Revista Presei – 1 martie.”Facturile românilor au explodat şi din cauza unei proaste gestionări a sistemului energetic.”La noi sunt numiţi unii care n-au mai condus niciodată nimic, care nu se pricep. Dar au carnet de partid şi care au doar acest carnet de partid….””
| 01/03/2022 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 martie! În ţară, vremea va fi închisã şi se va rãci, mai accentuat în regiunile estice şi sud-estice. Temporar vor fi precipitaţii sub formã de ninsoare la munte, mai ales ninsoare în Muntenia, Moldova, Dobrogea, local în Transilvania şi mixte în Oltenia, Banat, pe litoral, în deltã şi pe arii restrânse în rest. În sud-est cantitãţile de precipitaţii vor depãşi 15…20 l/mp, iar în Dobrogea continentalã, stratul de zãpadã depus va fi pe alocuri mai consistent. Vântul va prezenta intensificãri în sud-estul ţãrii, precum şi în zona Carpaţilor Orientali, cu viteze în general de 55…65 km/h şi local va fi viscol, iar pe litoral rafalele vor depãşi 70 km/h. În celelalte regiuni, vântul va sufla slab şi moderat, doar pe arii restrânse cu unele intensificãri în nord-vest, centru şi nord-est. Temperaturile maxime se vor încadra între -1 şi 8 gr, iar cele minime vor fi cuprinse între -8 şi 1 grad. In Bucuresti temporar vor fi precipitaţii. Temperatura maximã va fi de 4 gr, iar cea minimã de 0 gr.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/02/oameni-cu-masca-h57414984.jpg?w=640&ssl=1)
Profesor în medicină britanic, pentru Libertatea: „Deja vorbim despre deficitul de imunitate cauzat de lipsa expunerii la alte virusuri și bacterii din ultimii doi ani” Profesor în medicină la Universitatea East Anglia și epidemiolog internațional, Paul Hunter explică de ce COVID-19 va deveni cel mai probabil o „răceală comună”, însă avertizează: „Gripa care n-a circulat în ultimii doi ani va lovi puternic în curând”. Marea Britanie a anunțat că va elimina izolarea persoanelor infectate cu COVID-19 și va renunța, la finalul lunii, la toate măsurile de restricție. Acolo rata de vaccinare a persoanelor peste 12 ani este de 85%. „La un moment dat trebuie să se întâmple asta”, spune profesorul Paul Hunter. Adică să trăim cu COVID-ul în societate. Dar se aplică aceeași logică socială și pentru țări ca România, în care rata vaccinării e la 41% și în continuare mor zilnic zeci sau chiar sute de oameni? „Nu încă, însă va veni și la voi momentul în care izolarea persoanelor cu COVID nu va mai fi atât de utilă”, răspunde profesorul. Renunțarea la astfel de măsuri depinde însă de rata de vaccinare, dar și de trecerea prin boală. Practic, de imunitate. „Știm că atât infecția, cât și vaccinarea îți dau un nivel de imunitate. Dar dacă ai avut COVID și ai fost și vaccinat, probabil că ai cea mai bună imunitate. Și vei fi protejat o vreme și în fața (re)infectării”. …. Paul Hunter: Cred că deja vedem COVID-ul comportându-se precum „gripa rusească”. Datele ne arată asta, gripa rusească era un coronavirus, acum 130 de ani. Nu poți fi sută la sută sigur de asta pentru că nu exista știința de azi, dar arăta cam la fel. Cred că ce s-a întâmplat cu coronavirusul OC43 care a provocat „gripa rusească” se repetă acum: probabil pentru restul vieții noastre, la fiecare 3-6 ani, vom fi reinfectați cu SARS-CoV-2. Unele reinfectări apar din cauza unor variante noi sau pentru că imunitatea scade. În general însă, o reinfecție este mai puțin severă decât prima infecție….. Orice este posibil, dar cred că