Buna dimineata intr-o zi de miercuri, 10 mai! Cerul va avea înnorãri, pe alocuri va ploua slab în zona montanã şi izolat în rest, cu o probabilitate mai mare în regiunile estice şi sud-estice. La munte, la altitudini mari, vor fi precipitaţii sub formã de lapoviţã sau ninsoare. Noaptea, vor fi condiţii de ceaţã, iar pe spaţii mici în Maramureş, Transilvania şi Moldova şi de brumã. In Bucuresti vremea se va menţine deosebit de rece. Cerul va avea înnorãri temporare, iar vântul va sufla slab şi moderat. Temperatura maximã va fi de 16…17 gr, iar cea minimã de 5…7 gr.
“9 mai. La mulţi ani, Europa! Locul României, o ţară a extremelor, în Uniunea Europeană, în 17 indicatori: Locul 1 la internet şi producţia de porumb şi floarea-soarelui, penultimul loc la cheltuielile cu educaţia şi speranţa de viaţă la naştere …. 84 de mld. de euro au intrat în România de la Uniunea Europeană până la finalul lui martie 2023 sub diferite forme. În aceeaşi vreme, România a contribuit la bugetul Uniunii Europene cu doar 27 de mld. de euro, ceea ce a făcut ca intrările nete de capital european în România să fie de 54 mld. de euro. …. Produsul Intern Brut (PIB)/locuitor (2021) Locul României în UE – 26/27 Cu un nivel al PIB per capita de 12.000 de euro în 2021, România se află pe locul 26 în UE, în faţa Bulgariei, dar la mică distanţă. Media celor 28 de state indică un nivel al PIB per capita de 38.000 de euro, pe primele locuri fiind Luxemburg (cu un PIB per capita de 130.000 de euro) şi Irlanda (100.000 de euro per capita), potrivit datelor Băncii Mondiale. Dacă se ia în consderare acest indicator raportat la paritatea puterii de cumpărare, adică se armonizează cu preţurile, România urcă mai multe locuri în clasament. Nivelul inflaţiei (2023) Locul României în UE – 8/27 Inflaţia de 12,2% în martie 2023, pe indicele armonizat al Uniunii Europene, plasează România pe locul 8 din 27 în topul ţărilor unde preţurile urcă cel mai repede. Ungaria înregistrează cea mai mare inflaţie (26%) şi Letonia (17%). În Luxemburg preţurile urcă cu o rată anuală de sub 3%, iar în Spania cu doar 3,1%. Nivelul datoriei publice, 48% din PIB (2023) Locul României în UE – 18/27 Nivelul datoriei publice a României de 48% din PIB plasează ţara pe locul 18 în topul Uniunii Europene, sub media europeană de 83%. Cele mai îndatorate state din UE sunt Grecia (180% din PIB) şi Italia (150% din PIB). …. Cheltuielile publice cu sănătatea Locul României în UE – 24/27 România alocă sub 6% din PIB pentru sănătate, astfel că ajunge pe ultimele locuri în Uniunea Europeană. Guvernul a cheltuit în 2021, cele mai recente date agregate de Eurostat, 5,5% din PIB cu sănătatea, faţă de o medie europeană de 8,1%. Austria cheltuie peste 10% cu sănătatea, iar la polul opus se află Irlanda cu 5,3% din PIB. Ponderea cheltuielilor cu educaţia Locul României în UE – 26/27 3,2% din PIB a fost finanţarea sistemului de educaţie din România în 2021. România se află pe penultimul loc în UE din punctul de vedere al finanţării învăţământului, înaintea Irlandei, care a cheltuit 3% din PIB cu educaţia în perioada amintită. Media UE în ceea ce priveşte finanţarea educaţiei este de 4,8% din PIB (în 2021). …. Speranţa de viaţă la naştere Locul României în UE – 26 Speranţa de viaţă la naştere, de 73,2 ani în România în 2021, plasează ţara pe locul 26 în UE în funcţie de acest indicator. România se află astfel în faţa Bulgariei, unde speranţa de viaţă la naştere este de 72,1 ani. Media UE la acest indicator este de 80,1 de ani. …. Veniturile fiscale şi contribuţiile sociale reprezintă doar 27% din PIB al României, faţă de 33-37% în ţările din Europa Centrală şi