Revista Presei – 12 ianuarie.”Elefantul din magazinul cu porţelanuri: deficitul bugetar”
| 12/01/2024 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 12 ianuarie! Minimele în noaptea de joi spre vineri rămân negative, între minus 11 grade și minus 1 grad, dar în depresiuni vor putea fi mai coborâte. Este posibil să mai consemnăm și ninsori slabe, în special în partea de nord, centru și est a țării, dar și rafale de vânt pe creste. Sfârșitul de săptămână va aduce din nou temperaturi în scădere, cu minime care vor coborî sâmbătă dimineață până la minus 13-16 gr, iar duminică dimineața minus 12-15 gr. Bucuresti: 1/-6 gr.C.
:format(webp):quality(80)/wp-content/uploads/2024/01/personal-sanatate-scaled.jpg?resize=160%2C90&ssl=1)
“Cât de acută e lipsa de personal din Sănătate. Unde s-au făcut, totuși, angajări la stat în ciuda austerității impuse de Guvern Guvernul încearcă să repare criza de personal din Sănătate, agravată de propriile măsuri de austeritate impuse de anul trecut …..Datele de la Ministerul Finanțelor privind numărul angajaților din sistemul bugetar arătă că, la nivelul lunii noiembrie, ultima lună pentru care există aceste date, în sistemul bugetar erau angajați 1.295.230. Creșterea față de luna octombrie este semnificativă, mai ales dacă ne gândim că este vorba de o perioadă în care angajările la stat sunt înghețate. Astfel, în penultima lună a anului trecut, numărul angajaților la stat a crescut cu 5.850. …. Dintre aceștia însă, mai puțin de 500 au fost în sistemul de sănătate. Alături de educație, unde sunt circa 300.000 de angajați, sănătatea este al doilea cel mai mare angajator din sistemul public. Vorbim, pe de o parte, de angajații din Ministerul Sănătății, apoi cei din unitățile sanitare finanțate de către CNAS, la care se adaugă cei din spitalele finanțate de autoritățile locale. În total, vorbim de peste 200.000 de angajați. Mai exact, la nivelul lunii noiembrie, Ministerul Sănătății avea 18.265 de angajați, la spitalele finanțate de CNAS erau 81.798 de angajați, plus alți 146.260, salariați în spitalele finanțate de autoritățile locale. În total, vorbim de 246.323 de angajați. …„La nivel naţional ar fi nevoie de 30 de mii de posturi. Guvernul a promis că va debloca 14 mii de posturi în 2023, nu s-a întâmplat acest lucru, au fost deblocate doar patru mii de posturi”, a spus Viorel Huşanu, liderul Federației Sanitas. ….Situația pare să fie disperată și la nivelul Municipiului București, acolo unde ASSMB, care are în subordine 19 spitale, a transmis „un apel de urgență” către Guvern cerând soluții pentru prevenirea „colapsului general din sistemul medical”. Principala problemă pare a fi lipsa de personal, conducerea ASSMB semnalând faptul că situația este critică la nivelul Camerelor de Gardă. ….Managerul Spitalului Clinic de Copii „Dr. Victor Gomoiu”, Maria Enescu, a anunțat că unitatea sanitară pe care o conduce funcționează „într-o situație de avarie”, tot din lipsa de personal, iar medicul ATI, Radu Țincu de la Floreasca a spus că această lipsă de personal se traduce în vieți pierdute. „Din păcate, nu am înţeles nimic din pandemie, când, într-o criză sanitară, am observat că deficitul de personal din terapie intensivă a fost cuantificat în pierderea de vieţi omeneşti. Deficitul de terapie intensivă nu se regăseşte doar în spitalele mici. În anumite zone ale ţării, ştiţi foarte bine, nu există linii de gardă pentru anumite specialităţi. Mă întreb oare cum putem să stăm liniştiţi, în centrele universitare, spre exemplu, ştiind că în spitale judeţene sau orăşeneşti copiii nu pot fi trataţi, că nu există linie de pediatrie sau nu se pot face operaţii de urgenţă pentru pacienţii care au nevoie de intervenţii chirurgicale”, a declarat acesta…..” Integral: https://www.fanatik.ro
