Căldura, o campanie de vaccinare haotică și măsurile de protecție au încetinit pandemia. De ce mortalitatea a rămas ridicată? Maratoanele de vaccinare au avut mare succes în ultima săptămână, aducând optimism printre cei care coordonează procesul de imunizare la nivelul întregii țări…. “Unele țări europene au reușit creșterea ritmului de vaccinare prin rezolvarea problemelor logistice sau prin implicarea medicilor de familie și a farmaciștilor în procesul de vaccinare. Însă UE a reușit această schimbare printr-o legătură puternică cu soluția Pfizer-BioNTech, care a accelerat producția de vaccinuri – dincolo de ceea ce se aștepta inițial – pe măsură ce alte opțiuni de vaccinare n-au confirmat sau au venit prea târziu”, scrie Washington Post. În România, cu toată bunăvoința autorităților, nu s-ar fi reușit atingerea unui număr de 100.000 de persoane vaccinate într-o singură zi dacă nu exista o abundență de doze Pfizer…. Din cele 100.454 de oameni injectați în data de 6 mai, 83.237 au primit serul de la Pfizer-BioNTech,
Inspecția Judiciară: Premierul Cîțu, ministrul Stelian Ion și alți politicieni au afectat independența justiției în dosarul 10 august Inspecția Judiciară, sesizată de judecătorul CSM Andreea Annamaria Chiș, a finalizat raportul privind „apărarea independenţei autorităţii judecătoreşti în ansamblul său faţă de afirmaţiile din spaţiul public referitoare la modul de instrumentare a dosarului intitulat generic „10 AUGUST”. Potrivit raportului Inspecției Judiciare, care urmează să fie transmis Consiliului Superior al Magistraturii, mai mulți lideri politici din zona coaliţiei de guvernământ au afectat independenţa autorităţii judecătoreşti. Printre aceștia se numără premierul Florin Cîțu, ministrul justiției Stelian Ion, liderii USR PLUS Dan Barna și Dacian Ciolo, precum și alți politicieni precum Rareș Bogdan sau fostul ministru al Sănătății Vlad Voiculescu. „Prin declarațiile publice, postările pe reţele de socializare, astfel cum au fost preluate şi prezentate în mass-media s-a produs o încălcare a principiului separației și echilibrului puterilor în stat, cu consecința scăderii încrederii cetățenilor în sistemul judiciar și, implicit, a afectării independenței autorităţii judecătoreşti în ansamblul său”, se arată în raportul Inspecției Judiciare. Inspectorii judiciari au analizat declarațiile făcute de oamenii politici în spațiul public. Au fost analizate declarații din interviuri sau de pe rețelele sociale. „Din analiza afirmaţiilor personalităţilor publice, reprezentanţi ai puterii executive şi legislative, preluate şi comentate ulterior în mass-media, se acreditează ideea lipsei unei anchete efective a procurorului de caz (…) astfel, în afara principiului separaţiei puterilor în stat consacrat de Constituţia României, autorii emit verdicte, stabilesc vinovăţii şi exercită un adevărat control de legalitate al actelor procurorilor şi al hotărârii judecătoreşti în afara oricărui cadru legal”, precizează inspectorii judiciari…..Inspectorii judiciari susțin că „au fost depăşite limitele admisibile ale discursului public” fiind „exprimate opinii şi emise concluzii cu caracter de generalitate, cu un puternic impact negativ asupra întregului sistem judiciar şi a credibilităţii justiţiei în rândul opiniei publice, prin exprimarea unor suspiciuni cu privire la independenţa judecătorilor şi procurorilor atât sub aspect instituţional, ca sistem judiciar, cât şi funcţional, la nivel individual”. De asemenea, aceștia critică declarațiile ministrului Justiției, despre care spun că „se situează în afara limitelor admisibile ale discursului public într-un stat de drept”…. Inspectorii judiciari au terminat verificările pe 6 aprilie 2021 şi au transmis raportul către Plenul CSM care urmează să îl dezbată în perioada următoare. Raportul Inspecției Judiciare poate fi consultat AICI. Integral: https://www.digi24.ro (N.B. Mai ramane sa ceara Jandarmeriei să le apere independența … de lovitura de stat a Guvernului ! 🙁 )
Țară în service | Toate motivele pentru care CFR Călători pierde câte 4 ani la fiecare 365 de zile….Starea de fapt:
- Trenurile de călători circulă cu o viteză aproape egală cu cea a primelor rame de pasageri folosite în urmă cu peste 150 de ani, în vremea lui Carol I. Dacă primele trenurile cu abur din epoca lui Carol mergeau cam cu 30 km/h, acum viteza medie a trenurilor CFR Călători este de 44 de km/h. Viteza medie în perioada interbelică era mai mare decât cea din prezent.
