Revista Presei – 10 noiembrie.”Avem minimum 57 de parlamentari care încasează bani de la cel puțin încă un alt loc de muncă – în proporție majoritară, tot la stat. Stat care cheltuiește un minim de 680.000 de lei pe an pentru fiecare ales, adică undeva la peste 11.500 de euro pe lună.”
| 10/11/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de joi, 10 noiembrie! Nebulozitatea prezentã în nord-vestul teritoriului se va extinde seara şi noaptea şi va cuprinde cea mai mare parte a ţãrii. Îndeosebi în a doua parte a intervalului, probabilitatea pentru ploi locale va fi mai ridicatã în regiunile nordice, centrale şi nord-vestice, iar la altitudini de peste 1900 m vor fi posibile precipitaţii mixte. Temperaturile maxime se vor încadra între 13 şi 20 de gr, iar cele minime vor fi cuprinse între 1 gr. în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 11 gr. pe litoral. In Bucuresti cerul va fi mai mult senin pe parcursul zilei, iar noaptea se va înnora treptat. Temperatura maximã va fi de 18…19 gr, iar cea minimã va fi de 4…7 gr.
“Reportaj. România bolnavă. Obezitatea la țară demontează mitul că mâncăm „bine și sănătos” „Înainte de a fi «expus la mediul urban», am fost și rămân țăran și-mi amintesc cum arăta «șpaițul» părinților mei (regionalism din speisezimmer, cămară, în zona Ardealului, n.red.). Frigiderul, la țară, pe vremea aceea, era cam rar. Ai mei nu erau agricultori, ci funcționari. Aveam untură, slănină, afumături, ouă, ceapă, usturoi, zarzavaturi și legume – toate din gospodăria familiei. Din «cooperativă» se cumpărau doar zahăr, ulei, orez și alte cele de genul acesta. În anii dinspre sfârșitul vieții alor mei, puterile nu i-au mai ajutat și, neputându-se baza pe «netrebnicul« lor «ficior», plecat la «uăraș», în frigiderul lor rar mai găseam ceva din cele de mai sus. Frigiderul era năpădit de margarină, mezeluri, lactate, semipreparate și alimente conservate – toate din magazin. Azi, la noi acasă, chiar locuind la țară, situația e aceeași.” E mărturia unui român trecut de 65 de ani, ajuns la pensie și care s-a reîntors în satul părinților. Proverbiala sănătate de la țară, cu aer curat și mâncare fără E-uri, nu e ancorată în realitate, fiindcă românii din mediul rural sunt cei mai bolnavi și cel mai puțin duși la doctori români. Am plecat pe urmele unei statistici avansate de Alianța Pacienților Cronici din România, care a efectuat în septembrie 2022 o serie de testări gratuite pentru bolile cardiovasculare și diabet în șapte județe din România. Au testat peste 1.200 de persoane cu vârsta de peste 50 de ani. Datele pe care le-au făcut publice sunt extrem de îngrijorătoare: mai mult de 75% dintre cei testați aveau colesterolul LDL („colesterolul rău”) crescut și foarte crescut – doi termeni medicali care arată o situație care poate duce la boli grave. Mai mult de două persoane din trei aveau glicemii de pacienți cu pre-diabet și diabet. La calculul riscului de boli cardiovasculare (Heart Score, un indicator folosit de societățile profesionale internaționale de cardiologie, n.red.) a reieșit că 45% dintre pacienți au risc crescut de a dezvolta boli cardiovasculare în următorii 10 ani. Aproape jumătate dintre persoanele prezente aveau obezitate de gradul I și II și o treime erau supraponderale. Aproape jumătate dintre pacienți aveau colesterolul total de peste 200. …. Accesul la servicii medicale în zona rurală este extrem de precar. Ceea ce descoperă echipele de medicină mobile care operează pe bază de voluntariat în satele României este o imagine halucinantă, care se aseamănă cu relatările despre starea de sănătate a națiunii de acum mai bine de 100 de ani. …Neglijată și bolnavă. Așa arată din punct de vedere medical, România profundă, cea idealizată de curentul la modă de repopulare cu tineri de la oraș a satelor tradiționale. …..” Integral: https://pressone.ro