“Reformarea statului a rămas doar o promisiune neacoperită cu măsuri concrete” .... Cristian Pârvan: Reforma fiscală anunţată de guvern a afectat şi va afecta şi în 2024 sectorul privat. Reformarea statului a rămas doar o promisiune neacoperită de măsuri concrete: au apărut o nouă agenţie care “controlează” funcţionarea companiilor cu capital de stat (dublând responsabilitatea ministerelor de resort) şi salarii mai mari (cu 50%) pentru clientela de partid, fără a fi impuşi indicatori de performanţă (imposibil de realizat fără restructurări şi investiţii masive, pe bază de proiecte/nu studii de fezabilitate “reîncălzite” şi refăcute pe bani buni la fiecare câţiva ani). A apărut noua agenţie destinată în asigurarea construcţiei de spitale noi, cu personal plătit cu 50% în plus, pentru stimularea atragerii fondurilor europene(!!!!), urmarea fiind că s-a renunţat la valorificarea fondurilor din PNRR, recunoscându- se oficial că proiectele vizate nu pot fi realizate până la 31 decembrie 2026. Dar agenţia rămâne! Pentru mediul de afaceri este clar că reformele vor fi reale în sistemul privat, sistemul administraţiei centrale şi locale solicitând noi creşteri de salariii, fără justificare concretă în activitatea proprie. Reporter: Cum apreciaţi bugetul de stat pentru acest an? Cristian Pârvan: Bugetul de stat pentru 2024 este unul “optimst” (electoral?!), fără programe de dezvoltare economică (continuarea investiţiilor publice este pozitivă, dar insuficientă). Ca şi în 2023, se prevede o contribuţie a industriei de plus 1,1%, când an de an industria regresează (în 2023 faţă de aceaşi prognoză de creştere a contribuţiei la PIB de 1,1% avem o scădere de circa 5% an/an, similar cu ultimii 3-4 ani. Anul electoral va aduce cheltuieli suplimentare. Este de aşteptat că, după practica aplicată în 2023, aceea de a nu face rectificări bugetare, lăsând guvernul să distribuie după criterii neclare banii de la “rezerva bugetară”, şi în anul 2024 cheltuielile administraţiilor centrale şi locale să fie acceptate cu lejeritate, mediul privat urmând să suporte povara fiscală, în baza unor criterii, multe din ele neclare, aşa cum remarcă specialiştii în fiscalitate. Sisteme evoluate digitale de administrare fiscală sau de organizare a licitaţiilor (ANAP, SICAP) vor demonstra şi în 2023 distanţa mare între promisiuni guvernamentale şi realitatea modului dificil de funcţionare a relaţiei dintre contribuabil şi instituţiile statului. O promisiune mereu făcută şi neonorată este cea de a utiliza legea offset-ului (un nou proiect este uitat în Parlament), astfel încât alocarea a 2,5% din PIB pentru înzestrarea armatei să fie parţial utilizată pentru revitalizarea industriei româneşti (stat/ privat). Ţări că Polonia şi Ucraina sunt doar două exemple de referinţă. …. Esenţială pentru mediul de afaceri ar fi punerea în dezbatere publică a unei strategii de dezvoltare economică a României (Ucraina îşi propune, în plin război, să dezvolte producţia proprie de armament, asfel încât să se situeze printre primii zece furnizori mondiali!). O asfel de strategie ar orienta eforturile investiţionale făcute de mediul privat. În lipsa acestei strategii, transparente şi asumate, şi slabele ajutoare de stat se atribuie în funcţie de interesele economice ale companiilor (majoritar cu capital internaţional). Strategia energetică a României, materializată în planul PNIESC, construită în mod declarativ, fără proiecte, fără evaluări ale necesarului de investiţii, fără identificarea surselor de finanţare, rămâne un document plin de dorinţe (care ignoră în fapt opiniile, studiile şi calculele făcute de specialişti). ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Elefantul din magazinul cu porţelanuri: deficitul bugetar În anul aderării la Uniunea Europeană, datoria publică a României se situa în jurul valorii de 17 la sută din PIB, una dintre cele mai scăzute din Uniune și unul dintre puținele atuuri macroeconomice ale țării. Acum, datoria publică a ajuns la circa 50 la sută din PIB – încă un nivel gestionabil, ceea ce, probabil, îi îndeamnă pe decidenții politici să se legene în iluzia că problema nu este cu adevărat serioasă, că ar putea fi rezolvată doar printr-un efort minimal, care poate aștepta încă un an-doi. Nimic nu e mai puțin adevărat decât asta: finanțele publice din România sunt chiar pe marginea prăpastiei, cu un risc sever de a duce în haos economia națională. În