Revista Presei – 11 martie.“Izvorul de bani publici pentru promovare curge și pe timp de restriște bugetară. De la companii de apă la primării și CJ-uri …..”
| 11/03/2026 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 11 martie! Cerul va fi variabil, cu înnorări în sudul și sud-estul țării. Vântul va sufla slab și moderat, cu intensificări în zona montană înaltă, iar pe parcursul zilei local și în Banat, Moldova și sudul Transilvaniei. Temperaturile maxime se vor situa în general între 10 și 16 gr, iar cele minime între -8 gr în estul Transilvaniei și 6 gr în Dealurile de Vest. dimineața și noaptea va fi ceață, local în regiunile extracarpatice și izolat în rest. Bucuresti: 15/1 gr.C.
“Dragoş Damian, Terapia Cluj: Dragă BVB, dragi şefi mari şi mici, ştiuţi şi neştiuţi de la BVB, dragi angajaţi de la BVB. Hai să vă traduc ultimul raport dat de Antibiotice Iaşi. Hai să vă dau un ”inside trading”, în cuvinte simple, ca să ştiţi cum stă treaba .… România nu are nici o companie în Top 20, cei drept sunt două companii care au operaţiuni industriale locale, dar nici una cu capital românesc. Antibiotice Iaşi este clasată abia undeva pe la locul 25, chiar dacă pe locul 3 în clasamentul după volumele de fabricaţie. Iar Antibiotice Iaşi, exceptând exporturile unor substanţe active, este foarte puţin internaţionalizată prin comparaţie cu cele şase de mai sus. Antibiotice Iaşi care, vă reamintesc, este în proprietatea statului, alături de celelalte câteva companii private care fabrică medicamente în România, toate la un loc sunt victimele unei guvernări care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, sora mai mica a industriei chimice, care şi aceasta este complet prăbuşita la noi. Iată. Avantaje date medicamentelor importate; întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de autorizaţii de la instituţiile din domeniu; preţuri reglementate într-un mod absurd; taxa pe cifra de afaceri de 15,6%! (vă plângeaţi de IMCA de 1%…); bariere de intrare pe lanţurile comerciale şi competiţie imposibilă cu mărcile proprii ale acestora (nimeni nu vede concentrarea economică…); Legea 81, o bătaie de joc (şi) la adresa producătorilor de suplimente alimentare din ţară; şi, recenta creştere de TVA la suplimentele alimentare de la 9% la 21%. Iar asta este doar guvernarea care musteşte de incompetenţă şi nepăsare din sectorul industriei farmaceutice, la ea mai adăugaţi şi guvernarea incompetentă şi nepăsătoare la modul general. Întârziere până la aducere la disperare pentru eliberarea de orice fel de autorizaţii; audituri, inspecţii şi controale făcute de funcţionari din diverse instituţii care nu se pot desprinde de cultura ”am venit să te amendez”; lipsa de pregătire de resursă umană calificată şi specializată; absolut nici un fel de subsidii pentru energie; diplomaţie economica inexistentă. …..Ajungem la liman doar tăind din cheltuieli şi din efect de bază, nimic mai uşor. Este mult mai greu să ajuţi sau să construieşti fabrici, uzine şi combinate..….” Integral: https://www.zf.ro/
“Analiză Evaziunea fiscală, nota plătită de contribuabilii onești. Unde sunt vulnerabilitățile și cât contează reducerea gap-ului de TVA Deficitul bugetar al României este profund afectat de evaziunea fiscală ridicată, statul pierzând anual aproape 10% din PIB din cauza colectării ineficiente a taxelor. Evaziunea, în special cea din TVA (3,8% din PIB), este o cauză majoră a veniturilor bugetare scăzute, cu un deficit care a urcat la 9,3% din PIB în 2024, punând presiune pe datoria publică. Analiștii consultați de „Adevărul” au explicat că, de fapt, costul evaziunii fiscale este plătit de toți românii, mai ales de către cei corecți. …. „În 2023, decalajul de TVA al României a fost estimat la aproximativ 30%, adică în jur de 9,2 miliarde euro. Asta înseamnă că aproape o treime din TVA-ul teoretic nu ajunge la buget. Într-o economie în care veniturile fiscale sunt sub 30% din PIB – printre cele mai scăzute niveluri din UE – impactul este semnificativ și se vede direct în deficit și în nevoia de finanțare”, a declarat pentru „Adevărul” Silviu Gresoi. ….„Costul final al evaziunii nu dispare – el se redistribuie. Când miliarde de euro nu sunt colectate, diferența se reflectă fie în deficit mai mare, fie în presiune fiscală suplimentară asupra celor care plătesc corect. Reducerea chiar și cu câteva puncte procentuale a decalajului de TVA ar avea un efect bugetar comparabil cu o măsură fiscală majoră, fără a crește taxele. Aceasta este miza reală”, a adăugat Silviu Gresoi pentru „Adevărul”. ….Mai simplu spus, din 3 lei pe care statul ar trebui să-i încaseze, 1 leu dispare pe drum a explicat analistul, adăugând că acest lucru înseamnă un minus de aproximativ 7 până la 9 miliarde de euro anual, pierduți în fraude de tip carusel sau vânzări la negru. …..” Integral: https://adevarul.ro/
“Izvorul de bani publici pentru promovare curge și pe timp de restriște bugetară. De la companii de apă la primării și CJ-uri ….
