Revista Presei – 11 iunie.”Rata inflației a urcat la 14,5% în luna mai. Gazele s-au scumpit cu 86%, cartofii cu 50%, uleiul cu 44%…”
| 11/06/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 11 iunie! ANM a emis o atenţionare Cod galben de furtuni, cu ploi torenţiale, descărcări electrice, vijelii şi grindină, valabilă în toată ţara, până duminică seară. În intervalul menţionat, în sudul ţării şi la munte va ploua însemnat cantitativ şi vor fi pe alocuri şi manifestări de instabilitate atmosferică. În Moldova, Transilvania, Maramureş şi local în Crişana şi Banat, îndeosebi în timpul după-amiezelor, vor fi perioade cu instabilitate atmosferică accentuată, ce se va concretiza prin averse torenţiale, însoţite de descărcări electrice, intensificări ale vântului şi pe alocuri vijelii şi grindină. În Bucureşti, vor fi perioade cu înnorări accentuate, averse şi descărcări electrice. Vântul va sufla moderat, cu unele intensificări în special asociate ploilor. Vor fi temperaturi maxime în general de 24…26 de gr şi minime de 15…17 gr.
“BREAKING Rata inflației a urcat la 14,5% în luna mai. Gazele s-au scumpit cu 86%, cartofii cu 50%, uleiul cu 44%..…Creșterea prețurilor vine în condiţiile în care mărfurile nealimentare s-au scumpit cu 17,18%, mărfurile alimentare cu 14,25%, iar serviciile cu 7,47%, față de mai 2021. „Preţurile de consum în luna mai 2022 comparativ cu luna aprilie 2022 au crescut cu 1,2%. Rata inflaţiei de la începutul anului (mai 2022 comparativ cu decembrie 2021) este 9,2%. Rata anuală a inflaţiei în luna mai 2022 comparativ cu luna mai 2021 este 14,5%. Rata medie a preţurilor de consum în ultimele 12 luni (iunie 2021 – mai 2022) faţă de precedentele 12 luni (iunie 2020 – mai 2021) este 8,3”, arată INS, într-un comunicat de presă transmis vineri. Banca Națională a României se aștepta la o inflație de două cifre abia din al doilea trimestru al acestui an, în contextul în care expirau măsurile de sprijin pentru facturi. Cu toate acestea, scumpirile au fost mai accentuate, astfel că rata inflației a trecut de pragul de două cifre încă din luna martie. Totodată, România urmează să se confrunte cu scumpiri puternice, de două cifre, și în următorul an. Banca Națională a României (BNR) arăta recent că rata anuală a inflației își va accentua creșterea în perioada următoare și va coborî la niveluri de o cifră doar în semestrul II 2023. Topul scumpirilor față de mai 2021: Gaze – 86,71%’; Cartofi – 50,93%; Ulei comestibil – 44,14%; Energie electrică, gaze şi încălzire centrală – 41,05%; Ulei, slănină, grăsimi – 40,64%; Combustibili – 38,48%; Mălai – 31,55%; Produse de morărit – 30,73%; Făină – 30,13%; Energie termică – 22,98%; Pâine – 22,51%; Pâine, produse de franzelărie şi specialităţi – 21,37%; Produse de morărit şi panificaţie – 21,13%; Aerian – 20,28%; Legume şi conserve de legume – 19,87%; Produse de franzelărie – 19,46%; Apă, canal, salubritate – 18,67%; Energie electrică – 18,46%; Brânză de oaie (telemea) – 17,65%.…..” Integral: https://economedia.ro
“Creșterea economiei din primul trimestru a fost susținută de consumul guvernamental și de cel privat / Industria a avut o contribuţie negativă la creșterea PIB….. La creșterea PIB, în trimestrul I 2022 faţă de trimestrul I 2021, au contribuit în mod deosebit următoarele ramuri:
- Comerțul cu ridicata și cu amănuntul; repararea autovehiculelor și motocicletelor, transportul și depozitarea, hoteluri și restaurante (2,6%), cu o pondere de 20,5% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 12,2%;
- Informațiile și comunicațiile (1,8%), cu o pondere de 7,4% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 23,3%;
- Activităţile profesionale, ştiinţifice şi tehnice; activităţile de servicii administrative şi activităţile de servicii suport (0,7%), cu o pondere de 5,6% la formarea PIB şi care au înregistrat o creștere a volumului de activitate cu 9,5%;….O contribuţie negativă la creșterea PIB a înregistrat-o industria (-0,1%), cu o pondere de 25,8% la formarea PIB şi care a înregistrat o scădere a volumului de activitate cu 0,3%…..