“Lupta cu bestia inflației: Vestul o va câștiga peste 2 ani. Cu România e mai greu Dacă inflația din Europa de Vest ar urma să fie „îmblânzită”, conform celor mai multe prognoze, în decurs de un an, în rândul specialiștilor se conturează temeri din ce în ce mai mari că Europa Centrală se va confrunta cu creșteri accelerate de prețuri pentru ceva mai mult timp. Europa Centrală și de Est se află de luni de zile în fruntea bătăliei inflaționiste, regiunea fiind prima care s-a confruntat cu accelerarea presiunilor inflaționiste și prima care a demarat cicluri agresive de întărire a politicii monetare pentru a le readuce sub control, potrivit unei analize Euractiv. Ultimele valori ale inflației din regiune au variat de la aproape 16% în România la puțin peste 20% în Ungaria, mult peste intervalele-țintă ale băncilor centrale, cuprinse între 1 și 4%. Prețurile pâinii și brânzei din Ungaria erau cu aproximativ 70% mai mari în septembrie decât în urmă cu un an, iar prețul zahărului din Polonia a crescut cu 50%, unele magazine rămânând fără stocuri peste vară din cauza ”tezaurizării” practicate de comercianții care au dorit să speculeze creșteri suplimentare de preț. ….” Integral: https://spotmedia.ro
“România, penultimul loc în UE la venituri bugetare din taxe și contribuții sociale Eurostat, institutul de statistică european, a publicat datele privind ponderea în produsul intern brut ale taxelor și contribuțiilor sociale în statele membre. Statistica arată că, în termeni nominali, anul trecut, veniturile din taxe și contribuții sociale au crescut cu 520 miliarde euro față de anul precedent. Trebuie să ținem cont, însă, că în anul 2020 încasările din taxe și contribuții au scăzut din cauza pandemiei. Totodată, în anul pandemiei toate statele membre au aplicat măsuri pentru a ajuta companiile să reziste în contextul crizei sanitare, inclusiv prin amânarea plății taxelor sau impozitelor către buget pentru o anumită perioadă. …. România și Irlanda sunt statele europene cu cele mai mici rate ale încasărilor din taxe și impozite ca pondere în PIB. Respectiv, România este la 27,3% din PIB, iar Irlanda încasează numai 21,9% din PIB. Cazul Irlandei este special în Uniunea Europeană, în sensul că alături de nivelul redus al taxelor stabilit în legislația fiscală, Irlanda oferă companiilor digitale care își așează reședință fiscală în această țară soluții negociate care în esență duc la venituri reduse încasate la bugetul de stat. ….De foarte mult timp, România este la coada clasamentului european în ceea ce privește ponderea veniturilor bugetare în PIB și implicit ponderea taxelor și contribuțiilor. …. Dincolo de ratele de impozitare, problema funcționării sistemului fiscal este esențială. În continuare, baza de contribuabili este redusă, mica evaziune este tolerată, pentru că altfel nu se explică înflorirea ei în anumite perioade, iar marea evaziune nu scade semnificativ. Rezultatele în ceea ce privește creșterea veniturilor bugetare rămân invizibile. România mai face o încercare prin planul național de redresare și reziliență și printr-o serie de măsuri de schimbare a legislației fiscale. Vom vedea cât de eficiente vor fi…..” Integral: https://www.rfi.ro
