Revista Presei – 10 aprilie. Un “martir” al Binomului depune contestație!
| 10/04/2017 | Autor Cetatean Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de luni, 10 aprilie. Vremea va fi frumoasă şi se va încălzi în cea mai mare parte a ţării, informează ANM. Cerul va fi variabil în regiunile nordice, nord-estice şi la munte şi mai mult senin în restul teritoriului. Vântul va sufla slab şi moderat, cu unele intensificări în zona montană înaltă. Temperaturile maxime se vor încadra între 11 şi 21 de grade, cu cele mai scăzute valori pe litoral, iar cele minime vor fi cuprinse între -3 grade în depresiunile Carpaţilor Orientali şi 10 grade în Dealurile de Vest. Pe arii restrânse, în Transilvania, dimineaţa şi noapte, va fi brumă. Bucuresti: vremea va fi frumoasă, cu cer mai mult senin şi vânt în general slab. Temperatura maximă va fi de 17…18 grade, iar cea minimă de 4…5 grade, uşor mai scăzută în zona preorăşenească.
Liviu Dragnea contestă pedeapsa din dosarul Referendumul. Liviu Dragnea a fost citat, luni, în fața completului de cinci judecători de la Curtea Supremă. Magistraţii discută contestaţia la executarea pedepsei depusă de liderul PSD în dosarul referendumului. Președintele social-democraților reclamă că motivarea a fost semnată de alţi judecători faţă de cei care l-au condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare. Liviu Dragnea a fost condamnat la doi ani de închisoare cu suspendare în aprilie 2016 pentru fraudarea referendumului din 2012. Motivarea condamnării, un document de peste 300 de pagini, a apărut în luna februarie a acestui an. Judecătorii au motivat că este suficientă o pedeapsă cu suspendare, deoarece Liviu Dragnea nu are antecedente. De asemenea, magistrații au explicat și de ce au majorat pedeapsa de la un an la doi ani de închisoare cu suspendare: atitudinea fostului secretar general al PSD, de negare a faptelor, pe tot parcursul procesului, a fost suficientă pentru a dispune o pedeapsă mai mare.Potrivit rechizitoriului din dosarul “Referendumul”, Liviu Dragnea, la data faptelor secretar general al PSD, cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, pentru demiterea fostului preşedinte Traian Băsescu, “a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale”. Conform procurorilor, Liviu Dragnea a coordonat un mecanism complex, în care a implicat mai multe persoane asupra cărora avea influenţă în virtutea funcţiei pe care o deţinea, având ca scop fraudarea rezultatelor privind participarea la vot. Integral pe Digi24
Lumea patimilor. Se socoteşte că intrarea lui Iisus în Ierusalim e anticipată, în Vechiul Testament, de cartea profetului Zaharia (9, 9-10). Atmosfera generală este de bucurie. A venit Împăratul! Şi odată cu el, o universală promisiune de pace: ”…Voi nimici carele de război şi caii din Ierusalim şi arcurile de război vor fi nimicite.” A doua zi după intrarea triumfală a Împăratului în oraşul martirizării sale, începe Săptămîna Patimilor. Începe şi o istorie a păcii? Se curăţă lumea de instrumentarul războiului? În mod evident, nu. Avem dreptul, în acest caz, să vorbim de un eşec al misiunii hristice sau de o victorie infinit amînată? Răspunsul ”teologic corect” este că textul nu trebuie citit în litera lui, în anecdotica lui exterioară. Nu e vorba, pur şi simplu, de intrarea Fiului lui Dumnezeu într-un oraş iudaic. E vorba de perspectivele pe care le deschide gestul Lui pentru ”mulţimile” dinlăuntrul nostru, pentru ”legiunea” relelor interioare, cu care avem de luptat pentru a ne găsi