Revista Presei – 11 iunie.”Reformă prin multiplicare. Cum înmulțește Guvernul posturile la stat sub pretextul reformelor din PNRR”
| 11/06/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de vineri, 11 iunie! ANM a realizat o harta a zonelor care urmeaza sa fie afectate de instabilitate atmosferica incepand de joi, 10 iunie, ora 12.00, pana duminica, 13 iunie, ora 23.00. In intervalul mentionat, vor fi perioade in care instabilitatea atmosferica se va manifesta prin averse ce vor avea si caracter torential, descarcari electrice, intensificari de scurta durata ale vantului, vijelii si, izolat, grindina. Aceste fenomene se vor semnala in zilele de joi, vineri si sambata (10, 11 si 12 iunie), indeosebi dupa-amiaza si seara, in zonele de deal si de munte, precum si in sudul si centrul teritoriului. Incepand din noaptea de sambata spre duminica (12/13 iunie), aria ploilor insemnate cantitativ se va extinde treptat dinspre nord-vest si va cuprinde toate regiunile. In intervale scurte de timp sau prin acumulare, cantitatile de apa vor depasi 15…20 l/mp si, pe arii restranse, 25…50 l/mp. In Bucuresti vremea va fi în general instabilă în special după-amiaza și seara, când vor fi înnorări temporar accentuate, averse și descărcări electrice. Temperatura maximă va fi de 24…25 gr, iar cea minimă se va situa în jurul valorii de 15 gr.
Pandemia a „dispărut”, vaccinarea e pe urmele ei Numărul noilor cazuri de COVID-19 este în scădere zilnică (140 anunțate miercuri), iar vaccinarea a intrat pe același trend. Acest lucru pune sub un mare semn de întrebare capacitatea de a opri un eventual val patru al pandemiei, care este așteptat în toamnă, anunță experții în sănătate. Un al patrulea val va fi, după toate probabilitățile, dominat de tulpina indiană a coronavirusului, mai infecțioasă cu 40% față de cea de britanică. În 8 iunie, România a vaccinat anti-COVID 49.467 de persoane, dintre care doar 19.248 cu prima doză, iar cu două zile înainte cifra era de 15.249. Curba descendentă se menține în pofida campaniei lansate de guvern, care pare să nu aibă un efect mobilizator. Eșecul vaccinării se vede și mai bine în comparația cu situația la nivelul Uniunii Europene, unde România este pe locul doi din coadă, doar Bulgaria fiind în urma ei, potrivit site-ului ourworldindata.org. Procentul persoanelor vaccinate cu ambele doze este de 21%, arată datele europene …. Deși nu se poate vorbi de o „epocă post pandemică”, așa cum a declarat președintele Klaus Iohannis, cert este că numărul cazurilor noi a scăzut drastic, la fel și cel al pacienților internați în secțiile de terapie intensivă. Care sunt cauzele acestei evidente încetiniri a pandemiei? Medicul și cercetătorul Octavian Jurma susține că este vorba de cumulul a doi factori: imunitatea (de turmă și cea datorată vaccinării) și numărul mic de teste. „Această ieșire s-a datorat în principal infectării a aproximativ 30-40% din populație cu virusul, ceea ce împreună cu vaccinările, care sunt și ele la aproximativ 20% din populație, face să avem o imunizare undeva în jurul a 50-60%, lucru care explică scăderea”. Imunitatea populației ar trebui să fie de 80% în cazul variantei indiene Pericolul este însă departe de a fi dispărut, așa cum se vede, de altfel, și din situația din Marea Britanie, care a ajuns la 2.000 de cazuri pe zi, varianta indiană (numită Delta) răspândindu-se mai repede decât s-a anticipat. Recent, agenția națională de statistică din UK a spus că noile date arată o creștere a nivelului de infectări din Anglia cu 75% în ultima săptămână a lunii mai, ceea ce pune sub semnul întrebării relaxările preconizate pentru iunie. Această variantă, numită „Delta” de Organizația Mondială a Sănătății (OMS), spune profesorul Razvan Cherecheș, infectează un număr dublu de persoane față de tulpina clasică, motiv pentru care procentul de populație imunizată ar trebui să crească de la 70% la 80% pentru a putea reveni la o viață normală, dar mai ales pentru a preveni un posibil val patru. Integral: https://romania.europalibera.org
Varianta indiană a coronavirusului alarmează medicii: cangrena, pierderea auzului, micro-trombi, dureri de stomac – printre noile simptome apărute Varianta delta a coronavirusului care a alimentat al doilea val devastator din India este cea mai infecțioasă descoperită până în prezent. Doctorii vor să afle acum dacă noile simptome apărute la pacienții indieni înseamnă că este și mai gravă, relatează Bloomberg. Probleme de auz, dureri gastrice severe și cheaguri de sânge care duc la cangrenă, simptome care nu au fost de regulă observate în rândul pacienților Covid, au fost legate de medicii din India de varianta apărută în această țară. Dovezile preliminare din Anglia și Scoția, unde varianta indiană a devenit dominantă, arată că aceasta duce la un risc mai mare de spitalizare. Sub-tulpina B.1.617.2 (denumită delta de către OMS), una dintre cele 3 linii ale variantei B.1.617 apărute în India, s-a răspândit în peste 60 de țări în ultimele 6 luni și a provocat implementarea unor noi restricții de călătorie în unele țări. O creștere a numărului de infecții, alimentată de această variantă, a forțat autoritățile britanice să își reanalizeze planurile de redeschidere luna aceasta, presa de la Londra scriind că relxarea suplimentară a restricțiilor ar putea fi amânată cu două săptămâni. Autoritățile din Singapore au descoperit că 95% din cazurile locale de Covid sunt legate de variante care provoacă îngrijorare. Rata mai mare de transmitere și eficacitatea mai redusă a vaccinurilor împotriva acestora a făcut înțelegerea lor cu atât mai critică…..