“LOVITURĂ GREA PENTRU COALIŢIA PSD-PNL-UDMR Renegocierea reformelor din PNRR – imposibilă …. Renegocierea Planului Naţional de Redresare şi Rezilienţă (PNRR) este imposibilă, în privinţa reformelor propuse şi asumate de către statul român, iar în în ceea ce priveşte investiţiile ar însemna o pierdere de timp şi resurse, au afirmat participanţii la Conferinţa anuală referitoare la implementarea PNRR, organizată ieri de Reprezentanţa Comisiei Europene în ţara noastră. Mesajul transmis reprezintă o lovitură grea la adresa coaliţiei de guvernare PSD-PNL- UDMR, ai cărei lideri au transmis în mai multe rânduri că vor renegocia PNRR cu privire la mai multe aspecte, printre care se numără şi reforma sistemului public de pensii şi a pensiilor speciale. Ramona Chiriac, şefa Reprezentanţei Comisiei Europene în România, a declarat: “Suntem într-un dialog tehnic constant cu autorităţile române. Sper că la acest moment am încheiat discuţia despre tema renegocierii PNRR. A spus-o şi premierul României în întâlnirea pe care am avut-o. Renegocierea – care este un drept al unui stat membru – ar însemna pierdere de timp şi de multe alte resurse. Or, încă o dată, aşa cum am spus, termenul până la care banii sunt disponibili este 31 decembrie 2026, iar după aceea vor fi pierduţi. Şi atunci ne concentrăm pe implementarea actualului PNRR, pe dialog tehnic pentru ca să vedem cum putem veni în întâmpinarea solicitărilor formulate de autorităţile române, dar sper că nu mai discutăm la acest moment despre renegociere”. …. “PNRR are alocate 29 miliarde euro, fonduri ce sunt echivalente cu 10% din Produsul Intern Brut şi numără 507 ţinte şi jaloane. PNRR nu este un cec în alb, ci este un contract de încredere în performanţa României şi în efortul nostru comun pentru redresare. Prin acest plan se vor livra rezultate reale cetăţenilor în educaţie, sănătate, infrastructură şi în energie verde. S-au facut deja primii paşi în implementare, prima cerere de plată a fost onorată ceea ce înseamnă că primele 21 de ţinte şi jaloane au fost îndeplinite. Drumul este însă foarte lung, iar termenul limită îl ştim toţi – 31 decembrie 2026. De aceea mai sunt mulţi paşi de făcut până la livrarea de rezultate reale pentru cetăţenii români”, a arătat Ramona Chiriac. Referitor la renegocierea PNRR, Carmen Moraru, secretar de stat în Ministerul Investiţiilor şi Proiectelor Europene a arătat că, din cauza reducerii granturilor cu 2,4 miliarde euro prin prisma creşterii economice înregistrată de ţara noastră anul trecut, finanţarea pentru unele investiţii trecute în plan va fi mutată pe fondurile alocate prin politica de coeziune pentru perioada 2021-2027. Secretarul de stat în MIPE a precizat că nicio reformă trecută în PNRR nu va fi renegociată cu Comisia Europeană şi va fi îndeplinită întocmai cum a fost asumată de Guvern, inclusiv în ceea ce priveşte reforma pensiilor speciale şi a pensiilor publice. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Adevăratul preț al decuplării Europei de gazul lui Putin: Cum s-au evaporat sute de miliarde de euro …. Prețurile gazelor naturale scad pe măsură ce rezervoarele de stocare se umplu în toate statele UE. Dar adevăratul preț al decuplării de gazul lui Putin este unul colosal, iar think thank-ul Bruegel de la Bruxelles a calculat că valoarea totală a gazelor suplimentare stocate în UE între 1 aprilie și 31 octombrie 2022 este de 107 miliarde de euro. Această sumă uriașă este echivalentă cu aproape dublul ajutorului total acordat de Statele Unite Ucrainei până acum, potrivit unei analize publicate de Bloomberg. Pericolul este că factura pentru anul viitor s-ar putea dovedi și mai mare. O iarnă rece ar putea epuiza în totalitate stocarea existentă și ar putea declanșa o nouă cursă pentru a umple rezervoarele din nou, doar că de data aceasta, potențial, fără nivelul de aprovizionare de 15%-20% din Rusia. …. Un calcul complet realizat de Ben McWilliams de la think tank-ul Bruegel cu sediul la Bruxelles, folosind prețuri medii la gaz de 140 de euro pe megawat-oră, sugerează valoarea totală a gazului