vom vedea în continuare noi valuri de infecții și asta este inevitabil. În 10 ani, vom vedea că vor mai fi valuri de infecții cu SARS-CoV-2, dar mi-e greu să cred că vom vedea cazuri severe, așa cum s-a întâmplat în această iarnă. Asta nu înseamnă că virusul, chiar dacă cel mai probabil s-ar comporta ca o răceală comună, nu va mai ucide oameni. O răceală gravă poate ajunge în plămâni, poate provoca o bronhopneumonie, iar asta te poate omorî. …. În România valul Omicron a atins vârful ceva mai târziu decât în Marea Britanie, dar acum sunteți pe un trend descendent. Însă nu testați îndeajuns de mult să aflați numerele reale de infecții. …. În Noua Zeelandă s-a discutat deja despre „deficitul de imunitate” cauzat de lipsa expunerii la alte virusuri, bacterii etc. din ultimii doi ani. Dacă ești expus la o infecție în mod regulat, de-a lungul vieții, probabilitatea să faci o formă severă este mai redusă. Pe când, dacă ești mai rar expus la infectări, odată la zece ani, atunci când te infectezi, ai putea face o formă mult mai severă a bolii. Asta este știut cu mult înainte de COVID. …. Oamenii care s-au vaccinat – fie că sunt la prima sau la a doua infecție – fac o formă mult mai ușoară a bolii decât cei care n-au fost vaccinați. În UK, când te uiți la oamenii internați la ATI, din ianuarie, cei mai mulți sunt nevaccinați. Vaccinul e încă la fel de necesar. …. Obligativitatea purtării măștii pe stradă a fost o măsură extrem de controversată în România, care recent a fost declarată neconstituțională. Este necesară masca afară? – Eu nu am purtat niciodată o mască în aer liber. Port masca mereu în interior, dar riscul de transmitere a virusului în aer liber este atât de mic, încât această măsură este aproape inutilă. Nu cred că a existat un motiv de sănătate publică de a impune portul măștii în spații exterioare și, de fapt, nu a fost recomandat nici de OMS. …. SUA nu au recomandat niciodată asta, nici Marea Britanie, dar unele țări au ales să aplice această măsură, din motive pe care nu le înțeleg. Purtarea măștii afară înseamnă că, odată ce intri cu ea într-un spațiu închis, te expune unui risc și mai mare de infectare, dacă nu o schimbi cu una nouă. Măștile în interior au avut însă un rol extrem de important în combaterea răspândirii virusului. Aș fi vrut ca oamenii să nu recomande purtarea lor în exterior. În general, poate face mai mult rău decât bine. Integral: https://www.libertatea.ro
Economiștii nu cred că Guvernul va obține derogare de la Bruxelles pentru reducerea accizelor la carburanți. Dăianu: „Nu trebuie să facem experimente. Leul ar putea fi atacat” Guvernul nu poate garanta că reducerea cu 50% a accizelor va duce automat la scăderea cu un leu a prețului pe litrul de carburant, mai ales că prețul internațional al țițeiului crește din cauza conflictului din Ucraina, consideră economiștii consultați de Libertatea. Aceștia sunt de acord că este nevoie de măsuri pentru temperarea creșterilor de prețuri, în special în domeniul energetic, însă spun că reducerile de taxe sunt greu de făcut. Înjumătățirea accizei necesită o derogare din partea Comisiei Europene, deoarece în Uniunea Europeană există un nivel minim al accizelor stabilit pentru toate țările membre. Acordul va fi greu de obținut deoarece România era oricum la limita de jos, după ce a eliminat supraacciza pe carburanți de la 1 ianuarie 2020, arată finanțiștii. În plus, pierderea de venituri la bugetul de stat ar fi