- Compania de stat CFR Călători a ratat toate șansele de modernizare pe care le-a avut după 1989. Actualul program de guvernare prevede o nouă strategie orientată și înspre trenuri metropolitane (în jurul marilor orașe), așa cum este și în vestul Europei. Dar, singura măsură concretă pentru revitalizarea societății este cumpărarea mai multor automate de tichete.
- În acest timp, unul din trei trenuri are întârziere, iar întârzierea totală a curselor CFR Călători din 2019 este de aproape 4 ani și șase luni.
- Bugetul anual al companiei de stat este de 2 miliarde de lei, dintre care 1,1 miliarde sunt subvenții. Chiar și așa, societatea națională înregistrează pierderi de 584 de milioane de lei în 2020.
- CFR Călători nu a mai cumpărat o locomotivă de peste zece ani, în condițiile în care bugetul de investiții pe 2020 a fost de 250.000 de lei.
- Cel mai rapid tren este București-Constanța (sau retur). Europa Liberă a mers de patru ori cu acest tren în aprilie, de fiecare dată a întârziat minim 7 minute și maxim 40 de minute.
În Franța, Germania, Marea Britanie și chiar îndepărtata Japonie trenurile sunt cel mai comod și rapid mijloc de transport pentru a merge la birou, dacă locul de muncă este în alt cartier, sau într-o vacanță de la sfârșitul săptămânii. În schimb, în România cu trenurile merg mai des doar elevii, studenții (au reduceri sau gratuități) și persoane care nu plătesc biletul, distrug fotoliile, dar în fața cărora controlorii nu au curaj să se impună. Chiar și cursele cu autocarele și microbuze care sar din groapă în groapă pe drumurile României au mai mulți călători decât trenurile. Compania CFR Călători se mândrea înainte de pandemie cu peste 5,2 milioane de călători anual, în 2019, dar operatorii privați cu microbuze și autocare susțin că au avut aproape 6 milioane de călători. Conform datelor societății de stat, 40% dintre cei 5,2 milioane de călători ai CFR sunt cei cu facilități sau gratuități, Societatea CFR Călători este în subordinea Ministerului Transporturilor, minister condus acum de politicianul USR PLUS, Cătălin Drulă. Acesta l-a înlocuit în luna aprilie pe Dan Costescu, care și-a dat demisia, cu Ovidiu Vizante….. Realitatea bate bancurile cu CFR În 2021, motivul principal pentru care românii evită călătoria cu trenul sunt întârzierile uriașe. Uneori se adaugă aglomerația, teama de mizerie, lipsa unor toalete funcționale. Dacă în perioada lui Carol I și chiar și în epoca interbelică, călătoria cu trenul era ultima modă, era super cool să mergi cu trenul, acum călătoria cu CFR este ultima variantă de luat în calcul. Situația este atât de gravă încât dezamăgirea călătorilor a intrat în folclor. „Când a descoperit Einstein teoria relativității?! După o călătorie cu CFR-ul. Atunci a observat că timpul e relativ”, este unul dintre zecile de bancuri făcute pe seama companiei de stat. O altă glumă ne informează că „în Gara Vaslui tocmai a sosit un tren care a plecat din București în vremea celor de-al doilea război mondial”. Paradoxal însă, realitatea întrece orice banc. În 2019, unul din trei trenuri de călători a înregistrat întârzieri, iar cele 378.000 de curse operate de CFR Călători au totalizat 4,7 ani de întârziere. Așa reiese din datele puse la dispoziție de reprezentanții CFR Călători. Viteză comercială medie a fost de 44 de kilometri la oră. Cu toate acestea, conducerea CFR Călători se laudă că „trenurile de călători ale companiei de stat au înregistrat o viteză aproape triplă față de cele ale companiei CFR Marfă, unde viteza medie a fost de numai 16 kilometri pe oră”. Nu e banc. Integral: https://romania.europalibera.org
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/ford-media-ro-puma16x9-2160x1215-pumarailways-jpg-renditions-extra-large.jpeg?w=640&ssl=1)