de Est şi 41% la nivelul UE. Pe bună dreptate, oamenii doresc să avem sisteme publice de sănătate, educaţie şi de protecţie socială la nivelul standardelor europene. Întrucât nu avem resursele publice la nivelul celorlalte ţări din UE, apelăm tot mai mult la fonduri europene şi împrumuturi pentru finanţarea cheltuielilor curente, în loc să concentrăm aceste resurse pe investiţii. Ca atare, a treia provocare majoră pentru guvernare este reducerea privilegiilor fiscale şi a evaziunii fiscale, prin îndeplinirea reformelor, la care ne-am angajat în cadrul Programului Naţional de Redresare şi Rezilienţă. …. ” Integral: https://www.zf.ro
“Provocările guvernării în perioada 2023-2024 .… Dorinţele unor politicieni de renegociere a protocolului celor trei partide, pentru modificarea alocării de portofolii ministeriale, sunt contraproductive, într-un an complicat şi cu multe provocări economice şi sociale. Când ne referim la stabilitatea economică, avem în vedere asigurarea şi consolidarea echilibrelor economice, în dinamică. În primul rând, urmărim evoluţia celor trei indicatori esenţiali pentru orice economie: creşterea economică, inflaţia şi şomajul. Creşterea economică prevăzută pentru acest an este pozitivă, de 2,8%, mai mică decât în anul 2021, dar mai mare decât ritmul prevăzut pentru Uniunea Europeană de 0,8%. Prin urmare, România va reduce, în continuare, decalajul economic faţă de media UE; în anul 2022, PIB pe locuitor la paritatea puterii de cumpărare a fost de 77% din media UE27. Inflaţia se va reduce la 7-8% la finele anului 2023, comparativ cu peste 16% la finele lui 2022, dar va fi mai mare decât inflaţia din zona euro. Rata şomajului după metodologia BIM (Biroului Internaţional al Muncii) este de peste 5%, dar rata şomajului, luând în calcul şomerii înregistraţi, este în jurul a 3%. Ceea ce ne îngrijorează însă este rata şomajului în rândul tinerilor, de peste 23%, în condiţiile în care pe piaţa muncii există o lipsă de forţă de muncă. În al doilea rând, avem în vedere reducerea dezechilibrelor majore ale economiei româneşti şi consolidarea echilibrelor pe termen mediu şi lung. România este singurul stat membru al UE aflat în procedura de deficit bugetar excesiv. În anii 2020, 2021 şi 2022, UE a suspendat aplicarea reglementărilor europene cu privire la ţările aflate în această procedură; în prezent, Comisia Europeană a pus în dezbaterea statelor membre unele propuneri de modificare a acestei legislaţii europene. Indiferent la ce rezultate se va ajunge la nivelul UE, prima provocare majoră a guvernării este de a reduce deficitul bugetar de la 5,7% din PIB la 4,4% în anul 2023 şi la 3% în anul 2024. În anul 2023, la datoria publică avem de finanţat un necesar de 160 miliarde lei (peste 32 miliarde euro), din care 68 miliarde lei deficitul bugetar al anului 2023 şi 92 miliarde lei, datoria publică făcută în anii precedenţi care ajunge la scadenţă în acest an. Nu este simplu de finanţat acest necesar – de peste 10% din PIB al României-, pe o piaţă financiară locală insuficient dezvoltată şi, de aceea, ne împrumutăm, tot mai mult, pe pieţele externe. Peste 55% din datoria publică este denominată în valută, asumându-ne riscul valutar aferent. În anul 2022, am achitat dobânzi la datoria publică de peste 29 miliarde lei (aproape 6 miliarde euro), peste 2% din PIB. …. Iată de ce, reducerea deficitului bugetar nu este numai provocarea principală a Guvernului, dar şi o linie roşie pentru actuala guvernare. În acest sens, este de înţeles acţiunea declanşată de Guvern pentru reducerea cu 20 de miliarde a cheltuielilor finanţate din bugetele publice. Dificultatea acestei acţiuni constă în faptul că ordonatorii de credite bugetare (instituţiile care efectuează cheltuielile publice) realizează această reducere de cheltuieli prin “tăierea de sume” şi nu ca rezultat al unor strategii care să cuprindă regândirea politicilor şi a modului de operare. ….” Integral: https://www.bursa.ro
