Revista Presei – 11 octombrie.”#10 Întrebări | Economist, despre majorarea dobânzii BNR: Guvernul cheltuie excesiv. Românii să se abțină de la un trai pe credit.”
11/10/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata inr-o zi de marti, 11 octombrie! Dimineața vine cu valori foarte scăzute prin Moldova (nord și centru), zonele montane, regiuni unde vor fi doar 3 – 5 gr (cu 0 – 2 gr pe creste), în timp ce prin Transilvania, estul Munteniei, sudul Moldovei, Dobrogea ne oprim la 7 – 9 gr. Cel mai cald va fi prin vestul Crișanei, Muntenia, sudul Moldovei și Dobrogea (18 – 20 gr), iar prin Transilvania, zonele deluroase, Oltenia, mare parte din Banat, Maramureș nu vor fi mai mult de 13 – 15 gr. În Moldova temperatura urcă la 16 – 17 gr. Bucuresti: 20/11 gr.C., innorat.
“Procesul pandemiei În urma cu un an, România era în cea mai teribilă perioadă a crizei Covid – valul Delta, care a provocat cea mai mare mortalitate de după Al Doilea Război Mondial. Peste 20 de mii de oameni au murit atunci cu acest diagnostic, plus cine știe câți alții din cauza privării de asistență medicală pentru alte boli. În bună măsură această mortalitate uriașă a fost și consecința fracturii imense de încredere dintre autorități și cetățean, de unde soluții individuale greșite, cu consecințe tragice. Acum traversăm un alt tip de criză de încredere, provocată de scandalul vaccinurilor, cu pierderile de sute de milioane de euro pe care le implică, foarte greu de explicat și acceptat, mai ales în condițiile economice actuale. ….Acum că pandemia e pe sfârșite, ar fi momentul unei analize independente a conduitei autorităților în această criză. Ce a fost bine, ce a fost greșit, ce a fost exagerat. Un proces al pandemiei cu calm, fără patimă, obiectiv. …. O anumită suprareacție sigur că era inevitabilă în fața efectului Lombardia. Dacă unul dintre cele mai puternice sisteme sanitare din Europa a capotat, ce se va întâmpla la noi?, era o întrebare legitimă, cu atât mai terifiantă cu cât sistemul era mai slăbit, ca în România. Dar suprareacția a fost cu mult peste orice limită. Țara a fost practic închisă când aveam 139 de cazuri la nivel național. A fost oprită economia și s-au pompat enorm de mulți bani în compensații care acum contribuie major, dacă nu chiar decisiv, la puseul inflaționist pe care îl traversăm. Au fost închise școli în localități care nu aveau niciun caz. ….. Au fost blocate spitale și au rămas fără asistență medicală oameni ale căror patologii s-au agravat, poate chiar fatal. Iar în spitalele blocate erau câțiva internați forțat, unii dintre ei fără niciun simptom, ținuți cu săptămânile într-o formă de arest total neconstituțional. Această dementă internare forțată a făcut ca mulți oameni să refuze testarea și prezentarea la spital, chiar și după ce această măsură aberantă fost anulată în mod corect de CCR. Fobia a rămas și din cauza ei mulți au ajuns la doctor când abia dacă mai respirau și s-au prăpădit. …. „Dacă am face o analiză serioasă, ar exista un grup de lucru independent – eu pot să-l inițiez, dar nu ar trebui să-l fac eu, pentru că eu poate sunt subiectiv și ar trebui să fie un soi de expertiză, poate să fie și oameni din alte țări. Iar cei care au mai greșit în timpul pandemiei sau au greșit grav în timpul pandemiei nu trebuie condamnați, dar ei trebuie să recunoască și să-și asume lucrul acesta și să aibă grijă ca în activitatea lor ulterioară să evite aceste lucruri”, spune ministrul Sănătății. Exact asta ar fi miza acestui „proces” al pandemiei. E puțin relevant cine și ce ar asuma și ce ar păți, chiar dacă mulți își doresc „capete în țepe”. Nu acesta trebuie să fie scopul, ci fixarea unor repere. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“Trilema tranziției energetice – sustenabilitate, accesibilitate, siguranță Întreaga parte dezvoltată a lumii este cuprinsă de o febră pe care am numit-o recent Marele Salt „Verde” – un program fulminant de eliminare cât mai rapidă a combustibililor fosili din sistemele energetice mondiale. Programul are denumiri puțin diferite în diverse țări (dar obligatoriu trebuie menționată culoarea „verde”, ca la semafor) și cuprinde două părți: în primul rând, suprimarea producției și distribuției de combustibili fosili într-o perioadă cât mai scurtă și, în al doilea rând, construirea, în aceeași perioadă de timp, a unui număr cât mai mare de surse energetice solare și eoliene pentru a înlocui petrolul, gazele și cărbunii. …. Oamenii doresc ca energia, indiferent de culoarea ei, să îndeplinească simultan trei condiții: să fie sustenabilă, accesibilă și sigură. Menținerea echilibrului între aceste trei cerințe obligatorii reprezintă o provocare majoră și, în consecință, scenariile tranziției energetice asociate cu Marele Salt „Verde” trebuie să evalueze modalitățile în care aprovizionarea cu resurse, tehnologia, economia, prețurile, politicile guvernamentale și comportamentul populațiilor vor influența producerea, distribuirea și consumarea energiei.[1] Energia, indiferent de sursă, este vitală pentru lumea modernă. ….Este ușor să ignori beneficiile energiei ieftine atunci când este ieftină, dar mult mai greu atunci când nu mai este ieftină. Luați în considerare, de exemplu, faptul că mai mult de jumătate din creșterea recentă a prețurilor la grâu a apărut direct din costurile mult mai mari pentru gazele naturale folosite pentru a pentru fabricarea îngrășămintelor.[2] Luați în considerare, de asemenea, faptul că dispozitivele digitale și hardware-ul – cele mai complexe produse fabricate vreodată la scară largă – necesită, în medie, de aproximativ 1.000 de ori mai multă energie pentru a fi fabricate, kilogram cu kilogram, decât produsele care au dominat secolul al XX-lea.[3] ….De exemplu, un frigider cântărește de circa 200 ori mai mult decât un uscător de păr și necesită aproape de 200 ori mai multă energie pentru a fi fabricat. Dar în prezent, chiar dacă un frigider cântărește de aproximativ 1.000 de ori mai mult decât un telefon inteligent, ambele consumă aproximativ aceeași cantitate de energie pentru a fi fabricate.[4] Iar în lume se produc anual aproape de 10 ori mai multe telefoane inteligente decât frigidere. ….În prezent, aproximativ 80% din aprovizionarea cu energie la nivel mondial provine din combustibili fosili, dintre care 54% sunt petrolul și gazele, restul cărbuni. Înlocuirea rapidă a acestor surse cu altele, având emisii reduse, este o provocare multiplă – economică, tehnologică, socială, politică etc. În absența unor tehnologii disruptive, precum fuziunea nucleară, există multe motive pentru care sursele de energie cu emisii reduse nu pot înlocui, total și rapid, hidrocarburile (fac abstracție în continuare de arderea cărbunilor, care, deși acoperă 16% din energia mondială, sunt anatemizați pentru că emit cele mai mari cantități de CO2; cu toate acestea, ei nu vor dispărea foarte curând din mixurile energetice ale unor țări). …. Potrivit datelor Federal Highway Administration, 94% din kilometrii de drumuri din SUA sunt pavați cu asfalt, care constituie partea semi-solidă de la fundul butoiului de petrol. Noi nu rafinăm petrolul doar pentru a face asfalt. Acesta este doar un produs secundar rămas în urma procesului de fabricare a combustibililor lichizi. Dar, fără petrol, cum ne vom mai asfalta drumurile? Desigur, se vor găsi unii comentatori care să replice: vom folosi betonul în locul asfaltului. Lăsând la o parte costurile de 2 – 3 ori mai mari ale pavării drumurilor cu beton, rămâne deschisă marea problemă a emisiilor de CO2: fabricile de ciment sunt a treia sursă de emisii după transporturi și producția de electricitate.[8] În timp ce 70% în volum din fiecare baril de petrol este folosit pentru ardere, celelalte 30% contribuie material la aproape toate produsele de consum de pe rafturi. …. Nu mi-a venit să cred, dar nu există nicăieri în lume un proiect demonstrativ funcțional pe o perioadă de timp satisfăcătoare, să zicem 5 – 10 ani, în care o economie de orice dimensiune să funcționeze numai cu surse care nu emit dioxid de carbon (eoliană, solară, hidro) și fără să folosească vreo sursă de combustibili fosili. Nu există nici măcar un singur proiect demonstrativ care să asigure doar energia electrică necesară unei economii (cca. 25 – 35% din consumul final de energie). ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Șeful ANAF: Avem programe informatice prin care primim informații de pe platformele de socializare / Există un departament special …. „De diverse naturi sunt aceste site-uri și trebuie să recunoaștem: în ultima perioadă sunt persoane care obțin venituri mari din activitatea pe care o desfășoară pe aceste platforme”, a spus el. – Avem un departament special pentru mediul online și în primele 9 luni am încheiat 58 decizii de impunere iar valoarea totală a fost de 6,5 milioane lei, impozite neplătite. …. „În baza de date ne apar persoane fizice din România care au accesări foarte multe pe conturile lor. Ne uităm în conturile bancare pe care le au deschise în România: ce venituri primesc de la aceste platforme sociale. Noi știm fiecare site unde-și are sediul, de unde vin banii”, a afirmat Lucian Heiuș. – Dacă vedem că banii care au intrat în contul respectivei persoane nu corespunde cu ceea ce a declarat persoana respectivă depunându-și declarația de venit ca persoană fizică, atunci o prindem într-un control și mergem să verificăm de ce nu și-a declarat parțial. Au fost situații în care nu au declarat deloc sume importante de bani. Îi găsim….. „Putem să verificăm orice persoană fizică câte apartamente, terenuri, câte case și mașini are în proprietate. Avem protocoale cu toate băncile din România și cu foarte multe instituții bancare din Europa și din alte state. Vedem ce sume de bani apar. Verificăm și cu cât și-au creditat propriile societăți”, a explicat el. ….” Integral: https://economie.hotnews.ro
“1,25 milioane de posturi ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România Numărul posturilor ocupate în instituţiile şi autorităţile publice din România era, în august 2022, de 1.254.395, cu 13.576 mai puţine comparativ cu luna precedentă, iar 63,25% dintre acestea erau în administraţia publică centrală, conform datelor Ministerului Finanţelor (MF), informează Agerpres. Din totalul celor 793.393 de angajaţi din administraţia publică centrală (în scădere cu 16.250 persoane faţă de iulie), 582.101 lucrau în instituţii finanţate integral de la bugetul de stat (minus 14.840 posturi ocupate). Cel mai mare număr de posturi ocupate se înregistra la Ministerul Educaţiei, respectiv 276.490, Ministerul Afacerilor Interne – 123.278, Ministerul Apărării Naţionale – 73.996, Ministerul Finanţelor – 24.587 şi Ministerul Sănătăţii -18.315. …. Totodată, în administraţia publică locală lucrau, în august, 461.002 de persoane (plus 2.674 persoane), dintre care 281.097 în instituţii finanţate integral din bugetele locale şi 179.905 în instituţii finanţate integral sau parţial din venituri proprii.” Integral: https://economedia.ro
“Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a crescut în septembrie și a ajuns la 9890 Numărul de beneficiari de pensii de serviciu a fost, în septembrie 2022, de 9.890 (plus 11 faţă de luna anterioară), cei mai mulţi, respectiv 4.786, fiind beneficiari ai Legii 303/2004 privind statutul procurorilor şi judecătorilor, conform datelor centralizate de Casa Naţională de Pensii Publice (CNPP) și citate de Agerpres. În cazul beneficiarilor Legii 303/2004 s-a înregistrat şi cea mai mare pensie medie de serviciu, de 21.216 de lei, din care 19.863 lei cota suportată din bugetul de stat, iar 4.179 de lei din bugetul asigurărilor sociale de stat. Potrivit CNPP, de Legea nr. 216/2015 privind acordarea pensiei de serviciu membrilor Corpului diplomatic şi consular al României au beneficiat în luna septembrie un număr de 761 persoane. Pensia medie era de 5.788 de lei, din care 2.828 de lei suportaţi de la bugetul de stat. În ceea ce priveşte beneficiarii Legii 215/2015 pentru modificarea şi completarea Legii 7/2006 privind statutul funcţionarului public parlamentar, numărul