„Anul trecut am crezut că am învățat despre inamicul nostru dar s-a schimbat”, afirmă Ghafur. „Virusul a devenit atât, atât de imprevizibil”, explică acesta. Dureri abdominale, stare de greață, vomitat, pierderea poftei de mâncare, diaree, probleme de auz și dureri articulare sunt printre noile simptome pe care le prezintă pacienții diagnosticați cu Covid, potrivit mai multor medici care tratează pacienți în diferite regiuni din India. Există extrem de puține dovezi că variantele sud-africane și braziliene ale coronavirusului (denumite beta și gamma de către OMS) provoacă simptome clinice neobișnuite, potrivit unui studiu publicat de cercetătorii de la Universitatea New South Wales luna trecuta. Unii pacienți dezvoltă micro-trombi, sau mici cheaguri de sânge, atât de gravi încât cauzează moartea țesutului afectat și apariția cangrenei, afirmă dr. Ganesh Manudhane, un cardiolog din Mumbai care a tratat opt pacienți pentru complicații tromboembolice în ultimele două luni. Două au necesitat amputarea unor degete sau a unui picior. Integral: https://www.hotnews.ro
Asociatiile magistratilor critica dur Curtea Constitutionala pentru ignorarea deciziei CJUE: “Decizia CCR este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European” ….”In timp ce Comisia Europeana critica Romania pentru reformele in domeniile justitie si anticoruptie, Curtea Constitutionala a Romaniei a decis sa nu respecte dreptul european si a ordonat acelasi lucru judecatorilor romani. Pe data de 8 iunie 2021, Comisia Europeana a dat publicitatii Raportul din cadrul Mecanismului de Cooperare si Verificare. Comisia a atras atentia Romaniei ca, gratie Hotararii Curtii de Justitie a UE din data de 18 mai 2021, Romania are o directie clara a reformelor: trebuie sa respecte dreptul UE si sa puna in aplicare recomandarile din cadrul MCV pentru atingerea obiectivelor convenite cu prilejul aderarii. Or, acum trei saptamani, CJUE a decis ca infiintarea SIIJ si modalitatile de desemnare a procurorilor care trebuie sa isi exercite functiile in cadrul acesteia intra in domeniul de aplicare al Deciziei 2006/928 si ca aceasta decizie este obligatorie pentru statul roman, revenind autoritatilor competente sa analizeze daca infiintarea SIIJ a fost justificata. In baza acestei decizii, o instanta nationala deja a decis ca SIIJ este in afara legii. In mod cu totul surprinzator, Curtea Constitutionala a decis, tot ieri, sa nu respecte dreptul european. Ea a aratat ca o instanta judecatoreasca nu are abilitarea de a analiza conformitatea unei dispozitii nationale constatate ca fiind deja constitutionala printr-o decizie a Curtii Constitutionale, cu dispozitiile de drept europeana. A mai decis ca rapoartele M.C.V., intocmite in baza Deciziei 2006/928, prin continutul si efectele lor nu constituie norme de drept european pe care instanta de judecata sa le aplice cu prioritate inlaturand norma nationala. ICDE atrage atentia ca CCR a invocat in mod eronat art. 148 din Constitutie si a citat gresit din decizia CJUE. Nu este prima data cand la nivelul instantei de contencios administrativ are loc asa ceva – amintim decizia nr. 392/2017 cand CCR a stabilit obligatia pentru Parlament de a impune un prag minim valoric in cazul infractiunii de abuz in serviciu aducand in mod gresit ca argument Raportul privind relatia dintre raspunderea politica si raspunderea penala a membrilor Guvernului, adoptat la cea de-a 94-a sesiune plenara (Venetia, 8-9 martie 2013). Afimatia apartinand CCR cum ca dreptul UE nu are prioritate fata de Constitutia Romaniei este cea mai grava. Astfel, intr-o jurisprudenta constanta inceputa inca din anul 1970, Curtea de la Luxembourg a stabilit ca dreptul Uniunii are prioritate fata de normele de drept national, chiar daca sunt de natura constitutionala (Hotararea din 17 decembrie 1970, Internationale Handelsgesellschaft, 11/70, Rec., p. 1125, punctul 3). Tot astfel, s-a decis ca instanta nationala, care a exercitat posibilitatea conferita acesteia de articolul 267 TFUE, este obligata sa urmeze, in ceea ce priveste solutionarea litigiului principal, interpretarea dispozitiilor in cauza data de Curte si, daca este cazul, trebuie sa inlature aprecierile instantei superioare in situatia in care, avand in vedere interpretarea mentionata, considera ca acestea nu sunt conforme cu dreptul Uniunii; principiile enuntate sunt obligatorii pentru instanta de trimitere atunci cand este vorba despre pozitia juridica exprimata, in prezentul litigiu principal, de instanta constitutionala a statului membru in cauza (Hotararea din 15 ianuarie 2013, Krizan si altii, C-416/10, EU:C:2013:8, punctul 69 si 70). Prin urmare, decizia CCR de ieri este o insiruire de sofisme menite sa arunce in aer ordinea de drept European. Ea creeaza incertutudine juridica si obliga instantele nationale la nerespectarea unei hotarari a CJUE. Situatia este fara precedent, dar si fara iesire. Incalcarea obligatiilor care ne revin ca stat membru UE dictata de CCR trebuie sanctionata cu demisia judecatorilor constitutionali care au adoptat aceasta hotarare”, se arata intr-un comunicat transmis de ICDE si semnat de judecatorul Cristi Danilet. Integral: https://ziare.com