consistentă, iar acest lucru va afecta deficitul bugetar. Mai departe, un deficit mare ar putea crea presiuni pe leu, care s-ar putea deprecia în fața euro și a dolarului dacă Guvernul nu va compensa scăderea, avertizează aceștia. …. Necunoscutele Daniel Dăianu, președintele Consiliului Fiscal, spune că nu se poate garanta reducerea cu un leu a prețului pe litrul de carburant, dar s-ar putea vedea scăderi importante la pompă. „Nu știm cum vor evolua cotațiile pe plan internațional. Dar dacă nu s-ar face, atunci prețurile ar putea fi mai mari. Dar depinde de cei de la pompă și dacă obținem derogarea de la Comisia Europeană”, spune Dăianu…. Acesta este sceptic că o astfel de derogare ar putea fi obținută din partea executivului european. Potrivit Economedia, accizele minime trebuie să fie de 359 de euro pe mia de litri de benzină fără plumb și de 330 de euro pe mia de litri de motorină. …. Folosind cursul de referință din data de 1 octombrie, care este cel luat în calcul pentru accize, acest lucru înseamnă că nivelul minim din Uniunea Europeană trebuie să fie de 1.776,29 de lei pe mia de litri de benzină și de 1.632,8 lei pe mia de litri de motorină. În acest moment, în România acciza este de 1.892,72 de lei pentru benzină și 1.734,66 de lei pentru motorină. Reducerea cu 50% a accizelor la carburanți ar scădea nivelul sub o mie de lei pe mia de litri, mult sub minimumul impus de UE. Pierderi mari la buget Conform lui Dăianu, veniturile pierdute la buget trebuie compensate din altă parte. „Nu trebuie să facem experimente. Eu mă îndoiesc că vor putea obține o derogare. Dar dacă obținem, trebuie să fim siguri că ea se va vedea la pompă. În plus, veniturile pierdute trebuie compensate. E puțin spus riscant. Piețele ar putea reacționa, leul ar putea fi atacat”, subliniază Dăianu. …. Dăianu susține că Guvernul trebuie să cântărească bine măsurile, deoarece pot lăsa România într-o situație mult mai grea. „Dacă le pui cap la cap, în loc să scădem deficitul spre 6%, putem să îl creștem… Ceea ce ar fi foarte rău, pentru că acestea vizează venituri sigure la buget. Experiența arată că odată ce ai diminuat taxe, nu le mai ridici. Nu poți să respingi ab initio acest demers, dar fără grijă pentru bugetul public poți să ajungi într-o situație mai grea”, avertizează Dăianu. Integral: https://www.libertatea.ro
Facturile românilor au explodat şi din cauza unei proaste gestionări a sistemului energetic. Explicația specialiștilor ….. Avem în continuare grupuri energetice poluante, în care nu s-ainvestit, și care folosesc tehnologie învechită. Companiile controlate de statul român sunt mulse în fiecare an de banii de investiţii pentru a plăti o armată de sinecurişti şi lipitori de afişe şi posesori de carnet de partid. Sistemul fără profesioniști adevărați este azi vizibil, și ne costă pe toți. Hidroelectrica este cea mai valoroasă companie de producţie în energie cu peste 200 de hidrocentrale, toate construite înainte de 1989. Societatea a trecut printr-o perioadă grea în 2012 atunci când a fost în insolvenţă din cauza contractelor cu “băieţii deştepţi din energie” şi invesţiilor în retehnologizare cu mari probleme tehnice….Primul mare complex hidrotehnic din România a fost început imediat după război la Bicaz. Au durat ani de zile până să fie dat în folosinţă în 1962. Mii de oameni au participat la construcţia acestui gigant. Au fost strămutate 12 localităţi pentru a se crea lacul de acumulare, au