suplimentar stocat în UE între 1 aprilie și 31 octombrie 2022 este de 107 miliarde de euro (104,8 miliarde de dolari). „Prețurile pentru vara viitoare sunt foarte mari, reflectând riscul ca stocarea să fie epuizată în această iarnă”, spune Anise Ganbold, șeful de cercetare pentru piețele globale de energie la Aurora Energy Research din Marea Britanie. …. Eforturile statelor membre UE au însemnat cheltuieli de 107 miliarde de euro pentru umplerea depozitelor de gaze naturale pentru iarna din 2022, însă costurile nu sunt numai astea. Trebuie menționat faptul că țările Uniunii Europene au plătit din 24 februarie 2022, ziua invaziei lui Putin în Ucraina și până azi, 4 noiembrie 2022, Rusiei pentru importurile de combustibili fosili suma colosală de 108 miliarde de euro, potrivit Centrului pentru cercetare CREA. Așadar, un efort al UE care a depășit peste 200 de miliarde de euro în numai 8 luni de război, însă viitorul este imprevizibil și costurile viitoare s-ar putea mări, ducând criza în toată Europa. ….” Integral: https://ziare.com
“Adrian Vasilescu, BNR: Cum a ajuns Mr. ROBOR să fie investigat de Consiliul Concurenţei (II) …. Nu este zi în care să nu auzim, în spaţiul public, derulându-se tot felul de calcule referitoare la cât au pierdut ei, anul trecut şi în acest an, fără nici cea mai mică aluzie la vinovatul real. La inflaţie, deci, impozitul cel mai dur aplicat întregii populaţii, de la copii la seniori. Judecând obiectiv, vom vedea că inflaţia – care a amputat veniturile, a redus puterea de cumpărare, a scumpit dramatic subzistenţa – a lovit cel mai tare acea parte a populaţiei pentru care noţiunea de economisire nu are nicio relevanţă. Mai cu seamă de când facturile la energie le complică viaţa. Şi tot inflaţia a instituit un regim sever de represiune financiară, împovărând populaţia care a strâns cureaua şi a economisit, 10 milioane de persoane care şi-au deschis depozite bancare înregistrând pierderi substanţiale în ultimele 22 de luni. …. Debitorii băncilor, cei care au de rambursat în rate lunare creditele primite, au fost mulţi dar au rămas puţini. În jur de 2,1 milioane. O parte au contractat împrumuturi cu dobândă fixă, aşa că inflaţia n-o atinge, în sensul că nu pierde nimic. O altă parte, care a contractat credite după luna mai 2019, cu dobândă calculată adunând IRCC cu marja băncii creditoare, pierd ceva… dar mai puţin. Pentru că IRCC-ul, protejat de lege, pe de o parte ia în calcul doar tranzacţiile efective, iar pe de alta efectul inflaţionist are o întârziere de două trimestre. Aşa se explică de ce acum, în trimestrul al IV-lea, în timp ce marţi rata ROBOR-ului la trei luni era de 8,20 la sută, IRCC-ul se situa la mai puţin de jumătate. La 4,06 la sută. Ceea ce înseamnă că, la aceste două categorii de debitori, cu dobânzi fixe şi cu IRCC, Consiliul Concurenţei n-are ce investiga. Totul e matematică. Rămân în discuţie doar dobânzile ce sunt calculate prin adunarea ROBOR-ului cu marja băncii, pentru cea de-a treia categorie de debitori, cu credite contractate înainte de mai 2019. O categorie ce a avut şansa, în a doua parte a anului 2019 şi cu deosebire în 2020, să aibă parte de un ROBOR cu rate mici de creştere. Şi are neşansa, începând din ianuarie 2021, dar mai ales din februarie 2022, să vadă cum ROBOR-ul creşte în fiecare zi. Acum a ajuns la 8,20 la sută. Are, de fapt, neşansa să se confrunte cu un adevăr semnificativ, acela că, în relaţia cu băncile, oricare ar fi clientul, o ţară, o companie, o familie, politica de creditare devine mai relaxată când vremurile sunt sunt calme şi se înăspreşte când vremurile se înăspresc. Ce se înţelege greu ori nu se înţelege deloc este că dobânzile în general, ROBOR-ul în special, sunt preţuri ale banilor. Şi că sunt influenţate de dezechilibrele din economie şi din societate, de evenimentele din Europa şi din lume. ….” Integral: https://www.zf.ro