liniştea. Intrarea lui Iisus în Ierusalim e zadarnică dacă El nu intră în cetatea lăuntrică a fiecăruia dintre noi şi dacă, acolo, nu e bine primit. Întîlnirea dintre Logos şi omul creat nu e o ”petrecere” euforică. E începutul unei lupte, al unei pătimiri şi al unei răstigniri transfiguratoare. În locul unei suferinţe fără orizont, ni se promite o suferinţă deschisă spre soluţie: o speranţă. Pe acest fundal, multiplicarea planetară a violenţei pare să semnaleze o lume care n-a ieşit încă din ”Săptămîna Patimilor”. ”Noutatea” patetică a situaţiei este că se face război în numele Celui care a venit să aducă pacea. Iar firea omenească dă semne tot mai neruşinate de îndrăcire, adică de prostie sîngeroasă. Zi de zi, peisajul din jur arată ca o antologie de dezastre: Charlie Hebdo, atentat într-o piaţă din Berlin, cu morţi şi răniţi, atentat la Stockholm, cu morţi şi răniţi, atentat la Londra, cu morţi şi răniţi, explozie la metroul din Sankt Petersburg, arme chimice şi bombardamente în Siria, ţicneală ameninţătoare în Coreea de Nord, asta ca să rămînem la nivel macro. Dar avem şi ştiri despre un pacient care, într-un spital bucureştean, înjunghie alţi doi pacienţi şi o infirmieră, despre bărbaţi care îşi căsăpesc iubitele, sau le incendiază maşina, despre copii de cîteva luni ucişi, sau abandonaţi, despre jocuri electronice care duc la sinucidere etc. Ce se întîmplă? Integral pe Adevarul
DEZVĂLUIRE ROMÂNIA LIBERĂ. Șefii Ambulanței București-Ilfov, sponsorizați de firma cu care instituția de stat făcea afaceri. Firma SODEXO a virat 10.000 de lei în conturile asociației soților Alis și Cristian Grasu. În 2010, dr. Alis Grasu era directorul Serviciului de Ambulanță București-Ilfov (SABIF), iar soțul ei, dr. Cristian Grasu, era director medical. SABIF avea un contract cu firma SODEXO PASS ROMÂNIA SRL, având drept obiect distribuția de tichete de masă către angajații instituției. În același timp, firma SODEXO era sponsor al asociației soților Grasu. Familia Grasu este o familie importantă în Sănătatea românească. Mai precis în medicina de urgență. Dr. Cristian Grasu este medic și secretar de stat în Ministerul Sănătăţii. Dr. Alis Grasu este șefa Serviciului de Ambulanţă București-Ilfov (SABIF). El este născut în Teleorman, ca și președintele PSD, Liviu Dragnea. Ba, mai mult, sursele „României libere” spun că cei doi sunt apropiaţi. Presa a scris că a fost propulsat secretar de stat pentru a fi o contrapondere la Raed Arafat, șeful Departamentului pentru Situații de Urgență, cu care liderul pesedist este într-un conflict deschis. Scopurile șefului PSD ar fi, potrivit surselor noastre, de a-i reduce din influenţă medicului palestinian și a aduce sub controlul social-democrat o parte consistentă a afacerilor din domeniul sanitar. Cert este că Cristian Grasu îi datorează cariera lui Raed Arafat, fără ca asta să însemne că-i este de-a pururea recunoscător. Din contră. Cei doi sunt astăzi într-un conflict deschis, asupra căruia vom reveni. Integral pe Romania Libera, dupa ora 12