Ce mă fascinează la Valer Dorneanu: capacitatea de a minţi senin, porceşte Prima dată l-am prins pe Valer Dorneanu minţind uluitor la începutul lui 2017, în contextul Ordonanţei 13. Ca să o umilească pe judecătoarea care contestase Ordonanţa 13 la CCR, Valer Dorneanu a strecurat în decizie o frază cum că aceasta nu ar fi respectat o anumită procedură obligatorie (nu intru în detalii tehnice), deşi din actele dosarului aflat la CCR rezulta fix contrariul: judecătoarea respectase procedura cu asupra de măsură. Şi afirm că Valer Dorneanu este autorul acelei minciuni pentru că el a fost judecător-raportor în acel caz, adică cel care gestionează bucătăria dosarului şi redactarea deciziei. Am întrebat atunci la CCR, oficial, de ce a fost strecurată o minciună atât de stridentă şi de uşor depistabilă într-o decizie definitivă şi general obligatorie. Mi s-a răspuns, tot oficial, că nu e o informaţie de interes public. Adică: publicul nu are dreptul să afle de ce mint judecătorii în deciziile pe care acelaşi public este obligat să le respecte. După patru ani şi încă vreo câteva asemenea mistificări definitive şi general obligatorii, ne vine acum ultima, dar probabil că nu cea din urmă minciună pe care Valer Dorneanu se pregăteşte să o planteze într-o decizie CCR. Deocamdată, o găsim doar într-un comunicat emis marţi şi care prefigurează un fel de declaraţie de război pe care Curtea Constituţională a României o înaintează Curţii de Justiţie a Uniunii Europene. CCR a judecat marţi, 8 iunie, o sesizare de neconstituţionalitate privind Secţia de Investigare a Infracţiunilor din Justiţie (SIIJ, Secţia Specială), formulată încă din 2019 de trei asociaţii de magistraţi – aceleaşi asociaţii care au obţinut de la CJUE istorica decizie din 18 mai, care atestă obligativitatea Mecanismului de Cooperare şi Verificare (MCV) şi care practic cere desfiinţarea Secţiei Speciale. Decizia CCR trebuia pronunţată încă din 20 mai, dar Parchetul General a cerut o amânare a pronunţării, astfel încât CCR să poată lua în consideraţie şi decizia CJUE ce tocmai venise două zile mai devreme. Parchetul spera la un aşa-numit „reviriment jurisprudenţial” – adică spera ca CCR, în lumina deciziei CJUE, să-şi reconsidere atitudinea faţă de existenţa Secţiei Speciale, pe care a tot cocoloşit-o prin mai multe decizii anterioare. Aşa cum era de aşteptat, revirimentul n-a mai venit. CCR a zis din nou că nu e nimic în neregulă cu Secţia Specială şi a respins excepţiile de neconstituţionalitate ridicate de asociaţiile de magistraţi. Dar până ca motivarea deciziei să fie publicată, juzii CCR din gaşca Dorneanu, încă majoritari, au simţit nevoia să-şi regleze niscaiva conturi cu justiţia europeană prin intermediul comunicatului ce anunţa verdictul. Au tras împrăştiat, în toate direcţiile posibile, dar unul dintre gloanţe mi-a atras în mod deosebit atenţia. Zice comunicatul, la un moment dat, aşa: o fi stabilit CJUE caracterul obligatoriu al MCV, dar asta înseamnă că obligaţiile cad doar „în sarcina autorităţilor române competente să colaboreze instituţional cu Comisia Europeană (paragraful 177 din hotărâre), deci în sarcina instituţiilor politice, Parlamentul şi Guvernul României”, şi, prin urmare, aceste obligaţii nu s-ar adresa şi instanţelor de judecată, „organe ale statului care nu sunt abilitate să colaboreze cu o instituţie politică a Uniunii Europene”. Serios? Păi hai să vedem ce spune paragraful 177 din decizia CJUE, invocat de CCR pentru a ajunge la o asemenea concluzie. Iată-l, ca să nu avem discuţii, integral: „177. Pentru a se conforma obiectivelor de referinţă enunţate în Decizia 2006/928 (care reglementează MCV-n.m.), România trebuie să ţină seama în mod corespunzător de cerinţele şi de recomandările formulate în rapoartele întocmite de Comisie în temeiul acestei decizii. În special, acest stat membru nu poate adopta sau menţine în domeniile acoperite de obiectivele de referinţă măsuri care ar risca să compromită rezultatul pe care acestea îl prevăd. În cazul în care Comisia exprimă într‑un astfel de raport îndoieli cu privire la compatibilitatea unei măsuri naţionale cu unul dintre obiectivele de referinţă, revine României sarcina de a colabora cu bună‑credinţă cu această instituţie pentru a surmonta, cu respectarea deplină a acestor obiective de referinţă şi a dispoziţiilor tratatelor, dificultăţile întâmpinate cu privire la realizarea obiectivelor de referinţă menţionate”. De unde a scos onorabila CCR, din acest paragraf, concluzia că obligaţiile MCV vizează doar Guvernul şi Parlamentul, dar nu şi instanţele de judecată? Nu ştiu şi, cel mai probabil, nu vom afla nici din motivarea completă a deciziei. Iar dacă domnii de la CCR ar fi citit şi paragraful precedent (176) din decizia CJUE, ar fi aflat că instanţa europeană a afirmat explicit exact contrariul a ceea ce susţin domniile lor: „Statele membre sunt ţinute să ia toate măsurile necesare pentru a garanta aplicabilitatea şi eficacitatea dreptului Uniunii, precum şi să elimine consecinţele ilicite ale unei încălcări a acestui drept şi că o astfel de obligaţie revine, în cadrul competenţelor sale, fiecărui organ al statului membru în cauză”. Pentru analfabeţi functional şi pentru semidocţi în capoate vişinii, facem precizarea că „fiecare organ al statului membru” înseamnă exact asta: „fiecare organ al statului membru” – deci inclusiv organele judiciare, cum sunt instanţele de judecată. Integral: https://adevarul.roReformă prin multiplicare. Cum înmulțește Guvernul posturile la stat sub pretextul reformelor din PNRR Planul Național de Redresare și Reziliență trimis de Guvern la Bruxelles pe 31 martie este un document stufos, plin de poezie birocratică care, uneori, ascunde proiecte surprinzătoare. Este foarte mult de discutat despre principiile pe care se bazează acest PNRR, despre faptul că Guvernul a decis să împrumute 15 miliarde de euro pentru a investi o mare parte dintre ei în mediul privat. Practic, cetățenii României vor fi obligați să plătească, prin taxe și impozite, dezvoltarea unor companii private care nu au nicio obligație față de stat. Schema este simplă: guvernul împrumută bani pe care mai apoi îi transferă în mediul privat sub formă de