Revista Presei –12 ianuarie. Vrem sa ne vaccinam….dar unde si cand? In ce an?
| 12/01/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 12 ianuarie! Vremea se va menține în general închisă și temporar se vor semnala precipitații în general moderate cantitativ în regiunile sudice și sud-estice și local în rest. Vor predomina ninsorile, iar în Bărăgan și Dobrogea vor fi și intervale cu lapoviță și ploaie și se va forma polei. Vântul va sufla slab și moderat, cu unele intensificări în sud-estul teritoriului, dar mai ales pe litoral, iar în cursul nopții și în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 și 5 grade, iar cele minime vor fi cuprinse, între -7 și 0 grade, ușor mai ridicate doar pe litoral. În București, vremea se va menține predominant închisă. Temporar vor mai fi precipitații predominant sub formă de ninsoare, iar vântul va sufla slab și moderat. Temperatura maximă va fi în jurul a 1 grad, iar cea minimă va fi de -2…0 grade.
În caz de efect advers din cauza unui vaccin antiCovid, orice cetăţean UE va putea da în judecată compania farmaceutică. Diferenţa faţă de SUA şi UK … Vlad Mixich subliniază că, în țările Uniunii Europene, inclusiv în România, răspunderea legală pentru posibile defecte ale vaccinului antiCOVID-19 este a producătorului. „Producătorii NU au primit imunitate în țările Uniunii Europene, inclusiv România, după cum fals (și frecvent) afirmă unii”, punctează Mixich. De ce a început UE să vaccineze mai târziu Marea Britanie a început campania pe 8 decembrie, fiind prima ţară care a folosit vaccinul produs de BioNTech/Pfizer, în SUA s-au injectat primele doze pe 14 decembrie. În UE, vaccinarea în masă a început pe 27 decembrie, adică la trei săptămâni după britanici. De ce? Deutsche Welle arată că, spre deosebire de Marea Britanie şi SUA, UE nu a mizat pe o aprobare de urgenţă, în care se sacrifică uneori factori precum siguranţa sau eficacitatea. S-a preferat o aşa numită „procedură accelerată” care să permită „o evaluare rapidă a datelor” şi care să faciliteze verificarea „tuturor cerinţelor referitoare la siguranţă, eficacitatea şi calitatea vaccinului”. În timp ce o aprobare de urgenţă presupune asumarea răspunderii de către stat, în UE responsabilitatea revine exclusiv producătorilor vaccinului. Aşadar decizia de a începe mai târziu campania în statele comunitare este justificată de un proces mai intens de verificare a substanţei. Vlad Mixich explică şi el diferenţa, astfel: „În Statele Unite, autoritățile da, protejează companiile producătoare și le oferă această ‘imunitate’. 
Dar există o diferență mare între SUA și Uniunea Europeană. În SUA, vaccinul a fost aprobat printr-o procedură mai rapidă care permite acest lucru, în timp ce în Uniunea Europeană vaccinul a fost aprobat printr-o procedură mai riguroasă (numită autorizare condiționată) în care răspunderea legală rămâne obligatoriu la compania producătoare.
Și haideți să mai risipim un mit: procedura de autorizare condiționată nu înseamnă mai puțină rigoare în monitorizare, ci dimpotrivă, aduce mai multă monitorizare și mai multe obligații pentru producătorul farmaceutic decât în cazul autorizărilor normale.Mai mult, această procedură nu este chiar atât de rară: de exemplu, dintre medicamentele pentru cancer aprobate în Europa în ultimul deceniu, un sfert au fost aprobate prin această autorizare condiționată. Așa se întâmplă atunci când se descoperă medicamente pentru boli fără niciun tratament: nu putem aștepta 10 ani după felurite proceduri, pentru că între timp mor mulți oameni”. Cine plăteşte Vlad Mixich adaugă că, „în contractele încheiate de Uniunea Europeană cu producătorii vaccinurilor, sunt menționate o serie de condiții în care statele membre UE (inclusiv România) sunt cele care ar trebui să acorde despăgubiri financiare în cazul – tot mai improbabil – al apariției unor efecte adverse serioase. Dar acest lucru se întâmplă DOAR în cazul acelor condiții menționate în contracte. De exemplu, dacă se întâmplă ceva în timpul distribuirii vaccinului (de pildă nu e constantă temperatura și se strică lotul) atunci statul respectiv e bun de plată. Detaliile acestor condiții sunt confidențiale și da, aceasta este originea dezinformărilor legate de imunitatea acordată companiilor. Deși, repet, realitatea este că în Uniunea Europeană companiile NU au primit imunitate legală, dimpotrivă„. Cei vaccinaţi pot da în judecată producătorul În finalul postării sale, Vlad Mixich rezumă ideea de reţinut: „în situația foarte improbabilă în care vei suferi un efect advers serios din cauza unui vaccin anti COVID-19, vei putea da în judecată compania farmaceutică producătoare. Asta și pentru că ești cetățean al Uniunii Europene. Dacă vei vrea despăgubiri financiare înainte de finalizarea procesului și se îndeplinesc anumite condiții, atunci vei putea cere banii de la statul membru UE în care te-ai vaccinat”. Integral: https://spotmedia.ro
Trei lucruri care fac Israelul să fie cu mulți pași înaintea statelor europene în cursa vaccinării – Interviu audio Israelul are un sistem de sănătate foarte bine pus la punct, informatizat complet, în care, cu un simplu click, poți avea, ca și furnizor de servicii medicale, istoricul medical complet al oricărei persoane. Poți vedea cine a fost deja infectat, cum și unde s-a întâmplat sau unde urmează să fie vaccinat. E foarte ușor să iei legătura cu medicul tău de familie, îți face programare pentru aceeași zi și te duci direct la el pentru vaccin…. Cum reușește Israelul ce nu reușește niciun stat european: să vaccineze pe bandă rulantă și să își convingă cetățenii – indiferent dacă sunt din comunități cosmopolite și deschise sau din cele ultraortodoxe sau arabe – că serul antiCOVID-19 este cea mai bună șansă? Câteva date: Israelul are o rată de administrare de 11,55 doze de vaccin la 100 de persoane, urmat fiind de Bahrain cu 3,49 și de Marea Britanie cu 1,47, potrivit statisticilor unui site afiliat Universității Oxford, citate de BBC, care face o analiză amplă a situației vaccinărilor în lume. Prin comparație, Franța a vaccinat în total doar 138 de persoane până la 30 decembrie. În primul rând, Israelul a cumpărat din timp doze de vaccin, plătind pentru ele chiar mai mult, spune jurnalistul și scriitorul Nadav Eyal, într-un dialog cu SpotMedia.ro. Dar nu ar fi reușit vaccinarea rapidă, fără ca rețeua de sănătate să fie complet informatizată și fără să își fi asigurat colaborarea liderilor comunităților unde fake news-urile ar fi putut crea vulnerabilități: comunitatea ultraortodoxă și cea arabă….. Israelul a transformat vaccinarea antiCovid 19 într-o poveste de succes. Cum a făcut asta? Ce diferențiază Israelul de alte state? Care sunt atuurile? Faptul că a avut vaccinurile și infrastructura care să-i permită să le administreze foarte rapid. Și mai e și un al treilea element, foarte important, faptul că a avut politicile care să le permită oamenilor să aibă acces la vaccin. Câteva cuvinte despre fiecare. Primul element, cum a obținut vaccinul. Din clipa în care Israelul a înțeles că vaccinul Pfizer este