Dezincriminariada. Ce legi „toxice“ mai pregătesc parlamentarii. Noul Parlament îşi începe mandatul cu o avalanşă de iniţiative legislative menite să dezincrimineze fapte penale din cele mai variate domenii: de la Codul Penal la legea societăţilor comerciale, de la finanţarea partidelor la integritatea funcţiei publice. Aleşii puterii au în vizor pentru viitorul apropiat adoptarea mai multor proiecte de legi care i-ar avantaja pe ei, partidele lor sau clientela care ocupă funcţii în administraţia publică. Deputatul PSD Florin Iordache , social-democrat devenit foarte cunoscut după adoptarea ordonanţei de urgenţă care modifica legislaţia penală, revine în atenţia publică după ce a depus o serie de amendamente la un proiect de modificare a Legii finanţării partidelor politice prin care se abrogă prevederea potrivit căreia contribuţiile care depăşesc plafoanele legale pentru campaniile electorale sunt confiscate. Practic, banii folosiţi ilegal de partide în alegeri sau la referendum să nu mai poată fi confiscaţi. La propunerea lui Florin Iordache ar urma să fie abrogat din Legea 334/2006 privind finanţarea partidelor politice articolul care prevede că, în cazul nerespectării prevederilor din lege privind limita şi provenienţa contribuţiilor pentru campania electorală, indiferent că sunt venituri proprii, donaţii sau împrumuturi, se confiscă şi se fac venit la bugetul de stat. Un alt amendament depus de către Iordache este abrogarea articolului 53 care statuează că, pentru contravenţiile la finanţarea partidelor stabilite în articolul 52, „contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente”. Aşadar, fostul ministru al Justiţiei propune eliminarea obligaţiei candidaţilor sau partidelor de a returna banii sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care fac obiectul unor contravenţii constatate de Autoritatea Electorală Permanentă, potrivit legii finanţării partidelor. Integral pe Adevarul
Legalizarea nelegalitatilor. Nu m-am asteptat ca introducerea in lege a unui prag privind abuzul in serviciu sa provoace atatea valuri in lumea noastra politica. Parerile se impart contradictoriu intre actualul ministru al justitiei, care nu propune niciun prag si fostul ministru, care pretinde ca pragul este obligatoriu si ca nu scapam de el. Actualul ministru este domnul Tudorel Toader, cel devenit atat de simpatic telespectatorilor dupa prezentarea cunoscutei evaluari a parchetelor, apreciata ca o adevarata prelegere de inalta tinuta intr-ale dreptului. Fostul ministru este domnul Florin Iordache, cel ejectat din guvern sub presiunea opiniei publice, dupa episodul cu Ordonanta 13, celebru printre altele si pentru “alta intrebare”. Dar, intrucat proverbul spune ca la barza chioara ii face Dumnezeu cuib, ejectatul s-a cocotat rapid intr-un fotoliu si mai confortabil, ca vicepresedinte al Camerei Deputatilor. Hopa-Mitica! Revenind la ministrul Toader acesta ne-a explicat cum sustine in noul proiect de lege decizia sa neclintita de a nu propune niciun fel de prag pentru abuzul in serviciu. Pur si simplu, n-avem nevoie de praguri. In stilul pedant care il caracterizeaza, ministrul Toader ne-a explicat ca “avem in acel proiect de lege si propunerea de modificare a abuzului in serviciu, actualul 297 din Codul Penal, si nu voi stabili niciun prag. Nici maxim, nici minim (…). Legea fundamentala spune ca constituie abuz fapta functionarului si acolo nu se refera la un prag”. La randul sau, in stilul limbajului de lemn care il caracterizeaza, fostul ministru Iordache isi explica astfel punctul de vedere: “daca cititi decizia Curtii in integralitate, se precizeaza acolo foarte clar ca trebuie stabilit un prag. (…) Parlamentul va stabili un prag. Putem discuta de marimea pragului, dar e obligatoriu sa introducem un prag”.Daca declaratiile n-ar apartine unor inalti demnitari, ai zice ca e dialogul surzilor, nu altceva. Observ aici o nota de aroganta cu care il trateaza parlamentarul Iordache pe colegul sau, ministrul Toader. E ca si cum ar zice: ma doare-n cot de propunerea ministrului. N-are decat sa vorbeasca la bec. Pana la urma tot noi, cei din Parlament, avem in mana painea si cutitul si vom stabili un prag, asa cum ne taie capul pe noi. In opinia mea, domnul Toader stie sa-si sustina propria opinie, propriul punct de vedere, sa-l apere impartial si fara ingerinte, pe cand domnul Iordache traieste din ingerinte, respira interesul partidului, si traieste interesul lui Dragnea, cel care trebuie scos cu orice pret din spanacul in care s-a bagat ca Pacala. Integral pe Ziare.com