acestora era de 726 de persoane, pensia medie ridicându-se la 4.937 de lei (2.527 de lei de la bugetul de stat). …. Pensii de serviciu pentru beneficiari de la Curtea de Conturi s-au acordat unui număr de 562 de persoane, media fiind de 8.465 de lei, din care 3.412 de lei cota suportată din bugetul de stat. De asemenea, de Legea 130/2015 pentru completarea Legii 567/2004 privind statutul personalului auxiliar de specialitate al instanţelor judecătoreşti şi al Parchetelor beneficiau 1.668 de pensionari, pensia medie fiind de 5.026 de lei, din care 2.612 de lei suportaţi din bugetul de stat. …” Integral: https://economedia.ro
“România salariului mediu din economie .….Salariul mediu brut este salariul mediu brut național calculat de INS pentru luna iunie 2022, respectiv 6.413 lei. Este important de precizat că acesta reprezintă o medie la nivelul tuturor angajaților din România, inclusiv a celor din administrația publică. Practic, doar 14,8% dintre salariații cu normă întreagă din economia României câștigă peste 6400 de lei brut. Salariul median reprezintă nivelul mediu față de care jumătate dintre contractele de muncă active, cu normă întreagă, din România erau mai mici, iar cealaltă jumătate mai mari. Adică e linia care împarte exact în două numărul total de salariați în funcție de salarii. Salariul median este de 3500 de lei brut: practic, circa 2,7 milioane, respectiv 54,3% din totalul contractelor de muncă din iunie 2022 erau remunerate cu sub 3500 de lei brut. Trei precizări în ce privește salarizarea: 1, Numărul contractelor de muncă cu normă întreagă din economie (fără administrație) e de circa 5,12 milioane. Lor li se adaugă alte câteva sute de mii de ”salarii mascate”: PFA-urile și, în unele cazuri, microîntreprinderile funcționale – ambele fiind forme de ”optimizare fiscală”, dat fiind că sunt impozitate mai blând decât salariile obișnuite. Dar numărul salariaților din economie e de 5,12 milioane. 2, Datele prezentate sunt salariile brute: ele sunt supuse, la final, uneia din cele mai mari impozitări a muncii din statele UE, la care se adaugă faptul că deducerile personale potrivit situațiilor specifice nu sunt updatate cu anii. 3, Pentru cei care trăiesc și lucrează în București: e bine de știut că dincolo de limita județului Ilfov începe – cu excepția câtorva mari orașe potrivit dezvoltării în blană de leopard – o cu totul altă țară din punct de vedere al salariilor. Tară care e și aceea împărțită în două: paradoxal, județele cele mai sărace și cu putini salariați au și o medie salarială mai mare: statul e principalul angajator. ….” Integral: https://cursdeguvernare.ro
“De ce sunt periculoși banii electronici Banii electronici au denumiri diverse, cum ar fi banii electronici, banii digitali și moneda electronică. Este un tip de bani care sunt stocați digital, în comparație cu hârtia tangibilă sau moneda. Teoretic, cel mai mare avantaj al banilor electronici este că se pot utiliza cu ușurință prin transferuri online și wireless. Banii electronici sunt cel mai simplu mod de a face cumpărături și de a primi plăți oricând, oriunde, 24 de ore din 24, șapte zile din șapte, 365 de zile pe an. Crize precum pandemia de Covid-19 au facilitat și impulsionat utilizarea monedei electronice, mulți comercianți și instituții preferând să limiteze sau chiar să stopeze utilizarea banilor fizici. Deși există mai multe avantaje de a trece la banii electronici, există și câteva dezavantaje care pot speria clienții în ceea ce privește frauda, problemele de confidențialitate, istoricul de credit prost etc. ….În defavoarea utilizării banilor electronici:
- În timpul încărcării datelor, dacă toți banii dvs. sunt luați prin fraudă, atunci nu veți avea bani pe care să vă bazați;
- Șansele de a scurge informații personale la o posibilă încălcare a datelor;
- Nu toată lumea are un cont bancar pentru a se bucura de bani fără numerar;
- Adevărul universal este că banii virtuali sunt mai greu de economisit decât banii fizici;
- Tentația de a cheltui excesiv poate crește.