Contribuţii pozitive importante au avut:
- cheltuiala pentru consumul final al gospodăriilor populaţiei, al cărei volum s-a majorat cu 7,0%, contribuind cu 4,4% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final individual al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,5%, contribuind cu 0,6% la creşterea PIB;
- cheltuiala pentru consumul final colectiv al administrației publice, al cărei volum s-a majorat cu 7,9%, contribuind cu 0,9% la creşterea PIB.” Integral: https://economie.hotnews.ro
“Guvernul a aprobat negocierea unui Acord de împrumut cu BIRD în valoare de peste 467 milioane de euro pentru politici de dezvoltare / Banii vor fi utilizati pentru finanțarea deficitului bugetar și refinanțarea datoriei publice ….. Potrivit unui comunicat al Executivului, prin acelaşi memorandum s-au aprobat şi negocierea Acordului privind asistenţa financiară nerambursabilă, în valoare de 24,2 milioane de dolari, precum şi acordul de principiu pentru contractarea celui de-al doilea împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL2), în valoare de până la 500 mil. USD echivalent. „Acordul de împrumut în valoare de 467,5 milioane de euro (echivalentul în euro a 500 milioane USD) este primul din cele două acorduri împrumut pentru politici de dezvoltare (DPL) pe care BIRD şi-a manifestat disponibilitatea de a le acorda României. Valoarea împrumutului DPL1 ar putea fi majorată până la circa 600 milioane de euro, sub rezerva aprobării de către Comitetul Director Executiv al Băncii…..Sursa citată precizează că împrumuturile DPL vor fi utilizate pentru finanţarea deficitului bugetului de stat şi refinanţarea datoriei publice guvernamentale, iar contractarea acestora de către România este condiţionată de adoptarea unor acţiuni de reformă.” Integral: https://www.g4media.ro
“CCR, motivare incredibilă: Parlamentarii au comis un „abuz” când și-au tăiat pensiile speciale CCR a anunțat de ce a declarat neconstituțională legea care ar fi tăiat pensiile speciale ale parlamentarilor. Parlamentarii au forțat votarea legii într-o zi, iar cei care au făcut acest lucru au abuzat de putere. Astfel, ei nu au urmat toate procedurile. …. În acest fel, foștii deputați vor rămâne pe viitor cu pensiile speciale. Newsweek România a verificat câteva din pensiile speciale ale foștilor deputați. Spre exemplu, actualul șef al CCR Valter Dorneanu ridică o pnesie specială de 6.500 de lei pe lună. Petre Roman ridică, anual, suma de 116.000 de lei pensie specială pentru că a fost parlamenatr. Este vorba de 9.700 de lei lunar. Gabriel Oprea primea o pensie specială de 115.000 de lei pe an, adică 9.800 lei/lună. Aceste pensii au fost abrogate anul trecut, dar CCR ar putea anula decizia de abrogare.” Integral: https://newsweek.ro
“Cadoul lui Dorneanu pentru VIP-urile acuzate de corupție. „Se vor închide toate dosarele unde s-au împlinit termenele generale de prescripție” CCR arată în motivarea deciziei privind neconstituționalitatea art.155(1) din Codul penal că, între 2018 și 2022, nu a existat bază legală pentru întreruperea termenului de prescripție a pedepselor……Guvernul Nicolae Ciucă a emis în data de 30 mai, la doar patru zile după decizia CCR, o ordonanță de urgență pentru modificarea Codului penal astfel încât să fie pus în acord cu hotărârea instanței ce tocmai declarase neconstituționale prevederile art. 155 alin.