Buna dimineata intr-o zi de joi, 13 aprilie! Temperaturile maxime se vor încadra în general între 10 și 18 gr., iar cele minime între -1 și 9 gr. Cerul va avea înnorări temporare și cu precădere pe parcursul zilei va ploua în centru și sud-est, local în sud și est și doar pe arii restrânse în rest. În zona montană înaltă vor mai fi precipitații sub formă de lapoviță și ninsoare. Ziua vor fi intensificări ale vântului în Oltenia și în zona înaltă a Carpaților Meridionali și de Curbură, cu rafale de 55…70 km/h, iar local și trecător în rest, la intensitate mai redusă. Bucuresti: 18/6 gr.C
“Prognoza FMI pentru România: Creșterea economică revizuită în jos și o inflație de peste 10% în 2023 .… Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024. La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuşi o aterizare lină prin încetinirea inflaţiei şi menţinerea ritmului de creştere, au dispărut în contextul inflaţiei care a rămas la un nivel ridicat, iar recent au avut loc turbulenţe în sectorul financiar. În aceste condiţii, conform cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a revizuit uşor estimările referitoare la evoluţia economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că, după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât prognoza în ianuarie, urmând a creşte la 3% în 2024. …. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice şi să conducă la creşteri de preţuri la alimente şi energie. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“De unde să taie? După ce de luni, nu zile nu au spus decât că economia duduie, că banii curg la buget, brusc, Guvernul este nevoit să admită că are o gaură la buget de vreo 20 de miliarde de lei. Și încă inflația nu a încetinit substanțial. Dacă se va subția și această taxă suplimentară, deficitul se va accentua. Dacă a fost din start o supraestimare intenționată a veniturilor, pentru a ieși pe proiecția de deficit de maximum 5%, dacă este cu adevărat o scădere a încasărilor sau o explozie a cheltuielilor peste așteptări, numai dl Câciu ar trebui să știe. Probabil toate la un loc. …. De unde tăiem?, e întrebarea la care fiecare ministru are de răspuns urgent premierului, care promite însă că nu se va atinge de salarii și investiții. Răspunsul este cât se poate de accesibil precum elefantul din odaie. În primul rând, de la Guvern însuși. Avem cel mai expandat aparat guvernamental de după 1989. Niciodată un guvern nu a avut peste 130 de secretari și subsecretari de stat, iar dacă îi adaugăm pe cei care au rang de secretar de stat prin diverse instituții, numărul ajunge spre 200. Ca să facem o comparație, Guvernul Ponta, tot de coaliție, tot dominat de PSD, avea în jur de 70, plus 25 cu rang asimilat. Guvernul Dăncilă – 110, 130 cu tot cu cei asimilați. Și nu este vorba doar despre cei care au funcția sau rangul, ci și despre un întreg aparat de lucru al fiecăruia dintre ei, de la șofer, secretară, consilier. Cei mai mulți dintre ei nu au cine știe ce calificări și nu fac cine știe ce muncă extraordinară. Dar funcțiile lor sunt pradă politică, expandată de faptul că PNL nu a vrut să renunțe la niciun secretat de stat din cei pe care îi avea în guvernarea USR, iar PSD nu avea cum să se mulțumească cu numărul celor pe care i-a avut USR. …. În ministere, câți angajați sunt în mod real necesari și performanți? A făcut cineva o analiză calitativă? …. În mod real, toate ministerele mustesc de clientelă politică, de nepotisme, pentru că în România salariile bugetarilor sunt mai mari decât în mediul privat, ceea ce e o anomalie. Apoi, pensiile speciale și dobânzile reprezintă aproape 3% din PIB, adică procentul de deficit pe care nu ar trebui să-l depășim. O analiză Europa Libera arată că totalul împrumuturilor guvernamentale ar urma să depășească anul acesta 32 de miliarde de euro, din care aproape 18 miliarde de euro pentru refinanțarea datoriilor guvernamentale scadente, iar restul pentru acoperirea deficitului bugetar. …. În ceea ce privește pensiile speciale, vedem că mai mult decât mici coafări nu sunt prevăzute. Cum s-ar putea face economii substanțiale? În primul rând, eliminând de la pensie specială pe toți care nu fac muncă efectivă de militar/polițist, jandarm/operativ, de magistrat cu carieră completă. Personalul tehnic administrativ de prin armată, SRI, poliție etc nu are de ce să aibă pensie specială. Asimilații magistraților de prin tot felul de instituții nu au de ce să aibă pensie specială. Funcționarii parlamentari, parlamentarii, primarii, la fel. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Analiză. De ce cresc importurile de mâncare şi băuturi? Faţă în faţă, ISD-urile din comerţ şi din industria alimentară în 2021: în timp ce producţia a primit investiţii de 350 mil. euro, în retail s-au pompat de cinci ori mai mulţi bani Diferenţa masivă dintre investiţiile străine directe din industria alimentară şi cele din comerţ (în ansamblul său) confirmă încă o dată că pentru multe grupuri mari din FMCG, România este doar o piaţă de desfacere, nu de producţie ♦ Astfel, se ridică „temple“ de consum, dar înăuntru ele sunt alimentate cu bunuri „made in Poland“ sau „made in Hungary“ ♦ În ceea ce priveşte investiţiile din industria alimentară, jocurile sunt făcute mai ales de actorii români, pe când în comerţul cu dominantă alimentară zece reţele străine au 70% din vânzări şi tot ele sunt cele care fac noi dezvoltări.Comerţul românesc a primit în 2021, ultimul an pentru care există date publice, investiţii străine directe în valoare de 1,6 mld. euro. Este vorba despre banii pe care i-au scos din buzunare atât retailerii alimentari, mai exact lanţurile de hipermarketuri, supermarketuri, discount şi proximitate modernă, cât şi cei de bricolaj, modă, electro-IT, mobilă şi farma. Totuşi, de departe, cei mai mulţi bani merg către comerţul alimentar, o piaţă de peste 22 mld. euro anual ca vânzări, dominată clar de zece lanţuri străine. Acestea au investit în fiecare an de pandemie, deci inclusiv în 2021, aproape 1 mld. euro în dezvoltare, în deschiderea de 300-400 de magazine noi, în achiziţia de terenuri sau în extinderea suprafeţelor logistice. Aceste reţele au fost şi continuă să fie unii dintre marii investitori în economia locală. Ele pariază de fapt pe apetitul de shopping al românilor în condiţiile în care consumul privat a fost până în 2021 – inclusiv – vioara întâi a economiei, motorul princial al creşterii. Dezvoltarea retailului – mai ales a celui alimentar – trebuie analizată însă în paralel cu evoluţia producţiei autohtone de mâncare şi băuturi, un domeniu de siguranţă naţională. Datele de la BNR arată două lucruri: pe de-o parte, comerţul a primit de-a lungul anilor investiţii străine directe cumulate (soldul ISD-urilor) în valoare de 17,2 mld. euro. Industria alimentară a adunat doar 3,2 mld. euro, adică de peste cinci ori mai puţin. Pe de altă parte, doar analizând cifrele pe 2021 este evidentă din nou discrepanţa. În timp ce producţia a primit investiţii de 350 mil. euro, în retail s-au pompat 1,6 mld. euro. Diferenţa e, din nou, de aproape unu la cinci. Într-un deceniu, în industria alimentară au fost investiţi puţin peste 1 mld. euro. În comerţ, suma e de peste 10 mld. euro. Adevărate temple de consum se ridică pe bandă rulantă, dar înăuntru ele sunt alimentate cu produse „made in Poland“ sau „made in Hungary“. În ceea ce priveşte investiţiile din industria alimentară autohtonă, jocurile sunt făcute mai ales de actorii români, pe când în comerţul cu dominantă alimentară zece reţele străine au 70% din vânzări şi tot ele sunt cele care fac noi dezvoltări. În acest context, unele multinaţionale văd România ca o piaţă de desfacere, de consum. Grupuri gigantice precum Mars şi Nestlé pe zona alimentară şi Colgate-Palmolive ori L’Oreal în industria bunurilor de larg consum, dar nealimentare sunt câteva exemple. Aceste companii au local operaţiuni de import şi distribuţie, dar nu au fabrici, bunurile fiind realizate în alte ţări, unele chiar din regiune, precum Polonia, Ungaria şi Bulgaria. Datele de la Institutul Naţional de Statistică arată că România a exportat anul trecut alimente şi animale vii, băuturi şi tutun în valoare cumulată de 9,3 mld. euro. Importurile de aceleaşi produse au fost în 2022 de 11,1 mld. euro. Astfel, există un deficit de 1,8 mld. euro. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Eşec al Comisiei Europene în păstrarea standardelor de performanţă pentru deblocarea finanţării pe PNRR Comisia Europeană a eşuat în păstrarea standardelor de performanţă pentru deblocarea finanţării pe Mecanismul de Redresare şi Rezilienţă (MRR) se arată într-o analiză publicată de bruegel.org, la finalul săptămânii trecute. Autorii analizei susţin că simpla finalizare a unui proiect trecut în Planurile Naţionale de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) nu garantează un impact social pozitiv. În argumentaţia lor, ei se sprijină şi pe declaraţiile Kristalinei Georgieva (actualul preşedinte al FMI), de pe vremea când deţinea funcţia de vicepreşedinte al Comisiei Europene, când a fost lansată iniţiativa “Bugetul UE concentrat pe rezultate”, în 2015: “putem construi un drum cu o rată de eroare de 0%, dar dacă nu ajunge nicăieri, este totuşi un drum către nicăieri, şi este o risipă de 100% din banii contribuabililor noştri”. În opinia actualului şef al Fondului Monetar Internaţional, măsurarea impactului cheltuielilor făcute