Cel mai mare risc însă pentru cetățenanul obișnuit este posibilitatea ca un guvern rău intenționat (scuze pentru pleonasm) să poată controla fiecare persoană, controlându-i banii. Cât timp există cash, există libertate. Banii electronici pot și șterși virtual, limitați, poate fi controlată sursa lor, destinația lor, pot fi distribuiți în funcție de un credit social (cât de bine se conformează cetățeanul regulilor care i se impun) etc. …. Ei bine, este posibil ca, în curând, nici merdenele calde nu veți mai putea cumpăra dimineața, în drum spre birou, decât electronic. Așa că, bucurați-vă de foșnetul bancnotelor, până încă mai puteți! …” Integral: https://www.hotnews.ro
“#10 Întrebări | Economist, despre majorarea dobânzii BNR: Guvernul cheltuie excesiv. Românii să se abțină de la un trai pe credit Creşterea de către BNR a dobânzii-cheie, la un nivel record în ultimii 12 ani, nu este suficient de bine sincronizată cu politicile Guvernului, care susţin, prin cheltuieli, deficitul bugetar şi nu încurajează suficient producţia, spune profesorul Cristian Păun, de la Academia de Ştiinţe Economice. Banca Naţională a României a majorat recent dobânda de politică monetară cu 0.75 puncte procentuale, până la un nivel record în ultimii 12 ani: 6,25%. ….După o creştere spectaculoasă a PIB-ului în primul semestru (5,8%, 6,4 în trimestrul I şi 5,3 % în cel de-al doilea), în trimestrul trei tendinţa se va tempera puternic, mai arată specialiştii BNR. …. Măsurile Guvernului nu urmează însă linia politicilor monetare ale BNR şi se bazează în continuare excesiv pe bani împrumutaţi şi menţinere a deficitului bugetar, subliniază economistul Cristian Păun, profesor la Academia de Ştiinţe Economice a vorbit într-un interviu acordat Europei Libere. Cel puţin o perioadă, limitarea la resursele proprii disponibile, la nivel individual, dar şi guvernamental, ar trebuie să fie cuvintele de ordine, subliniază el. …. Principalele declaraţii ale lui Cristian Păun
- Costul creditelor creşte în primul rând din cauza inflaţiei, nu a majorării dobânzii cheie.
- Am serioase îndoieli că vom scăpa de inflația de două cifre mai devreme de un an, un an jumătate.
- Creşterea dobânzii-cheie e un semnal pentru români că deocamdată trebuie să se abțină de la un trai pe credit.
- Trebuie să ne întindem fix cât ne este plapuma. Nu trebuie să mai derapăm pe parte de deficite, atât la nivelul bugetelor individuale, familiale cât și la nivel guvernamental.
- Creșterea economică din România este mult bazată pe stat, pe consum şi mult bazată pe datorie; deficit și datorie acumulate
- Nu reușim să creștem producția internă la nivelul consumului pe care noi îl avem și atunci apelăm la țările din jur pentru a ne susține acest consum cu producția lor.
- Dacă Banca Centrală crește dobânda-cheie pentru a tempera consumul de credit, pentru a tempera consumul guvernamental, dar Guvernul nu se temperează pe partea de cheltuieli e clar că nu există o corelație între cele două și într-un final creșterea dobânzilor are efect advers.
- Dacă e să lămurim misterul creșterii României, este acela al unui vecin pe care îl vedem de pe geam că duce în casă o mașină de spălat nouă, un frigider nou și îl invidiem ce bunăstare are. De fapt totul este pe credit, iar băncile îl ajută de fapt să aducă bani din viitor. ….” Integral: https://romania.europalibera.org
“Profesorul care predă la grupa la care e student: De mult voiam să parcurg această specializare, dar na, cu timpul știți cum, vine mintea un pic mai târziu. Mai mulți angajați ai Universității Petroșani sunt colegi de grupă la o facultate din cadrul acestei universități. Aceștia au început noua facultate, direct din anul al treilea, după ce au avut echivalate studiile anterioare. Unii dintre ei sunt chiar profesori, doctori în specializarea pe care o parcurg, alții doar angajați în aparatul administrativ. Cu toții însă vor fi inginerii minieri de mâine, unii de care are nevoie mineritul sau orice alt sector conex. …. Cadre didactice: Faur Florin Gheorghe, Fissgus Klaus Gerhart, Roxana Herbei, Hojda Daniel, Cucăilă Simona, Postolache Mihaela. Mihai Herbei este cadru didactic la o Universitate în Timișoara și se află la Petroșani cu două ținte. O dată e student la inginerie minieră, deși e doctor în minerit, și pentru a parcurge etapa de avizare obligatorie pentru a deveni coordonator de doctorat. Alături de aceștia întăresc grupa M31 și Marius Cucăilă, și profesor, dar directorul general administrativ, dar și colegii lui din sectorul administrativ, Ciobea marin, Sima Mihaela, Per total, nouă doctori în minerit se specializează în minerit. …. 