fonduri nerambursabile, granturi, ajutoare de stat. Statul investește, practic, în respectivele companii bani împrumutați, dar nu obține ceea ce ar obține orice investitor, adică acțiuni. Este o generozitate uimitoare pe banii noștri, căci noi și urmașii noștri vom plăti acele împrumuturi, fără a beneficia nici măcar de discounturi de investitori la produsele și serviciile livrate de către companiile pentru a căror dezvoltare vrea guvernul să se împrumute astăzi. Dar este o discuție lungă, care ar fi trebuit să aibă loc înainte de întocmirea PNRR-ului și ar fi trebuit tranșată în Parlament. …. Libertatea a scris despre înființarea ANDIS, Agenția Națională pentru Dezvoltarea Infrastructurii în Sănătate, pentru care guvernul vrea să aloce, din PNRR, 40 de milioane de euro. ANDIS ar trebui să se ocupe de construirea noilor spitale regionale, iar cea mai mare parte din cele 40 de milioane (39,5 milioane, mai exact) s-ar duce, în următorii 3 ani, pentru consultanță (12,5 milioane) și elaborarea de ghiduri metodologice (27 de milioane). Plata celor 78 de angajați ai ANDIS (25 preluați de la Ministerul Sănătății și 53 angajați noi) nu este prinsă în PNRR, ea urmând să fie făcută din bugetul ministerului. De ce este nevoie de ANDIS, în condițiile în care există deja structuri care să se ocupe de construirea spitalelor, este greu de înțeles. Aproape greu. Pentru că, de fapt, posturile deja existente sunt ocupate, iar oamenii sunt dificil de concediat. Soluția pentru a oferi noi posturi bine plătite la stat este înființarea de noi structuri. Chiar dacă acestea costă. Nu contează. Doar nu plătește vreun ministru din buzunarul lui, plătim toți, din buzunarul comun, împrumutându-ne. …. Tot în PNRR găsim reîncălzită o ciorbă preparată în 2016 de către Guvernul Cioloș, dar niciodată servită până acum. În 2016, guvernul de atunci a dorit să înființeze o nouă companie în domeniul infrastructurii rutiere: CNIR (Compania Națională de Investiții Rutiere). Ordonanța de urgență emisă în 2016 nu a devenit însă lege, sub guvernele care au urmat, pentru că nimeni nu a vrut să dubleze CNAIR-ul cu o nouă companie, nu neapărat utilă. În martie anul acesta însă, împinsă de la spate de aripa USR-PLUS a coaliției, ordonanța din 2016 a devenit lege, iar CNIR și-a început drumul spre existență, ba a prins și un loc fruntaș în PNRR, la capitolul reforme. În fapt, CNIR va funcționa în paralel cu CNAIR timp de 3-4 ani. CNIR se va ocupa doar de realizarea investițiilor rutiere mari, iar CNAIR, de administrarea și întreținerea infrastructurii. Dar trecerea investițiilor de la CNAIR la CNIR va dura, în primii 3-4 ani de investiții ocupându-se ambele companii. CNIR înseamnă alte noi 400 de locuri de muncă, pentru început, un buget separat și noi structuri de conducere. La CNAIR nu mai era loc pentru posturi de șefi și șefuleți, așa că soluția firească este dublarea companiilor responsabile de un domeniu, în condițiile în care același guvern care dublează agenții și companii de stat promite Bruxelles-ului eficientizarea companiilor și instituțiilor statului. Până la coordonarea construirii infrastructurii rutiere promise prin PNRR, CNIR înseamnă, pe lângă sutele de angajați, sediu nou, computere noi, mașini noi, mobilier și tot ce-i trebuie companiei de stat pe lângă casă. Autostrăzile din PNRR trebuie finalizate până în 2026, dar compania care se va ocupa de construirea acestor autostrăzi va fi complet operațională de-abia prin 2024-2025. Perfectă coordonare, superbă reformă. CNAIR, compania deja existentă care se ocupă de infrastructura rutieră (atât de întreținere, cât și de investiții), are, spre deosebire de CNIR, un mare defect: nu poate fi privatizată. CNIR însă poate fi privatizată. Integral: https://www.libertatea.ro
Cine sunt bugetarii care fentează interzicerea cumulului pensie-salariu. Lefuri de zeci de mii de lei vor putea fi încasate în continuare Guvernul a făcut primul pas pentru interzicerea cumulului pensiei cu leafa de la stat, însă legea prevede că anumite categorii profesionale nu sunt afectate de prevederi, aşa că persoane ca Valer Dorneanu, Ilie Sârbu şi Răzvan Theodorescu rămân cu veniturile intacte….. În categoria persoanelor cărora le este permisă cumularea pensiei cu salariul sunt cei aleşi prin vot popular, adică parlamentarii, preşedintele României, primarii şi şefii de consilii judeţene. Pe de altă parte, în proiectul de lege sunt menţionaţi şi cei care au durata mandatului prevăzută de Constituţie, adică Avocatul Poporului şi adjuncţii săi, judecătorii Curţii Constituţionale a României (CCR) şi conducerea Curţii de Conturi, la care se adaugă membrii Academiei Române, acolo unde salariu au doar cei din conducerea forului. La Curtea de Conturi, doi dintre angajaţii de top care nu vor simţi schimbările legislative sunt consilierii Ilie Sârbu şi Ion Călin. Ilie Sârbu, fost ministru al Agriculturii şi fost preşedinte al Senatului, are un salariu lunar de circa 25.000 de lei, precum şi o pensie de 4.000 de lei. Până la eliminarea pensiilor speciale pentru parlamentari, în februarie 2021, Sârbu avea şi un venit de acest fel care se ridica la 8.000 de lei lunar. Şi Ion Călin, fost deputat şi prefect de Dolj, va putea cumula salariul de circa 25.000 de lei cu pensia, care are o valoare de aproximativ 3.800 de lei. Cu leafa intactă rămân şi membrii Academiei Române care au ieşit la pensie. Bogdan Simionescu, Răzvan Theodorescu, Victor Spinei, Victor Voicu şi Ioan Dumitrache, toţi membri în conducerea Academiei Române, vor încasa atât pensia, cât şi salariul, singura persoană din forul executiv fără acest privilegiu fiind Ioan-Aurel Pop. Răzvan Theodorescu, conform