- În plin discurs oficial despre austeritate și tăieri bugetare, instituțiile publice au semnat deja, în primele două luni din 2026, contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate.
- Banii ajung de regulă la firme și publicații care apar periodic în contractele publice, unele cu legături politice sau cu relații apropiate cu autorități locale.
- De la direcții de taxe și companii de apă până la consilii județene și primării, autoritățile justifică aceste cheltuieli prin nevoia de informare publică, combaterea dezinformării sau promovarea instituțională.
Pe 2 februarie, cu doar nouă minute înainte de ora 10:00, în Sistemul Public de Achiziții (SEAP) a fost lansată o cerere de ofertă. Provenea de la Direcția de Taxe și Impozite Sector 4. Instituția oferea 53.000 de euro (fără TVA) pentru publicitate online. Pe anunțul publicat în platforma națională nu se ofereau mai multe detalii. „Din cauza modificărilor legislative la plata impozitelor, la plata amenzilor, m-am gândit că este necesar ca publicul să fie informat”, spune pentru Europa Liberă, Daniela Tănase, directoarea Direcției. 47 de minute mai târziu, contractul este adjudecat de firma Press Media Electronic, deținătoare a site-ului DCNews, ai cărei acționari principali sunt Bogdan Chireac și Val Vâlcu. …. În 2022, în martie, un contract de 27.000 de euro a fost semnat cu firma AIM Video Video Solutions, la care acționari sunt Mihail Dan Andronache, șef de serviciu la Complexul Studențesc Tei, și Marius Ionuț Aron, fost director la CSM București – actual director la Complexul Sportiv Snagov. În 2019, de la aceeași instituție, 46.000 de euro au ajuns la Ridzone Computers, societatea care deținea atunci RTV, tot pentru publicitate. Contractul încheiat de Direcția de Taxe din subordinea Primăriei Sector 4 pentru publicitate și promovare este cel mai mare de până acum. Dar, în mai puțin de două luni, cât au trecut deja din 2026, deși guvernul anunță tăieri peste tăieri și reducerea drastică a cheltuielilor statului, instituțiile publice din toată țara au încheiat deja contracte de peste 2 milioane de euro pentru promovare și publicitate. …Apavital Iași va plăti 215.000 de lei, în 2026, pentru combaterea știrilor false. A semnat, pe 26 ianuarie, un contract în acest sens cu firma Beepublic. ….ntre 2018 și 2026, Apavital a cheltuit 1,5 milioane de lei pentru publicitate și promovare. 34 de contracte, în valoare de 600.000 de lei, au fost atribuite aceleiași firme – Promotop MKT, deținută de Răzvan Serghiuță, directorul Cramelor Cotnari. …. HIDRO Prahova S.A. vrea să atragă potențiali clienți nu doar pentru că e unicul furnizor de apă din județ Singurul furnizor de apă din județul Prahova a atribuit, în cele aproape două luni care au trecut de la începutul anului, contracte de peste 360.000 de lei pentru a-și asigura promovarea și publicitatea. Cei mai mulți bani, 153.000 de lei, sunt pentru contracte cu o singură firmă; restul s-au împărțit (aproape) egal între alte nouă societăți. ….Din 2021 până în prezent, Hidro Prahova a cheltuit, în fiecare an, din ce în ce mai mulți bani pentru promovare și publicitate – în total, 1,1 milioane de lei către site-uri de știri precum DCNews, Comisarul.ro, Antena3 CNN. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/