murit oameni, deţinuţi politici aici. Din 1962 se produce neîncetat curent electric aici, în judeţul Neamţ la Hidrocentrala Stejarul. Problema este că aceasta trebuie renovată, reparată, retehnologizată. S-a început în 2011 un amplu program de retehnologizare, dar după 10 ani doar două din cele 6 agregate au fost aduse la standardele de producţie de care are nevoie această hidrocentrală….. Remus Borza: ”Vidraru, o altă centrală de 220 mw, esenţială pentru 220 mw, trebuia retehnologizată încă din anii 90, suntem în 2022, au trecut 32 de ani de atunci. Eu am lăsat în iunie 2012 în SEAP caietul de sarcini pentru atribuirea contractului la Vidraru. Au fost 4 licitaţi, toate anulate”. Gică Dica a lucrat 38 de ani la punctul de la Vidraru. Este îngrijorat de starea hidrocentralei. Gheorghe Dică, Sindicat Energia Prometeu: ”Sunt mari probleme la gurile de fund ale barajului, există pierderi de apă, sistemele hidraulice sunt foarte vechi şi nu mai fac faţă la ce ar trebui, manevrele sunt greu de făcut pentru că au o stare precară de funcţionare. Vanele barajului şi vana prize sunt conecate de un cablu, eu am participat la vreo 7 înădituri din astea şi nu vă spun cum sunt înadite- Improviziaţii- Improvizaţii crase, din 46 de fire active nu mai sunt nici jumătate”.…. Sucursalele Hidroelectrica din ţară sunt conduse tot de oameni impuşi de politic. La Cluj Hidroelectrica este condusă de Marius Florian Cataniciu, soţul deputatei Cataniciu care a trecut prin PDL, PNL, ALDE şi acum partidul lui Dan Voiculescu PPUSL. La Haţeg, sucursala este condusă de un fost şef politic de la Drumuri şi Poduri. Sucursala Hidroelectrică Bistriţa este condusă de şefa PNL Pângăraţi. La Vâlcea este un apropiat al lui Bogdan Badea, la fel ca la Sebeş unde şef la Hidroelectrica este Ovidiu Spătari, tot un PNL-ist care preda şi la Facultatea de Inginerie Sibiu unde Badea a început un doctorat. La Porţile de Fier şeful Sucursalei este şi consilier judeţean PNL, iar la Curtea de Argeş este un politruc, Georgian Mitrofan, vicepreşedintele ALDE care s-a remarcat mai mult prin activităţi electorale. Răzvan Nicolescu: ”La noi sunt numiţi unii care n-au mai condus niciodată nimic, care nu se pricep. Dar au carnet de partid şi care au doar acest carnet de partid. Şi acest lucru nu este în regula. Repet, problema nu este neapărat o apartenenţă politică, problema este lipsa lor de competență”. Nu doar că nu s-au retehnologizat bătrânele hidrocentrale de la Vidraru şi Bicaz, dar şi ce s-a construit în ultimii ani de către Hidroelectrica a fost construit prost. În Valea Jiului sunt câteva hidrocentrale construite şi declatrate de către instanțe, ilegale. La Bumbeşti-Jiu şi Dumitra în Gorj, dar şi la Rastolnița în Mureş au fost demarate lucrări de hidrocentrale în zone care au fost declarate arii protejate şi, deşi, Hidroelectrica a pierdut acolo procesele cu nişte organizaţii de mediu, a continuat să îngroape banii fără ca cineva să răspundă. Integral: https://stirileprotv.ro