de la bugetul UE trebuie să se facă în corelare cu creşterea veniturilor gospodăriilor, ridicarea standardelor şi crearea de locuri de muncă. Finanţarea publică care depinde de rezultate măsurabile, mai degrabă decât de resursele financiare cheltuite, este cunoscută în mod obişnuit ca ” finanţare bazată pe performanţă” (conform unui document OCDE din anul 2007). Regulamentul Uniunii Europene care a înfiinţat MRR părea să îmbrăţişeze această abordare, afirmând că Mecanismul este “bazat pe performanţă” şi “finanţarea se bazează pe obţinerea de rezultate”. “În mod surprinzător, totuşi, definiţiile specifice din Regulamentul MRR nu necesită obţinerea de rezultate în sensul înţeles de obicei. Orientările Comisiei Europene pentru pregătirea planurilor de redresare de către autorităţile naţionale ale par să descurajeze în mod explicit indicatorii de rezultat. Poate din acest motiv, există diferenţe majore în utilizarea indicatorilor de rezultat în planurile naţionale de redresare şi rezilienţă (PNRR). Unele PNRR includ mulţi indicatori de rezultate, dar altele nu includ aproape niciunul. Pentru cei care susţin logica finanţării bazate pe performanţă, aceasta este o problemă”, susţin experţii sursei citate. Ei arată că, în timp ce preambulul Regulamentului MRR sugerează principiile de finanţare bazate pe performanţă, articolele şi îndrumările sale privind implementarea nu necesită raportarea rezultatelor reale. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Motivele din spatele grevei din prefecturi. Parlamentul, presat să adopte un proiect de lege tergiversat Angajații prefecturilor au intrat în grevă pentru a determina Camera Deputaților să adopte un proiect de lege care așteaptă votul final de aproape un an. Angajații din circa 30 de prefecturi au intrat de luni în grevă, invocând salariile mici care le sunt acordate în aceste instituții, prin comparație cu alte categorii de angajați ai statului. Ei revendică o schimbare de statut, însă această schimbare le-ar aduce automat salarii mult mai mari decât cele pe care le au în momentul de față. …. Legea salarizării diferențiază între funcțiile publice teritoriale și funcțiile publice de stat, diferența manifestându-se prin grile salariale diferite. În prima categorie, intră serviciile deconcentrate ale ministerelor şi ale celorlalte organe ale administraţiei publice centrale din teritoriu, precum și prefecturile, în timp ce în a doua sunt instituțiile din administrația publică centrală, precum și serviciile teritoriale ale unor instituții precum ANAF, de exemplu. Trecerea angajaților din prefecturi în cea de-a doua categorie va face ca salariile lor să crească apreciabil. Salariul de bază brut, fără sporuri, al unui director general, salarizarea va crește de la 8.375-9.283 lei, cât are acum în funcție de vechime, la 11.406-12.459 lei. Pentru directorii simpli creșterea va fi de la 7.871-8.678 lei la 10.880-11.933 lei. Creșteri similare ar avea loc și în cazul funcțiile ierarhic inferioare. Un șef de birou sau de oficiu, care acum are un salariu de bază de 6.300 sau 6.660 lei pe lună brut, va primi, după intrarea sa în rândul funcționarilor publici de stat, între 8.247 și 9.125 lei. De asemenea, un auditor cu grad profesional superior va trece de la un salariu de 4.819 lei pe lună la unul de 6.844 lei.….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Despre educaţie în ţara care îşi ignoră morţii …. În ceea ce priveşte cazul de la Pietriceaua, nu atȃt violenţa şi nesimţirea elevilor m-au tulburat, sufletul meu, de om care trăieşte dintotdeauna în Romȃnia, e obişnuit cu ele şi se străduieşte zilnic să nu devină imun. Cruzimea lor profundă, atrocitatea lor insuportabilă, mi s-a părut că stau în primul rȃnd în conţinutul lor secund, simbolic, mai mult decȃt în ceea ce arătau explicit. Pentru că există ceva grotesc şi abnorm în imaginile cu profesoara care încearcă să îşi continue frazele în limba engleză în vreme ce doi băieţandri simulează violul. Ceva grotesc şi caricatural, însă profund credibil şi evocator. Privim cu toţii şi ştim că mica scenetă pseudoporno ascunde un adevăr mai adȃnc şi abia asta ni se pare insuportabil. Adevărul acesta, simplu şi atroce, este că şcoala nu (mai) contează. E un mediu anomic şi cvasiinutil, un mediu care nu mai educă decȃt rar, excepţonal şi endemic. Asta se vede nu numai în sălile de clasă unde se înscenează acte sexuale, se scoate cuţitul sau se dă cu pumnul. Se vede şi acolo unde lucrurile sunt aparent calme şi aşezate. Chiar şi acolo unde domneşte „excelenţa”. Se vede peste tot şi în fiecare zi. Se vede în opoziţia fermă, chiar dacă, uneori, cvasipoliticoasă, a elevilor pe care nu îi mai poţi (nu că ar fi mulţi cei care vor