Revista Presei – 10 ianuarie.„Copii care vor să învețe, dar „cu burta goală” și productivitatea scăzută din viitor. Stăm cel mai prost din UE pentru că autoritățile nu-s în stare să ia măsuri ori nu înțeleg cum trebuie să se implice.”
| 10/01/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 10 ianuarie! Vremea va fi predominant închisă, dar din nou neobișnuit de caldă pentru data din calendar. Cerul va fi înnorat, iar pe arii extinse se vor înregistra precipitații sub formă de ploaie. În zona montană, în special în vestul și nord-vestul Moldovei, dar și în Transilvania se anunță precipitații sub formă de ninsoare. Izolat se va depune și poleiul, în zonele montane unde temperaturile vor fi scăzute. Temperaturile maxime estimate astăzi de meteorologi se încadrează între – și 10 grade, iar minimele se vor încadra între -3 și 6 grade. În Bucuresti meteorologii anunță o vreme închisă, cu un cer înnorat și precipitații sub formă de ploaie care nu vor fi însemnate cantitativ. Temperatura maximă înregistrată astăzi va fi de 5 grade, iar minima va fi 0 grade.
Vom avea tot mai multe cazuri de Covid lung, cu simptomatologie diversă, de la cea articulară până la cea cerebrală După ce faza acută a COVID-19 trece, foarte mulți pacienți încep să acuze diferite simptome, care merg de la cele articulare la probleme cognitive sau oftalmologice. E una dintre temele majore la nivel internațional, Covid-ul lung, care pune presiune pe sistemele de sănătate. E o preocupare și pentru România? “Din nefericire, în acest moment, în România, sindromul Covid lung nu există ca preocupare a sistemului. Există medici care deja au cazuri. La nivel de sistem nu se poate remarca niciun fel de prioritizare și interes. În alte țări, deja se fac clinici de Covid lung. Un procent mare, undeva la 50% din cei trecuți prin infecția Covid, chiar dacă au fost asimptomatici, pot să dezvolte simptome care pot dura dincolo de 6 luni. OMS a catalogat sindromul de Covid lung la o listă de simptome, despre care nu se știe de ce apar și nu avem încă un tratament. Asta va pune o presiune extrem de mare, mai ales pe sistemele de sănătate care nu sunt performante și nu au capacitate mare, cum este cel din România. În perioada următoare, vom vedea că sistemul de sănătate va fi asaltat de tot mai multe persoane care au simptome nesistematizate, pentru că nu au simptomatologie respiratorie, ci simptomatologie articulară, cerebrală, cognitivă, oftalmologică. Merge în multe direcții. Și nu avem tratament. Există studii, dar dezvoltarea de tratamente durează mult timp. Noi am avut noroc că dezvoltarea vaccinului a fost așa rapidă, pentru că am avut tehnologiile și am avut cercetările făcute pe epidemia SARS din 2002. Abia acum apare primul medicament de la Merk, durează. Pe măsură ce crește numărul de cazuri, vom avea tot mai multe persoane cu Covid lung, care vor asalta sistemul de sănătate și nimic nu creează mai multă anxietate pentru pacient decât să aibă simptome pe care medicul nu reușește să le explice și să le trateze. Sunt simptome diverse, nu știm cauza, nu avem un tratament și sindromul Covid lung apare în valuri. Ar trebui și în România să se aloce fonduri, să existe departamente care să înceapă să fie preocupate de sindromul Covid lung și să se pregătească pentru acest val, măcar la nivelul de îndrumare spre protocoale de tratament și care să urmărească în literatura științifică internațională cum se tratează în altă parte și să trimită informări spitalelor din țară. La noi nu se întâmplă asta și e motivul pentru care există atâta dezorientare în sistemul medical”, spune profesorul de sănătate publică Răzvan Cherecheș, în interviul acordat Spotmedia. Integral: https://spotmedia.ro
INTERVIU Prognoză pesimistă a unui fost ministru al Economiei: ”Nu văd lucruri bune în 2022. Prețurile vor continua să crească” …. ”Din păcate, nu văd lucruri bune în anul 2022. Va fi unul al greutăților din punct de vedere economic. Prețurile vor continua să crească. Banca Națională va continua să tipărească bani. Puterea de cumpărare a românilor va scădea, ceea ce va duce la o polarizare mai mare a societății. Diferența între cei care au și cei care n-au. Toate acestea se vor întâmpla pentru că guvernul va prefera să acopere găurile negre ale unui stat care cheltuie tot mai mult în fiecare an, mult peste cât are venituri”, a declarat fostul ministru al Economiei de la USR, Claudiu Năsui, pentru Ziare.com. Impozitele vor rămâne mari, adaugă el. ”Cel mai rău e că vom rămâne țara din Europa care taxează cel mai puternic salariile mici și, mai ales prin asta, statul va continua să gonească românii din România. Tot din punct de vedere economic, la nivel internațional, elementul cheie la care oamenii trebuie să fie atenți este când va decide Rezerva Federală a Americii să crească dobânda cheie. Când și cu cât. E principalul punct de cotitură în economia mondială din ultimul deceniu”, mai spune Claudiu Năsui. Marea provocare în 2022 este de a ține sub control inflația, consideră acesta. ”Încercarea e de a ține sub control inflația. Se va întâmpla. Întrebarea e când. Cred că acest moment va determina și viitoarea criză economică”, afirmă Năsui…..”Din punct de vedere politic, coaliția de guvernare va fi deosebit de stabilă. Suntem țara în care doi oameni vor decide tot: domnul Iohannis și domnul Ciolacu. Degeaba se vor certa activele de partid din PSD și PNL între ele. Atât timp cât domnul Iohannis și domnul Ciolacu vor să continue coaliția, ea va continua, indiferent de încercările economice sau sanitare prin care populația va trece”, a mai spus Năsui. Integral: https://ziare.com