ultimei sale declaraţii de avere, a avut o pensie lunară de aproximativ 7.000 de lei, pe lângă indemnizaţia de membru al Academiei, de 3.000 de lei, şi salariul de vicepreşedinte al aceluiaşi for, de circa 10.000 de lei lunar. O pensie mult mai consistentă are un alt vicepreşedinte al Academiei Române, fostul medic Victor Voicu, care lunar încasează 15.000 de lei, pe lângă salariul de 10.000 de lei, potrivit ultimei declaraţii de avere. Norocoşii de la CCR În actuala structură a CCR, şase dintre cei nouă judecători primesc şi pensie pe lângă indemnizaţie. Potrivit ultimei declaraţii de avere, din 2020, preşedintele CCR, Valer Dorneanu, a încasat în 2019 o pensie de fost magistrat de 454.000 de lei, adică lunar 37.800 de lei, în timp ce salariul lunar s-a ridicat la 24.500 de lei. Dorneanu va putea să-şi păstreze ambele venituri, care ajung la aproximativ 62.000 de lei pe lună. Judecătorul Marian Enache are un caz similar. Din ultima declaraţie de avere aflăm că a încasat în 2019 o pensie de circa 40.000 de lei pe lună (aceasta a inclus şi unele restanţe primite de Enache), în timp ce indemnizaţia de judecător a fost de 24.800 de lei. La rândul său, Cristian Deliorga a intrat în categoria judecătorilor CCR din iunie 2019, când a devenit şi pensionar. Veniturile din pensia de judecător au fost de 144.700 de lei, ceea ce înseamnă că lunar a primit 20.700 de lei. În conturi i-au mai intrat lunar 24.000 de lei, reprezentând salariul de la Curtea de Apel Constanţa, apoi indemnizaţia de judecător al CCR. Fosta şefă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, Livia Stanciu, face parte din categoria pensionarilor speciali care vor continua să aibă dreptul atât la acest venit, dar şi la salariu. Iar ambele sunt la fel de consistente, adică depăşesc lunar salariul mediu net de peste zece ori. Potrivit ultimei declaraţii de avere, din 2020, judecătoarea CCR a avut un venit de 454.000 de lei drept pensie de serviciu (37.800 de lei lunar), în timp ce salariul pe tot anul 2019 a fost de 315.000 de lei (adică 26.200 de lei lunar). Mona Pivniceru este o altă judecătoare a Curţii Constituţionale care beneficiază atât de salariu, cât şi de pensie de serviciu. 388.900 de lei a încasat Mona Pivniceru ca pensie în 2019, adică 32.400 de lei lunar, în timp ce salariul ei din acelaşi an s-a ridicat la 389.000 de lei, ceea ce însemna 32.400 de lei lunar. Attila Varga a beneficiat de o pensie de serviciu de 410.000 de lei în 2019, după cum arată declaraţia sa de avere din 2020. Practic, pe lângă indemnizaţia lunară de 25.700 de lei, atât cât încasează ca judecător CCR, Attila Varga îşi rotunjeşte veniturile cu încă 34.000 de lei pe lună. Integral: https://adevarul.roÎn România, un mandat de parlamentar ne costă un milion de euro Patru ani petrecuți în Parlamentul României de către oricare dintre reprezentanții noștri ne costă un milion de euro. Calculul este ușor de făcut și, în cele din urmă, nici n-ar conta atât de mult, dacă, prin activitatea lor, parlamentarii români ar întoarce statului măcar banii cheltuiți cu întreținerea lor în capitală. Dar câți dintre ei fac asta? Bugetul Parlamentului, împărțit la numărul de parlamentari, arată că, în mod direct, un reprezentant al neamului încasează în jur de 80.000 de lei pe lună. Defalcat pe categorii de cheltuieli, calculul e și mai simplu. Salariul plus impozitele plătite pentru fiecare parlamentar ajung la 20.000 de lei, la care se adaugă sumele forfetare, care ajung la 28.000 lei, ca atare vorbim despre aproximativ 50.000 de lei lunar încasați direct din venituri…… Dar cheltuielile nu se opresc aici. Majoritatea parlamentarilor sunt din provincie și asta înseamnă că au multe drumuri de făcut între locul de muncă de la București și domiciliul personal. În consecință, li se acordă drumuri cu avionul (în jur de patru pe săptămână) și 1.500 de lei pentru benzină. În același timp, cei din provincie, așa cum spuneam, majoritari, au asigurată și locuință în București, la care se adaugă o diurnă, în valoare de 250 de lei pe zi. Asta înseamnă încă aproximativ 10.000 de lei pentru parlamentarul din provincie, bani plătiți, de asemenea, din taxele și impozitele românilor. L-am întrebat pe deputatul Cătălin Teniță despre valoarea diurnei pentru parlamentarii din provincie și am aflat astfel că valoarea diurnei, adică a banilor zilnici pentru mâncare sunt nejustificați, de vreme ce aceștia oricum își iau masa la cele două cantine de la Palatul Parlamentului, unde costurile unui meniu sunt infime. „Diurna pentru cei din provincie este de 250 de lei pe zi. Se consideră, deci, că un parlamentar din provincie mănâncă de 250 de lei pe zi. La cantina Parlamentului, însă, prețul mesei este mult mai mic decât oriunde în București. La cantina Senatului, unde meniul e mai scump, îți poți cumpăra din 20 de lei două feluri de mâncare. Da, e doi sau trei lei ciorba la cantina deputaților. Măcar dacă li se dau diurne în valoare de 250 de lei pe zi, ar trebui ca și masa la cantină să coste mai mult, să se justifice. Iar la cantina Senatului am mâncat și eu de două ori, acolo mănânci cu 20 de lei o ciorbă și felul al doilea, deci tot e mai ieftin decât în oraș. „, povestește parlamentarul USR-Plus…..„Păi la cei 60.000 de lei pe o lună, se mai adaugă și 1500 de lei benzina, adăugăm și avioanele, pentru că unii zboară și cu avionul de patru ori pe lună. Deci cu toate aceste cheltuieli, costul lunar al unui parlamentar e 100.000 lei. Adică 20.000 euro. În 12 luni sunt 250.000 de euro și în patru ani, înseamnă un milion de euro pe parlamentar. „, arată Cătălin Teniță. Integral: https://investigatoria.ro