România a importat cu 66% mai mult gaz în 2021, în timp ce Marea Neagră sau zăcăminte masive de pe uscat stau neatinse. Gabriel Comănescu, GSP: Nu mai avem timp să aşteptăm. Trebuie să începem dezvoltarea zăcămintelor România a ajuns să importe anul trecut aproape 30% din necesarul său de consum de gaze, cantităţile aduse de peste graniţe, 3,56 de miliarde de metri cubi, fiind egale cu cele pe care le-a mai extras OMV Petrom, după o scădere dramatică a producţiei ♦ În faţa unei volatilităţi fără precedent a preţului gazului pe fondul atacului Rusiei asupra Ucrainei, România stă în continuare cu rezervele din Marea Neagră neatinse şi cu cele de pe uscat neexploatate ♦ „Nu mai avem timp să aşteptăm“, spune Gabriel Comănescu, unul dintre cei mai puternici antreprenori din România, implicat direct în activităţi de foraj în Marea Neagră. Preţul gazului se tranzacţiona vineri la bursa de la Viena, la CEGH, cu aproape 105 euro pe MWh (1.260 de dolari pe mia de metri cubi), în uşoară calmare faţă de pragul de 126 de euro pe MWh (1.520 dolari/mia de metri cubi) atins pe 24 februarie, ziua în care Rusia a declanşat atacul asupra Ucrainei. Pe 23 februarie, de exemplu, gazul se tranzacţiona la un nivel de 87 de euro pe MWh (1.055 dolari pe mia de metri cubi), oricum un preţ inflamat de tensiunea deja acumulată în piaţă. Integral: https://www.zf.ro
Europa și gazele rusești Dintre numeroasele inițiative de a stopa agresiunea Rusiei împotriva Ucrainei (și, probabil, a altor țări), una mi se pare demnă de discutat: Dacă nu mai cumpărăm gaze și petrol rusesc, Putin va rămânea fără o sursă importantă de finanțare. Ideea nu e nouă și e probată în practică: petrodolarii alimentează liderii autocrați (vezi recentul caz Venezuela – Hugo Chávez). De aici, apare întrebarea: Poate Europa să renunțe la importurilor de gaze naturale rusești, în prezent și în viitor? Dacă da, în ce condiții și cu ce consecințe? Din punct de vedere istoric, Rusia a fost cel mai mare furnizor de gaze naturale pentru țările Uniunii Europene. Deși UE a încercat să-și reducă dependența de gazele rusești, între 2006 – 2009 și după criza ucraineană din 2013 – 2014, Rusia continuă să furnizeze circa 40% (1750 – 2000 TWh) din consumul de gaze al UE (Fig. 1)….. Dacă decide să oprească importul de gaze rusești, Europa va trebui (a) să găsească surse alternative de gaz pentru 1750 – 2000 TWh sau (b) să-și reducă actualul consum. Bruegel, cel mai important think tank economic din lume, a publicat pe 27 ianuarie 2022, o analiză detaliată (pe care o folosesc în continuare, în traducere și adaptare) a celor două opțiuni în studiul Can Europe survive painlessly without Russian gas? Trei factori principali au permis UE să evite momentan scenariile pesimiste, declanșate de criza dramatică a creșterii prețurilor gazelor naturale din ultima vreme: 1) Importurilor mai mari de gaze naturale lichefiate (GNL): 80 TWh în primele 24 zile ale lunii ianuarie 2022, față de 60 TWh în aceeași perioadă a anului 2021; 2) „Riscul de iarnă” al temperaturilor extrem de scăzute nu s-a materializat; 3) Rusia a continuat să efectueze livrările contractuale de gaze, 18 TWh/săptămână. Ca urmare, pe 24 ianuarie 2022, stocurile europene de gaz erau pline în proporție de 42%, față de 56% în aceeași perioadă a anului între 2015 – 2020. Ce s-ar putea întâmpla anul acesta?
- Dacă Rusia și toți ceilalți furnizori își vor respecta obligațiile contractuale, ceea ce implică importuri istorice ridicate de GNL, și dacă cererea de gaze nu se schimbă față de media anilor 2015 – 2020, atunci stocul UE ar atinge un minim de circa 320 TWh în aprilie 2022;
- Dacă Rusia încetează livrările sale, stocul UE ar ajunge la un nivel minim de 140 TWh în aprilie 2022;
- Dacă, pe lângă încetarea livrărilor de gaze rusești, vremea va fi extrem de rece, atunci depozitele de gaze din toată UE vor fi goale până la sfârșitul lunii martie 2022.