“Zeci de parlamentari încasează salarii paralele în timpul mandatului. Cum a făcut senatorul Streinu Cercel peste un milion de lei în plus A numărat peste 50 de senatori și deputați care, pe lângă leafa din Parlament, câștigă bani și de la alte locuri de muncă. …. Avem minimum 57 de parlamentari care încasează bani de la cel puțin încă un alt loc de muncă – în proporție majoritară, tot la stat. Stat care cheltuiește un minim de 680.000 de lei pe an pentru fiecare ales, adică undeva la peste 11.500 de euro pe lună. La o asemenea sumă, așteptările normale ar fi ca reprezentanții românilor să muncească zdravăn doar pentru bunăstarea celor pe care îi reprezintă și nu să mai aibă încă două slujbe și o afacere „liberală” pe lângă, cum sunt destule cazuri. …. Un milion în plus pentru senatorul PNL Streinu Cercel Senatorul PSD Adrian Streinu Cercel: 141.636 de lei ca senator; 159.542 de lei ca director de departament la Universitate; 104.311 lei ca medic primar; 1.131 de lei – conducere teză de doctorat în București; doctorat Oradea – 464 de lei; iar ca Persoană Fizică Independentă (medic primar) a încasat 1.000.000 de lei (un milion!); din activități medicale și din proprietate intelectuală – 6.180 de lei. Este șeful ambelor fiice. Deputata PSD Maya Simona Teodoroiu – 137.418 lei de la Parlament; Institutul de cercetări juridice – 20.404 lei; de la SNSPA – 75.610 lei, restanțe salariale – 54.805 și o pensie de 357.576 de lei. Da, ați citit bine, o pensie de trei sute cincizeci și șapte de mii cinci sute șaptezeci și șase de lei. A fost judecătoare la Curtea Constituțională. Senatorul PNL Sorin Cîmpeanu a încasat anul trecut 235.058 de lei de la Universitate, 24.804 lei de la Academia de Științe Agricole și Silvice și 153.312 de la Guvern. Este și el șeful soției. Senatoarea PNL Raluca Gabriela Ioan a primit 134.328 de lei de la Senat, 136.565 de lei de la spital, plus 22.952 pentru gărzi, 42.952 de la Universitatea de Medicină și a vândut și struguri de 8.636 de lei. Tatăl celor doi copii ai săi, Călinescu Bogdan Cristian, cu care locuiește, îi este șef la spital. Senatorul PSD Florian Dorel Bodog, fost ministru și plagiator dovedit, primește de la Universitatea din Oradea 124.631 de lei; de la Senat – 137.256 de lei; spital de urgență – 165.458 de lei. Ambele fete ale domnului Bodog primesc burse de la universitatea unde domnul Bodog este șef. Tot aici lucrează și soția. Senatorul PNL Adrian Hatos: 173.653 de lei de la Universitatea din Oradea, 156.422 de lei de la Senat, 667 de la SNSPA, 650 de la Universitatea din Arad, 468 de la UBB, 4.315 lei din comisii de la UEFISCDI. Are și o firmă de cercetare cu contracte publice, care a făcut un profit de 135.981 de lei. Soția tot la Universitatea din Oradea lucrează. …. Deputatul PSD Patriciu Andrei Achimaș-Cadariu a primit în 2021 bani din trei locuri de la stat: 134.328 de lei de la Parlament, 121.957 de la Universitatea de Farmacie și Medicină Cluj și 157.089 de la Institutul Oncologic. Lunar, a mai primit de la stat 4.600 de lei pentru cazare, 1.400 de lei cheltuieli de transport și a cheltuit aproape în fiecare lună la blană suma forfetară de 14.040 de lei, ceea ce indică o activitate parlamentară foarte intensă pentru domnul doctor Achimaș. ….” Integral: https://www.libertatea.ro