contextul geopolitic actual, problema este cu mult mai gravă, iar riscul principal privește direct securitatea națională….. Când datoria publică crește de la 17 la 50 la sută din PIB, presiunea reprezentată de plata dobânzilor devine apăsătoare. Iar asta cu atât mai mult în cazul unei țări care se agață cu greu de un rating de țară din categoria “recomandat investițiilor” – pe treapta cea mai de jos, sub celelalte țări din regiune. Ca urmare, dobânzile pe care le plătim noi la credite sunt mai mari decât ale acestor țări și incomparabile cu cele ale țărilor dezvoltate din Uniunea Europeană. De aceea, o datorie publică de 50 la sută, mai mică decât a Franței și Germaniei, de exemplu, este, de fapt, cu mult mai apăsătoare asupra resurselor publice. De altfel, dobânzile aferente datoriei publice au urcat vertiginos, de la 3,1 miliarde de lei (adică 0,7 la sută din PIB) în 2007, la 9,2 miliarde lei (adică 1 la sută din PIB) în 2018 și un estimat de 31 miliarde lei (adică 2 la sută din PIB) în 2023. ….O problemă suplimentară, aproape niciodată discutată, a conduitei fiscale a României este ponderea scăzută a veniturilor bugetare în PIB. După ce la începutul anilor 2000 reușisem, cu chiu cu vai, să ajungem la circa 30 la sută din PIB, veniturile au scăzut până spre 27 la sută din PIB, în condițiile în care media în Uniunea Europeană este de aproape 41 la sută din PIB. De aceea, orice cheltuială bugetară reprezintă o presiune relativă mai mare, chiar la același nivel procentual din PIB. Astfel, plata dobânzilor din 2023 reprezintă deja 7,5 la sută din veniturile bugetului. Chiar o fi puțin? …. O teribilă cutie a Pandorei a fost deschisă o dată cu apariția și creșterea explozivă a pensiilor speciale, atât prin numărul celor eligibili, cât şi prin nivelul pensiei. Dintre toate aberațiile pe care această stare de lucruri le generează, fără corespondent în lumea civilizată, este pensionarea înainte de împlinirea vârstei de 50 de ani, adică în plină maturitate și cu foarte mult înainte de vârsta normală de pensionare. A trimite acasă adulți în toată puterea, cu pensii care sunt de ordinul miilor de euro în fiecare lună, reprezintă o aberație insuportabilă, având consecințe serioase asupra pieței muncii și asupra șanselor de creștere economică pe termen lung ale țării. Unul din riscurile majore ale perpetuării acestei stări de lucruri este afectarea gravă a coeziunii sociale. Ea poate să se manifeste într-o mai mică măsură, atât timp cât economia funcționează, iar veniturile tuturor categoriilor profesionale cresc în continuare. Dar în scenariul unei crize? Analizează cineva în mod responsabil ce s-ar întâmpla dacă, din cauze interne sau externe, se repetă scenariul anului 2010? ….” Integral: https://www.contributors.ro
“Pentru pragurile de venituri de 1.000 euro și 3.000 euro, România are printre cele mai împovărătoare sisteme de impozitare a muncii din UE …. În ultimii doi ani, au fost eliminate sau reduse treptat facilități fiscale pentru anumite sectoare constând în scutiri de impozit pe venit, a rămâne asigurat la sistemul de sănătate fără a plăti contribuția la sănătate, reducerea contribuției la pensii cu cota de la pilonul II (un pilon creat pentru a susține pilonul I datorită schimbărilor demografice) și reducere/scutire de la plata contribuțiilor sociale datorate de angajator (aceste facilități nu au fost aplicabile din cauza lipsei schemelor de ajutor de stat). Alte situații considerate negative si criticate au fost: reintroducerea supraimpozitării salariilor angajaților part-time cu motivația declarată de a combate munca la gri, introducerea unui al doilea plafon global de 33% din salariul de bază pentru anumite beneficii și introducerea contribuției de sănătate pentru tichete de masă și vouchere de vacanță. De asemenea, au fost aduse măsuri de creștere a sarcinii fiscale pentru alte tipuri de venituri cum ar fi diminuarea plafonului pentru norme de venit de patru ori într-un singur an și abrogarea unor coduri CAEN pentru care se aplică norma de venit; introducerea și excluderea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru diverse tipuri de venituri, unele dintre ele fiind considerate neconstituționale (ex. introducerea contribuției de asigurări sociale de sănătate pentru venituri din pensii mai mari de 4.000 RON prin ordonanță de urgență); creșterea plafonului pentru contribuția de sănătate pentru activități independente și modificări aduse impozitului pe veniturile microîntreprinderilor în legătură cu clasificarea activității dependente versus activitate independentă. …. S-au menținut facilitățile fiscale pentru cercetare-dezvoltare (un obiectiv PNRR) și s-au introdus măsuri pentru creșterea natalității și susținerea părințiilor. Începând cu 1 ianuarie 2022, s-a specificat în Codul Muncii că salariul minim poate fi aplicat pentru un salariat pentru o perioadă de maxim 24 de luni, de la momentul încheierii contractului individual de muncă. După expirarea perioadei respective, acesta va fi plătit cu un salariu de bază superior salariului minim. În lipsa unor clarificări, acest fapt duce la întrebarea dacă numărul persoanelor încadrate pe salariul minim va fi scăzut în mod artificial începând cu anul 2024. ….În afară de creșterea sarcinii fiscale, impozitarea persoanelor fizice, inclusiv pentru venituri salariale, devine din ce în ce mai complexă, fapt ce descurajează conformarea voluntară. De exemplu, în prezent, se plătește contribuția de asigurări sociale de sănătate pentru venituri din trei surse (ex. salarii, venituri din activități independente; venituri din alte surse decât cele două menționate mai sus), fiecare sursă având reguli proprii. Iar pentru venituri din salarii, se discută despre introducerea cotei progresive în timp ce în PNRR se menționează că se dorește o simplificare a sistemului fiscal. ….” Integral: https://republica.ro
“Întrebări grele: e-factura folosește la ceva? Va aduce mai mulți bani la buget? .… Desigur, este prea devreme pentru a da verdicte, dar avem primele semne ale felului în care funcționează facturarea electronică. Se știe că deja pe antreprenorii mici și mijlocii e-factura îi costă bani și timp. IMM-urile au cumpărat softuri sau au fost obligate să plătească mai mulți bani către contabilii lor pentru le putea folosi semnătura digitală sau pentru munca în plus pe care aceștia o fac o dată cu introducerea facturării electronice. Pe lângă sumele plătite de firme, antreprenorii încep să piardă timp și nervi pentru a reuși să introducă în sistemul informatic facturile curente. Ministrul finanțelor a declarat ieri că au fost înregistrate în primele zile 2,7 milioane de facturi, ceea ce înseamnă că este un succes. Este, însă, foarte probabil ca în total, într-o lună, să fie emise zeci de milioane de facturi, adică primele 2,7 milioane de facturi nu reprezintă mare lucru. Au apărut deja dificultăți tehnice referitoare la utilizarea sistemului informatic de facturare electronică. O primă problemă este aceea că în sistem a fost transmisă de mai multe ori aceeași factură. Ministrul Boloș a explicat că după ce întreprinzătorul a apăsat tasta „Trimite”, acesta nu a așteptat suficient timp și apoi a tastat repetat „Trimite”. Ni se întâmplă de multe ori să facem acest lucru, adică să existe o întârziere a sistemului și să apăsăm de multe ori tasta „Trimite” crezând că rezolvăm problema. De fapt, în felul acesta întreprinzătorul a trimis de câteva ori aceeași factură. Antreprenorii susțin că sistemul informatic ar trebui să le detecteze și să le șteargă automat pe cele duble sau triple, dar răspunsul reprezentanților fiscului și al ministrului a fost că întreprinzătorii trebuie să storneze, adică să șteargă, facturile pe care le-au transmis de mai multe ori. Acest lucru, adică stornarea, a însemnat pentru antreprenori nervi și timp pierdut. …. De fapt, marea întrebare este: în ce măsură ANAF are capacitatea tehnică de a verifica în timp real milioanele de facturi electronice? Pentru că dacă nu există această posibilitate tehnică întregul sistem de e-facturare a fost făcut degeaba. De exemplu, fiscul ar trebui să poată să detecteze în timp real așa-numita fraudă carusel, care înseamnă că marfa este trecută prin mai multe firme, iar ultima companie nu plătește TVA la stat și este abandonată de proprietari. Dacă sistemul e-factură și respectiv algoritmii folosiți de fisc nu vor putea descoperi în timp real frauda carusel, spre exemplu, atunci toate eforturile statului și ale antreprenorilor de conformare la facturarea electronică vor fi egale cu zero. .…” Integral: https://www.rfi.ro