Aceste scenarii sugerează că, pe termen scurt, blocul UE va putea probabil supraviețui unei încetări bruște a importurilor de gaze rusești. Complexitatea economică, tehnică și politică a piețelor individuale de gaze din UE complică, totuși, scenariile de mai sus. Dacă UE nu dorește să aștepte și să spere la o vreme moderată în timp ce stocurile sale de gaze se epuizează, ce opțiuni sunt disponibile, acum și în viitor?…. UE este o mică parte a pieței globale de GNL, care nu este ea însăși prea mare. Dacă vrei să cumperi, de exemplu, 1000 TWh extra GNL pentru Europa, va fi greu de găsit un vânzător. Chiar dacă, prin absurd, China ar renunța la toate importurile sale de GNL pentru un an, tot nu ar fi suficient să fie acoperite nevoile EU în cazul înlocuirii importurilor din Rusia. Înlocuirea celor 1750 TWh de gaze rusești cu importuri de GNL este nerealistă, potrivit autorilor studiului citat mai sus, din cel puțin cinci motive: – Capacitățile de producție și de lichefiere sunt limitate. În SUA, administrația Biden nu este deloc favorabilă extragerii gazelor de argilă prin fracturare hidraulică de mare volum…..- Reorientarea fluxurilor de GNL se confruntă cu probleme juridice și economice. Pentru ca UE să obțină cantități suplimentare de GNL, ar trebui ca o bună parte din fluxurile actuale, care se îndreaptă către Asia și alte zone, să fie reorientată către terminalele din Europa. Aici intervin condițiile drastice din contractele de livrare pe termen lung către consumatorii asiatici. Prin urmare, disponibilitățile de GNL pe piața liberă sunt foarte reduse pentru cumpărătorii europeni. …- Creșterea prețurilor. Dacă UE face o cerere suplimentară, de până la 1.000 TWh, pe o piață GNL relativ mică (~5.000 TWh), asta va produce o presiune imensă asupra prețurilor. Pentru europenii care sunt deja grav afectați de creșterea prețurilor la energie, o astfel de doleanță ar lovi puternic economia europeană……- Efecte secundare asupra țărilor mai sărace. Dacă UE își va permite să plătească prețuri mărite pentru GNL, țările mai puțin dezvoltate vor suferi un șoc economic, pentru că nu-și vor putea să mai cumpere gaze la noile prețuri…..Dar dacă exporturile rusești se opresc și în anii următori, UE se va confrunta cu probleme mult mai dificile decât cele expuse aici în asigurarea aprovizionării cu gaze. Factorii restrictivi, care condiționează astăzi posibilitățile de înlocuire a celor 1750 TWh de gaz consumați anual și pe care i-am prezentat succint mai sus, vor acționa și în viitor, obligând UE să-și regândească paradigma energetică….. Concluzii În 1982, Ronald Reagan i-a avertizat pe europeni: Nu construiți gazoducte ca să nu fiți șantajați de Uniunea Sovietică. Ruptura ideologică dintre președintele american și liderii europeni a fost prezentată astfel: Cancelarul vest-german Helmut Schmidt a declarat astăzi [22 iulie 1982] că sancțiunile președintelui Reagan privind proiectul sovietic de conducte de gaze naturale au tulburat relațiile SUA cu Europa, dar speră că secretarul de stat George Shultz poate repara daunele. ….O soluție extremă a fost sugerată pe 23 februarie 2022 de Eliot A. Cohen, profesor la Școala de Studii Internaționale Avansate a Universității Johns Hopkins și titular al catedrei de strategie Arleigh Burke din cadrul Centrului pentru Studii Strategice și Internaționale (CSIS): Principala vulnerabilitate a Rusiei nu constă în susceptibilitatea la sancțiuni economice. După ce a utilizat pe scară largă aceste instrumente timp de decenii, SUA se află în poziția unui medic care prescrie în mod promiscuu antibiotice, accelerând astfel apariția unor boli rezistente la medicamente. Sancțiunile vor face rău, fără îndoială, dar nu vor schimba prea mult viața de zi cu zi a celor care conduc țara, care le vor exploata în scopuri propagandistice în țară și în străinătate. Un singur lucru, de fapt, poate determina Rusia să regândească și chiar să renunțe la programul său de cucerire: sicriele. Iar dacă prietenii Ucrainei continuă să îi sprijine pe ucrainenii care vor să lupte pentru libertatea lor, o cantitate abundentă de astfel de sicrie se va întoarce în Rusia. De aceea, Statele Unite și partenerii săi occidentali trebuie să contribuie la alimentarea unei insurgențe care îi va face pe ocupanți să regrete amarnic, și apoi să revină asupra încercării lor de a zdrobi independența Ucrainei. Această strategie nu necesită trimiterea de trupe, cu excepția protejării aliaților din NATO; necesită însă furnizarea de arme, instruire și informații fără menajamente. (Arm the Ukrainians Now) Integral: https://www.contributors.ro