(1) ce stabilea că „termenului prescripției răspunderii penale se întrerupe prin îndeplinirea oricărui act de procedură în cauză”. Ministrul justiției, Cătălin Predoiu, declara atunci că această OUG a fost necesară „pentru a evita ca numeroși inculpați să scape prin prescrierea faptelor”. Motivarea publicată de către CCR miercuri arată însă că decizia CCR va duce la închiderea a numeroase dosare importante, unde nu s-a ajuns la o hotărâre definitivă, și în care s-a împlinit termenul de prescripție generală, fără cea specială….. Se vor aplica termenele generale de prescripție Juriștii subliniază că motivarea CCR de miercuri face clar că din anul 2018 și până la recenta reglementare a chestiunii prin ordonanță de urgență, nu a existat temei pentru întreruperea prescripției penale. Altfel spus, de la publicarea deciziei din 2018 și până la intrarea în vigoare a OUG adoptată în 30 mai 2022 de către Guvern nu a existat bază legală pentru întreruperea termenului de prescripție a pedepselor….. Astfel, unul din dosarele care ar putea fi închise acum după decizia CCR este cel al fostului șef CNAS, Lucian Duță, condamnat în primă instanță la o pedeapsă de 6 ani de închisoare, acuzat că în perioada 2010-2012 a luat mită 6,3 milioane de euro de la două firme de software. În aceeași situație se află și fostul șef al ANAF, Sorin Blejnar, trimis în judecată de DNA sub acuzația că între anii 2011-aprilie 2012 ar fi luat mită 1,2 milioane de euro de la omul de afaceri Radu Nemeș pentru a-i proteja firmele acestuia de controalele inspectorilor fiscali. La fel, Elena Udrea și Ioana Băsescu ar putea scăpa de acuzațiile din dosarul finanțării campaniei electoral din 2009….” Integral: https://www.fanatik.ro
“De la Colectiv, la Caracal, la Saga. Aisbergul La fel ca în cazul Colectiv, la fel ca în cazul Caracal, a fost nevoie să moară cineva și alții să treacă razant pe lângă aceeași soartă la festivalul Saga pentru a începe să vorbim despre un fenomen extrem de grav. Să vorbim, pentru că de schimbat probabil nu se va schimba nimic, așa cum nu s-a schimbat nici după Caracal, nici după Colectiv. Drogurile nu mai sunt o chestiune exotică, nu mai suntem demult doar o țară de tranzit. Fenomenul este extem de extins, până la porțile școlilor, uneori chiar dincolo de ele. Teoretic, există instituții specializate ale statului de la DIICOT, poliție – BCCO, Agenția Națională Antidrog (ANA), care ar trebui măcar să înțeleagă fenomenul. Practic, toți cei cu care vorbești off the record îți spun că noi stăm pe o bombă cu ceas ale cărei dimensiuni nu le cunoaștem. Ce s-a întâmplat la Saga este doar vârful aisbergului. Când a fost scăpat fenomenul drogurilor de sub control în România? „Nu a fost niciodată sub control. Lucram după ureche, nu avem analize de risc, nu cunoaștem zonele de risc, nu gestionăm crima organizată din unele zone, nu avem o strategie bazată pe identificarea și monitorizarea zonelor de risc. Noi nu combatem traficul. Ne mulțumim cu ce pică. Reacționăm pe informații. Mor oameni și începem să ne întrebăm”, spune unul dintre puținii specialiști în domeniu….. DIICOT scrie în bilanțul pe 2021 că a confiscat aproximativ 2,8 tone de droguri. Și ele reprezintă cât din ce s-a traficat? Evaluări neoficiale spun că numai în București s-ar vinde zilnic 50 de kg de droguri. Asta înseamnă vreo 18 tone/an. Numai în București. Cine de unde le aduce, cine le distribuie? Nimeni nu înțelege cu ce se ocupă concret ANA, agenție cu 300 de angajați și condusă de un comisar-șef, în afară de raportul anual de activitate, din care aflăm că fenomenul stagnează, deci e de bine. ….. Pe lângă lipsa educației și a unei abordări sistemice a fenomenului, combaterea lui judiciară e foarte prost gândită. Competența este exclusiv a procurorilor DIICOT, iar BCCO din cadrul Poliției lucrează numai cu delegarea procurorului, indiferent că vorbim de o pastilă sau de o tonă. De aici mai multe efecte, spun specialiști consultați. Pe de-o parte, dau vina unii pe alții pentru ineficiență. Pe de altă parte, procurorii se axează pe cazuistica mică, simplă, pe care să o pună în bilanț. Și așa se face că la finalul anului vedem 10 mii de dosare noi privind drogurile. Câte pentru o țigară și câte pentru trafic mare?