10 angajați ai Universității Petroșani (UPET), cadre didactice sau angajați din aparatul administrativ, au devenit studenți în grupă de ”mineri„ – M31. E vorba despre grupa care pregătește viitori ingineri minieri. Cei 10 studenți, nominalizați mai sus, sunt deja cadre didactice, doctori în, ați ghicit, minerit, sau angajați care au un loc de muncă în sectorul administrativ din această instituție. Fiecare spune că are motivul său, dar realitatea nu este doar cea prezentată de ei. Și asta este sesizabilă cu ochiul liber și cu un simț al rațiunii bunului simț. Dacă nu ar fi real, ar fi comedie. Așa este doar un segment de BLASFEMIE ACADEMICĂ, tradusă perfect chiar de cei cu care am vorbit în timpul documentării. Studenții din grupa M31 spun că este vorba despre ”educație continuă”. O simplă consultare a orarului prezentat la avizierul UPET (din motive tehnice / de lizibilitate vă vom publica orarul pe care l-am găsit în varianta online) ne indică o stare de fapte pe care nu o poate contesta nici cel mai tolerant individ din această lume. Grupa M31 este o brambureală academică…..” Integral: https://gddhd.ro
“Factorii ce prezic evoluția războiului din Ucraina. Scenarii privind finalul conflictului Un număr de factori fac diferența dintre conflictele ce se termină rapid și cele care se prelungesc în mod brutal, dincolo de sfârșitul lor natural, spun cercetătorii în domeniul sfârșitului războaielor, relatează New Yorker. Ei s-au raportat la acești factori pentru schița scenarii despre cum s-ar putea termina războiul din Ucraina. ….Reiter, autorul volumului „How Wars End”, a declarat că cel mai mult l-a intrigat faptul că este un război atât de puțin modern – războiul cibernetic nu a avut aproape niciun rol, iar Rusia a folosit un număr mic de rachete hipersonice. De fapt, mijloacele de luptă sunt specifice secolului XX. Rusia luptă cu artilerie, tancuri, infanterie, brutalitate împotriva civililor. La fel și Ucraina: „Au arme sofisticate cuplate cu suficientă instruire, cu mult curaj. Lucrurile nu s-au schimbat pe cât ne-am imaginat.” ….Calculul inițial al lui Vladimir Putin că ar putea captura Ucraina în doar câteva zile este un exemplu clasic de asimetrie informațională, dar și al unul regim represiv ce primește informații incorecte din partea propriilor oameni. De asemenea, experții recunosc lesne un caz tipic de problemă a credibilității în ceea ce privește angajamentele pentru pace. Rusia a pretins că nu se poate încrede în Ucraina în privința aderării la NATO, în timp ce Ucraina nu avea niciun motiv să aibă încredere în promisiunile unui regim care a invadat-o fără a fi provocat. ….. „Este un război european lărgit, pe care nu credeam că o să-l mai vedem. Este un război dus din tranșee, precum Primul Război Mondial. Miza este existența Ucrainei ca stat. Va modela restul secolului XXI. Dacă Rusia e cea care pierde sau nu reușește să obțină ce vrea, vom avea o Rusie cu totul diferită. Dacă Rusia câștigă, vom avea o Europă cu totul diferită”, a explicat Goemans. Întinderea și complicațiile războiului exclud o soluționare rapidă. Niciuna dintre cele trei variabile principale ce sunt definite de teoriile privind încheierea războiului – informațiile privind capabilitățile de luptă, angajamentele credibile și sistemul politic intern – nu și-au găsit rezolvare. În pofida aparatului represiv considerabil, Putin nu are controlul absolut al țării și a încercat să preîntâmpine tulburări sociale – de aceea a continuat să numească războiul „operațiune militară specială” și a amânat să ordone mobilizare generală. Potrivit lui Goemans, aceste caracteristici îl includ în categoria liderilor din regimurile mixte – în