Șeful Ford România, despre infrastructura feroviară: „Trenul cu care exportăm mașini are o viteză medie mai mică decât cea cu care eu merg pe bicicletă” Președintele Ford România a criticat, la Știrile Protv, infrastructura feroviară din România, afirmând că mașinile produse la Craiova ajung cu întârziere la clienții din Europa. Trenul de marfă cu mașini Ford face nu mai puțin de 26 de ore pe cei doar 400 de kilometri dintre Craiova și granița cu Ungaria, iar la vamă mai stă încă nouă ore, pentru că România nu a intrat în spațiul Schengen, iar controalele durează. „Viteza medie este de 15-20 de kilometri pe oră, mai puțin decât pot eu să prind cu bicicleta. Și, să ne înțelegem, nu sunt sportiv olimpic, nu pedalez foarte repede, dar pot să întrec acest tren. În mod sigur asta este o problemă pentru noi”, a declarat Josephine Payne, preşedinte Ford România, pentru Știrile PRO TV. Astfel, compania Ford spune că pierde zeci de milioane de euro din cauza timpilor de transport. Aceștia trimit cu trenul la export peste 100.000 de mașini/an, iar trenurile cele mai lungi au peste 700 de metri și transportă peste 700 de mașini. Trenul, tractat de o locomotivă produsă la Craiova, transportă 700 de maşini şi are ca destinaţie finală Germania. Integral: 
Conferința privind Viitorul Europei s-a reluat. Cine vorbește pentru România europeană? …. Temele propuse inițial, privesc obiectivele dar și urgențele UE, precum: evoluția digitală a Europei, mediul și schimbările climatice, economia aflată în slujba cetățenilor, echitatea socială, promovarea valorilor europene comune, afirmarea mai puternică a vocii UE în lume, alături de consolidarea bazelor democratice ale Uniunii, procesele democratice și aspectele instituționale, listele transnaționale pentru alegerile pentru Parlamentul European etc. Se așteaptă ca în primul trimestru al anului 2022 să fie formulate în urma consultărilor iar o serie de prevederi privind componenta democrației elective, să fie disponibile cu mult timp înainte de alegerile europarlamentare din anul 2024. Din punct de vedere politic,primul accent în evoluția Conferinței a fost reprezentat de dispariția din textele Comitetului Executiv a trimiterilor către o eventuală modificare a tratatelor, în urma consultării publice. Aceasta indică faptul că dezbaterea privind federalizarea UE nu va fi urmată consecințe. Al doilea accent a constat în renunțarea la ideea unui coordonator unic al Conferinței, provenit din partea Parlamentului European (PE). A rezultat o co-președinție a Comitetului Executiv, formată din reprezentanții PE, Consiliului European (CONS) și Comisiei Europene (COM). Demn de menționat este faptul că reprezentantul PE va fi Guy Verhofstadt, un federalist recunoscut, ceea ce a creat o serie de nemulțumiri. Pe scurt, în Comitetul Executiv, reprezentanții PE, CONS și COM sunt primii chemați să gestioneze deciziile, fiind asistați, din postura de observatori, de către reprezentanții Consiliul Economic și Social European (CESE), Comitetului Regiunilor (CoR), reprezentanții parlamentelor naționale (COSAC) și reprezentanții partenerilor sociali – Confederația European Business și Confederația Europeană a Sindicatelor. O aritmetică simplă arată faptul că numărul nominalizaților pentru gestionarea la vârf a Conferinței se ridică la 22 – membrii Comitetului Executiv și observatorii – care provin din 13 state membre. România nu este prezentă direct în nici una dintre structurile amintite. În fine, tot din punct de vedere politic vorbind, în mod întâmplător, președinția rotativă a UE va fi, la data rapoartelor finale, cea franceză. După prelucrarea rezultatelor sesiunilor de dezbateri, COM va prezenta un raport CONS la începutul anului 2022. Este foarte posibil ca acest raport să conțină într-un mod voalat ceea ce Comisia Europeană este dispusă să accepte, relativ la cerințele/sugestiile formulate de către PE și președinția rotativă a UE. Adică, utilizând un model cunoscut, mandarinii COM se vor pune în slujba main stream-ului politic european și vor orienta concluziile către un consens deja negociat…..