…. Iar loviturile pe parte legislativă au curs, mai ales în cadrul cruciadei antiJustiție a CCR. Chiar săptămână aceasta CCR a comis una prin Decizia 295/2022: companiile de telefonie nu mai pot furniza organelor judiciare şi serviciilor de informaţii orice informaţii referitoare la listingurile comunicaţiilor mobile ale persoanelor din România, inclusiv modalităţile de plată, echipamente şi adresele IP. „Vom lucra că în anii ’60, statul roman e debil”, a fost prima reacție a unui magistrat care chiar de droguri se ocupă….. Cu câțiva ani în urmă, expertiza toxicologică nu a identificat nicio picătură de alcool sau droguri în trupul unei femei decedate în Centrul Vechi care fusese filmată pe camere de supraveghere bând vârtos și despre care martorii au povestit că a luat pastile. În plus, sunt decese asociate consumului. Mario Iorgulescu a ucis fiind nu doar beat, ci și drogat. Polițiștii spun că accidentele cele mai teribile sunt provocate nu de persoane bete, ci de persoane drogate, pentru că efectele drogurilor asupra sistemului nervos sunt cu mult mai complexe. Nimeni nu pare însă interesat. Ministrul de Interne râde tâmp la presă și anunță declanșarea unei verificări, președintele Iohannis recomandă mai multă atenție organizatorilor de concerte. Atât. ” Integral: https://spotmedia.ro
“„Diavolul” și bunele intenții din schimbările de fiscalitate..… Concret, însă, în România după ce sistemul fiscal a fost făcut „șvaițer” în perioada de creștere economică ar trebui echilibrat în momentele de criză. De altfel, chiar prin planul național de redresare și reziliență România și-a asumat să aplice un tratament egal din punctul de vedere al regulile fiscale. Ușor de spus, greu de făcut. Tot în contextul modificărilor legislative trebuie să ne aducem aminte și că în urmă cu aproape o lună a fost publicat un studiu privind legislația fiscală realizat de un grup de lucru sub egida Consiliului Fiscal. O parte din propunerile din acea analiză se află pe lista schimbărilor fiscale pe care le-a discutat ieri coaliția de guvernare. Adică, mai precis, acestea sunt: eliminarea impozitului specific pentru sectorul turistic, reducerea plafonului de impozitare pentru microîntreprinderi de la un milion la 500.000 euro, creșterea impozitelor pe proprietate și o restrângere a facilităților fiscale pentru tranzacțiile imobiliare. Sunt exemple care pot fi considerate pozitive. Se poate admite că aceste măsuri fiscale vin în favoarea ideei de uniformizare a legislației, chiar dacă ele vor însemna plata unor taxe și impozite mai mari. De exemplu, avocatul specializat în fiscalitate, Gabriel Biriș, critică de ani de zile impozitul specific aplicat sectorului de hoteluri și restaurante. Se pare că acum a venit momentul ca impozitul specific să fie eliminat. Desigur, vom auzi în următoarea perioadă contestări ale acestei măsuri care vor veni din partea reprezentanților domeniului HORECA….. Egal doar pentru unii Problema este că modificările fiscale discutate în coaliție aduc un tratament fiscal egal doar pentru câteva domenii. La ele se adaugă