potrivit, a început imediat demersurile de a-l cumpăra, chiar plătind mai mult decât alte țări. Apoi, Israelul are un sistem de sănătate foarte bine pus la punct, informatizat complet, în care, cu un simplu click, poți avea, ca și furnizor de servicii medicale, istoricul medical complet al oricărei persoane. Adică poți vedea cine a fost deja infectat, cum și unde s-a întâmplat sau unde urmează să fie vaccinat. Datele sunt permanent actualizate și le primim în orice moment…. A convins Pfizer că Israelul, dincolo de prețul pe care era dispus să-l plătească, are și infrastructura necesară. Deși există mai mulți furnizori de servicii medicale, teoretic concurenți, ei acoperă tot teritoriul, iar accesul cetățenilor e practic gratis. Cetățeanul plătește taxe, similar cu ceea ce există în multe țări europene…..E foarte ușor să iei legătura cu medicul tău de familie, îți face programare pentru aceeași zi și te duci direct la el. La fel cu medicii specialiști, nu trebuie să treci mai întâi prin mâinile unei asistente. Fără niciun fel de hârtii de semnat, folosești doar un card magnetic. Sau poți să intri pe un program de chat să vorbești cu doctorul, se întâmplă în mod regulat. Iar în clinici, care spuneam că acoperă tot teritoriul, lucrează mulți oameni, pe salarii foarte bune, mai bune decât în multe alte țări. Există așadar mulți doctori și este destul personal pentru a face injecțiile populației. Revenind la politica de vaccinare. Nu s-a mers pe protocoale de genul: mai întâi facem liste cu cei mai expuși, precum de peste 85 de ani, și abia apoi ceilalți. A fost foarte simplu: s-a anunțat că oricine are peste 60 de ani va primi imediat vaccin. Nu trebuie neapărat să fii în localitatea de domiciliu, la clinica ta, poți merge oriunde se aplică asigurarea ta. Adică s-au putut vaccina rapid oamenii, și asta a fost foarte important în ecuația eficienței. Și apoi s-a trecut la cei peste 55 și se va merge tot așa. Integral: https://spotmedia.ro
Valeriu Nicolae: Șeful de la Antibiotice Iași trăiește doar din salariu. Și el și nevasta domniei sale lucrează tot la Antibiotice Iași. În 2009 și copilul tot acolo că doar statul e ca o familie mai mare. Domnul Nani a facut 1.280.542 RON de la statul nostru cel bun care este acționar principal. Adică vreo 22.200 de EUR pe lună. Alexandrescu Dan Octavian este cel mai prost plătit dintre cei din consiliul de administrație de la Antibiotice SA. Mare șef la PSD Urziceni ajunge în 2017 la ministerul cel mai sănătos din lume. A făcut “doar” 4500 de EUR pe lună din salarii și indemnizația de la Antibiotice SA. Remarcabilă este totuși creșterea afacerilor doamnei Alexandrescu. Înainte de funcția cea minunată a soțului câștigul anual al domniei sale a fost de 37.669 RON. Trei ani mai tărziu afacerea a crescut de vreo 7 ori așa că venitul familiei s-a dus la cu mult la peste 100.000 de EUR pe an. Vrednici sunt. Sursa: https://www.facebook.com
ANALIZA BNR: Cum au fortat guvernele, in ultimii 30 de ani, mediul privat sa faca evaziune de dragul bugetarului aducator de voturi Indiferent de culoarea guvernului care a venit la putere, in ultimii 30 de ani, nici unul dintre toate aceste Executive nu a avut vreo politica fiscala coerenta care sa elibereze de povara fiscala mediul privat de afaceri. Ba mai mult, privatii au fost incarcati cu taxe pentru ca nici un guvern nu a dorit sa “deranjeze” bugetarii care reprezinta o masa de voturi foarte importanta, se arata intr-o analiza a consilierului guvernatorului BNR, Lucian Croitoru. Astfel ca autoritatile nu au avut politici coerente de gestionare a economiei si, mai degraba, au mers pe masuri oportuniste. “Un exemplu in care mijloacele sunt adaptate la cheltuieli, si nu invers, este acela practicat pana prin anul 2010, in care pentru a se adapta la o recesiune, guvernele au decis sa prezerve starea sectorului public (ocuparea si nivelul salariilor) si sa transfere povara ajustarilor aproape in totalitate asupra sectorului privat, in special asupra sectorului firmelor”, spune Croitoru in analiza sa. Potrivit lui, a fost intotdeauna convenabil pentru guverne sa prezerve ocuparea si sa evite reducerea cheltuielilor cu personalul din sectorul bugetar, chiar si in perioade dificile, cand guvernele aveau nevoie sa reduca deficitul bugetar, avand in vedere numarul mare al votantilor din acest sector, indiferent ca sunt angajati in sectorul public, pensionari, someri, asistati social sau alte persoane care au un statut ce ii face dependenti de redistribuire. “Desigur, in sectorul privat sunt mai multi votanti, dar acolo deciziile referitoare la ocupare si salarii sunt private si nu pot fi asociate direct cu guvernul”, mai arata acesta. Transmiterea poverii ajustarii in sectorul firmelor prin cresterea impozitelor s-a lovit insa de o problema de fond, care pornea de la abordarea “pragmatica” a trecerii la democratie si la economia de piata. Problema era ca in sectorul firmelor competitivitatea a fost relativ redusa pentru o lunga perioada de timp, una dintre cauzele de fond responsabile pentru aceasta situatie fiind insasi renuntarea la principiile generale in favoarea scopurilor particulare in procesul de reforma a mediului de afaceri …..”Procesul, chiar si gradual cum a fost, ar fi mers mult mai bine daca s-ar fi elaborat in mod consecvent legi generale, care evitau sa indice vreun scop particular, dar care ar fi trebuit sa genereze conditiile pentru a maximiza posibilitatile fiecaruia de a utiliza cunoasterea de care dispunea pentru a-si indeplini obectivele. Totusi, in cate o lege cu caracter general din acest punct de vedere se strecura vreun “mic amanunt” care, in anumite circumstante, permitea trecerea la un scop particular. Un “amanunt” de acest fel se refera la clarificarea drepturilor de proprietate”, mai spune Lucian Croitoru. Desi se promova libertatea proprietatii private in Constitutie, alte legi intarziau sa clarifice drepturile de proprietate. “Asemenea restrictii au franat cresterea libertatii economice in Romania pentru o lunga perioada si au generat conditiile pentru cresterea coruptiei. Clarificarea de la inceput a drepturilor de proprietate ar fi insemnat ca foarte multe alte scopuri particulare promovate prin diverse legi (prevederi cu dedicatie, cum se spune popular) nu s-ar fi putut realiza”, spune economistul. Cum s-a ajuns la competitivitatea redusa si evaziune fiscala Neclaritatea drepturilor de proprietate si coruptia au fost principalele cauze pentru care competitivitatea firmelor a ramas relativ redusa. “In aceste conditii, fixarea obiectivului neprincipial al prezervarii starii sectorului public prin cresterea impozitelor asupra intreprinderilor a generat in economia romaneasca o serie de cercuri vicioase: firmele au amanat eforturile de crestere a competitivitatii, stiind ca orice venit sau profit suplimentar ar fi fost confiscat ulterior prin impozite”, afirma bancherul. Acesta semnaleaza ca, dupa ce au realizat ca acumularea de rezerve poate fi impozitata sau, in cazul companiilor de stat, facute venituri la bugetul public prin politica