America e din nou mare. Trump i-a „concediat“ pe Putin și Xi Jinping. Donald Trump nu avea cum să evite lovitura cu rachete „Tomahawk“ dată regimului criminal al lui Bashar al-Assad. Nu după primirea pe care i-au făcut-o Rusia și China imediat după ce și-a preluat mandatul de lider la Casa Albă. Marile rivale ale SUA au ieșit cu nebunii la atac, pe marea tablă de șah a relațiilor internaționale, pentru a-l testa pe președintele american. Pentru a vedea cât de departe vor merge SUA în a-și apăra interesele globale. Kim Jong-un a testat câteva rachete balistice, care au căzut periculos de aproape de coasta Japoniei, aliatul tradițional al Americii. A făcut asta sub privirile îngăduitoare ale Chinei. De cealaltă parte, dictatorul sirian Bashar al-Assad, unealta eficientă a lui Vladimir Putin, a folosit arme chimice în atacul asupra orașului Khan Sheikhoun, cel mai probabil cu complicitatea Rusiei. O asemenea primire cu artificii, care riscau să dea foc Lumii, cerea o replică din partea lui Donald Trump. Din fericire, președintele american a fost ferm. În 2013, fostul președinte american Barack Obama a ezitat. Ce a urmat este bine știut. Războiul civil sirian a continuat ani întregi într-o manieră atroce, ucigând mulți civili nevinovați, Rusia și Iranul și-au extins influența în Orientul Mijlociu în defavoarea Americii, criza refugiaților a lovit năprasnic Europa, încărcând cu capital politic lideri populiști și extremiști ce servesc agenda Moscovei, Turcia a devenit o problemă în interiorul NATO, America a fost la un pas să piardă unul dintre cei mai importanți aliați ai săi, Israelul etc. Spre deosebire de predecesorul său, Donald Trump nu a mai făcut aceeași greșeală. Lovitura împotriva regimului lui Bashar al-Assad a fost atent pregătită de Washington, care a vrut să se asigure că transmite mesaje clare, ce sunt receptate întocmai. Integral pe Romania Libera
Salvatorii ne-au abandonat PSD-ului, pentru că s-au înecat. Un tsunami de glume şi ironii a însoţit în acest weekend deschiderea Târgului de Paşte din Bucureşti, acolo unde primarul general Gabriela Firea s-a pozat alături de un gigantesc coş cu ouă încondeiate, lângă un iepure care mână cu privire fioroasă o găină ce te bagă în sperieţi sau împreună cu alţi oameni-iepuri încălţaţi cu cizme de cauciuc colorat. A fost distracţie maximă pe seama încăpăţânării primăriţei de a duce în kitsch suprem o Capitală care se rupe sub rugină şi abandonare. Ne-am descărcat prin râs furia pe calamitatea care se dovedeşte a fi actuala administraţie a unui oraş ce, din 1990 încoace, a avut doar primari care şi-au bătut joc de locuitorii săi. E bine că am făcut asta. Dar mai departe ce se întâmplă? PSD domină ţara, în ciuda furiei şi a râsului nostru, pomenile electorale continuă să se transforme în realitate, în ciuda avertismentelor că ne vom duce toţi în prăpastie, iar Gabriela Firea se pregăteşte puternic pentru preşedinţia României. Cu şanse măricele să o şi obţină. Căci şansele sale vin exclusiv