“Către ce se îndreaptă capitalismul? Dacă piață liberă nu e, nici democrația nu se simte prea bine Știrea că Bulgaria are un magazin de stat în care s-a decis scăderea prețului produselor alimentare de două ori în ultima lună a produs probabil multă euforie și în România. Mai mult, ministrul agriculturii bulgar are de gând să introducă un proiect de lege prin care se controlează adaosul comercial practicat de magazine. Este doar un exemplu de intervenție brutală a statului în economie și, desigur, nu este nici pe departe singurul. Mai exact, începând cu criza economică din 2009 și culminând cu pandemia și criza energetică statul a intervenit de nenumărate ori și sub diverse forme în economia de piață. Economistul Lucian Croitoru se întreabă, pe bună dreptate, în ce măsură intervențiile ieșite din comun au afectat și vor afecta în continuare caracterul de piață al economiilor capitaliste? Mai mult, Lucian Croitoru vede un pericol și mai mare și anume acela că unele guverne se străduiesc să distrugă ordinea democratică liberală și să pună în loc o formă de totalitarism și încetinire a progresului. Temerile pot părea alarmiste, dar dacă privim către unele decizii ale guvernului maghiar, de exemplu, vom vedea că nu este nimic exagerat în a spune că democrația poate fi pusă în pericol. Lucian Croitoru are îndrăzneala de a spune că explicația mâinii invizibile a lui Adam Smith este valabilă și în secolul al XIX-lea, dar și astăzi. Este un mic act de curaj, pentru că tot mai mulți economiști s-au obișnuit să afirme că piața, așa cum a definit-o Adam Smith, nu mai este de actualitate. Economistul constată că în prezent democrațiile se bazează pe o libertate a piețelor relativ redusă comparativ cu perioada 1980-2008. Nu există nicio garanție că libertatea pieței nu ar putea coborî la nivelul din anii 1950-1960. Socialismul extrem de inspirație marxist-stalinistă care a suprimat complet rolul pieței în alocarea resurselor s-a dovedit un experiment tragic pentru sute de milioane de oameni. De aceea, ar trebui să ne aducă aminte cât de periculos este să ne jucăm cu focul, scrie Lucian Croitoru. Ideea este că pierderea libertății economice duce, mai devreme sau mai târziu, și la pierderea democrației. Intervenția statului tinde să devină curentă, agresivă și să vizeze tot mai multe domenii. Lucian Croitoru arată că atunci când guvernele fac din intervenții o regulă, publicul se va aștepta ca guvernul să intervină ori de câte ori apar dificultăți. Desigur, există domenii în care guvernele sunt îndreptățite să acționeze, cum sunt de exemplu, poliția, armata, precum și infrastructura de toate felurile. Croitoru deplânge și felul în care se formează bugetul de stat, respectiv se pleacă de la cheltuieli și nu de la venituri pentru a construi apoi un program de cheltuieli. Această abordare face să apară o presiune pentru creșterea taxelor sau impozitelor tocmai pentru a se putea finanța cheltuielile publice tot mai mari. ….” Integral: https://www.rfi.ro