fiscala, firmele au inceput sa ascunda profiturile; de cate ori a fost nevoie de reducerea deficitelor bugetare dependenta de redistribuire a foarte multor votanti a impus evitarea de catre guverne a rationalizarii cheltuielilor de personal, masura finantata tot prin cresterea impozitelor asupra firmelor; economia informala s-a extins cu ocazia fiecarei ajustari a deficitului bugetar prin cresterea impozitelor, firmele preferand sa extinda operatiunile din zona “gri” a economiei, ceea ce a scazut incasarea veniturilor la buget si a creat “necesitatea” unei noi cresteri a impozitelor s.a.m. d. Guvernele au preferat sa bage mana mai adanc in buzunarele privatilor “Sursa cercurilor vicioase mentionate a fost decizia guvernelor ca in loc sa procedeze la o ajustare bazata pe responsabilitatea fiscala individuala a cheltuielilor publice curente (ceea ce inseamna de fapt a utiliza principii) a cautat sa finanteze acele cheltuieli bagand mana mai adanc in buzunarul altora. Al doilea exemplu, mult mai faimos, dar la fel de daunator a fost cel al asa-numitei politici “wage-led growth (crestere bazata pe salarii)”, practicata din 2016 pana in 2019″, spune oficialul BNR. Spre deosebire de politica transferarii intregii poveri a ajustarilor asupra companiilor, prin impozite, politica “wage-led growth” a fost practicata intr-o perioada de “boom” economic, adica atunci cand economia nu avea nevoie de un stimul fiscal…..Aceleasi strategii si in 2020 Aceeasi strategie se aplica si in anul electoral 2020 de catre cei care reinvie ideea impozitarii progresive in contextul in care cresterea pensiilor cu 40% ar aduce o crestere mare a cheltuielilor publice in conjunctura creata de pandemie, in care deficitul bugetar din anul acesta ar atinge 7-8% din PIB, iar in lipsa unor masuri de ajustare, deficitul bugetar ar trece probabil de 10 la suta din PIB in anul 2021. Ideea de a spori nivelul de trai in mod direct prin politici de crestere a cheltuielilor si de reducere a unor impozite este foarte atractiva pentru ca implica o ierarhie de scopuri concrete comune pentru societate, in varful careia nu poate fi decat cresterea nivelului de trai. “Si socialismul a avut o astfel de ierarhie de scopuri care culminau cu cresterea nivelului de trai. Totusi, nivelul de trai depinde de ordinea pietei, astfel ca politica de cheltuieli si impozite nu poate sa tinteasca direct acest nivel fara a-l afecta negativ. Experienta socialismului este relevanta: exact pentru ca a suspendat ordinea spontana intr-un grad pana aproape de suprimare, socialismul nu a reusit sa creasca nivelul de trai”, afirma Croitoru. Solutii pentru guverne Acesta este de parere ca, ceea ce pot face guvernele nu este sa incerce sa cheltuie cat mai mult pentru a atinge obiective intangibile ca egalitate si solidaritate, ci sa creeze regulile generale care sa permita cat mai multor activitati individuale sa-si atinga scopurile private, adica sa minimizeze interferenta cu ordinea pietei, care, lasata sa functioneze, va produce rezultatul dorit…..“Aceeasi filozofie paguboasa a pragmatismului a fost utilizata si in stabilirea sistemului public de pensii. Fiecare profesie relevanta pentru procesul politic a beneficiat de reguli particulare care au dus la serioase discrepante intre diversele categorii de pensionari definite in raport cu categoriile ocupationale din care au facut parte si in raport cu momentul iesirii la pensie. S-a ajuns la situatia in care anumite sectoare bugetare nu plateau contributii de asigurari sociale, dar aveau pensii mai mari decat cei care plateau”, este de parere bancherul. Acesta injustitie a generat tensiuni care au dus la adoptarea in 2009 a unei legi prin care s-a tintit aplicarea principiului general al contributivitatii, care a facut ca pensia individuala sa depinda de sumele platite de fiecare in perioada vietii active. Aparitia pensiilor speciale Acea lege a fost modificata relativ rapid, pentru a reintroduce exceptari de la principiul contributivitatii, astfel aparand din nou unele sectoare bugetare cu asa-numitele pensii speciale. In plus, in total raspar cu criteriul sustenabilitatii, pensiile sunt programate sa creasca cu 40% incepand din septembrie 2020. In fine, sistemul de impozite este un alt exemplu ca politica fiscala este un mix de masuri puse impreuna fara a fi ghidate de reguli generale. Integral: https://ziare.com
De ce a scăzut ROBOR cu 12% într-o săptămână? Guvernul a făcut plăţi mari în decembrie şi piaţa interbancară este inundată de bani, BNR a lăsat surplusul în piaţă pentru că nu se teme de inflaţie şi creşterea cursului, iar decizia premierului Cîţu de a îngheţa salariile bugetarilor i-a mulţumit pe investitori …. În martie, când a izbucnit criza Covid iar economia s-a închis peste noapte, ROBOR-ul a crescut imediat, iar Ministerul Finanţelor a întâmpinat probleme în obţinerea finanţării curente pentru buget, pentru că investitorii cereau dobânzi mai mari pentru achiziţia titlurilor de stat din cauza riscului în care intrase România şi lumea întreagă. Numai intervenţia rapidă a BNR, care a scăzut dobânda de referinţă de la 2,5% la 2%, şi “ameninţarea” că intră pe piaţa secundară a titlurilor de stat au dus la scăderea ROBOR-ului sub 2% şi a randamentul la titlurile de stat pe 10 ani de la 6,3% la 4%. După intervenţia BNR, ROBOR-ul a scăzut cu 30%. Deşi BNR a mai scăzut dobânda de referinţă de două ori, de la 2% la 1,75% şi apoi la 1,5%, ROBOR-ul nu a mai scăzut, ci chiar a stat peste 2% (peste dobânda de penalizare a BNR, de 2%) cea mai mare parte a lunilor, din cauza discuţiilor legate de finanţarea bugetului (totuşi, deficitul bugetar a trecut de la 3,4% la 8-9% din PIB), de majorarea pensiilor cu 40% şi de dublarea alocaţiilor pentru copii, ceea ce ar fi aruncat de tot bugetul în aer. Toate aceste discuţii, mai ales că Parlamentul era dominat de PSD în timp ce guvernul era PNL, au făcut ca România să fie pusă pe lista roşie a agenţiilor de rating pentru o eventuală retrogradare la categoria “junk” – nerecomandată investitorilor, ceea ce ar fi o catastrofă. Nu s-a întâmplat acest lucru, iar în prima săptămână din ianuarie 2021 ROBOR-ul a scăzut sub 2%, până la 1,79%. Care sunt explicaţiile analiştilor: – Piaţa interbancară este foarte lichidă în lei pentru că Ministerul Finanţelor a făcut plăţi mari în decembrie, estimările indicând un deficit cuprins între 1-1,5% din PIB, în condiţiile în care în noiembrie deficitul bugetar ajunsese la 8,2% din PIB. – Fiind foarte mulţi bani în piaţă, băncile nu prea au avut nevoie de finanţare de la BNR (piaţa este destul de dezechilibrată, respectiv sunt bănci care au surplus mare de lichiditate pe care îl plasează la BNR cu 1%, dar sunt şi alte bănci care au nevoie de bani şi care nu se pot împrumuta de la celelalte bănci pentru că nu au linii de finanţare şi de aceea trebuie să se ducă la BNR), iar deficitul de lichiditate s-a redus. – BNR nu prea a mai sterilizat de mult surplusul de lei din piaţă, pentru că se simte confortabilă cu evoluţia inflaţiei şi mai ales cu stabilitatea cursului valutar