“Bilanț al noii Secții Speciale: Nu a început urmărirea penală față de niciun magistrat în 5 luni de activitate / Nu a soluționat dosarele cu presupuse abuzuri, deși termenele stabilite de Înalta Curte au fost depășite / Procurorii acestei secții au salarii între 4000 și 6000 de euro Bilanțul noilor procurori desemnați să facă anchete cu magistrați este unul dezastruos după 5 luni de activitate: nu au început urmărirea penală față de niciun magistrat și nu au soluționat dosarele cu presupuse abuzuri, nici măcar ale fostei șefe DNA Laura Codruța Kovesi, actuala șefă a Parchetului European, deși termenele stabilite de Înata Curte au fost depășite, potrivit unor răspunsuri ale Parchetului General la solicitarea G4Media.ro. …. Un procuror de la Parchetul General desemnat să facă anchete cu magistrați câștigă lunar câteva mii de euro. Spre exemplu, potrivit declarației de avere din iunie 2022, procuroarea Mihaela Iorga Moraru – care a făcut parte și din vechea Secție specială, și face parte și din actuala – a raportat în 2020 venituri lunare din salarii de peste 30.000 de lei, adică peste 6000 de euro pe lună. Un alt procuror al noii Secții speciale, Simona Cristina Moangă Șestacovschi, a raportat anul trecut un salariu net de aproape 4000 de euro. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Faza Stalin a lui Putin: izolat, paranoic și tot mai asemănător cu dictatorul sovietic în ultima sa perioadă / O analiză de Andrei Kolesnikov apărută în Foreign Affairs …. Din ce în ce mai mult, Putin însuși a ajuns să semene cu Stalin în ultimii săi ani, când liderul sovietic era cel mai paranoic și sever. La sfârșitul celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin se afla la putere de peste 20 de ani, iar de atunci și până la moartea sa, în 1953, și-a dus regimul la noi extreme autocratice: intoleranță sporită față de opiniile altora; suspiciune constantă față de apropiații săi; brutalitate ostentativă, cu adevărat nerușinată; și idei iluzorii și obsesive. La fel ca Stalin în ultima sa perioadă, Putin a petrecut și el mai mult de 20 de ani la putere (inclusiv interludiul său ca prim-ministru din 2008 până în 2012), iar în actualul său mandat prezidențial, care a început în 2018, a demonstrat, de asemenea, multe dintre aceleași calități. În acest timp, el a modificat constituția Federației Ruse pentru a reseta ceasul mandatelor sale prezidențiale, a orchestrat otrăvirea și arestarea liderului opoziției Alexei Navalnîi și a început un război cu consecințe devastatoare pentru întreaga lume. Acum, în 2022, Rusia s-a transformat într-o veritabilă autocrație personală. Prin îmbrățișarea ideologiei imperiale și naționaliste, prin reprimarea necruțătoare a societății civile și a oricărei forme de disidență și prin chemarea la arme a aproape întregii țări, Putin a reabsorbit aproape toate elementele clasice ale totalitarismului stalinist, de la cultul personalității la cultul morții eroice. … Pentru Putin, ca și pentru Stalin, procesul de luare a deciziilor se reduce la o singură persoană. Asociații și consilierii nu au aproape nicio capacitate de a-l influența pe tiran sau de a propune acțiuni alternative. …. Elitele de astăzi se tem de Putin, dar se tem și mai mult unele de altele, la fel ca predecesorii lor în timpul lui Stalin. La fel ca și potentatul sovietic, Putin preferă să stea ascuns în numeroasele sale reședințe, unde s-a izolat atât la nivel politic, cât și uman. Să luăm ca exemplu reședința lui Putin din Soci, unde își petrece din ce în ce mai mult timp. …. PUTIN ÎN IARNĂ Folosirea forței militare pentru a rezolva problemele – ceva ce pare aproape anacronic în secolul XXI – este o altă tactică pe care Putin a moștenit-o de la Stalin. Amintiți-vă Războiul de Iarnă din 1939. Chiar înainte de izbucnirea celui de-al Doilea Război Mondial, Stalin nu a reușit să obțină de la Finlanda concesiile teritoriale pe care le dorea, așa că a lansat o invazie. La fel ca și Putin în Ucraina, Stalin