“Țările UE ar putea fi nevoite să-și reducă datoria publică într-o perioadă de patru ani .… Totodată, datoria trebuie să rămână pe o traiectorie descendentă timp de un deceniu, fără măsuri suplimentare, informează Agerpres. Potrivit sursei citate, propunerea, care nu stabileşte cu ce procent ar trebui să scadă datoria, va dezamăgi probabil Germania, cea mai mare economie din UE. Într-un document al autorităţilor germane consultat de Reuters se arată că planificata reformare a reglementărilor fiscale din UE ar trebui să solicite guvernelor ţărilor cu un grad ridicat de îndatorare să-şi reducă în fiecare an datoria cu cel puţin 1% din PIB. De asemenea, documentul prevede ca ţările cu grad mediu de îndatorare să-şi reducă în fiecare an datoria cu minim 0,5% din PIB. Reducerea datoriei propusă de CE va reprezenta rezultatul unui plan pe patru ani de reforme, investiţii şi măsuri fiscale care vor fi convenite în mod individual de CE şi fiecare guvern, iar principalul indicator operaţional ar fi cheltuielile anuale nete. Obiectivul general de reducere a datoriei în următorii patru ani ar urma să înlocuiască actuala reglementare conform căreia guvernele trebuie să-şi reducă în fiecare an datoria cu 1/20 din nivelul care depăşeşte 60% din PIB – o cerinţă mult prea dificilă pentru ţările puternic îndatorate, cum ar fi Italia, Grecia sau Portugalia. Conform propunerii CE, ţările cu un nivel al datoriei publice peste plafonul UE de 60% din PIB vor putea să-şi majoreze cheltuielile anuale nete cu mai puţin decât creşterea PIB-ului pe termen mediu, pentru a se asigura că va scădea datoria. Deficitul guvernamental, ca şi în cazul reglementărilor existente, va trebui să rămână sub 3% din PIB. Dacă depăşeşte plafonul, statul membru UE va trebui să reducă deficitul cu 0,5% din PIB în fiecare an, până ajunge la un nivel de sub 3% din PIB. ….” Integral: https://adevarul.ro
“Diaspora, investitorul nostru. Câți bani trimit acasă românii de peste granițe și de unde vin cei mai mulți Românii din diaspora au trimis acasă, în 2021, peste 9 miliarde de dolari (8,2 miliarde de euro), potrivit datelor Băncii Mondiale. E o valoare record a remitențelor pentru ultimii 30 de ani. Totalul transferurilor din diaspora echivalează cu 3,2% din PIB-ul României și plasează România pe locul 3 în rândul statelor UE, după valoarea remitențelor raportată la PIB. Diaspora rămâne, deci, marele investitor extern al României. Valoarea banilor care vin în țară de la românii din străinătate ține pasul cu cea a investițiilor străine directe, chiar dacă acestea din urmă au crescut foarte mult: 9 miliarde de euro în 2021, potrivit BNR. Peste 60% din remitențe provin din Spania, Italia și Germania, țări în care sunt cele mai mari comunități de români. …. În cazul țării noastre, transferurile pe care le fac românii de peste granițe alimentează economia națională în multe feluri: de la investiția în educația copiilor, la stimularea pieței imobiliare (vezi AICI), la alimentarea consumului intern și până la, după cum Panorama a arătat AICI, stimularea antreprenoriatului. ….” Integral: https://panorama.ro
“Viața pe credit, un ingredient al tranziției spre nicăieri Românii sunt cei mai nefericiți dintre europeni, potrivit unui sondaj realizat de Comisia Europeană pe un eşantion de aproximativ 30.000 de cetăţeni din UE. Media de fericire a tinerilor din România este de doar 6,69% pe o scară de la 1 la 10. Potrivit unei analize a Consiliului Tineretului din România, 64,7% dintre tinerii între 15 și 29 de ani trăiesc în locuințe supraaglomerate, față de media europeană de 27,5%. Costul închirierii unei garsoniere în București este în medie de 200 de euro. Unii dintre studenți se pierd pe drum și din cauza faptului că părinții, mai ales cei din mediul rural, nu îi mai pot întreține cu casă și masă în centrele universitare. Așa se face că împlinirea destinelor nu se împarte corect pe cap de locuitor. …. Sigur că preavizul și avizul arestărilor îmbuibaților vremii, de la