leu/euro. – Pieţele financiare şi investitorii sunt mai confortabili acum cu România, a scăzut percepţia de risc pentru că s-a format rapid guvernul, alianţa de guvernare pare stabilă, iar premierul Florin Cîţu, fostul ministru de finanţe, are o imagine destul de bună pe pieţele externe, ştie cum să vorbească cu investitorii. – Premierul Cîţu a anunţat îngheţarea salariilor bugetarilor, măsură salutată de pieţe, care speră că se pot lua şi alte măsuri de restructurare fiscală şi bugetară pentru echilibrarea bugetului, având în vedere că guvernul beneficiază de o majoritate în Parlament. – Pe acest fond politic, care pare stabil, investitorii străini au reînceput să cumpere titluri de stat în lei, contribuind la creşterea cererii şi la scăderea randamentelor: pe 31 decembrie randamentul la titlurile pe 10 ani a fost de 3,08% pe an, iar joi, pe 7 ianuarie, randamentul a fost cotat la 3,05% pe an. La prima vedere, această scădere pare insignifiantă, dar anualizată, înseamnă mult…..Pieţele financiare l-au “creditat” pe premierul Florin Cîţu, dar acum acesta trebuie să înceapă să livreze ce a promis – un buget stabil, fără creşteri salariale, o restructurare a aparatului bugetar, un început de reformă fiscală, mai ales că structura bugetului este extrem de rigidă (plata salariilor şi a pensiilor mânăncă 80% din veniturile bugetare) şi un plan pentru reducerea deficitului bugetar de la 8-9% spre 3-4% în următorii ani….. Fiecare zi de întârziere în vaccinare înseamnă o zi pierdută pentru economie, pentru business, pentru antreprenori, dar şi pentru angajaţi. Testul pentru companiile private va fi atunci când vor expira toate facilităţile fiscale, iar plata ratelor la creditele bancare trebuie reluate. Atunci se va vedea cine mai are bani. Integral: https://www.zf.ro
România educată …. Mai gravă însă decât toate aceste clasamente sumbre este realitatea din teren. România adevărată arată jalnic la acest capitol, iar educația nu doar că nu ne mai unește de mult, ci pare că ne dezbină. Anul acesta de pandemie a funcționat ca un adevărat turnesol în această privință. E suficient să privim doar câteva instantanee de-a dreptul sumbre. O să încep cu cel mai recent.1. Disponibilitatea profesorilor pentru vaccinare. Curând se vor publica cifrele oficiale, dar după cum stau lucrurile în mica celulă din care fac eu parte, unde doar 47% dintre profesori sunt dispuși să se imunizeze prin vaccin, situația nu arată deloc bine. Iar cifra asta sunt convinsă că nu va fi depășită de statisticile la nivel macro. Așadar profesorii, adică furnizorii de educație, nu au încredere, dintr-un motiv sau altul, în știință și, la fel de grav, le lipsește conștiința responsabilității colective. Ce așteptări putem avea atunci de la alte categorii sociale mai puțin instruite, mai ușor manipulabile? Am întâlnit oameni care și-au făcut o adevărată misiune din a nu se vaccina. (Îmi spunea de curând un zugrav evlavios: „Mai bine intru la pușcărie decât să mă vaccinez.“) Sincer mă tem că aceeași replică aș putea s-o aud și din gura vreunui coleg de cancelarie. În fervoarea aceasta negativă se ascunde de fapt un soi de fascinație suicidară, pe care mulți o numesc libertate, care mă sperie în cel mai înalt grad. 2. Noul ministrul al Educației. Numirea domnului Sorin Câmpeanu la Educație a fost lovitura postelectorală cea mai dureroasă. Trebuie să recunosc că până în ultima clipă m-am îndoit că așa ceva poate fi cu putință. În primul rând, fiindcă din punct de vedere politic reprezintă o extremă vulnerabilitate. Dl Câmpeanu este exemplul de manual al traseismului politic. Or, în spatele acestui obicei atât de bine înșurubat în politica românească, se ascunde de fapt, ca tip uman clasic – trădătorul. Dincolo de calitățile sau defectele profesionale ale domnului Câmpeanu, premisele politice ale acestei decizii sunt catastrofale. Cum să îți asumi acum, când cu greu ai reușit să pui pe picioare o majoritate care a anunțat cu sule și trâmbițe ca va promova un cu totul alt tip de politician, să alegi/să accepți tocmai la Educație un asemenea exemplar politic care s-a format în PC-ul lui Voiculescu, a alunecat firesc în PSD, fiind tot ministru al Educației în guvernul Ponta 4, a deviat apoi spre o așa-zisă dreapta, intrând în ALDE, ca pe urmă să se răzgândească și, făcând stânga-împrejur, să devină membru fondator al PRO ROMÂNIA. Ultima mișcare e din nou o contorsiune incredibilă. După ce a trădat majoritatea din care făcea parte, ajutând la debarcarea guvernului Dăncilă, și-a primit răsplata, devenind membru de elită al PNL, primind un loc eligibil pe listele de la Senat. Iar acum este senator și ministru. Nu e totuși prea mult? Iar dacă ar fi să ne gândim doar la performanța în domeniul educației, vom vedea că numele lui se leagă de o singura reformă ca ministru: celebra OUG nr. 94/2014, numită și ordonanța amnistierii plagiatorilor, prin care puteai renunța de bună voie și nesilit de nimeni la titlul de doctor. Evident, ordonanța era făcută doar pentru a-l scăpa pe Ponta de efectele plagiatului. Sau, în calitate de președinte al Comisei de Etică din Ministerul Educației, și-a pus semnătura pe decizia care îl absolvea pe un alt plagiator notoriu, Gabriel Oprea. Dacă Ponta și Oprea au ieșit în cele din urmă de pe scena politică, fiind oficial declarați plagiatori, domnul Câmpeanu este, iată, din nou la cârma Educației. Oare nu a devenit acest minister, cu toate instituțiile din subordine, o corabie a nebunilor? Cine mai are curajul să creadă că ea va ajunge întreagă la limanul pe care flutură măreț steagul României Educate? 3. Cazul Cumpănașu. Aseară am prins din întâmplare la televizor o dezbatere la care participa actualul ministru al Educației și un profesor de la SNSPA. Moderatoarea a îndrăznit să întrebe care este profilul educațional real al acestui individ care a desfășurat activități atât sub cupola Ministerului Educației, cât și în colaborare cu SNSPA. Răspunsurile de ambele părți au fost cel puțin evazive, iar la întrebarea directă dacă personajul cu pricina are sau nu o diplomă de bacalaureat, ministrul a răspuns că are în vedere realizarea unui registru unic al diplomelor. Cu alte cuvinte, în caz că vrem să aflăm dacă un Cumpănașu are sau nu diplomă de bacalaureat, trebuie să așteptam câțiva ani ca să se facă registrul, în condițiile în care a verifica autenticitatea unui asemenea act este o pură formalitate. Cum să nu rămâi stupefiat? Senzația este că omul pare intangibil. Felul în care s-a infiltrat în atâtea instituții și structuri ale statului este pur și simplu năucitor. Iar acum a ajuns să se atingă de zona cea mai sensibilă a societății, de copii….. 4. Televiziunea Romană. Iată care este misiunea TVR, în calitate deteleviziune publică: TVR trebuie să reprezinte principala sursă de informație, educație și divertisment a românilor. Trebuie să îmbogățească universul tuturor cetățenilor acestei țări, să-i ajute să își schimbe viața în bine sau în mai bine, să arate ce înseamnă libertatea, tradiția, respectul, diversitatea, echilibrul. Ce a oferit numitul post în noaptea de Revelion și în seara de Crăciun? Exact opusul valorilor pe care le trâmbițează în declarația de mai sus: semipornografie, tupeu, incitare la încălcarea regulilor, divertisment gros de bodegă. S-a discutat mult pe această temă și pur și simplu mă apucă greața când vine vorba să dezvolt subiectul. Dar, cel puțin la nivel de divertisment de tipul stand-up comedy am putea urmări câteva sketch-uri din vremea altor Revelioane cu Toma Caragiu sau Amza Pellea. Asta pentru clarificarea celor care o dau înainte cu fatalitatea subiectivității când vine vorba de umor. Integral: https://www.contributors.ro