În ceea ce privește ideea de federalizare, tema este practic blocată. Există opinii conform cărora, deși statele membre rămân cu puteri exclusive în ceea ce privește modificarea tratatelor, totuși existența Curții Europene de Justiție reprezintă un pas către federalizare. Pe de altă parte, al doilea pilon, pe lângă existența unui tratat constituțional, respectiv federalizarea fiscală nu este previzibilă. Care sunt prioritățile României? Un studiu de caz. ….. Pentru a exemplifica modul în care România poate utiliza într-un mod european oportunitatea Conferinței, se poate alege dificilul studiu de caz al migrației în UE. Este un subiect cu atât mai delicat cu cât este legat de unul dintre pilonii pieței unice: libera circulație a persoanelor. Consacrarea acestei libertăți pentru România a avut loc abia la șase ani de la accederea țării noastre în UE, când ultimele state membre – Austria, Germania, Olanda, Belgia, Luxemburg, Franța, Malta și Marea Britanie – și-au deschis piața muncii pentru lucrătorii români. La scurt timp de la acest moment, în unele state membre au debutat dezbateri semnificative cu privire la presiunile pe care migranții români, și nu numai, le-ar fi exercitat asupra sistemelor naționale de asigurări sociale și de sănătate. Statistica referitoare la acest subiect este clară: cca. 3,6 milioane de români au migrat, dintre care 2,65 milioane de vârstă activă, reprezentând cca. 20,6% din totalul populației active a țării noastre – conform Băncii Mondiale – BM – 2018) beneficiind de aplicarea principiului liberei circulații a persoanelor. România ocupă primul loc în Europa din acest punct de vedere. La o mai atentă analiză, realitatea arată astfel: conform Organizației pentru Cooperare Economică și Dezvoltare (OECD) unul din trei medici care au absolvit facultatea în România a părăsit țara (astăzi în România există cca. 65.000 de medici). Conform BM, 40% dintre lucrătorii cu studii superioare din România au plecat, cca. 300.000 fiind ingineri. Pe scurt, o treime din migrația românească are o diplomă de studii superioare. Este de amintit și faptul că, încă înainte de aderare, cei care au dovedit a avea ”high skills”, precum cercetătorii, inginerii din anumite domenii, medicii etc. au beneficiat de tratament privilegiat în ceea ce privește dreptul la muncă în Uniunea Europeană! Fără a nominaliza statele membre ale UE în care astăzi practică cel mai mare număr de medici români, trebuie spus că România ar fi avut toate atuurile să solicite măsuri compensatorii pentru această pierdere de resursă umană într-un domeniu critic, ceea ce nu s-a întâmplat. De altfel, România nu a inițiat practic niciodată astfel de negocieri, fie cu anumite state membre fie chiar cu COM. Desigur, nu poate fi admisă înfrângerea principiului liberei circulații a persoanelor prin impunerea plății contravalorii studiilor, obligativitatea efectuării unui stagiu în România a absolvenților cu studii superioare ori propunerea unor contracte de finanțare pentru susținerea studiilor care să aibă același efect – așa cum s-a vehiculat în spațiul public. Dar dacă vom considera această realitate din țara noastră o problemă care privește și viitorul Europei, vom căuta și soluții. În etape. Mai întâi trebuie răspuns la câteva întrebări. Cel puțin trei. Prima întrebare privește chiar obiectivul principal al Conferinței: este viitorul Europei