Banca Centrală Europeană ar putea interveni dacă prețurile energiei continuă să crească. Care sunt scenariile luate în calcul…. Inflaţia din zona euro a atins un record de 5% lunile trecute, fiind de peste două ori ţinta de 2% a BCE, dar banca nu şi-a înăsprit politica monetară până acum, argumentând că creşterea preţurilor se va diminua de la sine, deoarece principalele motive pentru inflaţia ridicată sunt factorii unici tranzitori. ”Tranziţia ecologică prezintă riscuri pentru inflaţia pe termen mediu. Creşterea preţurilor la energie poate necesita o abatere de la o politică de ignorare”, a spus Schnabel într-un discurs. Schnabel a spus că există două scenarii în care BCE ar trebui să schimbe politica. Primul este dacă preţurile ridicate ale energiei se transferă către alte sectoare ale economiei şi modifică comportamentul de stabilire a preţurilor. ”Până acum, totuşi, nu există semne de efecte mai ample de rundă a doua. Creşterea salariilor şi cererile din partea sindicatelor rămân relativ moderate”, a argumentat Schnabel. Al doilea scenariu ar fi dacă traiectoria preţurilor la energie, puternic afectate de taxele pe carbon şi de tranziţia ecologică, ameninţă să împingă inflaţia generală peste ţintă. Dezechilibrele dintre cerere şi ofertă pot rămâne pe termen lung pe fondul tranziţiei, iar preţurile carbonului vor creşte în continuare, ceea ce înseamnă că contribuţia preţurilor la energie şi electricitate la inflaţia preţurilor de consum ar putea fi peste norma sa istorică pe termen mediu, a adăugat Schnabel. Aceasta a adăugat că taxa pe carbon este puţin probabil să fie un factor negativ pentru creşterea economică, studiile sugerând că ar putea avea chiar un impact pozitiv modest. Integral: https://ziare.com
Bilanț energetic 2021 …. Să trecem la bilanțul anului ce s-a încheiat! Datele provin din site-ul Transelectrica și au fost prelucrate. Consumul a crescut cu 3 TWh. Normal ca după un an de pandemie în care am avut și câteva săptămâni lookdown, consumul să crească. A crescut și producția, dar nu suficient. Importul de energie a crescut, exportul a crescut și soldul este mai mic cu 0,5 TWh decât in anul precedent. Ce folos? Azi prețul de import este de 500 euro. Să nu uităm că noi când exportam, exportăm surplusul de la regenerabile – eolian și solar, iar când facem import, energia importantă pe liniile din Ungaria, Bulgaria sau Ucraina este produsă în mare parte din gaze și cărbune, deci este mai scumpă…..Și cărbunele și gazele au generat mai multă energie electrică. Adică instalațiile au fost stoarse de ce mai sunt în stare să producă, aflându-se în ultimii ani de viață….. Încă din prima frază am spus că ne apropiem de un dezatru. Din site-ul entsoe.eu vă extrag care este evoluția capacităților de producție românești în ultimii cinci ani: Este clar ca nu este raportată închiderea CEH, care nu mai poate extrage huilă și nu mai poate produce nici energie, deoarece mai apărem cu aproape 1000 MW disponibili, ceea ce nu este adevărat. Lignitul de la CEO de asemenea se extrage din ce în ce mai puțin iar capacitățile de producție de energie electrică au scăzut în cinci ani cu 2200 MW. Tragedia se resimte la gaz: în cinci ani capacitatea de generare a scăzut cu 3000 MW. Ultima linie de jos confirma că regenerabilele au ramas cam aceleași, incluzând și hidro aici, și pe energie securitară am închis capacități de 5700 MW, ceea ce declarăm, în realitate fiind 6700 MW. Adică suntem în bătaia vântului. ….. …..Fiind un tabel prea mare deoarece, decontările de fac la sfert de oră am luat doar perioada orară 13.00 – 20.00, dar vă asigur că dacă deschideți site-ul aici, veți vedea că pe tot parcursul zilei prețul nostru de import este de 500 de euro (2.500 de lei). Dacă ne uităm care este soldul, constatăm că până la ora scrierii articolului România a pierdut mai mult de jumătate de milion de euro în data de 3 ianuarie, adica a importat peste un GWh. Ce reprezintă aceasta sumă? Investiția într-o capacitate de 1 MW. Adica cu banii platiti pe import timp de trei luni, am fi construit o centrală nouă pe gaz de 100 MW. …. Să ne uităm și la mixul electro-energetic. Apostolii ecologismului vor face crize: cărbunele și gazul au produs peste 35% din total, la care adăugăm și nuclearul cu 18% și aflăm că ne-am bazat doar pe 53% energie securitară. Dacă nu aveam apă pentru Hidroelectrica, ce a produs 28% eram la pământ! Regenerabilele au fost 13% – fără hidro, 41% cu hidro. Restul este import Integral: https://www.contributors.ro
Lacrimile de crocodil ale unui ministru paralel cu apa caldă În timp ce zeci de mii de bucureșteni dârdâiau de frig și așteptau neîmbăiați să vină apa caldă, ministrul Energiei, domnul Virgil Popescu (PNL), făcea joi seară o declarație cu schepsis: „Sincer să fiu, îmi pare rău de acest lucru, îmi pare rău că Termoenergetica nu reuşeşte să rezolve problema ţevilor sparte. Că e o problemă de ţevi sparte până la urmă, că nu s-au făcut investiţii”. Nu vi se pare că sună ca o atenționare? Ceva, ca să știe toată țara că ministrul Energiei n-are nici în clin, nici în mânecă cu frigul bucureștenilor. Singurii vinovați sunt cei de la Termoenergetica, incapabili să cârpească niște nenorocite de țevi sparte….. Nu e deloc greu de priceput. Cei de la Termoenergetica au scris zile în șir pe site-ul lor exact ce n-a priceput cel care nu înțelege ceea ce ar fi trebuit să știe: „lipsă parametri”. Adică nici vorbă de țevi sparte. Asta era cu alte ocazii, când site-ul evidenția avarii în rețea. De rândul acesta, diagnosticul spunea altceva: au lipsit parametrii, adică agentul termic. Scurt. Nu se plângea nimeni de țevi, se plângeau toți că apa nu vine caldă, iar caloriferele sunt reci. Logica spune că, dacă vine berechet apă rece pe ambele conducte, înseamnă