câteva propuneri care ar putea să aibă efecte negative asupra investițiilor realizate în economia românească. Este vorba despre așa-numita taxă de solidaritate, care a fost intens criticată de către organizațiile de afaceri. Motivul este destul de clar: o taxă pe veniturile firmelor este total atipică. Taxarea pe cifra de afaceri este incorectă față de plătitor, pentru că firma nu are posibilitatea să-și deducă o serie de cheltuieli, ca în cazul impozitului pe profit. De asemenea, taxa pe cifra de afaceri nu ține cont de momentul de business în care se află firma, respectiv dacă are profit sau pierderi, nu are în vedere domeniul în care activează, respectiv rata diferită a profitului între sectoarele economice. Concret, sunt companii cu venituri mari, dar cu o marjă redusă de profit, precum cele din sectorul comercial. Acestea vor fi puternic dezavantajate de o eventuală taxă de solidaritate. Totodată, modificările fiscale nu reușesc să omogenizeze prevederile fiscale între diferite ramuri economice privind salariile. În concluzie, atât cât vedem în acest moment, schimbarea legislației fiscale nu se face cu dorința de a aduce logică și ordine în taxare, ci din nevoia de a colecta mai mulți bani la buget pe baza creșterii taxelor și impozitelor. Exact ce nu ar trebui să se întâmple într-un moment de criză economică. Integral: https://www.rfi.ro
“Numirea lui Iulian Iancu la ANRE, sau cum să ne facem iar de baftă la Bruxelles.…. 1. Numirea dlui Iancu, în forma în care a fost făcută, încalcă legea europeană. Directiva 944 din 2019, pe care trebuia s-o transpunem și ne-am făcut că am bifat-o deși am făcut-o doar parțial, cere în mod explicit ca membrii boardului autorităților de reglementare în energie să fie numiți realmente printr-o procedură transparentă, cu dezbatere parlamentară de substanță și pe niște criterii obiective, transparente și publice. Articolul a fost introdus în baza unei recomandări a ACER (agenția europeană pentru cooperarea reglementatorilor în energie) privind independența reglementatorilor…..Cum am sărit peste asta când am ”transpus” Directiva? Simplu. Pachetul trecut de directive a fost transpus la noi prin două legi, L123 (piață) și L160 (reglementator ANRE). Pachetul actual a fost transpus doar pe bucata acoperită de 123, deși era evident că trebuie actualizată și L160 cu modificările privind reglementatorul ANRE. Adică suntem de facto în infringement și, având în vedere câte presiuni, scandaluri la Curtea Europeană de Justiție cu actorii din piață și amenințări cu infringement-ul au fost pentru actualizarea legii energiei ca să se transpună odată Directiva 944, nominalizarea scandaloasă a dlui Iancu le va aminti celor de la Bruxelles că încă n-am făcut ce am promis că facem. De altminteri, dl Iancu a mai făcut obiectul unor plângeri la Comisie și în anii trecuți, deci numele nu le e necunoscut și nu neapărat pentru că ar avea vreo reputație recunoscută internațional de bun specialist. Dacă până la conflictul din Ucraina poate lucrurile s-ar mai fi putut drege, se mai închidea un ochi, erau alte lucruri mai importante, în acest moment există zero toleranță la Bruxelles pentru numiri care pot pune în pericol managementul crizei energetice de proporții căreia va trebui să-i facem față…… Ar fi fost însă interesant să aflăm și ce părere are dl. Iancu, la fel și ceilalți candidați, despre numeroase alte chestiuni. Ce părere are dl. Iancu azi despre exploatarea gazelor offshore și despre legea veche față de cea nouă? Mai este de acord cu reglementarea prețurilor și cu vechea