orientat primordial către completarea, adâncirea și eliminarea fragmentărilor pieței interne, de a cărei funcționare depinde competitivitatea UE și deci nivelul de trai al cetățenilor săi? Sau piața unică trebuie să se adapteze realităților naționale acceptându-se măsuri compensatorii, fie de natură juridică (intervale mai lungi de transpunere a directivelor) ori economice (programe de finanțare pentru reducerea efectelor financiare, comerciale etc. la implementare) . Desigur, răspunsul nu poate fi decât cel legat de creșterea, cât se poate de accentuată a competitivității……PS1 În anul 2012 România a primit finanțare din partea Comisiei Europene pentru a demara proiectul paneuropean de cercetare Extreme Light Infrastructure (ELI). În data de 5 mai 2021 Comisia Europeană a anunțat că Extreme Light Infrastructure (ELI) a devenit European Research Infrastructure Consortium (ERIC). România, deși inițiatoare a proiectului inițial, nu se regăsește între membrii noii entități. Acest subiect ar fi trebuit tratat ca unul din domeniul afacerilor europene. Și nu a fost! Integral: :contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/01/img9580.jpg?w=640&ssl=1)
Cum ajung urșii să fie vânați, pentru distracție, de oricine plătește în România Cu toate că România a renunțat la cotele de vânătoare de cinci ani, iar normele europene ne obligă să protejăm specia ursului brun, vânarea acestuia continuă să fie nu doar o practică de recreere pentru unii, ci și o reală afacere pentru alții. Recent, ministrul mediului Barna Tanczos a anunțat că derogările pentru împușcarea urșilor își vor limita valabilitatea, iar extragerea exemplarelor va putea fi făcută doar de administratorii fondurilor de vânătoare. Organizațiile de mediu spun însă că problemele populației de urs brun nu se rezolvă doar cu atât. Vânătoarea animalelor din specii protejate, așa cum sunt urșii bruni sau lupii, este interzisă în baza Directivei Habitat, cu unele excepții, în cazul în care este vorba de animale care distrug gospodării sau atacă oameni. România profită însă de aceste excepții și permite anual uciderea a sute de urși prin ordine de derogare, invocând populația foarte mare a acestora. Nu avem însă o evaluare a efectivelor de urs, ci doar estimări ale ONG-urilor și niște date colectate prin metoda numărării urmelor lăsate de animale – o metodă fără rigoare statistică, dar care oferă cifre acceptate oficial de autorități. Absența monitorizării animalelor sălbatice și lipsurile din lege duc la erori din care câștigă asociațiile de vânătoare. Vânătorii amatori, așa cum este prințul austriac care l-a împușcat pe Arthur, plătesc mii de euro pe „trofeu” – ursul pentru care asociațiile cer derogare de la Ministerul Mediului. „La Covasna nu a fost o greșeală, a fost ceva intenționat”, spun chiar vânătorii. Cu cât e mai mare ursul, cu atât e mai mare suma de bani plătită asociațiilor. Statul român are o istorie nefericită când vine vorba de urșii bruni: autorizează uciderea lor prin vânătoare, îi ignoră până mor sau îi lasă să fie mascote pe pârtii, cum este Baloo de la Straja, ori animale de companie în curțile oamenilor, cum sunt ceidoi urși din Arad. …. În Uniunea Europeană, ursul brun este protejat în baza Convenției de la Berna și în baza Directivei Habitat a Consiliului Europei, care îi include pe urși pe lista speciilor de animale protejate care nu pot fi vânate în scop de agrement. În 2016, ministrul mediului din Guvernul Cioloș, Cristina Pașca Palmer, a anulat ordinul care stabilea cotele de vânătoare pentru urși. Au continuat însă an de an ordinele de derogare date în baza articolului 16 din Directivă. Același articol însă cere ca raportul derogării să menționeze, după caz, „alternativele la derogare respinse și