Practicile inselatoare promovate de Electrica Furnizare la incheierea noilor contracte cu clientii. Ce costuri ascunse sunt platite de consumatori Societatea Electrica Furnizare a pierdut prima etapa a procesului prin care a solicitat anularea unui proces verbal de constatare a contraventiilor incheiat de Comisariatul Judetean pentru Protectia Consumatorilor Alba in 19 februarie 2021. Furnizorul de energie electrica a primit doua amenzi, una in valoare de 7.000 de lei si cealalta de 5.000 de lei, pentru “practici inselatoare” in ceea ce priveste tarifele si abonamentele. Sumele sunt mici, in conditiile in care se putea merge pana la 100.000 de lei, dar este un semnal in legatura cu practicile utilizate. S-a constatat faptul ca operatorul economic atat in cadrul unui numar de 11 contracte analizate cat si in anexa la acestea precizeaza la costul/pretul contractului doar tarifele privind livrarea energiei electrice, nefiind indicate si costurile privitoare la certificatele verzi, accize, taxa privind contributia pentru cogenerare de inalta eficienta, care sunt platibile de catre consumator si sunt incluse in costul total al serviciului. De asemenea, s-a mai constatat ca furnizorul de energie nu mentioneaza consumatorilor un pret sau cost al abonamentului, sustinand doar ca acesta este cel reglementat in oferta propusa. Verificarile Comisariatului pentru Protectia Consumatorului au avut loc in contextul liberalizarii pietei de furnizare a energiei electrice, iar mai multi clienti au depus plangeri in legatura cu ofertele prezentate de Electrica Furnizare. Societatea a contestat procesul verbal in instanta, dar a pierdut pe fond la Judecatoria Alba Iulia. Pret de livrare fara mentionarea tuturor costurilor “Din analiza site-ului operatorului economic la sectiunea Energie electrica – Oferte, preturi si tarife, s-a constatat faptul ca in cadrul tuturor ofertelor operatorul economic mentioneaza in tabelul de calcul doar pretul de livrare al energiei electrice/ gaze naturale si/sau pretul abonamentului zilnic pe loc de consum, fara a mentiona toate costurile (certificate verzi, accize, contributia pentru cogenerare de inalta eficienta, precum si TVA, cu valoarea de 19%) care sunt incluse in cadrul serviciului de energie electrica, si care trebuie suportat de catre consumator….. Magistratul afirma ca actiunea operatorului de a nu mentiona toate costurile care sunt necesar a fi platite de consumatorul/beneficiarul serviciului este o practica comerciala considerata ca fiind “omisiune inselatoare”. Integral: https://ziare.com
520 de milioane de lei, bani publici, alocați pentru Catedrala Mântuirii Neamului, între 2016-2020. Primăria Capitalei a dat 71 de milioane de lei Un document trimis de Patriarhia Română Consiliului Județean Ilfov scoate la iveală contribuțiile administrațiilor din bugetele locale și din bugetul de stat, între 2016-2020, pentru Catedrala Mântuirii Neamului. 388 de milioane de lei au intrat in conturile Bisericii Ortodoxe, iar cei mai mulți bani au venit prin Secretariatul de Stat pentru Culte. Următoarele contribuții financiare, ca valoare, au venit de la Primăria București, Primăria Sector 1 și Primăria Sector 5. În același document, Patriarhia oferă și o estimare a costurilor necesare până la finalizarea construcției – încă 100 de milioane de euro. Un iconostas record mondial, care costă 2,6 milioane de euro Pe 3 mai 2021, World Record Academy anunța că a fost stabilită o nouă performanță mondială. Catedrala Mântuirii Neamului din România are cel mai mare iconostas din lume, cu o lungime de 23,8 m și o înălțime de 17,1 m. În articolul de pe site-ul organizației, este prezentat și autorul imensului mozaic care acoperă catapeteasma, Daniel Codrescu, un artist care se bucură de recunoaștere mondială, și care conduce o echipă de 45 de oameni la lucrările de la Catedrală. ….În documentul emis de Patriarhie sunt prezentate și lucrările care ar mai trebui executate la Catedrală, între care se regăsește o notă de plată a lucrărilor la catapeteasmă. Doar manopera costă 2,16 milioane de euro, din care s-au plătit până acum, 1,272 milioane …..Întreaga lucrare a echipei de artiști pictori și mozaicari costă 2,6 milioane de euro. Este doar un singur exemplu dintre costurile construcției Catedralei Mântuirii Neamului care, până acum, a înghițit peste 110 milioane de euro (conform basilica.ro) și care mai are nevoie de 100 de milioane pentru a fi finalizată….. Gabriela Firea, campioana alocărilor bugetare pentru catedrală ….În total, Gabriela Firea a direcționat către Patriarhia Română, pentru construcția catedralei, în 4 ani de mandat, 71,5 de milioane de lei.…. Este de departe cea mai mare alocare bugetară de la o administrație locală între 2016-2020. Urmează Primăria Sector 1, care, sub conducerea lui Daniel Tudorache, a virat din bugetul de sector 32 de milioane de lei. La fel de generos a fost si Daniel Florea, fostul edil de la sectorul 5, care a donat 25,3 milioane de lei …. Deci, după un calcul simplu, în ultimii 10 ani, din bugetul Capitalei au plecat spre Catedrala Mântuirii Neamului aproape 100 de milioane de lei. 80% din construcție, din bani publici Dacă adunăm fondurile alocate in bugetul de stat, de care știm în acest moment (388,316 milioane între 2016-2020), cu cele din bilanțul prezentat de Ciprian Ciucu, înseamnă că din fonduri publice au plecat spre catedrală cel puțin 546 milioane de lei. Dacă ne raportăm la costul declarat al construcției, până în acest moment, de aproximativ 110 milioane de euro, înseamnă că, cel puțin 80% au provenit din bani publici. Bani au dat însă, de-a lungului timpului, și alte administrații locale. Integral: https://buletin.de/bucuresti