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/shutterstock1746069476.jpg?w=640&ssl=1)
Studiu elveţian: Închiderea şcolilor, una din cele mai eficiente măsuri pentru reducerea răspândirii coronavirusului Închiderea şcolilor din Elveţia în primăvara lui 2020 a fost una dintre măsurile cele mai eficiente pentru a reduce transmiterea noului coronavirus, arată un studiu citat de AFP, potrivit Hotnews. Stefan Feuerriegel, profesor de informatică la Școala politehnică federală din Zürich (EPFZ), care a condus studiul, susţine că „închiderea școlilor a redus mobilitatea cu 21,6%”. „Analiza noastră confirmă că închiderea școlilor este o măsură care reduce circulației virusului prin reducerea deplasărilor”, a adăugat el. Nu numai închiderea şcolilor a redus mobilitatea. Primul factor de reducere a deplasărilor a fost interzicerea adunărilor mai mari de cinci persoane, care a redus mobilitatea cu 24,9%, potrivit studiului, care nu a fost încă evaluat de comunitatea științifică. De asemenea, al doilea a fost închiderea barurilor, restaurantelor și alte centre comerciale definite ca neesențiale, cu o reducere de 22,3%. Echipa de cercetători a analizat 1,5 miliarde de deplasări, între 10 februarie și 26 aprilie 2020, cu ajutorul datelor operatorilor elvețieni de telefoane mobile, pentru a evalua impactul măsurilor împotriva COVID-19 asupra mobilității. Şcolile din Elveţia au fost închise circa două luni începând cu 16 martie, iar apoi au fost deschise progresiv. Integral: https://www.libertatea.ro
:quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/113609915l.jpg?w=640&ssl=1)
Tinerețe contra bătrânețe. Când alții beneficiază de înțelepciunea celor în vârstă, noi le punem eticheta de „dinozauri” Nu știu pe ce argumente se sprijină convingerea noastră că lumea rurală tradițională includea negreșit un Sfat al Bătrânilor. Probabil că așa a fost – există totuși surse istorice în acest sens. Oricum, ideea e universală: „bătrânii” sunt posesorii unei îndelungate experiențe de viață, care-i face înțelepți. A fi înțelept înseamnă, mai peste tot, a fi moderat, realist, capabil să alegi răul cel mai mic, dar și să recomanzi maxime morale verificate în trecut, pentru a preveni sau soluționa conflictele prezente. Simpla observație empirică ne dovedește că tinerețea e vârsta avântului idealist, a radicalismului (adesea anarhist) și a impulsurilor umorale necontrolate. Cunoaștem valorile primelor vârste – fantezia romantică, asumarea energică a nevoii de progres, sau curajul de a-ți dedica timpul (și uneori viața) pentru o „cauză” îmbrățișată cu tipic entuziasm juvenil. Cunoaștem și valorile vârstelor mature: ai trecut prin multe, ai fost martorul istoriei, ai tras concluzii sapiențiale, care pot servi echilibrul comunitar. Sfatul Bătrânilor întruchipa un soi de protoconsiliu local: o structură încă neinstituționalizată, în fazele premoderne, când separația puterilor nu funcționa și justiția întrunea un caracter cutumiar. …. În poliedrica societate postmodernă, găsim supraviețuiri instituționalizate, în genul amintitelor Consilii locale sau, la scară națională, forumuri de tipul Academiei Române și al Consiliului Economic și Social – care funcționează regulator, ca bazine de expertiză, mediere și bune practici. …. Dacă în țările „bătrâne” (prin adâncimea tradiției lor culturale) longevitatea e asociată cu prestigiul cugetării temeinice, în cele „tinere” (avem doar un secol de la Marea Unire!), prevalează experimentul, improvizația și instabilitatea, adică exact psihologia adolescentină, proiectată social. În țările Europei apusene, personalitățile publice ajunse la vârsta de 70, 80 sau 90 de ani sunt celebrate ca simboluri patrimoniale și izvoare de inspirație: sunt cei care au rezistat, au străbătut convulsiile veacului, dețin memoria națiunii și i-au articulat faima internațională, prin creații ori „fapte de arme” redutabile. Pe meleagurile noastre, cu mici excepții, categoria respectivă e blamată, pentru că – orice ar fi înfăptuit – nu a izbutit să elimine complexele de inferioritate acumulate de-a lungul secolelor obscure și poartă vina adaptării prin compromis la succesivele dictaturi de care ne-am „învrednicit”, în speranța că vom „intra în rândul lumii civilizate”. Nemulțumirea de noi înșine este mai ales reflexul impresiei că părinții și strămoșii noștri au eșuat. De aici provine, în România, exaltarea tinereții ca virtute intrinsecă (o atitudine cu potențial totalitar, prin substratul său de rasism generațional). În Franța, bunăoară, Curtea Constituțională e poreclită le Conseil des Sages (Sfatul Înțelepților) și se bucură de stima suprapartizană a societății civile. La noi, orice organism similar e discreditat, tocmai pentru că e populat cu presupuși „dinozauri”, care nu apără binele comun, ci agenda unor partide, sau privilegii de coterie. Conservatorismul antimodern al României profunde își găsește în cultul ipocrit al tinereții cel mai perfid alibi: nu ne dorim evoluția reală, cât aparența ei scenografică, alimentată prin demonizarea unor „fosile” care se dovedesc, de fapt, inamovibile . Integral: https://www.libertatea.ro
Stânga europeană iubeşte de fapt neoliberalismul şi corporaţiile, cu condiţia să fie chinezeşti Chiar pe 31 decembrie, când lumea punea şampania la rece, UE a semnat cu China un acord comercial cu cântec. Comisia – de fapt Germania, creierul afacerii, deţinând preşedinţia rotativă a UE – se aştepta la ceva bombăneală din partea publicului, după care lucrurile să meargă înainte pe plan. Dar pe măsură ce trec zilele scandalul se amplifică şi cresc şansele ca acest tratat (Comprehensive Agreement on Investment, CAI) să fie respins în Parlamentul European. Potriveala e proastă oricum, să te afişezi cu China exact când ăia lichidează ultimele fărâme de opoziţie politică în Hong Kong iar tărăboiul cu lagărele de muncă pentru uiguri e cât casa. Tot mai mulţi politicieni ridică obiecţii etice. Dar altul e subiectul de care vreau să vorbesc, pentru că dileme de tip profit vs. etică am mai întâlnit şi cu alte ocazii; ele sunt oricum inevitabile atunci când vrei să cooperezi cu China (sau Rusia), dată fiind natura regimului politic de acolo. Nu – unică, irepetabilă şi profund ipocrită mi se pare tăcerea asurzitoare a stângii europene, aia mainstream (cu excepţii), dar mai ales cea hard plus cea neo-marxo-hipster-occupy, în privinţa chiar a presupuselor avantaje economice aduse de acest acord Europei. Pentru că ăsta este aspectul