baza științifică folosită”, adică de ce n-ar fi funcționat relocarea animalului, de exemplu. …. Derogările se stabilesc printr-un ordin semnat de ministrul mediului. Acesta aprobă uciderea unui anumit urs, despre care există dovezi că distruge culturile oamenilor sau îi pune în pericol pe aceștia. Practic, „recoltarea”, adică uciderea acestor animale, devine legală. Cum știi însă pentru ce urs s-a dat derogarea? Este o întrebare esențială – în lipsa unei monitorizări riguroase, orice urs seamănă cu altul, atrag atenția organizațiile de mediu. „Există o istorie de derogări, chiar de când existau cote (de vânătoare, n.r.). Ele continuă, dar nu se știe niciodată dacă ei au vânat ursul pe care-l cer în derogare. Ei nu au nicio posibilitate să dovedească că ăla e ursul, pentru că urșii nu sunt identificați. Atât timp cât nu se știe, toți urșii sunt cu urechile rotunde și coada scurtă”, spune Cristina Lapis, președinta Asociației Milioane de Prieteni, care deține singurul sanctuar pentru urși din România, la Zărnești. … Derogările se dau în prezent în baza unui ordin din 2019, din mandatul de ministru al Grațielei Gavrilescu, care a stabilit un număr maxim de 140 de „recoltări” pentru urși. …. Mai mult, Agent Green susține că ursul Arthur a fost împușcat în zona protejată Natura 2000, lucru interzis fără informarea administratorilor sitului respectiv, după ce s-a trecut de celelalte entități implicate în acest proces. În cazul sitului Oituz-Ojdula, administratorii au refuzat să comenteze cum au ajuns vânătorii la Arthur, iar responsabilul de la Ministerul Mediului pe planul de management al sitului ne-a direcționat spre adresa de e-mail a instituției. În planul de management al sitului protejat Oituz-Ojdula, Asociația Botoș, ai cărei membri l-ar fi însoțit pe prinț la vânătoare, este văzută ca o entitate cu practici negative asupra sitului. …. România nu are însă un recensământ al populației de urși bruni, ci doar niște estimări ale ONG-urilor de mediu, care spun că avem undeva la 6.500-7.000 de exemplare. …. De ani buni ONG-urile și instituțiile europene cer o monitorizare reală a urșilor. „Studii și monitorizare”, subliniază Livia Cimpoeru, specialist în comunicare la WWF România. Ea consideră prioritare aceste lucruri pentru a înțelege și, astfel, pentru a gestiona populația de urși. Integral: 
]
“Stelian Ion: Raportul Inspectiei Judiciare n-a trecut de CSM; n-am incalcat independenta justitiei
Ministrul Justitiei, Stelian Ion, a declarat luni ca nu a incalcat in niciun fel independenta justitiei prin pozitiile luate cu privire la dosarul ’10 august’, asa cum sustine un raport al Inspectiei Judiciare, argumentand ca pozitiile sale au fost “foarte echilibrate”.
“M-as mira sa fi spus ca am incalcat vreun moment independenta justitiei, pentru ca am avut niste luari de pozitie foarte echilibrate. Pe de alta parte, in general, oamenii politici este foarte bine sa aiba un discurs echilibrat – consider ca am avut – si sa priveasca cu atentie aceste puncte de vedere din partea sistemului judiciar.
Pe de alta parte, este un raport, este un draft care nu a trecut de CSM, n-a fost dezbatut in plenul CSM. Important pentru mine, cel putin, este ca, asa cum am spus, exista remedii procesuale, Codul de procedura penala s-a aplicat, exista o cercetare in curs de desfasurare, dosarul a fost redeschis, asa incat nu avem ce comenta pe acest subiect”, a declarat Stelian Ion la Parlament.
Declaratiile premierului Florin Citu, ministrului Justitiei, Stelian Ion, vicepremierului Dan Barna, dar si ale unor europarlamentari cu privire la instrumentarea dosarului “10 august” au dus la afectarea independentei autoritatii judecatoresti in ansamblul sau, potrivit unui raport al Inspectiei Judiciare….”