“31 de angajați din Camera Deputaților iau spor pentru titlul de doctor. Cum sunt verificați dacă merită banii? 31 de angajați din Camera Deputaților primesc spor pentru că dețin titlul de doctor. Instituția susține că acești angajați sunt verificați periodic pentru a se vedea dacă doctoratul îi ajută în activitatea de la Camera Deputaților. Guvernul Bolojan ar vrea să micșoreze sporul. Angajații la stat care au titlul de doctor beneficiază de bani în plus la salariu. Sporul de doctorat este de 950 de lei brut și se acordă lunar. Guvernul Bolojan ar vrea să reducă acest spor la jumătate, dar deocamdată este doar o intenție. …Anul trecut, sporul pentru condiții grele de muncă a fost limitat la 300 de lei. Anterior, sporul pentru condiții grele de muncă era luat de către toți angajații la stat și era de 15% (procentul maxim) din salariu, dar nu mai mult de 1.500 de lei brut. ….Anual, Camera Deputaților le plătește celor 31 de „doctori” suma de 350.000 de lei. …. Instituția mai spune că sporul de doctorat îl primesc salariații care își desfășoară activitatea în domeniul pentru care dețin titlul. CONCLUZIE: Este greu de înțeles motivul pentru care un angajat primește bani doar pentru că deține o diplomă care l-ar ajută să se descurce mai bine la locul de muncă. În fond, angajezi pe cineva pentru a face performanță la locul de muncă, indiferent dacă are sau nu o hârtie la purtător. …..” Integral: https://newsweek.ro/
“”Piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”. Daniel Dăianu, avertisment despre riscurile prelungirii conflictului din Orientul Mijlociu Președintele Consiliului Fiscal, Daniel Dăianu, avertizează că prelungirea războiului din Orientul Mijlociu ar putea provoca un nou șoc energetic global și ar pune presiune pe bugetele statelor, inclusiv pe cel al României. În același timp, economistul consideră că România ar putea încheia anul cu un deficit bugetar de aproximativ 7,25% din PIB, dacă situația internațională nu se deteriorează. „Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, iar guvernele ar fi obligate să intervină”, a declarat Dăianu, pentru Digi 24.ro. …. „Toată lumea este alarmată de ceea ce se întâmplă pe piețele energiei din cauza războiului din Orientul Mijlociu. Ar fi grozav ca acest război să se termine, pentru că imediat s-ar relaxa piețele. Dacă acest război s-ar prelungi luni de zile, piețele ar putea să ‘înnebunească’, așa cum s-a întâmplat în 2022. Un șoc energetic major ar da peste cap bugete naționale și ar mări deficite bugetare, pentru că guvernele ar fi obligate să intervină”, a explicat Dăianu. Întrebat despre creșterea prețurilor la carburanți, economistul a spus că o intervenție a statului ar putea deveni necesară doar într-un scenariu extrem. ….„România nu are nevoie în momentul de față de o spargere a coaliției. Această consolidare bugetară trebuie să continue”, a adăugat Dăianu. „Știu că există nemulțumire și îmi dau seama de ce există durere, pentru că, în fond, cetățenii plătesc această consolidare bugetară”, a concluzionat președintele Consiliului Fiscal. …..” Integral: https://ziare.com/
“De ce are România cei mai scumpi carburanți din regiune? Statul câștigă la fiecare litru de benzină 4 lei și 55 de bani .... România depinde de importurile de combustibili, mai ales în cazul motorinei – aproape o treime din consum. Anul trecut, România a importat aproape 2 milioane de tone de motorină, conform datelor Institutului Național de Statistică (INS), la solicitarea Europa Liberă. Cea mai mare cantitate, peste 680.000 de tone, a provenit din Turcia (32,45%). Din Arabia Saudită, adică de pe ruta afectată de război, au venit peste 450.000 de tone (21,5%). Exporturile de motorină au fost de aproape un milion de tone, iar cea mai mare cantitate, peste 592.000 de tone, a ajuns în Republica Moldova. Consumul de motorină al României a fost, în 2025, de 6,7 milioane de tone. În cazul benzinei, România este exportator. Consumul anual e undeva în jur de 1,5 milioane de tone. Importurile de benzină au fost în 2025 de peste 130.000 de tone, iar exporturile – de aproximativ 2,3 milioane de tone. Bulgaria, Ucraina și Moldova sunt printre țările care au importat cele mai mari cantițăți de benzină din România, dar reușesc să mențină prețul benzinei la pompă mai mic. Europa Liberă a analizat prețurile la benzina fără plumb, ce taxe se aplică și cât câștigă statul la fiecare litru de combustibil vândut, în România și țările vecine. …. Moldova – 1,22 €/l; statul încasează 0,586 €/l …. Bulgaria – 1,33 €/l; statul încasează 0,58 €/l …. Ungaria – 1,41 €/l; statul încasează 0,65 €/l …. Ucraina – 1,42 €/l; statul încasează 0,47 €/l …. Serbia – 1,56 €/l; statul încasează 0,86 €/l …. România – 1,61 €/l; statul încasează 0,892 €/l …..Ce taxe aplică România la un litru de benzină standard ● TVA – 21% ● Acciză – 0,618 euro/l Ceea ce înseamnă:
● cost benzină (fără taxe) – 0,71 euro/l
● acciză – 0,612 euro/l
● TVA – 0,28 euro/l
🔴 55,4 % din costul unui litru de benzină – 0,892 euro – ajunge la stat. …..” Integral: https://romania.europalibera.org/
“Există o concentrație „corectă” a CO2 din atmosferă? …. Întrebarea a devenit și mai semnificativă în 2009, în timpul administrației Obama, când EPA (Environmental Protection Agency) a adoptat așa-numitul Endangerment Finding, declarând că șase gaze, inclusiv CO₂, „amenință sănătatea și bunăstarea publică”. În limbaj comun, asta le așază în categoria poluanților. Ceea ce surprinde, însă, este absența totală a unui „prag de poluare” în document: nu 350 ppm, nu 420 ppm, nu orice altă valoare la care CO₂ ar trece, clar și verificabil, din starea de component natural al atmosferei în cea de poluant sancționabil. Cu toate acestea, timp de peste un deceniu, Endangerment Finding a servit drept bază juridică pentru reglementarea producției de electricitate, a transporturilor și, prin extensie, a unei porțiuni considerabile a economiei moderne. O simplă comparație cu etilotestul este grăitoare: dacă un polițist îți verifică alcoolemia cu un aparat calibrat și constată că depășești 0,08%, ești acuzat de conducere sub influență și sancționat ca pericol pentru siguranța publică. Există un prag explicit, cunoscut, măsurabil, care transformă un cetățean obișnuit în contravenient sau infractor. În cazul CO₂, Endangerment Finding a funcționat ca un „etilotest” fără cifră-limită: admitem, în abstract, că la un anumit nivel concentrația ar putea deveni problematică, dar documentul nu precizează nicăieri care este acel nivel. Cu toate acestea, CO₂ a fost tratat, în practică, ca o substanță periculoasă, aproape ca „inamicul public nr. 1”. Abia pe 12 februarie 2026, sub o nouă administrație, EPA a revocat Endangerment Finding. Revocarea nu răspunde însă la întrebarea de fond, ci doar o lasă din nou pe masa discuțiilor: cum putem eticheta juridic drept poluant un gaz esențial vieții, fără a defini în prealabil un prag clar al presupusei „poluări”? …. Lecția deep time: Pământul iubește CO₂ mai mult decât noi Reconstrucțiile pentru ultimii ~600 de milioane de ani arată frecvent concentrații >1000 ppm, uneori de ordinul mai multor mii de ppm. În aceste intervale, biodiversitatea a crescut, pădurile s-au extins, iar ecosistemele marine s-au diversificat. Cu alte cuvinte, pentru viață în general, „aerul cu câteva mii de ppm” nu a fost deloc „murdar” sau „poluant”. Desigur, Pământul cu câteva mii de ppm CO₂ avea o configurație continentală, o lumină solară și ecosisteme foarte diferite de cele actuale; argumentul meu nu este că vrem să ne întoarcem la acele condiții, ci că simpla valoare a CO₂ nu decide singură dacă «viața» prosperă sau nu. ….. Dacă valorile actuale ~420 ppm ale concentrației de CO2 ar fi o valoare „periculoasă”, atunci largi intervale ale timpului geologic ar trebui declarate „perioade moarte”. Măcar această observație ar trebui să ne pună pe toți pe gânduri, mai ales pe cei care privesc actuala concentrație strict prin prisma riscului. … Articolul profesorului Matthew Wielicki formulează patru criterii pentru un interval „rațional” de CO₂:
- Maximizarea productivității biosferei.
- Minimizarea instabilității glaciare (în sens larg, evitarea tranzițiilor glaciare majore).
- Conservarea adaptabilității ecosistemelor.
- Susținerea prosperității umane.