cel mai exploziv şi puţin discutat al CAI. Altfel, obiecţiile previzibile au fost deja ridicate de presă şi diverse grupuri politice din Europa, în special liberalii şi verzii: că tratatul a fost negociat la secret până în ultima clipă, că el ignoră situaţia drepturilor omului şi legislaţia muncii din China; ori că subminează poziţia noii administraţii Biden, cu care era mai bine să fi avut o abordare comună faţă de Beijing. Şeful grupului de legătură cu China al PE, Bütikofer, neamţ, şi-a criticat indirect guvernul zicând că “ideea să semnăm repede ceva cu China ca să arătăm cât suntem noi de independenţi de SUA e greşită”. Multe titluri de ziare europene au fost ecou la cel din Financial Times: This is the wrong time for the EU to agree an investment treaty with Beijing. Susţinătorii CAI, în siajul marilor capitale, au fost partidele mainstream, în primul rând Popularii, din rândul cărora omu’ nostru Iuliu Winkler, vice la comisia de comerţ a PE, s-a arătat disciplinat de entuziast pentru concesiile făcute de chinezi. Apoi, evident, guvernul german, actorul politic principal care a păstorit CAI. Nu trebuie să dăm în conspirativită şi s-o bănuim pe Angela Merkel de interese personale în acest tratat: negocierile au început cu şapte ani în urmă, în 2013, practic în altă eră a relaţiilor geopolitice. Ce suna atunci într-un fel, acum sună cu totul altfel. Ca şi în cazul celeilalte afaceri ruşinoase şi anti-europene, proiectul Nordstream 2, moştenită de la predecesor, pare că Merkel mai mult a cedat la presiunile uriaşe ale marelui lobby industrial şi a sacrificat nişte principii europene pentru a încheia disciplinat, nemţeşte, un dosar important înainte de retragerea din politică, prevăzută pentru 2021. Singura ţară care a ridicat obiecţii a fost Polonia; şi la fel de previzibil, asociaţii de business din Italia, tradiţional pro-China, şi-au declarat susţinerea. Până aici, nimic neobişnuit. Bizareria începe când analizezi mai atent dacă tratatul cu China aduce măcar avantaje economice care să justifice compromisul etic ori sabotarea relaţiei cu SUA – şi cui anume le aduce. German Economic Institute din Koln a făcut o analiză din care rezultă că beneficiile sunt grupate în vreo duzină de multinaţionale europene din industria auto (germane), asigurări şi bănci (germano-franceze), ITC-telecom şi spitale private, plus ceva imobiliare, care capătă acces mai bun în China. Chinezii n-au acceptat deschiderea pieţei de achiziţii publice sau simplificarea mecanismelor de garantare a contractelor. Firmele europene mici şi medii au în continuare şanse reduse să intre pe opaca piaţă chineză, unde doar jucătorii globali, cu contacte politice, pot opera. În contrapartidă China a obţinut acces în sectorul european de regenerabile, un domeniu de viitor, unde poate prelua firme cu patente valoroase şi strivi cu marile ei companii de stat startupuri locale. Iar de aici încolo începe mirarea mea: ca liberal, eu sunt pentru comerţ deschis şi n-am preferinţe ideologice pentru businesul mare sau mic, atâta vreme cât e corect şi eficient. Dar am văzut acum câţiva ani cum o întreagă armată de activişti, sindicate, academici de stânga, presă şi norod s-au ridicat la un semn să protesteze când s-a vrut încheierea de tratate similare cu SUA sau Canada. Nu vă mai amintiţi, pentru că era înainte de Brexit şi Trump, dar în 2015 şi prima parte a lui 2016 principala frământare în Europa era cum să oprim TTIP şi CETA (adică cele două acorduri, cu yankeii şi canadienii). Şi când zic “să oprim” sunt moderat: a fost o întreagă isterie de tip Occupy, cu sute de mii de oameni în străzi la Berlin, Munchen, Londra, Paris sau Bruxelles. Pozele de mai sus vă reconstituie ceva din atmosfera urgentă şi apocaliptică de atunci. Greenpeace dădea cu grafitti pe clădirea Comisiei; lideri de ONG-uri spuneau că TTIP este “o agresiune a multinaţionalelor asupra proiectului comun european”; comisarul UE pentru comerţ de la acea dată declara exasperat că “TTIP a ajuns cel mai toxic acronim în Europa”. Angela Merkel era demonizată fiindcă vinde Europa multinaţionalelor transatlantice veroase, care vor face investiţii în … energie, ITC-telecom, sistem bancar! Britanicii se temeau de “privatizarea sistemului medical”! Oare aud bine? “Privatizare în sănătate”, bănci, energie, ITC-telecom – atunci erau Satana în persoană iar acum sunt în regulă, pe relaţie cu China? Integral: https://www.contributors.ro
5 concluzii ale unui cercetător român în SUA, după violențele de la Capitoliu Marius Ghincea, cercetător în științele sociale la Institutul Universitar European din Florența și la Universitatea Johns Hopkins din Statele Unite, face o sinteză cu punctele forte și slabe ale situației politice din SUA, în urma violențelor de la Capitoliu și ale întregului proces al alegerilor americane. Violența politică redevine o caracteristică a societății americane, iar conflictele sociale și culturale nu rămân doar în SUA. Pe de altă parte, Marius Ghincea consideră că ultimele evenimente au arătat că instituțiile din SUA sunt puternice în fața crizelor. …. 1. Conflictele sociale și culturale americane nu rămân doar în America Clivajele dintre conservatorii și liberalii americani, dintre cei care locuiesc în centrele urbane dezvoltate și cei care suferă în ruralul și urbanul mic precar sunt un nou produs de export american pentru restul lumii. …. Cultele religioase neo-protestante reprezintă unul din canalele principale prin care clivajele culturale americane sunt importate în România, așa cum am văzut cu ocazia apariției Coaliției pentru Familie a și referendumului inițiat de aceasta. AUR, noul partid naționalist, reprezintă doar o nouă reafirmare a acestei realități globale, unde diverse mișcări și grupuri marginale capătă încredere și energie direct sau indirect din conflictul socio-cultural american. … 2. Violența politică redevine o caracteristică a societății americane … Revenirea violenței politice este un simptom al polarizării sociale americane și al radicalizării discursului politic și social american. În ochii multora, competiția politică a devenit un joc de sumă nulă. … 3. Societatea americană este profund polarizată SUA se află într-o criză socială și politică fără egal în istoria postbelică a republicii. Conservatorii și liberalii, împreună cu partidele care le reprezintă interesele, Partidul Republican și cel Democrat, trăiesc aproape în două lumi diferite. Lumi diferite teritorial, conservatorii dominând mediul rural, orașele mici și statele dintre cele două coaste, iar liberalii dominând marile centre urbane, în continuă dezvoltare, de pe cele două coaste ale Americii. Identitatea națională, valorile, idealurile, instituțiile și politicile economice sunt profund contestate de cele două mari coaliții politice și identitare. …. 