PNRR | România vrea bani europeni pentru turism cu o strategie „copy-paste” Capitolul privind turismul din Planul Național de Redresare și Reziliență (PNRR) conține date copiate cuvânt cu cuvânt din Strategia de Dezvoltare Turistică 2019-2030, publicată în 2018, care avea date din 2017. Pagini din documentul publicat în 2018 au fost „copiate și lipite” în PNRR la capitolul în care autoritățile actuale încearcă să ilustreze dificultățile cu care se confruntă acest sector în România. Pagini precum 10 și 11 din Strategia de Dezvoltare Turistică 2019-2030, cu date care au ca sursa Banca Mondială, se pot regăsi la paginile 826-828 in PNRR …. .„Într-o țară cu multiple avantaje turistice, statul s-a dovedit până acum incapabil să o promoveze la adevărata ei valoare. Bulgarii au reușit ceea ne noi încă ne propunem – să atragem turiști străini și, mai ales, investitori de calibru. Dacă te uiți în PNRR, acest Plan Național de Reforme Probabile, nu este o surpriză să constați că mare parte din proiect este un copy-paste după strategiile din anii 2017-2018, fără niciun fel de actualizare care să țină cont de schimbările radicale prin care a trecut turismul mondial, schimbările din comportamentul turiștilor”, a afirmat Negrescu….. În era digitalizării, România împarte pliante Se pare că România a pierdut lupta cu digitalizarea, având în vedere că autoritățile române încă gândesc strategii de promovare depășite, este de părere analistul economic. „Într-o lume turistică în care aplicațiile mobile se află în prim-plan, în care digitalizarea și mediul virtual au ajuns principalii vectori de promovare, noi încă vrem să construim trasee turistice marcate, ca pe vremuri, și ‘centre turistice’ regionale, cu angajați și pliante ca în anii 2000”, afirmă Negrescu. Acesta acuză autoritățile că trăiesc într-o realitate paralelă, în care își propun, fără niciun argument, ținte absolut imposibile – să atragă, de exemplu, 15 milioane de turiști români și 4 milioane de turiști străini în fiecare an. „Un astfel de obiectiv SF s-ar putea îndeplini doar dacă autoritățile, prin PNRR, ar sprijini operatorii din turismul românesc, investitorii privați care au avut curajul să investească într-o țară fără niciun fel de strategie turistică. Ceea ce, din păcate, nu se întâmplă”, a mai spus specialistul. Potrivit lui, vom rămâne închistați în trecut, în pliantele cu „Grădina Maicii Domnului” și „România, mereu surprinzătoare”, uitându-ne, cu invidie, la cum se descurcă bulgarii, grecii și turcii. Integral: https://romania.europalibera.org
18 lucruri despre pălmuirea președintelui francez Emmanuel Macron Atacatorul spune că l-a atins din greșeală pe Macron: el doar a-ncercat să ridice mâna foarte rapid, că văzuse o uniformă undeva mai în spate și s-a decis brusc să se predea;…. Vladimir Putin sare în ajutorul omologului său: liderul de la Kremlin deja a decretat că atacatorul este ziarist opozant al regimului de la Palatul Élysée, ocazie cu care se oferă să-i pună la dispoziție lui Macron câteva rețete de casă pentru mustrarea discretă a acestuia; Mircea Badea râde de președintele francez: „Păi așa se-ncasează?! Lasă că n-a căzut din picioare, da’ nici măcar n-a leșinat!” Încă o victorie pentru conspiraționiștii antivacciniști, care-au adăugat deja tentativa de pălmuire pe lista efectelor adverse cauzate de vaccinurile anti-Covid: Tribul Movenda Bagaonga din Uganda este prima entitate socio-politică din lume care l-a recunoscut oficial pe atacator drept noul președinte al Franței, felicitându-l pentru poziția câștigată în luptă dreaptă și dibace; Klaus Iohannis a început să-i adreseze lui Macron un sfat legat de incident. Președintele român i-a transmis deja omologului său francez cuvintele „ar”, „fi”, respectiv „trebuit”, urmând a-l rosti și pe „să” în cursul zilei de azi;…. Într-un suberb gest de solidaritate cu președintele francez, Aleksandr Lukașenko a deturnat două avioane ale Air France, a sechestrat pasagerii francezi și le-a ciordit chestii de prin bagaje, ca să-i învețe minte să se mai răzvrătească împotriva stăpânului lor; Agenții de securitate care-l păzeau pe Macron amenință că vor face plângere la ONU împotriva pălmuitorului, întrucât acesta n-a strigat „Allah Akbar” sau altceva cunoscut, ci o chestie dubioasă cu Macronia și Sfântu’ Denis, fapt ce i-a bulversat pe agenți, provocându-le un consum psihic de-a dreptul inuman; Patriarhul Daniel îl povățuiește pe fiul Emmanuel să-ntoarcă și celălalt obraz, cum scrie la Carte, și să nu uite să-și plătească taxa la Patriarhia Română, întrucât se știe că gestul are copyright deținut de biserica pe care o păstorește; Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Euro 2020. Cum se bucură Bucureștiul de venirea a zeci de mii de suporteri străini: „Please excuse us for the inconvenience” sau „austriecii sunt zgârciți, ceilalți sunt săraci ca noi”
Peste 60 de mii de suporteri străini sunt așteptați să vină în Capitală pentru a vedea meciurile din cadrul Euro 2020. Organizatorii spun că ar trebui să vedem avantajele pe termen lung ale faptului că Bucureștiul este unul dintre organizatori. Pe termen scurt, lucrurile sunt cum le știm: scandalul gunoaielor, lipsa toaletelor publice și un Centru Vechi care nu și-a revenit încă după criza groaznică din timpul pandemiei.
Bucureștiul va găzdui patru meciuri de la Euro 2020, trei în cadrul Grupei C, plus o optime de finală. Echipele Austriei, Ucrainei și Macedoniei de Nord vor juca în grupă pe Arena Națională, pe 13 iunie, 17 iunie și 21 iunie, iar meciul din optimi, între câștigătoarea Grupei F și echipa de pe loc 3 din grupele A,B sau C, se va disputa pe 28 iunie, tot pe Arena Națională.