asta) atrage în niciun proiect intelectual de durată. În privirile extenuate ale unor copii care fac meditaţii încă de la ciclul primar. Se vede în divorţul evident dintre ceea ce se întȃmplă în sala de clasă şi ceea ce e relevant în vieţile lor. Se vede în ostilitatea fermă şi axiomatică dintre educabili şi majoritatea profesorilor. Se vede în calitatea relaţiilor umane. Se vede în ceea ce îmi pare o rupere explicită a contractului social care îi leagă pe cei morţi, pe cei vii şi pe cei nenăscuţi. Pentru că, într-adevăr, ceea ce deosebeşte aglomerările de indivizi de grupurile sociale este, în primul rȃnd, reţeaua invizibilă. …. Dacă mă întrebaţi pe mine, nu există domeniu al vieţii noastre publice unde cancerul care devorează textura socială să nu se vadă. Nu există viaţă în Romȃnia fără el. Aşa cum nu există şcoală în care să nu se vadă. Oricȃt de bună, cu oricȃt de multe galoane. Cine îşi imaginează că episodul oribil de la Pietriceaua este o excepţie şi priveşte doar comunitatea şcolară de acolo refuză să vadă patologia generală a lumii noastre şi a şcolii în general. Cred că, pentru a ne înţelege şi a face paşi eficienţi (chiar dacă timizi) spre o şcoală mai bună, trebuie să abordăm integrat şi inteligent pletora de factori care ne paralizează acum. Şi trebuie să înţelegem şi să acceptăm public că: Nu poţi avea o educaţie sănătoasă într-un stat în care cei care ar trebui să propună politicile publice cu efect tectonic sunt plagiatori. Nu poţi avea o educaţie sănătoasă acolo unde modelele publice de succes dispreţuiesc educaţia. Nu poţi avea o educaţie de calitate acolo unde interesele de partid dau forma ultimă a oricărei legi. Nu poţi avea educaţia pe care o visezi acolo unde nu faci nimic pentru a-i atrage şi a-i păstra pe cei mai buni. Acolo unde sistemul de titularizare îi protejează explict pe cei mai slabi dintre profesori. Acolo unde este premiată doar forma şi unde cei hiperactivi sunt confundaţi permanent cu cei buni. Acolo unde reuşita la examene este confundată cu reuşita şcolară. …. Atunci cȃnd întreaga lume tace, atunci cȃnd întreaga lume participă depresiv şi cinic la minciuna generală, Socrate îi pune în faţă propriul cadavru. Socrate, Seneca, Jan Palach, Liviu Babeş. Un cadavru, trupul mort al cuiva care acum cȃteva clipe respira. Argumentul suprem, cel pe care nu te poţi face că nu-l vezi. Doar că lumea romȃnească poate. A ignorat morţii de la Colectiv, aşa cum ar fi ignorat şi cadavrul profesoarei de la „Creangă” dacă atacatorului i-ar fi reuşit crima. Acesta este, de fapt, locul în care ne aflăm. Oricȃt ar suna de melodramatic, cred că suntem realmente şi în sens propriu o societate care îşi ignoră morţii. ….” Integral: https://www.contributors.ro
“„- Uite, tasta aceasta mare pe care scrie: E.N.T.E.R.” Cum m-a abordat un tânăr la bancomat: analfabetismul în stare pură în România Educată Zilele trecute m-am dus la bancomatul din fața primăriei. Am ajuns aproape concomitent cu un tânăr. Slăbuț, brunețel, cu o fărâmă de mustață – cred că avea în jur de vreo douăzeci de ani. El a făcut primul pas spre bancomat și eu m-am retras ca să îi las discreția necesară pentru a face operațiunile financiare. A scos din buzunar un card și un bilețel. A privit spre mașinăria din fața lui ca spre un OZN, apoi a întors capul spre mine. Înainte de a vorbi am înțeles din expresia feței că vrea să îl ajut.- Nu mă descurc… Nu știu… Vă rog! a șoptit. – Imediat, i-am răspuns și m-am apropiat să îl învăț, gândindu-mă că e prima dată când folosește cardul. Uite, aici bagi cardul cu simbolul acesta desenat pe el înainte, îi arăt eu fanta pentru card. Apoi tastez aici, pe tastele acestea cu numere, codul PIN, pe care cred că îl ai scris pe hârtie. Explicând îi priveam fața. Era tabula rasa. Am predat câțiva ani ca profesoară necalificată și știu exact când fața cuiva exprimă: Nu știu! Nu înțeleg… Îi mai explic încă o dată cât se poate de răbdătoare și indic cu degetele ce trebuie să facă. De data aceasta mă opresc cu explicația la indicația: După apasă pe enter! Uite, tasta aceasta mare pe care scrie: E.N.T.E.R. Mă uit la el. Nimic! Gol! Îmi întinde cardul și hârtia pe care avea scris codul PIN.- Vă rog, faceți dvs.! Nu știu…- Dar nu ai voie să dai cardul nimănui! Codul PIN nu trebuie să îl știe nimeni! Uite, îți mai explic încă o dată cum să faci și după ce ajungem la „enter” îți explic pașii următori! spun împingându-i mâna cu cardul și hârtia.