că toate țevile sunt OK. Numai energia lipsește, stimate domnule ministru al Energiei. Se vede și din avion că, în acest caz, problema nu este de mentenanță a rețelei, ci una despre care Ministerul Energiei nu poate pretinde că nu-l privește chiar deloc….. Observați cu cât dispreț vorbește domnul ministru, când se referă la Primărie, la Consiliul General și la CM Termoenergetica, spunând „mi-e greu să-i înțeleg”. Adică, dacă nici el, ministrul, omul care întruchipează chintesența filosofiei energetice, nu-i înțelege, atunci înseamnă că cei implicați direct dau în gropi de proști ce sunt. În opinia mea, chiar dacă Termoenergetica nu este în subordonarea Ministerului Energiei, un demnitar de asemenea rang nu se poate mulțumi doar cu declarația că „îi pare rău” și cu câteva lacrimi de crododil, stropite în direct. Este foarte puțin, mai nimic, stimabile!…. Dacă s-ar fi documentat, cu siguranță ar fi știut ce spuneam la început, adică faptul că nu țevile sparte au fost cauza pentru care bucureștenilor le-a lipsit căldura la acest început de an, ci lipsa agentului termic. De rândul acesta, țevile erau funcționale, domnule ministru, la robinet curgea apă cu presiune normală. Dar nu curgea caldă, ci rece. Când se sparg țevile, nu curge apă deloc. Deduc că ministrul ori mințea cu nonșalanță la televiziune, ori nu era pe fază, nu cunoștea situația și vorbea la întâmplare, pe principiul „poate prinde”. N-a prins. Adevărul s-a observat ușor, apa curgea tot rece, și pe conductele celei calde. Termoenergetica avea dreptate, nu țevile au fost cauza recentei întreruperi a căldurii în Capitală, ci lipsa agentului termic. Iar noi, cei care plătim impozite și taxe pentru ca, din banii noștri, să obținem servicii, suntem nu numai lipsiți de ele, dar și mințiți…..Dacă nu exagerez, atunci domnul ministru al Energiei are datoria să îndrepte răul cu mâna lui, să admită că ne-a servit brașoave, să cerceteze adevărata cauză a frigului pe care l-am îndurat după Anul Nou și să explice – tot televizat – situația reală, pentru care nu am avut apă caldă și încălzire vreme de aproape o săptămână. Integral: https://spotmedia.ro
În următorii 8 ani va trebui ridicat ”simțitor” nivelul taxelor și impozitelor. Lucrătorii plătiți din taxe, impozite și contribuții își vor tripla în 2030 ponderea (studiu) ”Lucrătorii dependenți (din sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții) reprezintă 14,1% din populația ocupată. La nivelul anului 2030, această pondere va crește față de anul de bază 2020 cu nu mai puțin de 24%!!! Acest ritm de creștere este de 3 (TREI) ori mai mare decât creșterea globală a populației ocupate pentru acest interval (care este în jur de 8%). Cu alte cuvinte sectoarele alimentate practic exclusiv din taxe, impozite și contribuții, vor înregistra o creștere de ocupare de trei ori mai mare decât creșterea globală de ocupare de la nivelul întregii economii naționale. În aceste condiții, ori nivelul general al productivității muncii în sectorul concurențial va trebui să crească pentru a putea susține această creștere, ori va trebui ridicat simțitor nivelul taxelor și impozitelor”, arată un studiu coordonat de Cătălin Ghinăraru, expert pe piața muncii.Alte concluzii ale studiului:
- Cererea de munca este concentrata in ramuri si sectoare care nu solicita o pregatire foarte ridicata. Cu toate acestea, oferta de munca s-a orientat catre cresterea nivelului educational, prin accesarea masiva a invatamantului superior. Cel mai mare numar de absolventi de invatamant superior este concentrat in sectoarele “non-concurentiale” ale economiei nationale; se remarca aici concentrarea excesiva a absolventilor de invatamant superior in administratia de stat si in invatamant, precum si in sanatate
- Reduceri ar trebui sa sufere si specializarile tehnice cu exceptia singulara a celor din electronica, comunicatii si IT; Reducerile cele mai semnificative ar trebui sa afecteze specizarile legate de sectorul industriei extractive;
- In cazul absolventilor de specializari teoretice, trebuie mentionat ca fie si in cazul in care am orienta totalitatea ofertei catre acoperirea cererii globale a sistemului de invatamant pe urmatoarea decada, tot ar trebui sa reducem numarul acestora cu 50% fata de nivelele actuale; Situatia este foarte ingrijoratoare in cazul invatamantului superior artistic unde reducerea ar trebui sa fie cu peste 90% fata de nivelul actual in varianta de prognoza prin care ajustam oferta la cerere!
- O situatie foarte buna este in sectorul specialitatilor medicale unde oferta este aproape 100% aliniata la cererea estimata a sectorului, desigur, daca excludem continuarea unui trend de migratie relativ masiva a acestei categorii de personal. Relativ bine ajustata la cerere este si oferta de absolventi cu studii superioare din profilul economic / administrarea afacerilor.
- Îmbatranirea generala a populatiei va fi insotita de o imbatranire progresiva a populatiei in varsta de munca, in care vor ajunge sa predomine grupele de peste 45 de ani; Numarul si proportia copiilor in total populatie (populatie sub 18 ani) va fi in continua scadere!
- La nivelul anului 2020 in exploatarea resurselor naturale lucreaza 28% din total populatie ocupata din care 10% in exploatarea resurselor de subsol si 90% in exploatarea resurselor solului. Din acest ultimi 90%, 90% lucreaza in agricultura si doar 10% in industria alimentara, deci in procesarea resurselor solului; In 2030, ponderea s-ar reduce catre 25% dar din acestia 88,3% ar continua sa lucreze in explotarea resurselor solului, din care 82% efectiv in agricultura si doar restul in prelucrarea produselor agricole. Castigul de productivitate ramane deci limitat!