din faptul că nici ea, nici social-democraţii nu mai au în acest moment rivali reali în politica românească. „Te naşti talent şi mori speranţă“ este o vorbă din fotbal care se aplică la perfecţie celor două partide, PNL şi USR, către care se îndreaptă acum toate aşteptările electoratului antipesedist. Istoria postdecembristă a Partidului Naţional Liberal este formată doar dintr-o serie continuă de mişcări politice greşite, de complicităţi şi de trădări, pornind încă de la ruperea în zeci de bucăţi în anii 1990, când liberalii se împărţeau între Aripa Tânără şi Câmpeanu. Prin alegerea lui Cristian Buşoi la preşedinţia PNL Bucureşti, acest partid ne transmite cât se poate de clar şi de oficial că nu a învăţat nimic şi nici nu-i pasă de asta. Dincolo de controversele care îl privesc pe Cristian Buşoi, a cărui avere este neverosimil de consistentă, mai important este că acesta are carisma unui purice strivit şi credibilitatea unui scorpion turbat. Şi ce e mai important pentru un politician decât aceste două ingrediente? La urma urmei, şi Traian Băsescu era controversat, dar asta nu l-a împiedicat să aibă succes politic şi fani înrăiţi până în ziua de azi. Integral pe Romania Libera
100 de ani de comunism. Lenin obține puterea prin război civil. Comunismul a reuşit să se instaleze în Rusia printr-o alăturare de slăbiciuni şi circumstanţe nefericite. Poporul rus nu s-a predat de bunăvoie bolşevicilor. Între 1918 şi 1921, societatea rusă a fost scena unui război civil cu milioane de victime. Ruşii şi-au apărat elitele şi viitorul, dar reformele reclamate de societatea rusă au fost respinse de ultimii doi ţari. Bolşevismul era întruchipat de lideri radicali excepţional de inteligenţi, de motivaţi şi de cinici. Iar organismul politic şi social al Rusiei era slăbit şi dezechilibrat. Ultimii doi ţari – Alexandru al III-lea şi Nicolae al II-lea – au acceptat cu reticenţă reformele, astfel că societatea rusă – din ce în ce mai modernă economic şi financiar – a fost împiedicată să se maturizeze politic. În lipsa unei opoziţii libere şi experimentate, ruşii nu au ştiut cum să se apere ÎMPREUNĂ de abuzurile, vicleniile şi minciunile prin care comuniştii şi-au înlăturat, pe rând, adversarii. În urmă cu o sută de ani, în aprilie 1917, Lenin sosea la Petrograd, capitala ţaristă aflată în febra Revoluţiei. Ca să ajungă la putere, liderul bolşevic a promis poporului rus “Pâine şi Pace”. Pe 25 octombrie, chiar în prima zi în fruntea ţării, Consiliul Comisarilor Poporului a adoptat Decretul asupra Păcii şi Decretul asupra Pământului. În primul, noii conducători anunţau negocieri de pace cu Germania şi garantau fiecărui popor din imperiu dreptul la independenţă. Prin cel de-al doilea, bolşevicii au expropriat fără despăgubiri toate marile domenii agrare. Dar ruşii şi celelalte naţionalităţi au constatat rapid că respectul bolşevicilor pentru democraţie este egal cu zero şi că ideile comuniste au efecte teribile în economie. Rusia nu ieşise încă oficial din Primul Război Mondial când au apărut primele semne de război civil. În ianuarie 1918, manifestaţia în favoarea Adunării Constituante a fost împrăştiată de autorităţile bolşevice cu violenţă, iar lucrările ei au fost suspendate, după o singură zi de lucrări, pe termen nedeterminat. Îndrăzneala bolşevicilor a şocat şi a creat mari nemulţumiri în toate colţurile ţării. În primăvară, tensiunile s-au acutizat. Negocierile de pace mergeau prost. Integral pe Digi24 [In imagine, starvul lui Lenin, in timpul unei “toalete” periodice.]