- Nu știu să citesc, îmi șoptește. Trebuia să vin cu cineva care știe, dar nu a putut veni. Vreau să văd dacă mi-au intrat EURO pe card din Germania. Vă rog, faceți dvs! Iau cardul rapid și fac toate operațiunile, până când apare pe ecran suma scrisă și mă feresc din fața aparatului ca să vadă omul câți bani are. El privește ecranul, mă privește pe mine și întreabă stânjenit: Sunt bani!? Îl privesc și eu cu stupoare. Înțeleg că nu știe să citească, dar să nu cunoască numerele mi se pare imposibil, așa că în loc de răspuns duc degetul spre ecran și îi arăt suma scrisă. 2,50 EURO. …. Deși fusesem sceptică că omul nu cunoaște nici măcar numerele, căci îmi era greu să cred că se poate întâmpla asta în zilele noastre, devenisem convinsă că nu le cunoaște și i-am spus cu tristețe în voce și oarecum evitându-i privirea:- Atât aveți pe card, 2,50 EURO. Fără a-l privi am dat comanda de a fi eliberat cardul. L-am luat și l-am întins omului. Acesta mi-a mulțumit și a plecat. … Mă gândeam la România Educată care nu exista pentru omul care se rătăcise în fața mea la bancomat, parcă venind dintr-un secol trecut, dar cu un card în mână. ….” Integral: https://republica.ro
“Cum arată debirocratizarea în cercetare cerută de premierul Ciucă: firmele care vor să se acrediteze pentru inovare şi transfer tehnologic trebuie să depună 17 acte în loc de 7 .… Premierul Nicolae Ciucă îi ceruse luni public lui Sebastian Burduja, ministrul cercetării, ca în 3 luni să debirocratizeze gestionarea granturilor pentru cercetare. Invitat la o conferință de profil, Ciucă a declarat că „nu este acceptabil ca un cercetător german să poată achiziționa un reactiv în 5 ore, iar un cercetător român în 5 luni” Proiectul guvernului Ciucă abrogă Hotărârea Guvernului nr. 406/2003 și aprobă noile normele metodologice privind constituirea, funcţionarea, evaluarea şi acreditarea entităţilor din infrastructura de inovare şi transfer tehnologic, precum şi modalitatea de susţinere a acestora. Printre modificările substanțiale din noile norme se numără și creșterea de la 7 la 17 documentelor pe care o entitate (firmă, institut de cercetare, ONG etc.) trebuie să le depună pentru a cere acreditarea de la statul român. …. Mai mult, proiectul de HG prevede că statul, prin Ministerul Cercetării, poate cere documente suplimentare cu privire la aspecte precum: activitatea solicitantului în domeniul inovării și transferului tehnologic, expertiza personalului, portofoliul de rezultate și resursele alocate, cu acordarea unui termen de răspuns de minimum 5 zile lucrătoare. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Ruta prin care petrolul rusesc ajunge în Europa, în ciuda sancțiunilor drastice anunțate … Din cauza sancțiunilor (care complică asigurarea mărfurilor și operațiunile de credit bancar pentru achiziționarea acestora), petrolul rusesc este vândut sub cotațiile pieței. Acest lucru permite rafinăriilor indiene să îl prelucreze și să revândă în Europa produsele obținute, acumulând profituri mari. Înainte de invazia Ucrainei, Europa importa 154.000 de barili de motorină și combustibil pe zi pentru avioanele din India. Astăzi, achizițiile depășesc 200.000 de barili. 30% din motorina rafinată în India ajunge în Europa, comparativ cu procentul de 22% de acum un an. Principalii cumpărători europeni sunt Franța, Turcia, Belgia și Țările de Jos. Afacerea rusească cu hidrocarburi este atât de profitabilă, încât până și Arabia Saudită, care plutește pe o mare de petrol de înaltă calitate și ușor de extras, a început să importe din ce în ce mai mult petrol de la Moscova pentru a satisface nevoile interne și a vinde Europei cantități și mai mari din petrolul său. Turcia, Brazilia, China, Tunisia Maroc… sunt alte țări care şi-au mărit importurile de țiței din Moscova. În martie, cantitatea de motorină rusească importată de Singapore s-a dublat comprativ cu cea de anul trecut, depășind 342.000 de barili. Mai devreme sau mai târziu, Europa fi nevoită să abordeze problema unui embargo asupra petrolului și gazelor rusești care se scurg peste tot și ajung să penalizeze mai presus de toate, dacă nu exclusiv, Bătrânul Continent. …. Statele Unite, primul producător de petrol din lume şi aproape autosuficient, face o afacere foarte bună prin vânzarea de gaz lichefiat (GNL) către țările europene, ceea ce compensează aprovizionarea mai scăzută din Rusia. Japonia a ieșit din alianța anti-Putin, hotărând să continue să cumpere petrolul rusesc plătindu-l mai mult de cei 60 de euro prevăzuţi de embargoul occidental, aplicat ca represalii pentru invazia Ucrainei. Este mereu util să ne amintim că încasările Kremlinului provin în principal din țiței. În 2019, ultimul an normal, Moscova a obținut 190 de miliarde de dolari din exporturile de petrol, față de cele 50 de miliarde încasate prin vânzarea de gaze. A fost suficient ca Rusia să încaseze 40 de dolari pe baril, pentru a-și finanța 100% din bugetul public. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“General american: Ucraina ar putea elibera Crimeea până la sfârșitul verii …. ”Ucraina va fi capabilă să elibereze Crimeea până la finele lunii august dacă – și am inclus această avertizare nu o dată – va primi armele de precizie cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a porni acțiunea”, afirmă fostul comandant al trupelor americane staţionate în Europa, Benjamin (Ben) Hodges. Generalul în retragere crede că armata ucraineană este capabilă de un atac profesionist și eficient, al cărui scop va fi să izoleze Crimeea și să creeze condițiile pentru o eventuală eliberare a regiunii în decursul acestui an. …. Vorbind despre conținutul și repercusiunile scurgerii de documente americane ultrasecrete, care detaliază o serie de aspecte, inclusiv apărarea aeriană ucraineană și o criză de muniție pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale Kievului, Hodges a subliniat că documentele nu fac decât să evidențieze necesitatea de a sprijini țara atacată de Rusia. Generalul în rezervă a pus sub semnul întrebării deciziile administrației americane și ale guvernului german de a se opune trimiterii de avioane de vânătoare pentru a sprijini Ucraina. “Discută despre mii de civili ucraineni care au fost uciși în aceste atacuri cu rachete. Ei (rușii – n.red.) nu vizează apărarea ucraineană, ci ținte civile. Se pune, deci, întrebarea de ce este atât de dificil pentru noi să facem pasul următor, oferind capacitățile care ar ajuta la protejarea a mii de civili europeni?” – a spus Hodges. Fostul comandant american a minimalizat pericolul care decurge din scurgerile de documente, explicând că atât Rusia, cât și Ucraina erau deja la curent cu conținutul documentelor. Potrivit lui Hodges, vulnerabilitatea rezidă mai degrabă în faptul că nu s-a acționat ținându-se cont de punctele nevralgice expuse de scurgerile de informații. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Mihai Neamțu, indignat că el merge cu metroul de 30 de ani și nu l-a pozat nimeni Filosoful român Mihai Neamțu a făcut o criză de nervi pe social media, acuzându-i pe români că în timp ce pe Chirilă îl pozează la metrou, pe el nu l-a băgat nimeni niciodată în seamă, chiar dacă folosește metroul de 30 de ani. ”Veniți, fraților, pozați-mă, luați-mă din ce unghi vreți voi, dați-mă pe Facebook, abuzați de dreptul de a fotografia, călcați-mi GDPR-ul în picioare, dar băgați-mă și pe mine în seamă, nu doar pe Tudor Chirilă, acest filosof de Instagram”, acuză Mihai Neamțu. …..El acuză că au fost situații când anumiți pasageri din metrou l-au rugat să se dea la o parte ca să-i facă poză vreunui manelist, sau chiar vreunui project manager din Pipera: ”Practic se pare că oricine e mai popular decât mine”, se plânge Neamțu…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
“Prognoza FMI pentru România: Creșterea economică revizuită în jos și o inflație de peste 10% în 2023 .… Conform noilor prognoze ale FMI, economia românească va încetini de la un avans de 4,8% în 2022, până la unul 2,4% în 2023, pentru ca anul viitor să accelereze până la 3,7%. În ceea ce priveşte inflaţia, FMI prognozează că România va înregistra în acest an o creştere medie anuală de 10,5%, după un avans de 13,8% înregistrat în 2022. Ritmul de creştere a preţurilor va încetini semnificativ abia în 2024, când se va situa la 5,8%. De asemenea, în ceea ce priveşte deficitul de cont curent al României, FMI se aşteaptă doar la o reducere uşoară de la 9,3% din PIB în 2022, până la 7,9% din PIB în 2023 şi de 7,7% din PIB în 2024. La nivel global, FMI subliniază că semnalele preliminare de la începutul lui 2023, conform cărora economia mondială va reuşi o aterizare lină prin încetinirea inflaţiei şi menţinerea ritmului de creştere, au dispărut în contextul inflaţiei care a rămas la un nivel ridicat, iar recent au avut loc turbulenţe în sectorul financiar. În aceste condiţii, conform cel mai nou raport WEO publicat marţi, FMI şi-a revizuit uşor estimările referitoare la evoluţia economiei mondiale în acest an. Scenariul de bază al FMI este că, după o creştere de 3,4% în 2022, avansul economiei mondiale va încetini la 2,8% în 2023, cu 0,1 puncte procentuale mai puţin decât prognoza în ianuarie, urmând a creşte la 3% în 2024. …. În plus, războiul din Ucraina ar putea să se intensifice şi să conducă la creşteri de preţuri la alimente şi energie. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“De unde să taie? După ce de luni, nu zile nu au spus decât că economia duduie, că banii curg la buget, brusc, Guvernul este nevoit să admită că are o gaură la buget de vreo 20 de miliarde de lei. Și încă inflația nu a încetinit substanțial. Dacă se va subția și această taxă suplimentară, deficitul se va accentua. Dacă a fost din start o supraestimare intenționată a veniturilor, pentru a ieși pe proiecția de deficit de maximum 5%, dacă este cu adevărat o scădere a încasărilor sau o explozie a cheltuielilor peste așteptări, numai dl Câciu ar trebui să știe. Probabil toate la un loc. …. De unde tăiem?, e întrebarea la care fiecare ministru are de răspuns urgent premierului, care promite însă că nu se va atinge de salarii și investiții. Răspunsul este cât se poate de accesibil precum elefantul din odaie. În primul rând, de la Guvern însuși. Avem cel mai expandat aparat guvernamental de după 1989. Niciodată un guvern nu a avut peste 130 de secretari și subsecretari de stat, iar dacă îi adaugăm pe cei care au rang de secretar de stat prin diverse instituții, numărul ajunge spre 200. Ca să facem o comparație, Guvernul Ponta, tot de coaliție, tot dominat de PSD, avea în jur de 70, plus 25 cu rang asimilat. Guvernul Dăncilă – 110, 130 cu tot cu cei asimilați. Și nu este vorba doar despre cei care au funcția sau rangul, ci și despre un întreg aparat de lucru al fiecăruia dintre ei, de la șofer, secretară, consilier. Cei mai mulți dintre ei nu au cine știe ce calificări și nu fac cine știe ce muncă extraordinară. Dar funcțiile lor sunt pradă politică, expandată de faptul că PNL nu a vrut să renunțe la niciun secretat de stat din cei pe care îi avea în guvernarea USR, iar PSD nu avea cum să se mulțumească cu numărul celor pe care i-a avut USR. …. În ministere, câți angajați sunt în mod real necesari și performanți? A făcut cineva o analiză calitativă? …. În mod real, toate ministerele mustesc de clientelă politică, de nepotisme, pentru că în România salariile bugetarilor sunt mai mari decât în mediul privat, ceea ce e o anomalie. Apoi, pensiile speciale și dobânzile reprezintă aproape 3% din PIB, adică procentul de deficit pe care nu ar trebui să-l depășim. O analiză Europa Libera arată că totalul împrumuturilor guvernamentale ar urma să depășească anul acesta 32 de miliarde de euro, din care aproape 18 miliarde de euro pentru refinanțarea datoriilor guvernamentale scadente, iar restul pentru acoperirea deficitului bugetar. …. În ceea ce privește pensiile speciale, vedem că mai mult decât mici coafări nu sunt prevăzute. Cum s-ar putea face economii substanțiale? În primul rând, eliminând de la pensie specială pe toți care nu fac muncă efectivă de militar/polițist, jandarm/operativ, de magistrat cu carieră completă. Personalul tehnic administrativ de prin armată, SRI, poliție etc nu are de ce să aibă pensie specială. Asimilații magistraților de prin tot felul de instituții nu au de ce să aibă pensie specială. Funcționarii parlamentari, parlamentarii, primarii, la fel. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“General american: Ucraina ar putea elibera Crimeea până la sfârșitul verii …. ”Ucraina va fi capabilă să elibereze Crimeea până la finele lunii august dacă – și am inclus această avertizare nu o dată – va primi armele de precizie cu rază lungă de acțiune de care are nevoie pentru a porni acțiunea”, afirmă fostul comandant al trupelor americane staţionate în Europa, Benjamin (Ben) Hodges. Generalul în retragere crede că armata ucraineană este capabilă de un atac profesionist și eficient, al cărui scop va fi să izoleze Crimeea și să creeze condițiile pentru o eventuală eliberare a regiunii în decursul acestui an. …. Vorbind despre conținutul și repercusiunile scurgerii de documente americane ultrasecrete, care detaliază o serie de aspecte, inclusiv apărarea aeriană ucraineană și o criză de muniție pentru sistemele de apărare aeriană și antirachetă ale Kievului, Hodges a subliniat că documentele nu fac decât să evidențieze necesitatea de a sprijini țara atacată de Rusia. Generalul în rezervă a pus sub semnul întrebării deciziile administrației americane și ale guvernului german de a se opune trimiterii de avioane de vânătoare pentru a sprijini Ucraina. “Discută despre mii de civili ucraineni care au fost uciși în aceste atacuri cu rachete. Ei (rușii – n.red.) nu vizează apărarea ucraineană, ci ținte civile. Se pune, deci, întrebarea de ce este atât de dificil pentru noi să facem pasul următor, oferind capacitățile care ar ajuta la protejarea a mii de civili europeni?” – a spus Hodges. Fostul comandant american a minimalizat pericolul care decurge din scurgerile de documente, explicând că atât Rusia, cât și Ucraina erau deja la curent cu conținutul documentelor. Potrivit lui Hodges, vulnerabilitatea rezidă mai degrabă în faptul că nu s-a acționat ținându-se cont de punctele nevralgice expuse de scurgerile de informații. ….” Integral: https://spotmedia.ro
]
Scule de orci, dar si pedofili. Impreuna cu sustinatorii.