…..În afară de fan zone, un alt teren de distracție pentru suporterii veniți la București va fi Centrul Vechi, numit și bulina roșie de pe harta riscului seismic din București- aici aflându-se cele mai multe clădiri care, în caz de cutremur, riscă să se prăbușească.
Dar „bulina roșie” este și kilometrul zero al distracției… sau cel puțin așa era în trecut. Pandemia a băgat în faliment multe localuri de aici, altele sunt în paragină și câteva sunt în lucrări de consolidare și renovare.
În paragină e și pavajul de aici, cu gropi, dale care lipsă sau pe care faci echilibristică – să sperăm că suporterii sau jucătorii nu-și vor accidenta gleznele pe aici.
Per ansamblu, peisajul din Centrul Vechi e destul de dezolant. Iar EURO 2020 nu va putea face minuni din acest punct de vedere…..”
https://sport.hotnews.ro/stiri-fotbal-24853001-euro-2020-cum-bucura-bucurestiul-venirea-zeci-mii-suporteri-straini-please-excuse-for-the-inconvenience-sau-austriecii-sunt-zgarciti-ceilalti-sunt-saraci-noi.htm
Bun găsit!
Au început să remarce și alții că tanti cozeta e altceva decât părea:
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/cosette-chichirau-si-usr-iasi-intre-nepricepere-si-fuga-de-realitate–291020.html
„Chichirău pare a fi victima propriului succes. Pare să fi uitat că politica nu este un set de valori declamate, ci un grup de oameni care le urmăresc şi le pun în practică. Eşecul ei de a gestiona prima înfruntare cu primarul nu este de bun augur. Arată o fragilitate politică, ca să nu spunem de-a dreptul incompetenţă, pe care le-a mascat până acum cu sloganuri şi discursuri comode de opoziţie. Este ca un balon de săpun care se sparge la prima ciocnire cu ceva cât de cât colţuros. Dacă de la primele acţiuni încep trădările, la ce să te aştepţi mai târziu, când partidul va deconta, fără îndoială, dificultăţile guvernării? Cum nu este binevenit semnalul pe care îl anunţă prin faptul că nu va candida din nou la şefia filialei. În locul ei, pare-se, va fi un apropiat, un personaj care nu s-a remarcat prin nimic până acum. Este omul ei pe care îl aruncă la înaintare. Scopul pare a fi acela de a-şi conserva din resurse pentru revenirea în fruntea filialei, peste doi ani, şi candidatura la primărie. Grija pare a fi pentru imagine, nu pentru acţiune publică. Ori, să fentezi realitatea neplăcută cu o marionetă în faţă, nu este un gest care să câştige încrederea electoratului. Nu e nevoie de studii la Harvard pentru a imagina un aşa mişmaş politic(*). Cu fente şi ascunderi strategice, ca să-şi fardeze imaginea, şi-a dus cariera şi Mihai Chirica, pe care spune că-l detestă. Retragerea ei ar putea avea şi efecte secundare importante, pe lângă impresia clară că nu ştie să gestioneze un eşec. Locul liber pe care îl lasă în spectrul leadershipului local nu va fi multă vreme gol. De pe margine se conturează deja abordări politice cu o agendă locală şi regională mult mai bine articulate. Asociaţiile civice, pe urma cărora a crescut şi doamna Chichirău, pot fi mai atractive decât filiala pe care o conduce. Puterea, după cum se ştie, are oroare de vid.”
Sunt vreo 2-3 ani de când m-am lămurit!… Era cât pe ce să mă fac pluserist acum vreo 3 ani jumate! Bine că (atunci) s-au terminat (la timp!) foile de adeziune! 🙂
“Cosette Chichirău, ajunsă din urmă de Fiscul american: Dovada că deputatul USR e în incompatibilitate!
Deputatul USR Cosette Chichirău a fost ajunsă din urmă de reprezentanții fiscului american. Parlamentarul ieșean a deținut o firmă în statul Massachusetts din Statele Unite ale Americii, societate în care apărea și după ce și-a preluat mandatul de demnitar în Parlamentul României. Oficialii statului american au confirmat printr-o serie de adrese că firma Wellington Solar LLC a rămas în atribuția demnitarului chiar și când aceasta reprezenta România la cel mai înalt nivel, scrie bzi.
Deputatul Cosette Chichirău, co-președinte al alianței USR-PLUS de la Iași, se află într-o situație ingrată. Deputatul ieșean a deținut o firmă de panouri solare în Massachusetts, Statele Unite ale Americii (SUA), societate în care apărea și după ce și-a preluat primul mandat din Parlamentul României. Cazul a ajuns în atenția inspectorilor Agenției Naționale de Integritate (ANI) în urmă cu mai mulți ani, însă aceștia nu au luat până acum vreo măsură. Între timp, reprezentanții statului din SUA au arătat, printr-o serie de adrese, că parlamentarul ieșean nu a renunțat la administrarea firmei respective….”
https://psnews.ro/cosette-chichirau-ajunsa-din-urma-de-fiscul-american-dovada-ca-deputatul-usr-e-in-incompatibilitate-530550/
Seara buna
Nu am habar ce au italienii ăștia cu AstraZeneca.
Toată Anglia a fost vaccinata cu asta și nu a ieșit balamucul din Italia.
Acum și oficial , cine e sub 60 de ani și a fost vaccinat cu prima doza AstraZeneca , va primii a doua doza Pfizer sau Moderna.
Cică prea mulți cu complicații după AZ.
Pai in Anglia de ce nu au fost ?
Inconfesabil 😀 cred că ” balamucul” e legat de procesul UE- AstraZeneca.
Cum nu exista capitolul ” penalizări in caz de ……” ăștia o sa bage in fața complicațiile , nesiguranța vaccinului , etc.
Doar că ar fi ȘI un bumerang. Agenția UE a medicamentelor ( EMA) a aprobat vaccinul încă din ianuarie- februarie.
Și asta cântărește greu la proces.