4. Separația puterilor în stat rămâne eficace Puterea politică în Statele Unite este divizată pe verticală și orizontală. Președintele Statelor Unite, cel mai puternic om din lume, nu are acces decât la o mică parte din puterea politică din America. … Pe orizontală, puterea politică din SUA este împărțită între președinte, Congres și sistemul judiciar, cu Curtea Supremă în frunte. Congresul și sistemul de justiție s-au dovedit independente și în competiție cu puterea executivă a președintelui. În ultimele două luni, zeci de instanțe federale, inclusiv judecători nominalizați de Donald Trump, au respins pe bandă rulantă alegațiile privitoare la presupuse fraude electorale produse în state-cheie câștigate de Biden. … În Congres, în ciuda existenței unui grup de legislatori loiali lui Trump, liderii republicani au recunoscut alegerea lui Biden imediat după votul Colegiului Electoral. Certificarea s-a făcut cu largi majorități, incluzând majoritatea senatorilor republicani. Pe verticală, puterea politică din SUA este împărțită între guvernul federal, statele membre și autoritățile locale. Sistemul federal american descentralizează autoritatea politică într-o măsură atât de mare încât nimeni nu poate controla întregul proces politic. Procesele electorale, de la reglementarea campaniilor electorale și până la organizarea alegerilor și numărarea voturilor, sunt apanajul statelor și autorităților locale, cu minima supervizare a guvernului federal. Asta limitează abilitatea oricărui președinte, oricât de puternic și motivat ar fi, să intervină direct în procesul electoral și să afecteze procesul de numărare a voturilor sau cine și cum poate să voteze. Integral: https://www.libertatea.ro
Românul care a furat pupitrul de la Capitoliu a revenit azi în țară În urmă cu câteva minute a aterizat pe aeroportul Otopeni românul care a furat pupitrul din Capitoliu. Versiunea lui este însă puțin diferită, în sensul că el susține că n-a furat pupitrul, ci doar l-a luat de-acolo ca să nu-l distrugă protestatarii intrați în clădire. „Dacă voiam să-l fur pentru mine credeți că l-aș mai fi pus la vânzare pe net?“, s-a întrebat retoric românul. „Nu, eu nu vreau decât ca pupitrul să fie salvat, dar trebuie să-mi scot și eu cumva banii de avion, deci de aia l-am pus la vânzare pe net. Și am deja mai multe oferte, semn că am procedat corect.“ „Și la fel voi face cu ceasurile, bibelourile și perdelele pe care le-am salvat din Capitoliu“, a adăugat acesta. „Niște animale cei care au intrat în clădire, dacă nu eram eu acolo, să salvez un tir de obiecte din Capitoliu, praf le făceau protestatarii. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata all 🙂
“Autoritățile caută un „Elvis Presley” în campania de vaccinare. Prefecții cer ajutorul VIP-urilor și preoților
Mai sunt doar 4 zile până va începe etapa a doua de vaccinare, iar prefecții cred că este nevoie de o regândire a mesajului din această campanie. Ei susțin că este necesară implicarea vedetelor naționale sau locale și a cultelor în popularizarea beneficiilor vaccinului.
Aproximativ patru milioane de persoane intră în etapa a doua de vaccinare, iar la nivelul fiecărui județ se centralizează liste cu cei care doresc să se imunizeze. Situația din teren diferă de la un județ la altul, dar există zone în care numărul celor care doresc să se vaccineze se situează între 30% și 50%.
România se confruntă astfel cu două probleme: în plan local există un nivel ridicat de neîncredere în vaccin, iar la nivel central se manifestă o incapacitate de a vaccina peste un anumit număr din persoane.
Etapa a doua începe pe 15 ianuarie. Urmează să fie vaccinată populația cu un grad ridicat de risc, adulți peste 65 de ani, persoane cu boli cronice, dar și lucrători care desfășoară activități în domenii-cheie, esențiale….”
https://romania.europalibera.org/a/autoritatile-cauta-un-elvis-presley-campania-vaccinare-prefectii-cer-ajutorul-vip-urilor-preotilor/31042306.html
Secetă de VIP-uri … sau culmea imbecilitatii politice … in “promovarea” a ceva nefunctional ! :))
Buna ziua….cum nu avem “repere morale”????
Ba avem, cumpanasu, Teodosie, adrian copilul minune,Duduianu …..toți ăștia sunt promovați intens de media din România …
“Alexander Nanau, regizorul filmului ”Colectiv”, refuză o decorație din partea președintelui Iohannis. ”Este cel mai cinic moment pentru a decora, simbolic și gol de sens, cultura României”
Alexander Nanau, regizorul filmului ”Colectiv”, a anunțat astăzi pe Facebook că refuză o decorație propusă de președintele Klaus Iohannis. El își motivează refuzul de a primi distincția prin situația critică a culturii și acuză autoritățile că nu au făcut nimic pentru a salva acest domeniu.
Nanau arată că Administrația Prezidențială i-a transmis că președintele Iohannis a decis sa îl decoreze cu Medalia „Meritul Cultural”, cu ocazia Zilei Culturii Nationale.
Regizorul a anunțat că refuză decorația din cauza indiferenței autorităților față de sectorul cultural din România și citează propunerile ignorate de autorități….”
https://www.g4media.ro/alexander-nanau-regizorul-filmului-colectiv-refuza-o-decoratie-din-partea-presedintelui-iohannis-este-cel-mai-cinic-moment-pentru-a-decora-simbolic-si-gol-de-sens-cultu.html?fbclid=IwAR1tUhbfSBGb92ovBCEo4LO3KKns_56e2eZIT4P–2Kh6ZM9WaYwCbtjncs
Bun simt fata de perpetuarea mecanismelor “Cântării Romaniei”, versiunea de protocol … gol !
Bună ziua!
Acum vreo 25 de ani, Andrei Pleșu era ministru la Cultură… Se vota bugetul… După vot, ministrul a fost întrebat cât a primit ministerul lui. Pleșu a răspuns: „Zero virgulă nimic!”
S-a schimbat ceva în acest domeniu de atunci? NU! sau, dacă da, doar în (mai) rău!…
Nature:
***An early dose of blood plasma from recovered people cuts the risk of severe COVID in those at high risk. Researchers treated people who were over age 75 or had pre-existing conditions with antibody-laden blood, within 72 hours of symptom onset.
Severe COVID developed at about half the rate in the study participants who received plasma compared with that in the placebo group. (Reference: New England Journal of Medicine paper)
***Two independent analyses have found that a new SARS-CoV-2 variant overtaking the United Kingdom is indeed more transmissible than other forms of the virus. Both found it to be roughly 50% more transmissible than other variants. (Reference: medRxiv preprint 1 and medRxiv preprint 2 — both not yet peer reviewed)
***Rapid COVID-19 tests that trade away a degree of reliability for speed could prove a valuable public-health tool in hard-hit communities. Researchers in San Francisco, California, tested about 3,300 people for SARS-CoV-2 with a rapid test and the gold-standard PCR test. The rapid test, BinaxNOW, detected 89% of the 237 people who tested positive with PCR — and it detected all of those who had high levels of the virus. The rapid results, which came back in in roughly one hour, meant that infected people could self-isolate quickly, reducing the chance that they would spread the infection. (Reference: Clinical Infectious Diseases paper)
Buna ziua.
https://ziare.com/stiri/coronavirus/a-murit-bogdan-stanoevici-1655936
Cand se bate campii se si mierleste.
Pandemia asta a inceput cu o infectare universala cu un virus si se va termina cu un test general de minima-minimorum inteligenta.
Bună ziua!