- Sectoarele distributiei si cel al transporturilor concetreaza in prezent aproximativ o cincime din totalul populatiei ocupate. La nivelul anului 2030, aceste sectoare vor totaliza un sfert din total, devenind cel mai important generator de locuri de munca din economia romaneasca! Integral: https://economie.hotnews.ro
Copii care vor să învețe, dar „cu burta goală” și productivitatea scăzută din viitor. Stăm cel mai prost din UE pentru că autoritățile nu-s în stare să ia măsuri ori nu înțeleg cum trebuie să se implice Literatura economică spune ca dacă vrei copii sănătoși cu o productivitate bună în ceea ce înseamnă a învăța, trebuie să-i hrănești bine: atât părinții cât și copiii. Adică au nevoie de o mâncare bogată în nutrienți. Avem un minister al Familiei care ar trebui să colaboreze cu cel am Educației, un președinte care vorbea de o Românie educată (fără rezultate până azi, așa cum a arătat recent și Gabriel Liiceanu) și o sărăcie ce afectează copiii. Hrăniți slab în copilărie, au șanse mai mici de reușită în viața adultă. Programul “cornul și laptele” nu este de ajuns: sunt copii care merg la școală doar ca să aibă parte de o masă. În rest, sunt flămânzi. Este nevoie de o implicare diferită a autorităților. Să vadă bine problemele, pentru că soluții se găsesc. Mai mult, pandemia i-a afectat și mai mult pe copiii din zonele defavorizate (arătăm o poveste reală mai jos). Când vorbim de sărăcie, în general, ne gândim la persoane care nu au nici măcar două mese pe zi. Adică persoane care au probleme cu alimentația. Să ne uităm la copii. România este pe primul loc în UE la sărăcia în rândul copiilor (risc de sărăcie sau excluziune socială în 2020: 41,5%). Bulgaria e după noi cu 36,2%, Spania (31,8%) și Grecia cu 31,5%. Conform unui comunicat al Salvați Copiii, rata deprivării materiale severe a crescut în rândul populației generale, de la 14,5% la 15,2%, dar creșterea este dramatică în rândul copiilor români – de la 17,7% la 21,4% și, în cazul copiilor mai mici de 6 ani, de la 16% la 22%, în primul an al pandemiei. Un grup în mod special vulnerabil este acela al copiilor mamelor minore: în 2019, s-au înregistrat 7.977 de mame minore, dintre care 700 aveau sub 15 ani. WorldVision a realizat un raport (date pe 2020) pe sărăcia din mediul rural în rândul copiilor și a observat că problema calității alimentație și a accesului la alimente de calitate rămâne una foarte importantă. În peste trei sferturi dintre gospodării (76%), respondenții au declarat că au fost nevoiți ca în ultimele 12 luni să cumpere alimente ieftine. În 2016 acest procent a fost de 74%, iar în 2018 de 71%. În același timp, în 74% dintre gospodării s-a recurs la limitarea cantităților de alimente ce au fost achiziționate. Trebuie pornit de la bază: hrana, educația și productivitatea sunt legate între ele. Copiii hrăniți prost, nu vor avea aceleași rezultate cu cele ale celorlalți. Pot fi excepții, dar în general un copil care e flămând tot timpul nu va avea randament bun. Asta nu înseamnă că trebuie să-i umpli stomacul cu prostii, ci cu hrană adecvată …..Ca să ne dăm seama despre despre problema ce ține de hrană din zonele defavorizate, trebuie spus că unii copii nici nu știu ce e carnea sau bananele, de exemplu. Asta se întâmplă în România, în secolul XXI, când ar trebui să nu ai astfel de probleme….. Ce spune literatura economică despre hrană și productivitate Una dintre cele mai bune cărți din domeniu este „Poor Economics: A Radical Rethinking of the Way to Fight Global Poverty”, de Abhijit V. Banerjee și Esther Duflo, pe care sperăm că au citit-o ministrul Educației sau cei ai Familiei și Muncii. Problema este că atunci când unor părinți li se oferă bani, aceștia nu îi consumă pe mese mai bune și mai bogate în diverși nutrienți. Mai mult, unii îi beau: alcool. Astfel, cei care suferă sunt tot copiii, atât când sunt mici, cât și când ajung adulți. Alimentația din copilărie le afectează viitorul. Săracii nu mănâncă mai mult sau mai bine atunci când veniturile lor cresc. Există prea multe presiuni și dorințe care concurează cu mâncarea. În cazurile analizate în acea carte, cei care au primit mai mulți bani (subvenții) au preferat să cumpere diverse alimente ce țin de gust, și mai puțin ceva care să le ajute organismul, adică o mâncare de calitate superioară. De exemplu mulți s-au îndreptat către cele cu zahăr. Investiția în alimentația copiilor și a mamei însărcinate ajută pe termen scurt și lung În schimb, spune cartea, investiția directă în alimentația copiilor și a mamei însărcinate oferă oferă rezultate extraordinare. Acest lucru se poate face prin oferirea de alimente bune mamelor însărcinate și părinților copiilor, chiar și la grădiniță și la școală. Este vorba despre mese bogate în micronutrienți sau să li se ofere părinților stimulente pentru a consuma suplimente nutritive, o hrană mai bună. “E posibil ca oamenii să nu realizeze valoarea hranei pentru ei și pentru copiii lor. Importanța micronutrienților nu a fost înțeleasă pe deplin nici de oamenii de știință, până relativ recent. Deși micronutrienții sunt ieftini și uneori pot duce la o creștere mare a venitului pe viață, este necesar să știi exact ce mănânci (sau ce pastile să iei). Nu toată lumea are informațiile necesare”, conform acelei cărți. …..Îmi amintesc, în urmă cu mai mulți ani era un reportaj (la TV sau scris, nu mai rețin exact), în care un copil avea o soră. El era fericit că mergea la școală unde primea „cornul și laptele”. Nu era fericit pentru că se hrănea el. Nu mânca tot: păstra pentru sora lui mai mică de acasă care nu avea ce să mănânce. O hrănea pe ea din mâncarea lui. În concluzie, dincolo de „a educa România”, în paralel trebuie hrănită. Trebuie să meargă mână în mână. Statul are în mod sigur o evidență a familiilor și comunităților defavorizate. Tot ce trebuie să facă este să se implice. Soluții sunt, dacă vrei și te interesează soarta lor și a viitorului nostru, al tuturor. În final totul se traduce în productivitate care înseamnă bunăstare pentru toată lumea. Integral: https://economie.hotnews.ro