ordonanță 114/2018? Companiile de stat din energie trebuie sau nu să concureze cu privații? Ca doctor în economie, cum consideră, concurează hidro cu gazul și cărbunele sau e nevoie să punem de-un ”mix”? Ce părere are despre modelul de piață european? De ce și-a schimbat opiniile între momentul în care se ocupa de strategia energetică din 2003 (Road Map) în calitate de secretar de stat și azi, când denunță cam toate reformele din acea strategie, de pildă privatizarea Petrom sau chiar modelul de piață de care ziceam mai sus? Care sunt planurile pe care le are la ANRE, ce viziune are el despre cum ar trebui reglementat sectorul pentru a atinge țintele asumate în Europa?….” Integral: https://www.contributors.ro
“FACTURA RUSEASCĂ Câștigul. Aproape 1 milion de euro pe zi. Atât a încasat, în medie, anul trecut, biroul din București al unei companii cipriote, principalul importator de gaze naturale în 2021. A obținut astfel un profit de opt ori mai mare decât filiala Gazprom din România. Prețul preferențial. Compania cipriotă a reușit să aducă gazele mai ieftin decât Gazprom, gigantul statului rus, de unde se aprovizionează. A vândut și de cinci ori mai scump în plină criză energetică. Beneficiarul. Schema îl îmbogățește pe oligarhul rus Vitaliy Machitski, care importă de două decenii gaze rusești la noi prin intermediul unor companii înființate în paradisuri fiscale. Lanțul comercial îi permite să câștige de două ori, atât din importuri, cât și din furnizare. Omul Kremlinului. Machitski este prieten din tinerețe cu generalul KGB, Serghei Chemezov, directorul executiv al ROSTEC, complexul militar al Kremlinului care produce și armele cu care sunt atacate acum orașele din Ucraina. Chemezov este, la rândul lui, vechi camarad în spionajul sovietic cu Vladimir Putin, liderul suprem de la Moscova. În ultimii opt ani, Chemezov a figurat constant pe lista sancțiunilor internaționale, în timp ce aviza proiecte de anvergură între ROSTEC și companiile lui Machitski. Decontul. Guvernul nostru contracarează scumpirea gazelor prin compensarea facturilor și plafonarea prețului la consumatorii finali. Decontul este suportat tot de noi, prin taxe și impozite, susțin experții în energie. În plus, gazele au scumpit masiv îngrășămintele, iar specialiștii spun că simțim asta în buzunare când cumpărăm pâine, carne sau ulei….. Dar ANRE furnizează datele cu întârziere, iar asta nu-i ajută pe consumatorii finali să se orienteze în piață, mai spune expertul în energie: „Este, de fapt, o altă șmecherie românească ca să destabilizeze consumatorii și modul în care acceptă ei prețurile. Anul trecut, când prețurile erau în creștere, ANRE le dădea (datele) cu mare întârziere, astfel încât consumatorii să nu aibă nicio bază (de comparație) și să accepte, pur și simplu, orice prețuri de la furnizori. După luni de zile, când publica ANRE, prețul nu mai era relevant. De exemplu, prețul în aprilie anul trecut a fost de 73 lei/MWh, iar în septembrie se făceau oferte de preț de 600 lei/MWh și oamenii nu aveau cum să se orienteze, să vadă prețul ANRE. Când a apărut prețul (raportat de) ANRE pentru septembrie, s-a văzut că a fost undeva la 180 lei/MWh, dar asta a apărut abia în decembrie. Până atunci, oamenii au plătit 600/MWh, pentru că au zis că ăsta e prețul corect, neavând alte referințe.