină cu Arhiepiscopia Tomisului nu doreşte să intre în componenţa unei viitoare Mitropolii a Tomisului. Așadar, conducerea BOR susține că dorința lui Teodosie încalcă statutul BOR, adică legea care guvernează activitatea Bisericii Ortodoxe Române. Care sunt mizele lui Teodosie Prima lui miză e să se profileze în interiorul BOR ca principalul adversar al liniei impuse de Patriarhul Daniel în biserică, au declarat pentru G4Media surse din instituție. Patriarhul Daniel a pus BOR pe o traiectorie ecumenistă (de colaborare cu celelalte biserici și confesiuni), anti-rusă, pro-occidentală. Teodosie, prin toate gesturile publice din ultimii ani, și-a creat profilul unui conservator dur, anti-ecumenist, chiar pro-rus. A doua miză e creșterea puterii formale și simbolice. Dacă Arhiepiscopia Tomisului ar fi transformată în mitropolie, ar însemna că Teodosie capătă un rang superior în BOR și că are sprijinul unei părți din Sinod – dat fiind că o astfel de decizie poate fi luată doar de Sfântul Sinod. A treia miză a lui Teodosie e plasarea în cursa pentru postul de patriarh al Bisericii Ortodoxe, potrivit surselor citate. Cutuma BOR e că în scaunul de patriarh e ales un mitropolit, de obicei mitropolitul Moldovei. Fără a avea rangul de mitropolit, ci doar pe cel inferior de arhiepiscop, lui Teodosie i-ar fi greu să candideze cu șanse la această funcție în eventualitatea în care funcția se vacantează. ….Până atunci, un semnal de unitate în BOR și sprijin pentru Patriarhul Daniel a venit de la a doua cea mai importantă figură a ortodoxiei române, Mitropolitul Moldovei, Teofan. „Nu este necesar ca vechile structuri bisericeşti să fie reactualizate. Oamenii au alte preocupări: grija zilei de astăzi şi de mâine, problemele de sănătate”.….” Integral: https://www.g4media.ro
“Articol ironic în presa britanică la adresa lui Klaus Iohannis: Dacă nu reușește să își găsească un loc de muncă decent până la sfârșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est / Kovesi si Geoană, dați ca exemplu Publicația britanică Emerging Europe scrie, sub semnătura lui Craig Turp-Balazs, că dacă președintele României, Klaus Iohannis, nu reușește să-și găsească ”un loc de muncă decent” până la sfrâșitul anului, nu are de-a face cu discriminarea politicienilor din Est. Jurnalistul ajunge la această concluzie după ce enumeră lista funcților importante din UE deținute de est-europeni, printre care Laura Codruța Kovesi, Mircea Geoana (secretar general adjunct al NATO) sau bulgăroaica Kristalina Georgieva, șefa FMI. Ultimele două exemple date de jurnalistul britanic nu sunt însă relevante, dat fiind că nici NATO, nici FMI nu sunt instituții europene. Președintele Klaus Iohannis a declarat, miercuri, într-o conferință de presă la Strasbourg, alături de președinta Parlamentului European, Roberta Metsola, că ar fi inadmisibil ca nicio poziție relevantă din UE să nu fie ocupată de o persoană din estul Europei, după alegerile europarlamentare din acest an, apreciind că în 2019 s-a greșit și acesta este unul dintre motivele pentru care mulți est-europeni se consideră lăsați deoparte. …. Redăm mai jos integral articolul din Emerging Europe, semnat de Craig Turp-Balazs ”Președintele României, Klaus Iohannis, este de părere că politicienii din Europa Centrală și de Est nu reușesc să ocupe funcțiile de conducere din Europa. Cât de corectă este evaluarea sa? În fotbal, acest lucru este cunoscut sub numele de „vino și ia-mă”. Un jucător nemulțumit la clubul său actual, eventual la final de contract, spune foarte clar (fie într-un interviu, fie în presă) că se simte pregătit pentru o nouă provocare, poate la un club mai mare. În același mod, președintele României, Klaus Iohannis, face de mai mulți ani apeluri de genul „vino și ia-mă”. Ales în 2019 pentru un al doilea mandat, el nu poate candida pentru un al treilea și, la 64 de ani și crezând în mod clar că mai are multe de oferit, caută în mod activ un alt loc de muncă de ceva timp. În diferite etape din trecutul recent, Iohannis a fost prezentat de surse prietenoase din presa românească drept un potențial șef al NATO, președinte al Comisiei Europene, președinte al Consiliului European și președinte al Parlamentului European. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“11 state din NATO, între care și România, îndeplinesc obiectivul de 2% din PIB pentru apărare / Trump a încurajat Rusia să „facă ce vrea” cu statele care nu ating obiectivul În acest moment, 11 dintre cele 30 de state membre ale NATO depășesc pragul de 2% din PIB pentru apărare, potrivit datelor publicate de Statista. Fostul președinte american Donald Trump a declarat că Rusia poate „să facă orice vrea” oricăreia dintre țările membre care nu ating obiectivul. Printre cele 11 țări care au depășit pragul se numără și România, cu 2,44%, potrivit datelor valabile pentru anul 2023. Pe lângă țara noastră, au alocat mai mult de 2% statele: SUA, Marea Britanie, Polonia, Grecia, Ungaria, Slovacia, Estonia, Letonia, Lituania și noua venită Finlanda. Ținta de 2% din PIB a fost stabilită în 2014 la un summit organizat în Wales. România și Ungaria au făcut progrese majore în 2023, când au alocat un buget semnificativ mai mare apărării comparativ cu 2022, în contextul războiului de la granițele lor. State bogate din Alianță, precum Germania, Canada, Italia și Spania, sunt încă departe de atingerea obiectivului. Germania, cea mai mare economie din Europa, a alocat 1,57% în bugetul stabilit în 2023. Franța (1,90%) a îndeplinit obiectivul în trecut, dar în 2023 a redus cheltuielile militare. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Maneliștii vor fi obligați să cânte în sediile ANAF ca să atragă contribuabilii ANAF a găsit în sfârșit o metodă prin care statul să scoată bani de pe urma maneliștilor. Nu, nu le va impozita veniturile, că aceasta este o practică rezervată cetățenilor fraieri, dar îi va folosi pentru a scoate și mai mulți bani de la contribuabili. …. Banii care vor fi aruncați spre manelist îi va lua tot statul. De asemenea, o dată pe lună fiecare manelist va trebui să cânte gratis la o nuntă, botez sau petrecere pentru un șef ANAF. Dacă nu există eveniment într-o lună, vor cânta direct în biroul unui șef ANAF. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Despre Codul-cadru de etică și deontologie universitară. Întrebări, nedumeriri
Din lege, aflăm că el este opera unei Comisii consultative a ministerului, numită CNEMU: Comisia Națională de Etică a Managementului Universitar. Caut ceva despre CNEMU. Pe site-ul edu.ro, informația e din 2017 când a fost înființat și când nu avea gradul de „național”. CNEMU nu are site funcțional. La adresa cemu.ro anul 2021 e cel mai recent, între cele câteva fraze pe post de informații publice. Mai grav, pe site apare în continuare Legea 1/2011 ca act de referință. Lege abrogată de noua Lege a Învățământului Superior 199/2023. Nici când se numea CEMU, site-ul de atunci ori nu funcționa, ori nu era la zi.
Ce înseamnă „cod-cadru”? Interpretările, filologică, dar, mai ales, juridică, diferă: pare să fie, totuși, un Cod pus într-un Cadru legislativ. Dar și un Cod poate fi un act legislativ nu numai normativ. Și așa și e din moment ce – nu știm de ce căci nimeni nu a explicat până acum – el va fi aprobat printr-o Hotărâre de guvern. Ministerul nu era suficient. La fel, Codurile de etică universitară au nevoie să fie aprobate de minister. Senatul universitar nu era suficient. Deja apare evidentă centralizarea și nevoia de control, monitorizare. Structura ierarhică, autoritară, de comandă a sistemului Educației este, pare-se, singura paradigmă legislativă în car decidenții văd actul educativ, profesioniștii săi, beneficiarii săi.
CcEDU acoperă două arii care au ceva în comun, dar și ceva specific: Etica, respectiv, Deontologia. De cele mai multe ori, ele sunt amestecate în această propunere, astfel încât e, nu o dată, dificil, mai ales pentru cine nu are obișnuința citirii unor astfel de documente, să aprecieze eficiența prevederilor din text. Limbajul, lemnos, nu ajută prea mult.
În Nota de fundamentare care însoțește proiectul aflăm, la pagina 1, că „prevederile….impune…”. La pagina 2, ni se spune despre „actorii implicați în procesele de etică universitară”. Sublinierea e a mea: din nou, abuzul termenului „actor” care aruncă asupra profesiei artistice un halou ciudat ar trebui să înceteze în actele oficiale. Pentru că ar trebui, pe cale de consecință, să folosim termeni corelați: regizor, scenă, decor, text, sufleur etc. Ceea ce un text oficial, serios, nu va face. Cețoasă e formularea (de fapt: ce înseamnă?) „procesele de etică”. Nu știm. La aceeași pagină se vorbește despre „creșterea încrederii actorilor implicați în actul educațional”. Dincolo de sâcâitorul abuz cu „actor”, ne lipsește esențialul aici: încredere în ce? Nu știm. Dar la pagina 3 apare ceva, la 3.2., care chiar îngrijorează: impactul social al noului Cod-cadru e rezervat numai comunităților academice. Cine a gândit/scris nu realizează că impactul social e mult mai mare când e vorba de proasta conduită, furtul intelectual, deprecierea încrederii în știință etc. Dar, poate, e să cerem prea mult……”
https://www.contributors.ro/despre-codul-cadru-de-etica-si-deontologie-universitara-intrebari-nedumeriri/
https://www.sciencealert.com/its-confirmed-a-major-atlantic-ocean-current-is-verging-on-collapse?utm_source=flipboard&utm_content=topic%2Fscience
Tembela specie…