Viitorul României- cineva l-a încuiat în beci și a aruncat cheia Națiunile depind astăzi, într-o măsură din ce în ce mai mare, de adaptarea la noua economie, cea care se bazează, din ce în ce mai mult, pe cunoaștere. Locul unei națiuni moderne în lumea „economiei cunoașterii” este dat de măsura în care forța sa de muncă este educată. Educația devine, astfel, cheia oricărui popor către dezvoltare și către un loc mai bun în economia globală.…. Ei bine, la nivel global, în clasamentul anului 2021, sistemul nostru educațional este abia al 47-lea din lume, în cădere de pe poziția 40, atinsă în anul 2020. Clasamentul mondial este dominat de cele două mari puteri anglofone (SUA și Marea Britanie), dar cuprinde și multe state asiatice (Japonia, Coreea de Sud, Singapore și China). Germania este statul din UE cu cea mai bună poziție în acest clasament, fiind a treia putere globală în educație. Franța este pe locul 5, Suedia pe 9, Olanda pe 10, Italia pe 14 și Austria pe 16….. Înaintea noastră în clasament mai găsim Croația, Estonia și Slovacia din UE , dar și Turcia, Egipt și Ucraina, din afara UE (sursa: AICI). Nu stăm, așadar, prea bine la calitatea globală a sistemului de educație. Dacă vorbim însă, de pregătirea noastră pentru viitor, să spunem că suntem, din păcate, pe ultimul loc în Uniune și chiar în Europa, la proporția celor cu studii superioare (terțiare):….. Noi avem unul din șase oameni între 15 și 64 de ani cu diplomă universitară, ungurii au un sfert din populația activă (23,6%), iar polonezii aproape 29%! Cam atât de pregătiți suntem noi pentru viitor și pentru „economia cunoașterii”: avem o pondere de două ori mai mică a absolvenților de facultate decât polonezii!…..Ungurii au șase universități în primele 100 din regiune, cel mai bine poziționată fiind Universitatea Eötvös Loránd din Budapesta (locul 26):…. Polonezii au 17 universități în primele 100 din regiune, cea mai bună clasare fiind pe locul 5:….Dar România? Noi avem tot șase universități printre primele 100 din regiune, la fel ca ungurii, o națiune și o economie de două ori mai mici decât ale noastre, dar ale noastre pe poziții mult mai slabe decât ale lor, cea mai bună fiind locul 40, Universitatea Babeș-Bolyai din Cluj:….Noi suntem pe ultimul loc în Uniunea Europeană ca pondere a cheltuielilor bugetare pentru școală, cu excepția Irlandei, care are însă un PIB uriaș, din motive de înregistrare contabilă a unor mari companii multinaționale:….. Ca să fie clar: un stat UE alocă, în medie, 4,7% pentru educație, iar noi 3,6% (aşa era în 2019, astăzi stăm mai prost)! Ungaria alocă exact media europeană, 4,7% din PIB, iar Polonia chiar mai mult, 5% din PIB. Probabil că diferențele de alocare a fondurilor pentru educație nu sunt singurele explicații ale calității mai slabe a sistemului nostru de învățământ în raport cu celelate state, dar sigur ele sunt cele mai semnificative motive. Ministerul Educației va primi, din bugetul anului 2022, 32,5 miliarde de lei. La un produs intern brut (PIB) de 1.317 miliarde de lei, asta înseamnă 2,47% din PIB (sursa: AICI)….. Deschiderea, de către Comisia Europeană, a procedurii de deficit excesiv împotriva țării noastre a însemnat diminuarea bugetului alocat Ministerului Educației cu 18% anul trecut. Dacă ne raportăm la anul 2022, reducerea de pondere în PIB este de „doar” 16 puncte procentuale. Adică a găsit cu cale Guvernul României să diminueze cu o șesime ponderea în PIB a bugetului Ministerului Educației, ca măsură de ieșire din criza bugetară, pe care tot Guvernul a provocat-o!…. Se pare că povara reducerii deficitului bugetar a cam rămas pe umerii educației și cercetării. De altfel, dacă ne uităm cu atenție, vom vedea că SRI are un buget aproape dublu față de cel al cercetării (1,78 miliarde de lei)! Deci, oameni buni, după atâtea cifre și tabele să tragem și concluzii: suntem zgârciți cu banii pentru educație, ceea ce înseamnă că ne aruncăm singuri la periferia Europei de mâine. Integral: https://spotmedia.ro
Femeile bătute, preocupare pentru politicieni doar când aduc voturi Victimele violenței domestice sunt bune pentru politicieni când își fac imagine, în timp ce legea care le-ar salva viețile încă nu e pusă în aplicare. În ultima zi a anului 2021, un bărbat de 44 de ani din Sebeș era pus sub urmărire penală, după ce și-a atacat soția și fiica cu un cuțit, deși victimele aveau ordin de restricție împotriva lui. În primele două zile ale noului an, Inspectoratul de Poliție Brașov prezenta trei cazuri de violență domestică din județ în care oamenii legii au intervenit: cel mai vârstnic agresor avea 65 de ani, iar cea mai vârstnică victimă, 60 de ani. El s-a îmbătat și a atacat-o. Un alt caz, redat pe larg în aceste zile în presă, cel al judecătoarei lovite și spionate de soț, colonel de armată, arată, încă o dată, că violența împotriva femeilor nu ține cont de vârstă, educație, statut social. Și că, în continuare, rușinos, statul român asistă nepăsător cum cetățenele lui sunt amenințate și agresate. Abia în primăvara lui 2021, după ani de zile de tărăgănare, a fost promulgată legea prin care sunt introduse brățările electronice, singura șansă pe care o au victimele violenței domestice în fața agresorilor. Dar termenul de implementare pentru faza-pilot (care va fi mai întâi în București) este martie 2022. Deci, cel puțin până la acest termen, femeile vor continua să fie bătute și omorâte cu ordinul de protecție în mână. Că eradicarea violenței domestice nu e vreo prioritate pentru statul român vedem de ani de zile. Dar ce am văzut în 2021, confirmat chiar la început de 2022, este palma în plus peste față pe care o primesc victimele, prin înțelegerile cinice pentru putere. Și aici mă refer la instalarea Gabrielei Firea în fruntea Ministerului Familiei și Egalității de Șanse și anunțul ei că va candida din nou la Primăria Capitalei. Aceeași Gabriela Firea, care a închis singurul centru pentru victimele violenței domestice din București deschis non-stop, prin sistarea finanțării, în anul 2019, a primit acum o tribună de unde să-și facă imagine, împărțind din nou vouchere și pozându-se în centre pentru victimele violenței domestice, în așteptarea alegerilor locale din 2024. Aceeași Gabriela Firea, care a cheltuit cu voucherele peste 768 de milioane de lei, în loc să ia măsuri prin care chiar să îmbunătățească viața oamenilor, conform unui raport al organizațiilor Active Watch, Optar și CERE, aceeași Gabriela Firea, care a lăsat o datorie de 3 miliarde la Primăria Capitalei, după cum a arătat primarul general Nicușor Dan. Și, bonus, pentru că, în țara asta, autoritățile statului, când nu fac combinații politice, dorm în papuci, aflăm că toxica emisiune Acces Direct va fi difuzată pe două posturi TV, desigur, ambele din grupul Antenelor. Pentru cine a uitat, la această emisiune a fost prezentat în râs cazul unei femei care era amenințată de partenerul ei de viață și care, în cele din urmă, a fost omorâtă, de față cu copilul ei. Integral: https://newsweek.ro