a vrut să pună mâna pe părți de teritoriu pe care le considera importante din punct de vedere strategic, ca zonă tampon în cazul unui atac asupra propriei țări. Și, la fel ca în cazul acțiunilor „defensive” ale lui Putin în Ucraina, Stalin a căutat un pretext și a simulat o provocare la graniță, permițând forțelor Moscovei să pornească „în mod legitim” un război. În ambele cazuri, dictatorii au vorbit despre o acumulare de trupe inamice care, de fapt, nu exista. Și amândoi au subestimat drastic determinarea poporului a cărui țară o invadau de a rezista: așa cum Stalin se aștepta ca proletariatul finlandez să își copleșească practic tovarășii din clasa muncitoare cu buchete de flori, Putin a presupus că ucrainenii îi vor întâmpina pe soldații ruși ca pe niște eliberatori. S-a dovedit că ambii autocrați s-au înșelat amarnic. Chiar și folosirea de către Putin a separatiștilor pro-ruși a fost o invenție stalinistă. Când Putin a încheiat un pact cu administrațiile create artificial în Donețk și Luhansk, el a călcat pe urmele lui Stalin, care a stabilit o conducere alternativă finlandeză controlată de Kremlin și apoi a încheiat un acord cu regimul marionetă. Afirmația lui Putin potrivit căreia guvernul Ucrainei era un simplu paravan pentru puterile occidentale belicoase a fost, de asemenea, un ecou al declarațiilor lui Stalin cu privire la Războiul de Iarnă. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Încălzire inteligentă: românii își pun cazan în apartament și fac țuică toată ziua Având în vedere iarna ce ne așteaptă și prețurile care au crescut excesiv din cauza lui Putin și a regimului său criminal, românii trec la măsuri disperate pentru a avea căldură în case. Oamenii care au fost cu adevărat gospodari și-au luat cazanul de țuică și l-au motat direct în apartament, să aibă motiv să țină cald în casă. …. Avantajul cazanului de țuică e că încălzește și pe exterior dar și pe interior pe omul care stă în preajma lui. Totodată, sub aburii de alcool care vor pluti permanent în locuință absolut orice afirmație de la televizor va părea reală și corectă. …” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Legile justiţiei sunt constituţionale, a decis CCR. Curtea a respins toate sesizările
Curtea Constituţională a României a respins miercuri, 9 noiembrie, sesizările depuse de USR, AUR şi Avocatul Poporului la proiectele de lege din pachetul legilor justiţiei. Prin urmare, acestea merg la promulgare la preşedintele Klaus Iohannis….”
https://www.libertatea.ro/stiri/legile-justitiei-sunt-constitutionale-ccr-a-respins-sesizarile-depuse-usr-forta-dreptei-aur-si-avocatul-poporului-4340889
“Achitări pe linie pentru vameşii care luau şpagă cu găleata….”
https://www.hotnews.ro/stiri-administratie_locala-25894319-monitorul-botosani-achitari-linie-pentru-vamesii-care-luau-spaga-galeata.htm
“Bulgaria va cumpăra un al doilea lot de opt avioane de luptă F-16. Dacă vă întrebați, sunt NOI!
….Forțele Aeriene Bulgare doresc să cumpere patru avioane F-16C Block 70 și patru avioane F-16D Block 70, plus muniții și echipamente asociate. Acesta ar fi al doilea lot achiziționat de Bulgaria, care a încheiat un contract pentru a cumpăra opt avioane multirol F-16 Block 70 în iulie 2019 pentru 1,3 miliarde de dolari. Planurile prevedeau inițial ca primele avioane să ajungă în Bulgaria în 2023 și ultimele în 2024, dar pandemia COVID-19 a amânat livrarea până în 2025.
Block 70/72 este cea mai nouă și mai avansată configurație de producție F-16, combinând numeroase îmbunătățiri de capacitate și structurale, scrie The Aviation Geek Club.”
https://editiadedimineata.ro/bulgaria-va-cumpara-un-al-doilea-lot-de-opt-avioane-de-lupta-f-16-daca-va-intrebati-sunt-noi/