“Tun imobiliar? Cum a ajuns să-şi ceară insolvenţa Romaero Bucureşti, companie strategică de apărare a statului român …. Romaero Bucureşti (simbol bursier RORX), companie de apărare deţinută majoritar de statul român prin Ministerul Economiei (56,7%), şi-a cerut insolvenţa la finele anului trecut după mai multe încercări eşuate de a atrage fonduri de la investitorii de la Bursa de Valori Bucureşti, în urma unor rezultate financiare în scădere puternică în primele şase luni din 2023, dar mai ales după ce instanţele de judecată au decis să-i plătească despăgubiri de circa 17 mil. euro lui Cristian Sindie, despre care presa scrie că este unul dintre cei mai discreţi milionari. În ultimii ani, afacerile Romaero sunt în picaj, de la 89 mil. lei în 2019 la 79 mil. lei în 2020, 52 mil. lei în 2021 şi 69 mil. lei în 2022. În fiecare din ultimii patru ani, a raportat pierderi de peste 50 mil. lei. Compania listată pe piaţa AeRO a BVB a înregistrat o pierdere netă de 42,6 mil. lei în S1/2023, la afaceri de 24 mil. lei. Pe lângă stat, din acţionariatul Romaero mai fac parte SIF Muntenia, ultima societate dintre cele cinci care s-a rebranduit, schimbându-şi numele în Longshield Investment Group, cu o deţinere de 23,2%, respectiv Fondul Proprietatea, cu 18,9%. Acţiunile RORX s-au depreciat cu 53% în ultimul an, compania înjumătăţindu-şi evaluarea la 105 mil. lei, potrivit datelor BVB. Romaero Bănesa deţine 34 de hectare de teren în nordul Capitalei, o adevărată comoară imobiliară. În condiţiile în care un teren era scos ieri la vânzare pe anunţul.ro la 800 de euro pe metru pătrat în vecinătate, pe strada Biharia, terenurile Romaero sunt evaluate la aproximativ 270 mil. euro. Pe 22 ianuarie 2024, acţionarii au fost convocaţi să voteze o majorare de capital social cu 34,4 mil. lei, până la 51,8 mil. lei. Această operaţiune s-ar efectua cu valoarea investiţiilor finanţate în 2019 şi 2020 de la bugetul de stat, într-o singură etapă şi fără primă de emisiune. Astfel, pentru a-şi păstra deţinerile intacte, ceilalţi acţionari ar trebui să aducă din conturi aproape 15 mil. lei. Romaero a mai încercat însă în ultimii ani să atragă bani de la investitori de mai multe ori, toate încercările eşuând. La scurt timp de la decizia de majorare a capitalului social a venit ştirea potrivit căreia Curtea de Apel Bucureşti a admis cererea lui Cristian Sindie prin care a cerut aproximativ 17 mil. euro de la Romaero, deoarece contractul semnat în urmă cu 16 ani, de modernizare şi mentenanţă a unui avion Boeing 737-200, nu s-a concretizat. Între timp, Romaero şi-ar fi pierdut dreptul de a certifica transformările impuse de contract. …..Romaero este condusă de Bogdan Costas din poziţia de director general şi de Ionel-Daniel Butunoi din funcţia de preşedinte al consiliului de administraţie. CA-ul este format din Costel Enache, preşedinte şi Alexandru Buşcu, Luiza-Mihaela Haschka, Alexandra ştefan Deaconu, Alexandru Hazem Kansou, Alexandru Roland Săvulescu şi Mişa Popic, membri. Cu circa 555 de salariaţi, Romaero a plătit acestora 31 mil. lei în primele şase luni din 2023. Salariile individuale ale conducerii nu sunt publicate. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Cât de legală și morală este Caravana AUR (Interviu analist) .... Reporter: Dar, în sine, această Caravană Aur, cât de legală este ea? Ovidiu Voicu: Aici trebuie să punem două filtre în discuție, unul este cel etic, cât de morală este această caravană… și apoi este cel legal. O să încep cu al doilea. Pare legal la prima vedere, pare legal, în sensul că această caravană a pornit doar după o serie de schimburi de scrisori între AUR și Autoritatea Electorală. După ce cei de la AUR și-au luat precauții legale pentru a folosi banii din subvenția publică în acest scop, în organizarea caravanei. Sigur, pot să fie discuții legate de felul cum sunt oferite serviciile medicale, dar asta pare mai degrabă ceva administrativ decât de natură penală. Deci, în opinia mea, nu legalitatea e problema, ci moralitatea întregului demers și aici intru în cel de-al doilea filtru, cel etic. Noi vedem că partidele politice parlamentare și doar ele, primesc foarte mulți bani din subvenție și folosesc acești bani în mod creativ pentru a și face campanie electorală, oferind anumite servicii cetățenilor. Iată, AUR oferă servicii medicale. Am văzut că PSD și PNL au oferit servicii educaționale, meditații after school, lucruri de genul acesta, toate din banii publici. Și atunci întrebarea principială este: de ce dăm atât de mulți bani partidelor politice pentru a uzurpa locul instituțiilor publice? De ce nu dăm acești bani direct spitalelor și școlilor pentru a oferi servicii medicale și de educație, ci dăm partidelor politice să-și facă campanie luând locul acestor instituții publice. Reporter: Știm cam despre câți bani vorbim? Ovidiu Voicu: În ultimul an, în 2023, vorbim de aproximativ 50 de milioane de euro subvenție pentru partide politice, în 2024 mai crește puțin. Conform proiectului de buget vor fi aproximativ 54 de milioane de euro. Sigur că nu toți sunt folosiți pentru astfel de servicii. Cei mai mulți bani sunt folosiți pentru propagandă. Așa se numește capitolul de buget, pentru că nu știm detalii, se numește propagandă și publicitate politică și în fapt, așa cum au arătat investigațiile, Recorder sau Libertatea, sunt pentru a cumpăra tăcerea presei. Reporter: Da, pentru că o bună parte din acești bani merg către presă…. Ovidiu Voicu: Așa este. Capitolul cu cele mai multe cheltuieli ale partidelor este cel legat de presă, mai puțin AUR. AUR nu a mers pe această cale, AUR a pus cei mai mulți bani în aceste caravane medicale. ….Caravana AUR oferă servicii medicale cetățenilor din taxele cetățenilor și este cel puțin bizar dacă nu imoral, eu susțin că este chiar imoral ca partidele să primească bani pentru a oferi servicii publice pe care ar trebui să le ofere alte instituții. Dacă partidele au prea mulți bani și în mod evident au prea mulți bani, acești bani suplimentari ar trebui să meargă direct la școli și spitale pentru ca ele să ofere serviciile necesare. …” Integral: https://www.rfi.ro
“Învățământul din România are de toate, doar intrări separate îi lipsesc pentru a fi perfect Cum să spui că elevul și dascălul sunt „categorii sociale diferite”?! Pe ce lume trăiești ca să gândești așa ceva? Nici măcar regii nu cred că și-ar permite să vorbească în ziua de astăzi astfel. Există o singură categorie diferită – sau ar trebui să existe – între elev și profesor, dar nu socială, ci legată de cultură, de știință, de faptul că profesorul e un model pentru micuții ucenici. Cum să spui că folosirea aceleiași intrări „uzurpa imaginea cadrului didactic”?! Nu intrarea pe aceeași ușă uzurpă imaginea cadrului didactic, ci lipsa de știință, lipsa de empatie, lipsa de cunoștințe, care să te facă model și mentor. Nu prin intrări prin uși diferite se păstrează imaginea cadrului didactic, ci prin câștigarea respectului în munca de fiecare zi. Să ajungi să fii atât de bun ca profesor, încât elevul să se dea deoparte din fața ta, la intrare, cu venerație. …..” Integral: https://republica.ro
“Crevedia, Ferma Dacilor, acum un hotel de lângă Hanul lui Manuc din Bucureşti. Ce mai urmează şi de ce nu sunt obligatorii asigurările de răspundere civilă în astfel de cazuri pentru companii? Asigurările de răspundere civilă legală şi profesională, deşi sunt obligatorii pentru anumite profesii liberale precum avocaţi, notari, medici, contabili, pentru zona companiilor care prestează servicii, mai exact hoteluri, pensiuni, restaurante, dar şi cele care vând combustibili precum staţiile GPL, nu sunt obligatorii. …. Cazul de la Crevedia, un eveniment în care au explodat trei cisterne ale firmei Flagas, a scos la lumină faptul că firma respectivă nu avea o asigurare de