Investitorii ascunși din presă. PSD ține informațiile la secret, deși plătește milioane pe lună Partidele tind să devină cei mai mari investitori în presa din România, cu bani încasați de la bugetul de stat. Sumele au crescut într-un ritm alert în ultimii ani, dar lipsa de transparență, mai ales în cazul PSD, blochează accesul la informații. Unde ajung banii și pentru ce?….. Problema este că și partidele au învățat că fondurile primite de la stat pot contribui la promovarea ușoară a mesajului. Partidele votează anual să primească mulți bani ca subvenție, peste 45 milioane de euro, apoi ele plătesc spații în mass-media. Costurile cresc pentru că și mass-media cere mai mulți bani pentru promovarea formațiunilor politice, iar partidele revin și își realimentează anual conturile. Acesta este cercul vicios, în care cotizația de partid aproape a dispărut, iar toată finanțarea se bazează pe banii publici……Dacă în anii electorali era de înțeles de ce partidele folosesc mulți bani pentru promovare, noutatea o reprezintă 2021. Este anul în care partidele au dat cei mai mulți bani pentru promovare în presă și propagandă…. PNL și PSD au depășit împreună pragul de 10 milioane de euro, fără luna decembrie. De precizat că, în timpul crizei politice din lunile octombrie și noiembrie, cele două partide au aruncat în piață aproape 20 de milioane de lei (4 milioane de euro). PSD pierde procesele, dar totul rămâne secret PSD, condus de tandemul Marcel Ciolacu – Paul Stănescu, ține la secret toate informațiile legate de sumele pe care le plătește pentru promovare și propagandă. Europa Liberă a trimis în ultimele luni mai multe solicitări pe acest subiect către PSD, însă nu am primit niciodată un răspuns complet, ci simpla precizare că partidul informează Autoritatea Electorală Permanentă. PSD a pierdut în instanță două procese legate de accesul liber la informațiile de interes public, judecătorii au arătat că legea nu a fost respectată, dar Marcel Ciolacu și Paul Stănescu refuză în continuare să prezinte informațiile care ar trebui să fie publice. Procesele au fost deschise de Ovidiu Vanghele, Centrul pentru Investigații Media, Centrul pentru Inovare Publică și Ovidiu Voicu….. Criza politică și banii pentru presă. PSD a plătit de 32 de ori mai mult decât USR Datele oferite de Autoritatea Electorală Permanentă dezvăluie discrepanța între sumele folosite de diferite partide pentru promovarea în presă și propagandă. Liderul detașat rămâne PSD, care, spre exemplu, în luna noiembrie, a alocat 5.3 milioane de lei, în timp ce USR a folosit 167.357 lei. Un raport de 32 la 1 în favoarea partidului din Kiseleff. Pe locul al doilea se află PNL, care, tot în noiembrie, a plătit 2.4 milioane de lei. Integral: https://romania.europalibera.org
TNR te ajută. La ce folosește orificiul cu capac din lateralul mașinii? ….. TNR te ajută © azi să afli câteva din secretele care nu ți se spun la școala de șoferi. Mulți proaspăt posesori de carnet de conducere au observat cum în lateralul mașinii, în partea stângă sau dreapta, în funcție de model, dar aproape întotdeauna în spate, se alfă un orificiu acoperit cu un capac. Acesta poate fi deschis, ori printr-un buton din interiorul mașinii, ori manual de afară. Dacă ne uităm cu atenție vom găsi un fel de robinet care, odată desfăcut, ne va permite accesul în măruntaiele flămânde ale mașinii. Șoferii cu experiență în conducerea autovehiculelor rutiere susțin că pe acolo se introduce benzina sau motorina, un lichid esențial pentru buna funcționare a motorului. În România acest combustibil are o compoziție specială, respectiv 50% taxe, 45% profit pentru o companie străină și restul petrol. În fiecare an există o competiție între stat și compania care vinde combustibilul pentru a afla cine poate să scoată cei mai mulți bani din buzunarul celui care bagă de bună voie lichid prin acel orificiu. Specialiștii auto ne promit însă că, în viitor, nu va mai trebui să introducem lichide în mașină. Acesta va fi ars în centrale speciale pentru a produce curent electric, cu care vom alimenta automobilele noastre, exact ca aspiratorul robot, telefonul mobil sau imprimanta cu baterii. Ecologiștii spun că acest tip de poluare cu mai mulți pași ajută planeta mult mai mult decât ne putem închipui, pentru că în general proștii nu au imaginație și nu-și pot închipui prea multe. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Pe cine trimite Iohannis ambasador la NATO: fostul consilier al lui Grindeanu, promovat în MAE de Năstase. Tatăl său a girat lucrările deținuților cu gulere albe…”
https://ziare.com/grindeanu/ambasador-romania-nato-iohannis-grindeanu-1719321
Doamnă… Iohannis trimite ambasadori după cum i se șoptește, nu după cum îl duce mintea, fiindcă e clar că dacă ar fi după mintea lui… s-ar bloca relațiile diplomatice… :))
“Aprobarea vaccinului Pfizer în SUA se vrea secretizată timp de 76 de ani. O instanță texană contestă tergiversarea. În UE, secretul e și mai bine păzit …”
https://www.hotnews.ro/stiri-international-25288625-aprobarea-vaccinului-pfizer-sua-vrea-secretizata-timp-76-ani-instanta-texana-contesta-tergiversarea-secretul-mai-bine-pazit.htm
Intrarea în normalitatea … distopica a industriei pharma și a “sistemului” de sănătate oligopolizat și politizat, captiv … ca și dupa criza financiară din 2008-2009, interesele jucătorilor mari sunt protejate și consolidate! 🙁
@Paganel #comment-223933