Amiralul-femeie al SUA: Mobilizarea Rusiei în mările Europei este mai mare decât în vremea Războiului Rece. Amiralul american Michelle Howard apreciază că activitatea navală desfășurată în ultima vreme de marina militară rusă în zona Europei este superioară celei din timpul Războiului Rece. Într-un interviu ăentri Reuters, Howard, care conduce forțele navale ale SUA în Europa și Africa și comandamentul militar al NATO de la Napoli, a subliniat că armata rusă și-a intensificat operațiunile navale în ultimii ani, deși flota militară a Rusiei este mai redusă ca dimensiuni față de cea a fostei Uniuni Sovietice. Michelle Howard (foto jos) și-a susținut afirmația dând ca exemple trimiterea portavionului Amiral Kuznețov în Marea Mediterană, intensificarea activității de patrulare în Atlanticul de Nord și în regiunea Arctică, deplasările de submarine în Marea Neagră și desfășurarea semnificativă de submarine ruse în afara zonelor limitrofe Rusiei. „Rusia are o marină militară globală, înțeleg acest lucru, dar activitatea în acest teatru de operațiuni a sporit substanțial în ultimii ani”, a insistat Michelle Howard. Ea a avertizat în acest context că există riscul ca statele membre ale NATO să-și concentreze atenția pe zonele aflate în proximitatea lor și astfel să neglijeze operațiunile desfășurate de armata rusă în alte spații. Integral pe EVZ
Bonus: cateva dezvaluiri de la Emilia Sercan, despre doctorate, Oprea si Eugenia Voda, o vesnica pesedista:
Revenind la emisiunea “Profesioniştii”: ca ziarist cu 20 de ani de experiență, știu că adresezi interlocutorului o întrebare dificilă chiar la începutul unui interviu atunci când vrei să-l destabilizezi emoțional sau psihic. În interviul de la “Profesioniștii”, mi-a fost adresată mie prima întrebare și a fost o întrebare grea – despre salariul încasat la Realitatea TV, de 8.500 de euro, informație disponibilă în mediul online de ani de zile. Mă aşteptam să fie abordată această chestiune pe parcursul filmării, dar recunosc că m-a luat prin surprindere că am fost întrebată chiar din prima. A urmat o remarcă a Eugeniei Vodă pe care o voi parafraza. A invocat un personaj dintr-un film al lui Mircea Daneliuc – Această lehamite –, o femeie care, ca să aibă orgasme, îşi bagă degetele în priză. A spus ceva de genul – “Ca femeia din filmul lui Daneliuc, care băga degetele în priză ca să aibă orgasme, tu, ca să ai satisfacții profesionale, iei scalpul unor oameni puternici”. La această afirmație, în ochii mei s-a citit oroare, iar realizatoarea a zis că nu trebuie să spun ceva. Nu știu dacă aș fi putut răspunde în vreun fel la o asemenea atrocitate. Această secvență a fost tăiată la montaj. […] Nicio secundă nu s-a ridicat de pe scaun, ca gazdă a emisiunii, să îmi aducă o sticlă cu apă sau șervețele ori să mă întrebe ce s-a întâmplat. Am încercat să mă liniștesc, iar când m-am apropiat de masă, unde îmi lăsasem geanta, ca să iau șervețele, s-a consumat episodul văzut de toată lumea. În acel moment, am simțit că mi se face o mare nedreptate. Am simțit că atitudinea și tonul întrebărilor fuseseră menite să mă transforme într-o impostoare. Că imaginea care îmi fusese construită arăta un alt om decât sunt.
Va urez o zi buna!
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna dimineata! In lumina celor spuse de Emilia Sercan, adica prima intrebare adresata de madam Voda (despre salariul de la Vantu), urmand cu oroarea despre “degetele in priza”, apoi chestiunea cu “averea” personala (un biet apartament achizitoonat in rate), pana la momentul in care madam Voda vorbeste despre “valori” si se uita adanc la Emilia Sercan, personal consider ca a totul a fost o regie bine gandita menita sa o aduca la brava jurnalista pana la punctul de cedare emotionala. O cursa abila, facuta de o guduratoare pe langa politicieni, insa devenita, brusc, zbir cu Emilia Sercan. Poate ne spuna profesionista cate ceva si despre “valorile” (morale si financiare) ale sotului ei, foarte “sarac” (si care nu are doar un apartament de 50 de mp), cu care si ea isi baga, probabil, “degetele in priza”.
http://www.kmkz.ro/de-pe-teren/interviu-dezvaluiri/adrian-lustig-scriitorul-milionar-din-imobiliare-zahar-si-software
Marea doamna a TVR , sosita din voiaje pe oceanele si marile lumii, isi face timp sa striveasca o amarata, care indrazneste sa vorbeasca de plagiatele marilor politicieni.
Jalnic, asa o profesionista!
Buna dimineata!
Bună ziua.