răspundere civilă. În ceea ce priveşte cazul incendiului de la Ferma Dacilor, pensiunea nu deţinea avizul pentru securitate la incendiu, dar nici o asigurare de răspundere civilă, cel puţin faţă de terţi. Acum, odată cu primele zile din noul an 2024, un hotel de lângă Hanul lui Manuc din Bucureşti a luat foc, fiind afectat acoperişul de circa 100 mp. …. „Pe scurt, mulţi proprietari de afaceri nu se gândesc că se pot proteja prin asigurare. Acest tip de asigurări, dacă vorbim de asigurări de răspundere civilă, în afară de RCA şi cele de proprietate sunt asigurări facultative în România, deci nu sunt obligatorii prin lege. Pot fi anumite tipuri de asigurare care se cer de către finanţatori, parteneri de business, dar nu obligatorii prin lege“, spune Cristian Fugaciu. El a mai adăugat că în general obligativitatea asigurărilor nu este susţinută şi dorită de autorităţi, inclusiv la nivel european pentru că ele trebuie lăsate la nivel facultativ dacă nu există riscuri majore la nivel social sau de ţară. În general, trebuie să fie facultative, dar anumite asociaţii profesionale, organisme, entităţi pot să solicite astfel de asigurări. Obligativitatea prin lege nu înseamnă neapărat că s-ar şi întâmpla. Dacă ne uităm la unele asigurări obligatorii, nu ştiu cât de bine funcţionează. Importantă este prevenţia. Asigurarea este ultimul lucru la care apelăm atunci când s-a întâmplat evenimentul. Recomandarea ar fi în primul rând pentru companii o politică de risc, să-şi evalueze riscurile şi să le reducă, iar la nivel de populaţie fiecare trebuie să aibă grijă“, a mai detaliat Cristian Fugaciu. ….” Integral: https://www.businessmagazin.ro
“Analiză | Are de câștigat China de pe urma instabilității din Orientul Mijlociu? ….. Criza umanitară la scară largă și numărul tot mai mare de victime civile din Gaza (peste 23.000 după trei luni de conflict) a fost o oportunitate pentru China de a blama politicile americane asupra regiunii pentru instabilitatea de acolo. În cadrul organismelor internaționale, cum ar fi Organizația Națiunilor Unite, Beijingul a țintit Washingtonul și l-a acuzat de standarde duble. Experții consideră că face parte dintr-o campanie menită nu doar să îi sporească influența în Orientul Mijlociu, ci și în întreg sudul global. ….. „China este un bun prieten și frate al țărilor arabe și islamice”, a declarat Wang. „Am protejat întotdeauna cu fermitate drepturile și interesele legitime ale țărilor arabe [și] islamice și am susținut întotdeauna cu fermitate cauza justă a poporului palestinian.” În celelalte crize din regiune, Beijingul a căutat în mod similar să se plaseze de partea păcii, urmărindu-și în același timp propriile interese. Ministerul de Externe al Chinei a condamnat rapid dublul atentat cu bombă din 3 ianuarie din Iran, care a ucis zeci de persoane, dar nu a comentat atacurile din Irak, care au vizat baze americane și care au fost comise de grupări de miliție susținute de Iran. …. Crește influența Chinei? China și-a creat imaginea de jucător neutru în politica Orientului Mijlociu iar, în ultimii ani, s-a apropiat de giganți regionali precum Iranul și Arabia Saudită. Un motiv important pentru care Beijingul s-a apropiat de aceste state este energia, în special petrolul. China este statul care cumpără cel mai mult petrol din Arabia Saudită – al doilea cel mai mare producător la nivel global, după SUA. Jumătate din importurile de petrol ale Chinei și peste o treime din tot petrolul consumat în China provine din Golful Persic, potrivit Kpler, o firmă de consultanță în securitate globală. De asemenea, China a crescut de mai mult de trei ori importurile de petrol iranian în ultimii doi ani, potrivit Kpler. De asemenea, China a promis Iranului, în 2021, că va investi acolo suma de 400 de miliarde de dolari în schimbul livrărilor de petrol și combustibil, deși sancțiunile occidentale împotriva Teheranului au împiedicat Beijingul să îndeplinească termenii acestui acord. … În iunie 2023, China și-a ridicat relația cu Autoritatea Palestiniană la rang de „parteneriat strategic” – al doilea cel mai înalt rang în