https://ziare.com/stiri/eveniment/stelian-ion-inspectia-judiciara-csm-1678096
https://www.g4media.ro/video-ramona-saseanu-viitoarea-sefa-a-tvr-a-facut-in-2015-interviu-cu-o-ghicitoare-despre-consumul-fantastic-de-energie-al-dezlegatului-cununiilor-si-ghicitului-in-carti.html
Ca alternativa “profesionista” la recalificarea unui chelner ca sef la TVR … 🙁
idee de alternativa:
https://www.kmkz.ro/de-ras/noua-sefa-tvr-difuzat-un-interviu-de-promovare-cu-o-vrajitoare-trebuia-pusa-sefa-direct
Buna ziua
“Ministrul Justitiei sustine ca eliminarea pensiilor de serviciu nu este posibila. “Se doreste sa se ajunga la un nivel cat mai aproape de salariu”
“Sunt discutii care se deruleaza. Vor fi prezenti la aceste discutii de astazi si reprezentantii sistemului judiciar, presedintele CSM, doamna presedinta a Inaltei Curti si doamna procuror general si vom discuta si astazi, poate si in alta zi despre problema pensiilor, dar nu in ideea de a se elimina efectiv aceste pensii, pentru ca nu este posibil.
Stim foarte bine, au fost incercari de-a lungul timpului, am tras semnale de alarma de-a lungul timpului sa nu se creeze aceasta iluzie in spatiul public si sa nu se hraneasca acest discurs ca aceste pensii pot fi eliminate in totalitate. Aceste pensii de serviciu sunt protejate de Constitutie si de deciziile Curtii Constitutionale”, a declarat Stelian Ion, la Ministerul Muncii….”
https://ziare.com/stiri/justitie/stelian-ion-eliminare-pensii-serviciu-1678251
“Tanczos Barna: Ministerul Mediului nu a deținut nicio informație referitoare la ursul Arthur / Sunt convins că există în România urși mai mari
Ministerul Mediului nu a deținut nicio informație referitoare la ursul Arthur, neexistând în instituțiile subordonate niciun raport referitor la acest exemplar, a declarat marți ministrul Mediului, Tanczos Barna.
El a precizat că s-a cerut analizarea probelor ADN de la ursul împușcat, solicitându-se de la asociațiile care au monitorizat în zonă orice probe suplimentare pentru a putea identifica exemplarul recoltat. “Nu am găsit la nicio instituţie subordonată rapoarte de monitorizare. Până în momentul apariţiei acestor informaţii, Ministerul Mediului nu a deţinut nicio informaţie cu privire la ursul Arthur. Certitudinea există în ceea ce priveşte exemplarul recoltat. Din exemplarul recoltat s-au cerut probe ADN, trimise spre analiză. Exemplarul recoltat avem certitudine şi posibilitatea identificării. Pentru a compara mostrele ADN cu ceva vom solicita informaţii de la acele organizaţii care au făcut monitorizare, am putea elimina orice dubiu privind existenţa ursului Arthur. Solicităm poze, orice dovadă pentru a compara poza din dosarul de extragere cu celelalte poze. Este relativ greu, pozele nu sunt din aceeaşi perioadă. Poza de recoltare e din martie, celelalte poze sunt din alte perioade. Vom încerca să obţinem aceste dovezi”, a afirmat Tanczos Barna.
Tanczos Barna s-a arătat sceptic în ceea ce privește faptul că Arthur este cel mai mare urs din România. „Sunt 593 de puncte, din câte știu ursul lovit de mașină în Sovata avea 620. Sunt convins că există în România urși mai mari”, a spus el.
„Nu există film sau poze privind monitorizarea”…”
https://www.hotnews.ro/stiri-mediu-24791189-tanczos-barna-ministerul-mediului-nu-detinut-nicio-informatie-referitoare-ursul-arthur-sunt-convins-exista-romania-ursi-mai-mari.htm
Hristos a înviat!
Era cât pe ce să zic că cel mai mare urs e la Cotroceni, dar nu e! Cel mai mare e urs(s)!…
Seara buna
Așa a început și cu Dragnea.
Acum Barna e in colimator.
https://m.hotnews.ro/stire/24791301
Cum drac se face că în țara asta toți ” unu că unu ” , nu am habar.
PS.
Daca era sesizată DNA de către DLAF pentru un pesedist , urla toată presa.
Acum ” independenta” presa da doar un comunicat amarit și atît.