Aveți dreptate cu testul general… Din păcate, de prostie nu se moare, nici măcar nu doare, așa că, probabil, mulți vor continua să „sub-viețuiască” și fără testul amintit!…
Bună ziua!
https://www.hotnews.ro/stiri-international-24534502-video-vamesii-olandezi-confisca-soferilor-britanici-sandvisurile-sunca.htm
O fi asta legislația UE, dar cred că e și un pic de „exces de zel” al vameșilor olandezi!… Ceva de genul: „ați vrut Brexit, acum suportați consecințele!”… Și, ca să se vadă „hărnicia” vameșilor, au mai dat asta și în presă!…
Tocmai „publicitatea” făcută activității vameșilor olandezi mă face să cred că e și o (mică) „răutate” a Olandei – membru fondator al UE!… Dacă-și făceau treaba, fără „publicitate”, era în regulă!…
Poate exagerez, dar scena asta seamănă cu „excesul de zel” al vameșilor noștri, acum câțiva ani, în a confisca până și bulbii de lalele olandeze, ca „represalii” că Olanda nu ne-a vrut în Schengen (din cauza corupției, inclusiv a vameșilor români!)!…
“Serul lăcomiei| Moderna vinde vaccinul cu cel mai mare preț de pe piață, deși a primit finanțare federală de 1 miliard de dolari
Pentru mulți, Moderna este exemplul unui start-up vizionar, de succes, capabil să lucreze pentru binele umanității. O companie de biotehnologie capabilă să dezvolte în câteva luni un vaccin cu eficiență de 94% împotriva Covid-19.
Alții, mai critici, cred că este doar o companie ca celelalte, condusă de dorința frenetică de a face profit. Un obiectiv logic pentru o companie privată, dar discutabil în contextul unui dezastru global și în condițiile în care a beneficiat de un amplu ajutor de stat.
Moderna tocmai a primit Premiul Shkreli, numit după CEO-ul Martin Shkreli, care a cumpărat patentul unui medicament anti-SIDA vechi de 62 de ani pentru a-i crește prețul cu 5.000% – Shkreli execută și o pedeapsă de șapte ani de închisoare pentru fraudă și manipulare de acțiuni. Acordat de grupul , premiul „recompensează cele mai grosolane exemple de îmbogățire și disfuncție în sănătate”.
În ciuda finanțării federale de 1 miliard de dolari, Moderna a stabilit inițial cele mai mari prețuri de pe piața producătorilor de vaccinuri din Statele Unite. Fiecare doză este facturată cu 32 – 37 de dolari (sau 64 – 74 dolari de persoană, pentru două doze). „Prin comparație, Pfizer și BioNTech au ajuns la un acord cu guvernul SUA pentru a oferi doze la 19,50 USD fiecare, 39 USD / persoană, 2 doze”, notează site-ul
. Și asta în timp ce Pfizer nu a cerut nicio finanțare federală. Asaltată de critici, Moderna a trebuit în cele din urmă să își recalculeze prețul, în noiembrie, la 30 USD pentru două doze. Dar Institutul Lown critică „lăcomia” unei companii „care nu are nicio experiență în producția de vaccinuri și a construit vaccinul actual cu ajutorul contribuabililor”.
Afirmații confirmate din Europa. În decembrie 2020, secretarul de stat belgian pentru buget, Eva De Bleeker, a dezvăluit prețurile confidențiale negociate de Comisia Europeană.
AstraZeneca a promis să comercializeze vaccinul la preț de producție (1,78 euro pe unitate), iar prețul a fost negociat la 6,93 euro pentru Johnson & Johnson, 7,56 euro pentru Sanofi / GSK, 10 euro pentru Curevac, 12 euro pentru Pfizer-BioNTech. Și 14,68 euro pentru Moderna, care ar fi încercat în primă fază să obțină 25 – 30 de euro pe unitate….”
https://www.smartradio.ro/serul-lacomiei-moderna-vinde-vaccinul-cu-cel-mai-mare-pret-de-pe-piata-desi-a-primit-finantare-federala-de-1-miliard-de-dolari/
Sarut mana, buna ziua.
Sa vedem si niste comparatii intre durata imunizarii vaccinurilor si posibilitatea continuarii (sau nu) transmiterii infectiei…
Deocamdata Moderna e singurul vaccin care a venit cu dovezi clinice ca blocheaza transmisibilitatea si ca ofera imunitate “a couple of years”, asta inseamna de la 2 ani in sus…
Sincer, mie nu-mi convine ca ma voi vaccina cu Oxford/Astra Zeneca in aprilie (cel mai la indemana pentru statul roman, ca pret si ca si conditii de pastrare), as prefera daca nu Johnson & Johnson, macar CureVac-ul nemtesc, ce si-a unit fortele cu divizia celebrului concern Bayer :
https://www.curevac.com/en/2021/01/07/curevac-and-bayer-join-forces-on-covid-19-vaccine-candidate-cvncov/
Buna ziua
Cum a putut moderna sa obțină “dovezi clinice” privind o imunitate minima de 2 ani?vaccinul a început testarea pe oameni de vreo 6 luni
eu sunt mai realist și deocamdată ce știm este ca imunitatea este pentru acest tip de tulpina iar durata imunității este de cel puțin 7luni…..la sars,celulele T își păstrează “memoria”despre virus de 17 ani,de la apariția sars…
Buna ziua
N as fi de acord cu cele spuse de Valeriu niculae despre dire cotorul de la antibiotice….nu poți cere performante capitaliste cu salariu socialist
Antibiotice Iași este extrem de profitabila/in plus unul din produse -nistatina-este de referință in farmacopeea americană,iar antibiotice e lider mondial in producția acestui produs…mai are și alte produse acceptate pe piata americană ,in forma injectabila…deci,una peste alta directorul este performant și merita banii pe care i primește …..bine ca n a fost privatizata in 2009 când voiau sa o dea pe “2 bani” unei firme de apartament dintr o Republica Baltică /atunci au făcut muncitorii greva împotriva privatizării și și au susținut directorul….asta spune ceva
Nistatin e sub licenta Bristol-Myers Squibb) in SUA, UK, etc Holland Rantos,Apothecon. Stamicin (oral tablets, Antibiotice Iaşi) – atat.
Buna ziua…cu toată deferența va contrazic:in 2015 nistatina produsă la Iași a fost certificata…ca “standard de referinta” pentru USP( farmacopea americană) scriu de pe tlf..și nu pot da link ul de confirmate
Asa este 🙂
https://www.antibiotice.ro/parteneri/nistatina/
Nu mai e pesede la guvernare,sindicatele au început “protestele”…sanitas…așteptăm sindicatele “dascălilor”
“Iohannis anunță că se va vaccina public împotriva COVID, vineri / Campania de vaccinare a fost până acum un succes
…Întrebat dacă consideră că faptul că până acum niciun lider politic din România nu s-a vaccinat sporește neîncrederea populației. Iohannis a răspuns:
“Nu, nu cred că s-a produs nicio neîncredere. Decizia a fost să fie vaccinat în primul rând personalul medical, și acest lucru se întâmplă.
Nu am dorit nici eu nici premierul să ne băgăm în față, ar fi fost probabil mesajul greșit, dar vineri începe a doua etapă de vaccinare, în care este prevăzută vaccinarea personalul din învățământ, peste 65 de ani, cu boli cronice, dar și a personalului esențial.
Pentru a marca debutul campaniei de vaccinare din etapa a doua eu mă voi vaccina public, vineri”.
Răspunzând unei alte întrebări, șeful statului a spus că, până acum, “campania de vaccinare este un succes”. “Suntem pe locul 8 în Europa, ceea ce nu este rău deloc”, a afirmat Iohannis.”
https://www.hotnews.ro/stiri-coronavirus-24536187-iohannis-anunta-vaccina-public-impotriva-covid-vineri.htm
Reactie birocratica tipica … moștenirea raportărilor fictive pe baricadele “Victoriei socialismului” … la purtătorii de … functii (infecție psihosociala generalizata !) .
Buna seara
Pentru caraitorii împotriva apartenentei României la UE
Ucraina nu a putut contracta nici o doza de vaccin!