interacțiunile diplomatice ale Beijingului, iar liderul chinez Xi Jinping a oferit o propunere în trei puncte pentru o soluție cu două state menită să realizeze „o soluție justă și durabilă la problema Palestinei”. În martie 2023, Beijingul a intermediat un acord pentru a ajuta Iranul și Arabia Saudită să restabilească relațiile, ceea ce a contribuit la creșterea poziției Chinei ca pacificator în regiune. ….Războiul din Gaza a afectat, de asemenea, relația Beijingului cu Israelul, care devenise anterior un partener din ce în ce mai apropiat în Orientul Mijlociu. Companiile chineze au investit masiv în tehnologii de ultimă generație și în porturi strategice în Israel. …. „Dacă Orientul Mijlociu se scufundă cu adevărat în turbulențe la scară largă, China – cel mai mare partener comercial al regiunii și cel mai mare cumpărător de petrol din Orientul Mijlociu – se va dovedi a fi cea mai mare victimă”, a scris el. Niu a adăugat că China rămâne singurul membru permanent al Consiliului de Securitate al ONU care nu are o bază militară sau trupe staționate în Orientul Mijlociu și va avea din ce în ce mai puțină influență pe care să o folosească pe măsură ce conversația se va îndrepta către probleme de securitate națională. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Iohannis refuză șefia NATO ca să conducă prima misiune turistică pe Marte Ambițiile președintelui Klaus Iohannis sunt mai mari decât se așteptau românii. Proiectul de obținere a șefiei NATO a fost abandonat, după ce NASA i-a propus valorosului nostru președinte să conducă proiectul primei misiuni spațiale turistice pe planeta Marte. 2024 e un an esențial pentru explorarea Planetei Roșii, așa că Iohannis urmează să demisioneze cât de curând, ca să poată pleca la bordul unei rachete. Costul proiectului a fost trecut la secret de NASA, la insistențele lui Iohannis, care a motivat că ”nu vreau să știe săracii ăia din România cât mă costă pe mine deplasările, prefer să știu că mor proști”. Iohannis declară că abia așteaptă să plece pe Marte, pentru că Terra e cam mică pentru el. ….” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Doi procurori șefi pentru campania electorală și mesajul de intimidare către magistrații care se mai opun tăvălugului. Minciunile înghițite de Alina Gorghiu (documente)
Sfidând nu doar avizele devastator negative ale CSM, ci și bunul simț, Alina Gorghiu a trimis la Cotroceni propunerile pentru două poziții cheie în sistemul judiciar: șefia secției I de combatere a corupției din DNA și șefia Secției de Urmărire Penală și Criminalistică (SUPC) din PÎCCJ, acolo unde sunt dosarele magistraților, acolo unde Marius Voineag l-a salvat de plagiat pe Nicolae Ciucă.
Iar președintele Iohannis a semnat practic instantaneu decretele de numire. Un autentic mesaj de forță și intimidare.
Cele două numiri sunt contestate vehement de sistemul judiciar, dar candidaților cu prestații lamentabile li s-a făcut pârtie de la început prin descurajarea eventualilor contracandidați care aveau deja proiectele pentru candidaturi scrise. Să fie propuneri întâmplătoare?….”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/doi-procurori-sefi-pentru-campania-electorala-si-mesajul-de-intimidare-catre-magistratii-care-se-mai-opun-tavalugului-minciunile-inghitite-de-alina-gorghiu-documente
“Sfidare. Numit în conducerea Romsilva, Ilie Sârbu nu e doar socrul consilierului lui Ciolacu. E ministrul care a nășit vânzarea pădurilor României către Schweighofer!
Ce ne servesc cele două partide de guvernare când vine vorba de protecția pădurilor? PNL a susținut-o pe avocata companiei Schweighofer, Cristina Trăilă, în Comisia pentru Apărare de la Cameră, PSD îl numește în conducerea Romsilva pe omul care a netezit calea drujbelor acestei companii spre pădurile românești…..”
https://www.libertatea.ro/opinii/sfidare-numit-in-conducerea-romsilva-ilie-sarbu-nu-e-doar-socrul-consilierului-lui-ciolacu-e-ministrul-care-a-nasit-vanzarea-padurilor-romaniei-catre-schweighofer-4771194
Help!
Stiti pe cineva la taxe si impozite sector 5? Raspuns pe mail: desy.demeter@gmail.com
Multumesc mult.