interlopi și afaceriști veroși la politicieni, desfrâul de pe scena politică, legile care lasă mereu o portiță de scăpare pentru potentații zilei, cauzele și măsurătorile măsluite ale bramburelii din școli, instrumentarul chirurgical virusat al unor medici puși pe căpătuială, ingerința politicului în Justiție, cornul abundenței în ale celor lumești în curtea unor preoți și ierarhi ai Bisericii, violența, invidia, intoleranța, desfrâul gândului, al vorbei și al faptei din România profundă, toate acestea și încă altele fac și trebuie să facă parte din inventarul cotidian al mass-media. Dar din cea mai mare parte a ofertei cotidianului lipsește povestea. La începutul anilor ’90, un jurnalist bun era și un bun narator. Subiectele de actualitate erau a prióri și o formă de inchiziție a limbajului de lemn împământenit de regimul Ceaușescu și, înaintea lui, de Gheorghiu-Dej, Ana Pauker, Vasile Luca, Teohari Georgescu. Am convingerea că presa scrisă, care se vindea ca pâinea caldă în anii ’90, a dispărut aproape în întregime nu doar în urma înscăunării regatului Google și apariției a sute de posturi de radio și televiziune ca ciupercile după ploaie, ci și din cauza înhumării narațiunii, a scrisului cursiv, a gândului preaplin care trebuie rostit coerent. Noul limbaj de lemn, noile stereotipuri, frazele golite de conținut au îndepărtat în primul rând tinerii de foșnetul și mirosul de cerneală al ziarelor. Copiii nu mai știu să povestească și din cauză că nu li se livrează povestea, la școală, dar și în familie. Rata aiuritoare a analfabetismului funcțional, de la grădiniță până la studenție și studiile doctorale măsluite, e tributară unei societăți consumeriste de senzațional, de fapt divers, de „cine cu cine“, de „care pe care“, de nostalgia trecutului comunist și de speranța călâie, mereu reîncălzită, într-un viitor déjà-vu. Edictul lui Petru Rareș aflat în pribegie „Vom fi iarăși ce-am fost, și mai mult decât atât“, însușit fraudulos de CV Tudor și perorat subliminal în același stil demagogic de apostolii AUR, ne face victimele unei realități paralele fără conținut. Nu generalizez și nu pun în genunchi pe coji de nucă poporul meu, românii din țară și de aiurea. Doar consemnez, mâhnit, abulia în care ne scăldăm și acum, după 33 de ani de la împușcarea Ceaușeștilor. Reflecția severă asupra istoriei fiecăruia e cenzurată de optimismul abulic, de autosuficiența multora în fața zilei de mâine, de gândul năuc al dorinței de reîntoarcere la regimul totalitar în care foamea, frigul și frica ne-au marcat existența. ….” Integral: https://www.dw.com
“Procurorul general, despre Dosarul 10 August: ”Eu cred că până în toamnă va fi soluționat. Sunt puși sub acuzare 22 de jandarmi, se așteaptă declasificarea unor înscrisuri și expertize”/ Despre Dosarul Mineriadei: ”Se fac reaudieri zilnic” …. ”Eu cred că până în toamnă va fi soluționat. În acest moment încă se așteaptă declasificarea unor înscrisuri și rezultatele unei expertize privind grenadele folosite de jandarmi împotriva protestatarilor”, a declarat procurorul general Alex Florența despre dosarul 10 August. Și dosarul Mineriadei ar putea fi retrimis în acest an în judecată, a mai spus Alex Florența: ”Se fac reaudieri zilnic în dosarul Mineriadei. Sunt 2 procurori de caz”, a mai precizat acesta. Context Dosarul 10 august a fost deschis în 2018, clasat de DIICOT în 2020 și redeschis în 2021, în urma contestației unui protestatar. …. Dosarul Mineriadei a fost trimis în judecată în iunie 2017. 13 persoane – în frunte cu Ion Iliescu, Petre Roman, Gelu Voican Voiculescu, Virgil Măgureanu, Mugurel Florescu, Miron Cozma, Adrian Sârbu și Cazimir Ionescu – sunt acuzate de infracțiuni contra umanității, fapte pedepsite cu închisoare pe viață sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani. ….” Integral: https://www.g4media.ro