Da, într-adevăr, interviul cu Armand Goșu despre Kazahstan este foarte bun (Kazahstan, sfârșitul fără glorie al epocii Nazarbaev. O afacere de familie kazahă i-a oferit lui Putin ocazia unei demonstrații de forță), de aceea pun aici și link-ul către acel articol https://www.contributors.ro/kazahstan-sfarsitul-fara-glorie-al-epocii-nazarbaev-o-afacere-de-familie-kazaha-i-a-oferit-lui-putin-ocazia-unei-demonstratii-de-forta-interviu-cu-armand-gosu/
…și, fiindcă în Revista presei de astăzi este citat articolul Banca Centrală Europeană ar putea interveni dacă prețurile energiei continuă să crească din ziare.com voi mai cita un articol din Contributors vis-à-vis de ipocrizia (care merge mînă în mînă cu prostia) oficialilor din UE care susțin… the Green Revolution/Involution https://www.contributors.ro/noi-ipocrizii-climatice-si-criza-energetica/
Buna ziua
Tot încerc sa ma lămuresc cât din “încălzirea globală “ este datorită activității umane și cât este datorită “cauzelor naturale”….și ma mai întreb dacă nu cumva clima acum câteva zeci de milioane de ani a trecut peintr un proces de încălzire datorită dinozaurilor…
și ,la subiectul articolului, încă n am văzut un ecologist pur sânge care sa renunțe la curentul electric,la mașina confortabila sau,de ce nu, la săpun și pasta de dinti…
discutam cândva cu un “vegan” care îmi explica faptul ca in afara de sănătatea corpului veganismul ajuta la “salvarea planetei”….l am întrebat care este amprenta de co2 atunci când își face o salata de quinoa sau consuma suc verde obținut dintr o planta din Brazilia ….aștept și azi răspuns
Greu raspuns. Personal ma spal pe dinti fara sa stiu daca voi face sau nu carii in viitor. In plus banui ca nu ne strica curatenia si reciclarea, din contra. Mai banui ca adeptii teoriei sa faci bani din orice si sa consumi oricat ( Friedman) sunt mai numerosi, mai activi in media si mai instariti decat adeptii lui Nicholas Georgescu-Roegen/ Nicolae Georgescu “Nicholas Georgescu-Roegen (born Nicolae Georgescu, 4 February 1906 – 30 October 1994) was a Romanian mathematician, statistician and economist. He is best known today for his 1971 magnum opus The Entropy Law and the Economic Process, in which he argued that all natural resources are irreversibly degraded when put to use in economic activity. A progenitor and a paradigm founder in economics, Georgescu-Roegen’s work was decisive for the establishing of ecological economics as an independent academic sub-discipline in economics.”
@mona
reciclarea e una,consumul e altceva…eu sunt mai bătrân și mi aduc aminte de “cei trei R”=“reciclare,reconditionare,refolosire” ca s a aplicat cum s a aplicat e altceva/la fel cum îmi aduc aminte de trecerea la economia autarhica (nu mai importam nimic),o tâmpenie
Ce ma deranjează pe mine e faptul ca nu se spune cu subiect și predicat ca dezvoltarea economică bazată pe consum(motorul dezvoltării de la începutul revoluției industriale) și a atins limitele și ca e necesară o noua paradigma de dezvoltare….de fapt asta e problema esențială
reciclare?s au cheltuit ,probabil zeci de milioane € cu seminarii și “informare” și eu unul nu văd nici un progres…selectez selectiv dar,ma întreb,cum se separa hârtia ,plasticul,aluminiu sau sticla când firma de gunoi le ia la grămada …n am auzit încă la noi sa se ridice separat fiecare din “reciclabilele” enumerate
Sper ca ultimul comentariu adaugat sa ajute. Bineinteles ca tranzitia intre economia de consum si economia tehnologica avansata este extrem de grea. Vedem astazi in lume toate suferintele provocate de acest drum. Mai ales in statele care pun mare pret pe consum.
Va obosesc dar cred ca macar un numar mic de romani ar trebui sa stie ce minti progresiste si stralucite am avut. De la un amator ca mine, o incercare nu stiu daca foarte reusita, vulgara daca vreti.
1) economia nu este o stiinta asa zis aritmetica – arithmomorphic scheme
“First, it completes Georgescu-Roegen’s argument for the impossibility of economics as
a theoretical science, in his sense. For him, a theoretical science is axiomatic, i.e., it requires
the logical filing of all extant knowledge in a particular domain in a way that every known
proposition is either contained in its logical foundation or deducible from it [Georgescu-Roegen,1971, 26, 322
“Analytical or arithmomorphic concepts are those which, like numbers, are discretely distinct, having no overlap with their ‘other.’ Dialectical concepts are not discretely distinct, but have a penumbra of overlap with their other. In Georgescu-Roegen‘s definition, dialectical concepts only partially overlap. Land is not sea and sea is not land. But a tidal salt marsh belongs to both. A dollar bill is money, a shirt is not money, but a credit card is in some ways money and in some ways not. In order to use logic and the law of contradiction to build a theoretical science, economists have favored the analytical concept and tried to exorcise dialectical overlap. But well-defined, self-identical, analytical concepts cannot capture evolutionary change. Nothing can evolve into its other if it at no stage overlaps with its other. Without admitting dialectical concepts, and a certain amount of contradiction, we cannot deal with change.
2) resursele naturale nu sunt infinite ( scrisori catre Friedman din anii 1970 in care argumenteaza ca teoria ” produceti, consumati la infinit” nu este o solutie printre altele)
“Whereas previously nature was perceived as a subsystem of the economy, in ecological economics the economy is viewed as a – generally constrained and vulnerable – subsystem of nature.”
” Georgescu-Roegen addressed and resolved various problems or challenges in Schumpeter’s work and also pointed to important gaps. Especially, by demonstrating the necessary interrelatedness of economic activity and the natural environment, he pointed to the omnipresence and inevitability of environmental issues and constraints as associated with any economic activity. In various important ways Georgescu-Roegen’s work can thus be seen as a continuation of Schumpeter’s, following in particular his teacher’s central concern for the subject of evolution and for methodology.”