Aceste criterii sunt parțial concurente: ceea ce maximizează productivitatea vegetală (800–1000 ppm în seră) poate amplifica semnificativ încălzirea și, deci, poate crește riscul pentru anumite ecosisteme și regiuni umane. Invers, coborârea spre 280 ppm poate stabiliza parțial nivelul actual de încălzire, dar pe termen geologic readuce sistemul într-un regim predispus la glaciații extinse. ….. Concluzii Nu există un prag magic la care aerul devine „murdar” din cauza CO2; pericolele cresc gradual, prin efecte climatice, nu toxicologice, iar ~420 ppm nu este un nivel fiziologic periculos, ci un nivel climatic cu riscuri crescute, dar încă gestionabile. ….” Integral: https://www.contributors.ro/
“Două conducte de petrol ar putea decide soarta războiului din Iran. Care este strategia economică-cheie pentru a descuraja ambițiile militare ale lui Trump ….O analiză recentă realizată de Bloomberg arată că există o serie de conducte petroliere care ar putea să dirijeze fluxurile de țiței din Golful Persic spre Marea Roșie, pe filieră saudită, pentru a reuși să continue fluxurile comerciale fără să se deblocheze încă Strâmtoarea Ormuz. „Strategia Iranului în conflictul său cu Statele Unite și Israelul pare, în acest moment, limpede, și anume să impună un cost economic atât de mare administrației președintelui Donald Trump, încât acesta să fie forțat să renunțe la ceea ce adversarii săi numesc un „război ales”, pe măsură ce prețul benzinei în Statele Unite crește accelerat. Se poate însă ca planul de supraviețuire al Republicii Islamice să eșueze? Da, dacă vechiul său rival regional, Arabia Saudită, reușește să amortizeze șocul pe piața petrolului”, sunt de părere analiștii. Aceștia se referă la oleoductul Petroline, Est-Vest, o infrastructură energetică de aproximativ 1.200 de kilometri care traversează Peninsula Arabică, de la Golful Persic până la Marea Roșie. Rațiunea ei de a exista este tocmai un asemenea moment istoric, adică scenariul în care Iranul ar închide Strâmtoarea Ormuz. Arabia Saudită a construit această conductă în urmă cu 45 de ani tocmai cu gândul că, într-o zi, Teheranul ar putea reuși ceea ce atunci părea de neconceput, blocarea transporturilor petroliere prin acest culoar maritim îngust. În prezent, arată analiza citată, Strâmtoarea Ormuz reprezintă un punct de blocaj strategic pentru aproximativ 20 de milioane de barili de țiței și produse petroliere rafinate transportate zilnic, ceea ce înseamnă echivalentul a aproape o cincime din consumul mondial. Conducta saudită nu poate compensa integral aceste volume, dar oferă o rută alternativă pentru până la 5 milioane de barili pe zi. O altă conductă, deținută de Emiratele Arabe Unite, oferă o cale ocolitoare suplimentară către Golful Oman, cu o capacitate de aproximativ 1,5 milioane de barili pe zi. În situații de urgență, Emiratele ar putea probabil să împingă fluxul aproape de pragul de 2 milioane de barili, relatează Bloomberg. …..” Integral: https://ziare.com/
“Piețele se prăbușesc, dar nu toată lumea sângerează: Cine câștigă în războiul din Iran ….Războiul din Iran pune presiune pe multe sectoare economice. Dar un grup de companii energetice americane ar putea profita de pe urma conflictului. „Exportatorii americani de gaze naturale lichefiate (GNL) sunt câștigătorii clari pe termen scurt”, a declarat Tom Purdie, analist principal GNL la Energy Aspect, citat de Sky News. …. Qatarul a închis robinetul și a creat un gol imens Uzina Ras Laffan, situată în vârful nord-estic al Qatarului, produce de obicei o cincime din GNL-ul mondial – gazul este răcit pentru a facilita transportul cu navele, în acest caz prin Strâmtoarea Ormuz. …. Iar aici intră în scenă SUA: în acest moment, America este cel mai mare exportator de GNL din lume, datorită recentei revoluții a gazelor de șist. Însă ceea ce o diferențiază cu adevărat în acest context este proporția relativ mare (10% până la 15%) din producție, care nu este deja legată de contracte pe termen lung. Acest lucru le permite companiilor să vândă GNL pe piața spot celui care oferă cel mai mult, iar prețurile cresc vertiginos, urcând cu 50% pe piețele europene și asiatice în prima