“Parchetul European, condus de Laura Codruţa Kovesi, investighează cum cheltuie România banii din PNRR. Au fost deschise trei anchete Şefa Parchetului European a luat urma banilor din PNRR. Procurorii săi au deschis anchete în mai multe ţări, dintre care trei în România. Laura Codruţa Kovesi a anunţat că Parchetul European pe care îl conduce are trei anchete în derulare cu privire la modul în care autorităţile române au cheltuit şi şi direcţionat banii din primele tranşe din PNRR. …. “Pentru noi, toate fondurile care au fost alocate în cadrul acestui fond, denumit în România PNRR, este o prioritate pentru toți procurorii care lucrează în Parchetul European. Sume de bani sunt foarte mari și noi trebuie să fim convinși că aceste sume se vor cheltui în conformitate cu procedurile, într-un mod corect și transparent”, a spus Kovesi, într-un interviu acordat Euronews România. ….Ea a averizat că nu numai procurorii sunt cu ochii pe aceste fonduri, ci și mafia și grupurile organizate, care încearcă să fraudeze și să acceseze ilegal aceste sume de bani repartizate de către UE. ….” Integral: https://www.fanatik.ro
“Strategia pe termen lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră e în consultare publică. Incoerențe și neclarități, explicate de un ONG specializat în politici energetice Ministerul Mediului a publicat, după amânări, Strategia pe Termen Lung a României pentru Reducerea Emisiilor de Gaze cu Efect de Seră. Scenariul ales de guvern nu este însă unul cu adevărat neutru din punct de vedere climatic, din moment ce, conform calculelor din strategie, ar rămâne emisii nete de peste 3 milioane de tone de CO2 pe an, arată Energy Policy Group (EPG), think-tank specializat în politici energetice și strategie energetică. …. La dezbateri, EPG și-a exprimat îngrijorarea asupra faptului că scenariul ales de Guvern nu este unul cu adevărat neutru din punct de vedere climatic, din moment ce, conform calculelor din STL, ar rămâne emisii nete de peste 3 milioane de tone de CO2 pe an. De asemenea, ar fi fost de preferat ca toate scenariile cu care a lucrat Ministerul Mediului să își propună neutralitatea climatică până în 2050 pentru România, iar autoritățile să aleagă traiectoria cea mai bună pentru a ajunge la această țintă. Dintre cele trei scenarii propuse de consultanți Guvernului, singurul care se apropie neutralitatea climatică a fost cel recomandat în STL. Mihnea Cătuți a punctat și o serie de neclarități regăsite în Strategie, precum faptul că anul de bază al modelării sectorului energetic pare să fie mai degrabă 2030, ceea ce nu permite analizarea utilității a multor investiții plănuite de autorități până atunci, precum cele în capacități de producere a energiei pe gaze naturale și cogenerare. Tot privind producția de energie, Strategia menționează că din anul 2036, toate capacitățile pe gaze vor fi înlocuite de hidrogen, a cărui sursă nu este însă specificată în modelare. ….” Integral: https://economedia.ro