https://www.g4media.ro/detaliile-dosarului-dan-diaconescu-arata-ca-un-scandal-otv-cum-le-a-cunoscut-pe-minorele-gemene-care-vindeau-creme-puterea-calului-inregistrat-in-scop-de-santaj-in-timp-ce-solicit.html
Buna ziua.
Horthystii orci budapestani si-au mai luat una buna
https://ziare.com/sua/institutii-persoane-ungaria-legaturi-rusia-sanctiuni-sua-1799345
https://www.nbcnews.com/politics/national-security/hungary-prime-minister-calls-us-adversary-leaked-documents-rcna79367
“Averea de milioane de euro a familiei lui Niculae Bădălău: apartamente, terenuri, vile și un complex de organizări evenimente apar pe numele unor firme și copiilor fostului lider PSD acuzat de corupție
….Spre exemplu, la începutul acestui an, fiica politicianului deținea, în coproprietate, 26 de apartamente într-un bloc din Bolintin Vale și o sală de evenimente, fiul – terenuri în cinci localități din județul Giurgiu, iar pe firma-fanion a familiei figurau zeci de suprafețe de teren în același Bolintin și Tunari-Ilfov. În prezent, Niculae Bădălău și fiul său sunt acuzați de corupție într-un dosar instrumentat de DNA…..”
https://www.g4media.ro/averea-de-milioane-de-euro-a-familiei-lui-niculae-badalau-apartamente-terenuri-vile-si-un-complex-de-organizari-evenimente-apar-pe-numele-unor-firme-si-copiilor-fostului-lider-psd-acuzat-de-corupti.html
Scurt dialog, acum 1 minut, cu Iohannis:
– (Reporter) Domnule Președinte, că tot suntem la capitolul cheltuielilor, ne puteți spune de ce nu sunt publice cheltuielile administrației prezidențiale?
– (Iohannis, rânjind scurt): Fiindcă – așa – este – legea.
Ma intreb daca Statul a recuperat banii din chirii (sau cine e proprietar)….ca asa e legea.:)
😆👍
“Nu există suficiente dovezi că măștile faciale au protejat persoanele vulnerabile în fața Covid, recunosc oficialii britanici din domeniul sănătății
Deși au fost realizate mii de cercetări despre Covid, niciunul nu a evaluat eficacitatea măștilor faciale pentru persoanele în categorii de risc. Criticii spun că autoritățile eșuează în a se pregăti pentru orice pandemie viitoare până când nu examinează eficiența măștilor, scrie ziarul britanic The Telegraph. ….Un raport publicat de Agenția Britanică de Securitate Sanitară (UKHSA) a investigat dacă măștile de înaltă calitate, cum ar fi cele de tip N95, KN95 și FFP2, protejează persoanele vulnerabile din punct de vedere clinic din comunitate de contractarea COVID. Cercetarea nu a reușit să găsească o singură cercetare științifică care să dispună de date utilizabile. „Nu au fost găsite studii care să corespundă criteriilor de includere, astfel că nu au putut fi prezentate dovezi”, afirmă autorii. ….Analiza a constat în examinarea a 4.371 de studii care se referă în mod specific la COVID, dar nu a existat niciunul care să evalueze eficacitatea măștilor faciale N95 și a celor echivalente ca protecție a purtătorului împotriva Covid-19 atunci când sunt utilizate în comunitate de către persoanele cu risc mai mare de a se îmbolnăvi grav. Oamenii de știință au colectat date până în septembrie 2022, iar grupurile de risc au inclus persoane cu sindromul Down, unii pacienți cu cancer și persoane cu tulburări ale sistemului imunitar…..”
https://www.libertatea.ro/stiri/nu-exista-suficiente-dovezi-ca-mastile-faciale-au-protejat-persoanele-vulnerabile-in-fata-covid-recunosc-oficialii-britanici-din-domeniul-sanatatii-4513030
https://www.g4media.ro/breaking-ilan-sor-condamnat-la-15-ani-de-inchisoare-decizia-justitiei-din-moldova-e-definitiva.html