fața perspectivei înfrângerii aceștia vor continua să escaladeze războiul. …. Apogeul În acest context, experți precum Branislev Slantcev, un student de-ai lui Goemans, au schițat niște scenarii posibile. El apreciază faptul că frontul rus din Donbas se află în pericol iminent de prăbușire. Dacă se va întâmpla, Putin se va vedea obligat să continue să escaladeze – fie întețind atacurile asupra infrastructurii ucrainene, fie, pentru a fi sigur că oprește avansul forțelor ucrainene, apelând la o lovitură nucleară tactică. Slantcev crede că aceasta ar fi o bombă mică, sub o kilotonă, însă impactul ar fi cu toate acestea devastator. În acest scenariu, Occidentul cu siguranță ar avea o reacție pe măsură, de pildă distrugând flota rusă de la Marea Neagră. Răspunsul ar antrena o nouă rundă de escaladare, situație în care Occidentul ar putea fi tentat să se retragă. ….” Integral: https://adevarul.ro
“În weekend mai mulți români au mers în pivniță decât pe Valea Prahovei Pentru prima oară în acest an înghesuiala de pe Valea Prahovei a fost înlocuită cu altă înghesuială, mult mai folositoare. Sute de mii de români au fost în acest sfârșit de săptămână în beci, să vadă dacă s-a făcut vinul sau nu. „Când am văzut că toți bărbați se înghesuie în beci m-am panicat un pic, am zis că au dat rușii cu nucleara. Dar am ieșit afară și nu mirosea deloc a uraniu, dar mirosea un pic a must. Iar din beci în loc de „feriți-vă” se auzea doar „hai noroc, cuscre”, a declarat o vecină foarte interesată de fenomen. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul ]
“România a cumpărat cu 44 milioane euro două nave de pompieri de la compania olandeză Damen cu o zi înainte de vizita premierului Mark Rutte / Achiziția e făcută cu două luni înainte de votul decisiv pentru intrarea în Schengen / Paralelă cu afacerea fregatelor britanice ….”
https://www.g4media.ro/romania-a-cumparat-cu-44-milioane-euro-doua-nave-de-pompieri-de-la-compania-olandeza-damen-cu-o-zi-inainte-de-vizita-premierului-mark-rutte-achizitia-e-facuta-cu-doua-luni-inainte-de-votul-decisiv-p.html
https://www.euractiv.com/section/all/short_news/bulgarian-special-services-investigate-truck-explosion-at-crimean-bridge/
Se bat campii, ca asa spun “teoriile de terorism” ale orcilor.
Explozia si presiunea pe calea de rulare a fost de jos in sus, nu de sus in jos.
Asadar, sabotaj militar total justificat in razboiul de aparare.
Nu stiu ce sa spun… un camion cu azotat explodeaza foarte puternic. Daca se mai adauga si un pic de “potentiator”, o capsa pirotehnica si un telefon cu GPS… Gata-i!
https://www.newsweek.com/fact-check-do-videos-show-missile-hitting-russias-kerch-bridge-crimea-1750364?utm_source=Flipboard&utm_medium=App&utm_campaign=Partnerships
”Ceea ce nu am văzut este ca NATO să recunoască că trebuie să fie pregătită pentru cel mai rău scenariu, iar cel mai rău este războiul cu Rusia. Și singura modalitate de a preveni cel mai rău scenariu este să fii pregătit pentru el, iar NATO este foarte departe de asta (…)Să fim clari: chiar dacă armata rusă se prăbuşeşte, nu vom vedea vreun liberal vesel de la Kremlin venind către Occident cu brațele deschise. Dacă Putin va fi destituit, veți vedea în locul său o figură și mai naționalistă, xenofobă, anti-occidentală. Rusia se extinde, Rusia se contractă, Rusia nu este un stat național, Rusia este un imperiu. Poate supraviețui doar ca un astfel de organism.Și dacă se contractă, așa cum probabil se va întâmpla după această dezamăgire, se va extinde din nou. NATO trebuie să înțeleagă că acesta este un război lung și trebuie să fie pregătit pentru o capacitate de descurajare generațională” Acest text a fost copiat de pe Ziare.com Avertismentul unui general britanic de top: ”NATO trebuie să își reajusteze mentalitatea și să se pregătească de un război cu Rusia”
https://ziare.com/razboi-rusia-ucraina/general-britanic-avertisment-razboi-nato-rusia-1765794
Astia ingrasa porcul inaintea vizitei lui Mark Rutte 🙂
Buna ziua!
https://www.hotnews.ro/stiri-politic-25840018-decizie-majora-parlament-fara-penali-functii-publice-infractorii-nu-vor-mai-putea-candida-alegerile-locale-sau-parlamentare.htm