“Pe tot cuprinsul UE presa liberă și independentă se atrofiază .… Un nou raport al Civil Liberties Union for Europe arată că libertatea și pluralismul presei continuă să se erodeze pe tot cuprinsul UE. În unele state membre, unde libertatea presei e luată ca dată de multă vreme, aceasta e amenințată de tendințe nou apărute; în altele, jurnalismul liber și independent e pe cale să-și dea ultima suflare. UE ar trebui să se folosească de viitoarea Lege a Libertății Presei, dar și de instrumentele deja existente, pentru a inversa această tendință. …. Din cauza concentrării proprietății asupra presei există riscul ca publicațiile să fie folosite pentru promovarea unui program anume, a unei viziuni politice ori a unui interes de afaceri, servind adesea drept instrument al proprietarilor. În multe state UE, de exemplu în Cehia și Franța, organele de presă sunt extrem de concentrate în mâinile unui grup restrâns de indivizi influenți. În Ungaria situația rămâne neschimbată, cu peisajul mediatic controlat de guvern, fie direct, fie prin intermediul unor oligarhi apropiați puterii. Acesta este motivul pentru care transparența în privința proprietății asupra presei este esențială. Populația ar trebui să fie în măsură să știe cine deține sursele de știri pe care se bazează ea și ce forțe – politice, economice sau altele – dețin puterea de a selecta și configura știrile pe care ea le consumă. …. Există multe alte tactici de care guvernele se folosesc pentru a controla peisajul mediatic, cum ar fi exploatarea publicității de stat. În mai mult state membre alocarea publicității de stat e inechitabilă și nu e decisă independent. Fondurile publice sunt direcționate spre organe de presă favorabile guvernului, în vreme ce presei independente i se refuză accesul la această sursă vitală de venituri. …. În vreme ce companiile de presă se confruntă cu presiuni economice și politice, jurnaliștii sunt nevoiți să facă față și atacurile fizice sau verbale, hărțuirii, intimidării, discursului urii și campaniilor de denigrare. Violența este mai cu seamă accentuată la proteste și pe internet – iar femeile sunt vizate în mod disproporționat. O practică tot mai răspândită este folosirea proceselor intentate abuziv, care sunt denumite și „procese abuzive contra participării publice” (SLAPP), inițiate de politicieni influenți, companii, judecători și alte categorii pentru a-și reduce criticii la tăcere. …. Comisia trebuie să-și accelereze investigațiile privind subvențiile de stat și reclamațiile legate de fenomenul concentrării, în loc să reacționeze după ani și ani. Aceste întârzieri au un efect negativ asupra democrației și statului de drept din țările membre. Reclamațiile legate de subvenții de stat și concentrarea presei trebuie să aibă prioritate. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Fost diplomat georgian pentru HotNews.ro: Care sunt cele 3 motive pentru care Occidentul nu dorește prăbușirea Rusiei …. Într-o întâlnire cu corespondenta HotNews.ro în orașul Batumi, expertul în relații internaționale a explicat că sunt cel puțin trei motive pentru care Occidentul este conștient că Rusia nu trebuie să se prăbușească după o înfrângere în acest război: lipsa controlului asupra armelor nucleare, apariția a zeci de conflicte regionale, teritoriale și etnice, dar și creșterea puterii Chinei, fapt care nu este convenabil Vestului. „Dacă Rusia se va prăbuși, vor fi arme nucleare necontrolate. Apoi noi nu știm câte state vor apărea pe teritoriile controlate în prezent de Rusia și noi nu știm dacă toate armele nucleare vor fi concentrate într-un nou stat, oricare ar fi el. Subiectul armelor nucleare este o mare problemă. În al doilea rând, nu cred că vreun stat din Vest vrea o Chină mai puternică, iar odată cu prăbușirea Rusiei, acest lucru este posibil. Și al treilea motiv este apariția unor potențiale conflicte pe teritoriul Rusiei. Aceste conflicte au perspectivă să fie lungi și să implice multe alte state. Cred că aceste trei motive sunt suficiente pentru ca Vestul să fie mult mai atent și conștient la ceea ce ține de Rusia. Nimeni nu-și dorește ca Rusia să se prăbușească. Eu cred că tot ce ne dorim noi este ca Rusia să se comporte civilizat”, a declarat Japaridze. ….