Începem săptămâna în forță! Asta este prosteală pe față – ”Noi documente obținute de RISE Project din Brazilia arată că prietenul lui Liviu Dragnea, fost coleg de facultate și trupă rock, Mugurel Sorin Gheorghiaș, a făcut investiții imobiliare în Brazilia de care a beneficiat chiar șeful PSD.
Începând din 2010, Liviu Dragnea și-a petrecut vacanțele braziliene într-o luxoasă vilă cumpărată de Gheorghiaș la malul Atlanticului. Vila a fost dotată, spre delectarea președintelui PSD, și cu un teren de tenis profesionist.”
https://www.riseproject.ro/articol/dragnea-fortareata-din-brazilia-2/
”Buna investitie”, indrebarea este cu ce bani, dacă ne raportăm la apartamentul din Râmnicu Sărat – ”inci luni mai târziu, în iunie 2010, Gheorghiaș a cumpărat pe compania proaspăt înființată o vilă cu piscină și terenul aferent de 3280 de metri pătrați cu ieșire la ocean în stațiunea turistică Cumbuco, aflată la 30 de kilometri de Fortaleza. Afacerea l-a costat pe român 1,3 milioane de reali, adică aproape 750 de mii de dolari la cursul de la acea dată.”
Buna dimineata
Cum era cu pretul petrolului ? http://economie.hotnews.ro/stiri-burse-21707018-preturile-petrolului-cresc-sprijinite-cererea-puternica-situatia-din-siria.htm
Buna dimineata
Au revenit la nivelul anterior
Salutare!
De ce a devenit Bucurestiul destinatia preferata a homosexualilor: 🙂
http://www.timesnewroman.ro/monden/bucurestiul-destinatia-preferata-a-homosexualilor-de-pe-intreg-globul-arata-ca-un-cur
Buna ziua. Le statea in gat Videanu cu marile bulevardele amenajate si ceva management profesionist. Au ajuns sa-l regrete pana si pe domdoctor Oparila. Data viitoare (daca o mai exista o data viitoare si nu candideaza presedinte) poate ies la vot toti scarbitii de politicieni si voteaza ceva, orice inafara de Pupaza Roz
Buna ziua,
poate platesc si escrocii astia doi, macar cu confiscarea averii:
http://www.stiripesurse.ro/audieri-pe-banda-la-dna-dinu-pescariu-fa-a-in-fa-a-cu-procurorii_1190264.html
Buna ziua
E cu talc si povestioara asta ” Eram euforic, îl sun pe Gabriel Oprea (sau am primit un telefon de la el, nu mai știu exact), unul din susținătorii importanți ai președintelui Traian Băsescu, de care eram foarte apropiat în acel moment. Îi spun care-i rezultatul, îl știa și el.
Gabriel Oprea îmi zice: „Vino repede încoace, avem nevoie de tine!” ” — http://www.stiripesurse.ro/dezvaluiri-bomba-kovesi-coldea-maior-oprea-au-condus-opera-iunea-basescu-al-ii-lea-mandat_1190209.html
PS: Dan Andronic , contactul lui Silberstein – amic bun cu mafia Monaco si fost consiglier pe la Tariceanu, Nastase si alti hoti care au talhari Romania – cum a vrut “muschiu’ ” lor , in aplauzele fanilor . :)))
General Ismana https://www.romaniacurata.ro/cine-sunt-si-ce-au-patit-agentii-dipi-care-au-avut-curajul-sa-il-denunte-pe-oprea-la-dna/
” După ce au îndrăznit să îşi denunţe şefii la DNA, cei 4 poliţişti au avut de suferit.
Astfel, după percheziţia DNA la DIPI din 14 ianuarie 2016, „chestorul Nicolae Gheorghe a întreprins nişte măsuri pe care le consider abuzive şi motivate de dorinţa de a fi pedepsite persoanele pe care le considera responsabile de sesizarea organelor de urmărire penală în dosarul penal în care s-a dispus percheziţia”, a declarat la DNA martorul cu identitate protejată Ionel Mihalcea, şeful Diviziunii Autoprotecţie din DIPI.”
postare 9
http://politeia.org.ro/editoriale/zbor-deasupra-unui-cuib-de-curci/53124/