3) viitorul despre studiul economiei si noi drumuri
“However, Georescu-Roegen noticed a much more serious “analytical and conceptual fallacy” within the neoclassical treatment of the development process: “It is high time, I believe, for us to recognize
that the essence of development consists of the organizational and flexible power to
create new processes rather than the power to produce commodities by materially crystallized plants” (Georgescu-Roegen 1971: 275). ……. the economic process does not produce goods and services alone, but rather it produces a “reproducible system”, via an integrated process of production and consumption of
goods and services. When considering the whole socioeconomic system, it is the integrated action of the productive economic sector and the sector of final consumption which have to be considered.”
Gata, mai mult nu am inteles.
“Nicholas Georgescu-Roegen deserves to be called the father of ecological economics. This book connects Georgescu-Roegen’s earlier work such as consumer choice theory and a critique of Leontief’s dynamic model, with his later ambitious attempt to reformulate the economic process as ‘bioeconomics’, a theoretical alternative to neoclassical economics.https://www.routledge.com/The-Origins-of-Ecological-Economics-The-Bioeconomics-of-Georgescu-Roegen/Mayumi/p/book/9780415638111
Intr-adevar, omul asta a fost inaintea timpuluii sau cu doua-trei decenii.
A inteles ca principiul 2 al termodinamicii este atat de universal, incat nu poate fi evitat in vreun domeniu, inclusiv economia. Si i-a rezultat formularea economiei ecologice.
In 1994, cand a murit, ecologia parea mult mai exoica si putin importanta decat s-a dovedit a fi ulterior. Probabil ca de aceea Georgescu-Roegen nu a fost premiat cu Nobel.
Interesant si nou pentru mine.
Cred ca a fost pe lista scurta pentru premiul Nobel in economie. Noi nu prea avem mana buna cu suedezii si premiul Nobel. Altii o au, de ex ungurii. Exista o intreaga platforma de relatii si influiente care intra in actiune cand este vorba de decernarea premiilor. Se face si politica pro si contra ca sa-mi intelegeti comentariul. O activitate de lobby foarte intensa si recompensata de majoritatea statelor. Vor veni si la noi, dar cum am spus, suedezii sunt cu fundul in doua barci in ceea ce ne priveste. Au si de ce . I-au dat ordinul Serafim tov Ceausescu si se perpeleau nevoie mare ca nu-l puteau retrage in timpul evenimentelor din `89.
@mona
Multumesc…nu știam ca un alt roman a fost un vizionar…
Am comandat cartea deja
Am gasit la BNR o lista intreaga de carti despre G-R. Sper sa avem macar cativa economisti care sa inteleaga nevoia de cercetare. Deocamdata se pare ca doar il “studiaza”. Cred ca la noi axa Keynes- Friedman este cea generatoare de politici economice. O sa incerc si eu sa inteleg mai mult si sa gasesc cate ceva din lista. https://bnr.ro/catalogul-bibliotecii-bnr-10393-mobile.aspx?p=1&s=Nicholas%20Georgescu-Roegen
Biblioteca BNR e închisă pentru public….asta mi au spus acum ceva zile când am vrut sa studiez niște date interbelice
De citit
https://adevarul.ro/international/in-lume/dan-dungaciu-promis-americanii-rusilor-nato-nu-extinded-1_61daad465163ec42717c7afa/index.html
Multumesc. Foarte interesant. Am avut tot timpul in minte sensibilitatile occidentalilor in ceea ce priveste Rusia si in consecinta debandada de la noi. Parca si-ar fi dorit sa mergem ca melcul si sa parem usor tampitei. Poate si suntem, nu stiu. Nici Finlanda nu a fost sustinuta prea mult decat dupa un timp. Statele baltice se pare ca au avut un suport serios dirijat in principal de Suedia care nu este membru NATO pe fata.
Am și aici o “teorie”= ca sa intri in club trebuie sa plătești taxa….cam așa cu clubul “celor avuți”…din păcate noi plătim dar nu stim sa ne cerem locul …a se vedea si discuțiile fără sfârșit privind schengen și OECD ….când ai reprezentanții pe care ii ai nu poți avea pretenții ….degeaba ai câțiva care știu carte,știu sa discute sa se facă interesanți ca …hop…apare o Viorica sau un ponta (nume la întâmplare ,la nivel experți e jale “pe medie”)/dacă nu sunt ăștia apar “romanii verzi” și se anulează totul…tara meșterului Manole (nu ăla de la BNR,ăla din poezie)
Nu stiu ce sa spun? Majoritatea prietenilor din Polonia sau Ungaria imi spun ca au aceiasi problema acasa; fosta nomenclatura a preluat “democratia”. Partial, nu toti au rezistat procesului de transformare. Totusi au reusit sa dea dovada de spirit antreprenorial si fata de comunitatea lor. La noi merge foarte greu. Am citit astazi ca Bulgaria intra pe euro 2024. Pana si acolo s-au pus pe treaba. Cred ca este vorba si de timp si de cat de mare este o tara. Dar Polonia este mare si inceputul lor a fost mult mai pregatit in societate. Biserica lor are o tinuta morala net superioara bisericilor ortodoxe. Nu avem multi aliati adevarati in Europa si acest lucru poate fi o problema. Sau poate exista interese extrem de mari ca diferentele intre regiunile Romaniei sa cresca exagerat de mult? Sper sa nu se adevereasca acest ultim scenariu. Cert este ca un politician hot pe fata asa cum sunt la noi, un politician care primeste mita lucrand in defavoarea tarii sale este o problema sensibila si nimeni nu se doreste in apropierea unui astfel de politician. Chiar daca exista peste tot politicieni coruptibili. Asta am observat in Suedia si atitudinea unor companii care au iesit de pe piata romaneasca cand li s-a cerut mita. Unele au ramas si au dat mita, de ex Ericsson. Ca roman ma bucur totusi ca a fost Ericsson si nu o companie turceasca sau libaneza care s-a ocupat de 112. Avem cam prea multe bube pe fata chiar si pentru coruptii din occident. Asa cred eu.