Într-o zi, Rusia va trebui să plătească pentru crimele pe care le-a comis. Înfrângere Rusiei în războiul din Ucraina va fi un punct de cotitură în istorie. Eu sper că Rusia va plăti pentru crimele sale. E dificil să spunem cum anume se va întâmpla asta. Depinde de ce va însemna „înfrângerea Rusiei”, „înfrângerea lui Putin” și forma unei noi Rusii”, a mai spus fostul diplomat. …. „În cazul altor conflicte, eu cred că noi avem nevoie de mai mult efort din partea comunității internaționale. În cazul Republicii Moldova, eu cred că totul este clar. Transnistria este Moldova. Avantajul Moldovei este ca așa-numita Transnistria nu are hotarul cu Rusia, dar are hotarul cu Ucraina. ….” Integral: https://www.hotnews.ro
“Charles a stat 6 ore la coadă la primăria Viscri să-și schimbe buletinul din prinț în rege .… Modificarea era obligatorie, din moment ce Charles și-a schimbat fundamental starea civilă, de la prinț la rege, moment în care buletinul său de Brașov i-a expirat. Ca să nu piardă privilegiile semnificative pe care le deține la Viscri, Charles a fost nevoit să ia primul zbor spre România și să stea ca orice om până când Elvira Cucui, care stă în a treia casă de la biserică pe dreapta, a catadicsit să apară la muncă. …. Din păcate, asta nu i-a atras deloc simpatia doamnei Elvira, care l-a mai plimbat pe la patru ghișee, ca să-i aducă un aviz de mediu că și-a curățat șanțul din fața casei, dar și dovada că și-a vaccinat potaia regală din bătătura casei din Viscri, înainte să-i dea noul buletin…..” Integral: https://www.timesnewroman.ro
Like this:
Like Loading...
]
“Cei mai de treabă oameni: Ciucă, Ciolacu, Iohannis. Și cum le e de folos AUR, partidul pe cât de mare, pe atât de fake….”
https://www.libertatea.ro/opinii/cei-mai-de-treaba-oameni-ciuca-ciolacu-iohannis-si-cum-le-e-de-folos-aur-partidul-pe-cat-de-mare-pe-atat-de-fake-4538681
https://ziare.com/ludovic-orban/ludovic-orban-lovit-protestatari-aur-1804059
Daca e adevarat, nu e in regula. Este manifestare fascista, iar autorii trebuiau cel putin arestati. Jandarmeria a fost o panarama de institutie daca e adevarat ce zice Orban.
“Cum vrea Klaus Iohannis să scape basma curată, cu o escală la Sibiu
….Cert e că președintele Iohannis a dispus autocrat să se facă o nouă lege a Educației, plecată din laboratorul Cotrocenilor sub forma unui raport nesemnat. Mai mult, pentru ca reformarea dorită să iasă, președintele și-a trimis chiar consilierul în fotoliul de ministru al Educației. Cu atât mai imorală este, astăzi, strategia de extragere din dezastrul cel mai mare adus în Educație, după cel din timpul dictaturii comuniste. De ce tace Klaus Iohannis?
Sunt trei ipoteze și niciuna nu servește interesul superior al copilului de a fi educat în sensul formării intelectuale, sociale și morale de care are nevoie atât el, ca individ, cât și societatea în ansamblul ei:
Klaus Iohannis este pe deplin satisfăcut de cum va arăta reforma Educației, inclusiv cu cele două modificări de programă publicate de Edupedu.ro, una fiind eliminarea logicii și psihologiei ca discipline de la profilul real;
Președintele a ajuns deja în etapa lame duck, în care a devenit irelevant și nu este consultat/informat în privința noilor evoluții din reforma educației;
Klaus Iohannis vede că societatea nu primește cu aplauze România educată de la Cotroceni și atunci, în aceeași mentalitate autarhică, se retrage din fața nerecunoștinței poporului…..”
https://spotmedia.ro/stiri/opinii-si-analize/cum-vrea-klaus-iohannis-sa-scape-basma-curata-cu-o-escala-la-sibiu