“…..Iar un oligarh rus a profitat din plin. Vitaliy Machitski, 68 de ani, este un afacerist discret, cu rare apariții publice, deși controlează unele dintre cele mai profitabile companii de la noi. Privatizările pe care le-a orchestrat și fluxurile de bani către companiile sale au fost anchetate ani la rând de procurori, dar fără consecințe legale. Câștigă de două ori. O dată din importuri, prin Imex Oil și Conef Energy, două companii pe care le controlează din umbră. Încasează apoi și din furnizarea de gaze către consumatorii finali, prin alte două vehicule comerciale: sucursala bucureșteană Imex Oil și, respectiv, Conef Gaz, alt furnizor propriu….. În decembrie, Azomureș a anunțat că închide producția pentru că prețul gazelor făcuse un nou salt semnificativ. La acel moment, Imex Oil tocmai efectua un nou import la un preț de aproape cinci ori mai mic – aproape 62 lei/MWh (cam 13 euro/MWh). În plus, compania cipriotă reușea să aducă gazul în țară la jumătate de preț față de filiala Gazprom, potrivit documentelor RISE. În aceeași perioadă, WIEE România, filiala Gazprom, aducea o cantitate similară la un preț de circa 119 lei/MWh (25 euro/MWh). Situația se repetase și în lunile precendente. „Dacă se face treaba asta, înseamnă că în spate se ascunde ceva. Nu are o logică economică. E o altfel de logică”, spune Dumitru Chisăliță. El adaugă că intermediarii ruși au schimbat locul în topul importatorilor în funcție de interesul de la un anumit moment, dar că nu-și explică totuși de ce firma cipriotă a adus gaze mai ieftin decât filiala Gazprom: „Nu știu dacă e așa, dar ce intuiesc e că în astfel de momente sunt niște spălări de bani care se fac. Adică eu ți-l dau, de fapt, atât de jos (prețul), ca tu fiind o firmă cu sediul în Cipru, unde nu există niciun control pe contabilitatea ta, tu de acolo să scoți niște bani pentru alte interese. (…)”….. Integral: https://www.riseproject.ro
“Surse. Judecătorii bulgari vor s-o extrădeze pe Udrea, doar că în Grecia.…. Se pare că Elena Udrea le-a prezentat judecătorilor bulgari mai multe imagini cu ea la plajă în bikini și i-a convins că are nevoie de soarele Greciei într-o mult mai mare măsură decât de aerul închis dintr-o închisoare din România. Mai mult, Udrea și-a cumpărat între timp și vigneta bulgărească, ca să-și arate bunele intenții față de autoritățile din țara vecină. Și abordarea ei a funcționat. Judecătorii au luat pozele cu Udrea la plajă, invocând că au nevoie de ele pentru deliberare. Iar faptul că și-au luat mai multe zile ca să delibereze la ele e un indiciu destul de puternic că judecătorii bulgari vor accepta doleanța Elenei Udrea și o vor trimite în vacanță în grecia, nicidecum în închisoare în România.” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Rusalii – Când lumea de aici și cea de dincolo se întâlnesc. Tradiții și obiceiuri. Teiul, nucul, laptele, pomenile
….Ce sunt Rusaliile
Iunie era a patra lună în calendarul roman, fiind dedicată lui Iuno , soția lui Jupiter și protectoarea femeilor măritate. Popular i se spune Cireșar, fiindcă în acestă lună se coc cireșele, primele fructe ale verii. Este luna solstițiului de vară, cu ziua cea mai lungă și este și timpul în care vegetația ajunge la maturitate. Iunie este o lună cu o vreme instabilă, o lună în care o vijelie puternică sau o grindină poate distruge culturile. Anul acesta în decurs de doar câteva zile sunt grupate câteva sărbători cu semnificații importante: Rusaliile (20 și 21 iunie), solstițiul de vară (21 iunie), Sânzienele (24 iunie)…..”
https://www.hotnews.ro/stiri-esential-25612329-rusalii-cand-lumea-aici-cea-dincolo-intalnesc-traditii-obiceiuri-teiul-nucul-laptele-pomenile.htm
Postare noua 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/individul-dorneanu-sa-pupe-constitutia-undeva-stie-el-unde/69194/