săptămână a conflictului. Qatarul a declarat că uzina sa va rămâne probabil închisă timp de patru săptămâni, chiar dacă conflictul s-ar încheia acum. Acest lucru îi dă ocazia sectorului american de GNL să țintească profituri neașteptate de 4 miliarde de dolari în prima lună a conflictului, conform unei estimări realizate de Energy Flux. „Statele Unite sunt sursa ideală pentru aprovizionare suplimentară. Așadar, exportatorii de GNL, clienții lor, clienții care preiau mărfurile de la ei și apoi le vând pe piețele de utilizare finală, acești jucători vor fi în rândul celor care vor obține profituri neașteptate din războiul din Iran”, a explicat Seb Kennedy, fondator și analist la Energy Flux. …..” Integral: https://spotmedia.ro/
“Preţul barilului de maioneză a explodat: o şaorma ar putea ajunge să coste 150 de lei .… Într-un scenariu pesimist în care descreieratul de Trump continuă să fie idiot, o şaorma medie cu de toate ar putea ajunge să coste 150 de lei, şi vorbim de şaormăriile de cartier, nu de Dristor sau Socului unde oricum e scumpă în draci, avertizează specialiştii Institutului pentru Hidrocarburi Orientale din Ploieşti. „Orice creştere a cotaţiei maionezei se reflectă în preţul la pompă al sosului de usturoi şi al ăluia roz, un pic picant. Pe termen scurt se poate compensa cu iaurt, dar să fim serioşi”, explică Didel Stanciu, profesor emerit de şaormologie la Universitatea Dunărea de Un Pic Mai Sus din Brăila. „Eu nu prea înţeleg cum se scumpeşte maioneza când bombardezi ayranul, dar mă voi informa temeinic pe Tik-Tok ca să nu cad pradă efectului Dunning-Kruger”, a comentat Solomon, un barbugiu de 72 de ani din cartierul Militari. …..” Integral: https://www.timesnewroman.ro/
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Guvernul publică un proiect foarte ambiţios de buget pentru anul 2026. Veniturile ar urma să crească cu 11%, iar cheltuielile cu doar 7%. Întrebarea este de unde va tăia pentru a reduce deficitul cu 20 mld. lei faţă de cel de anul trecut….”
https://www.zf.ro/banci-si-asigurari/guvernul-publica-proiect-buget-foarte-ambitios-veniturile-ar-urma-23082717
“Impactul la raft al scumpirii combustibililor: Statul încasează mai mult, dar economia gâfâie….”
https://hotnews.ro/impactul-la-raft-al-scumpirii-combustibililor-statul-incaseaza-mai-mult-dar-economia-gafaie-2190479
“Bugetul pe 2026: Cine primește mai mult și cine mai puțin. Două instituții, creștere de peste 200% față de 2025
Datele din proiectul de buget pe 2026 arată creșteri semnificative ale finanțării pentru unele ministere și instituții din domenii precum energia, apărarea, fondurile europene sau digitalizarea, dar și pentru Înalta Curte și Parchetu General. Creșteri importante vor fi și pentru Administrația Prezidențială și pentru SRI. În schimb, Sănătatea se află printre domeniile pentru care bugetul va fi redus față de anul trecut……”
Nu avem nevoie de sanatate. 🙁
“Traian Băsescu, despre solicitarea SUA de a folosi baze din România, în războiul cu Iranul. „Afaceristul Trump va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu costă”
….„Trump își caută aliați. Băgat singur în capcana cu petrol a războiului cu Iranul, Donald Trump a constatat că ar putea avea nevoie de România după ce în 2025 și-a retras demonstrative, spre bucuria prietenului său Vladimir Putin, cea mai mare parte a militarilor de la Kogălniceanu iar la Munchen, prin trompeta Vance a umilit pur și simplu Romania.Azi se pare că SUA ar avea nevoie de baza de la Kogălniceanu. Foarte bine, avem un “ACORD DE ACCES” semnat la București la 6 Decembrie 2005 și intrat în vigoare la 21 Iunie 2006. În baza acestui acord Armata SUA va primi acces la Kogălniceanu. Și asta nu pentru că Trump are nevoie ci pentru că aliatul nostru, America, are nevoie.Având în vedere dinamica evenimentelor din Orientul Mijlociu, președintele Dan, România, trebuie să acționeze rapid, fără tergiversări, amânări și ezitări.Afaceristul Trump însă, va trebui să afle că accesul pe Kogălniceanu pentru operațiuni în Orientul Mijlociu, costă.” …..”
https://ziare.com/razboi-israel-iran/traian-basescu-reactie-solicitare-sua-baze-romania-afaceristul-trump-costa-1999464