Cum va fi afectat sistemul bancar România de sancțiunile impuse băncilor din Rusia. Ce măsuri ia Banca Națională în plin război?..… Va fi afectată România de deconectarea Rusiei de la SWIFT? România are relații comerciale cu Rusia, o serie de companii rusești având afaceri în România (Detalii AICI). Orice plăți sau transferuri făcute de acestea către companiile-mamă din Rusia vor trebui procesate prin bănci și, cel mai probabil, prin sistemul SWIFT. Cu toate acestea, țara noastră are o expunere destul de limitată a comerțului exterior față de Ucraina și Rusia, după cum a declarat, pentru Economedia, Nagy Bálint Zsolt, conferențiar la Facultatea de Științe Economice și Gestiunea Afacerilor (FSEGA) a UBB din Cluj. Proiectul de cercetare COVID-19: Romanian Economic Impact Monitor, derulat de universitate, arată că România se află aproximativ la mijlocul clasamentului european în ceea ce privește ponderea Rusiei în comerțul exterior al țării. (Detalii AICI) Și Banca Națională consideră că impactul sancțiunilor SWIFT asupra Rusiei va fi minim asupra României….. De altfel, România a anunțat deja că se va retrage din Banca Internaţională de Investiţii, cunoscută drept „banca lui Putin”, care anterior a avut sediul la Moscova, înainte să îl mute la Budapesta. (Detalii AICI) În ceea ce privește importurile de gaze din Rusia, acestea sunt deja mici, iar țara noastră are resurse în depozite pentru a face față cel puțin în această iarnă fără a aduce de la Moscova, în cazul unei întreruperi de flux datorate de întreruperea plățilo, mai spun experții. În ceea ce privește măsurile luate până în prezent de Banca Națională a României în contextul conflictului din Ucraina, BNR susține că monitorizează cu mare atenție evoluțiile piețelor valutare și financiare într-o perioadă cu risc de volatilitate ridicată. De asemenea, banca centrală se asigură că există suficient cash mai ales în zonele unde se presupune că va fi o solicitare mai mare în urma prezenței refugiaților ucrainieni, a declarat Dan Suciu pentru Economedia. „Sancțiunile duc încet economia Rusiei spre criză financiară” Însă Rusia nu va trece ușor prin sancțiunile anunțate de Occident. „Sancțiunile sunt extrem de puternice și duc încet spre criză financiară economia rusă. N-am mai văzut nicăieri în istorie așa sancțiuni”, susține unul din economiștii consultați de Economedia. Pe lângă faptul că deconectarea de SWIFT va bloca o vreme tranzacțiile, înghețarea activelor băncii centrale din Rusia va însemna că instituția nu mai poate interveni acum pe piața valutară să apere rubla, susține expertul. „Vreo 400 miliarde de euro din cele 600 de miliarde de euro rezerve sunt înghețate”, spune el. La această situație se adaugă faptul că locuitorii din Moscova și din alte orașe rusești au luat cu asalt bancomatele și sucursalele băncilor în căutarea de numerar, atât în ruble, cât și în dolari, deoarece se tem de o prăbușire a monedei naționale și de incapacitatea de a utiliza sistemele internaționale de plată, potrivit Financial Times. O astfel de extragere de bani din sistemul bancar rusesc va pune și mai mare presiune pe deprecierea rublei. Suplimentar, prima rundă de sancțiuni anunțată de președintele american Joe Biden este de asemenea foarte dureroasă pentru Rusia, spune el. Președintele SUA a anunțat limitarea capacității Rusiei de a face afaceri în dolari, euro, lire sterline și yeni pentru a face parte din economia globală și sancționarea unor bănci rusești care dețin împreună în jur de 1 trilion de dolari în active. Integral: https://economedia.ro
Materiile inutile din programa școlară. Cum ar trebui să învețe elevii români pentru a avea rezultate bune la testele PISA Supraîncărcarea programelor școlare din România și perspectiva introducerii de noi materii la Examenul de Evaluare Națională par să adâncească și mai mult problema sistemului de învățământ. Unele materii par să nu-i ajute prea mult în viață pe viitorii adulți. Și chiar ministrul Educației, Sorin Cîmpeanu, a declarat, în seara zilei de luni 14 februarie, că supraîncărcarea programelor școlare este un element foarte important şi că, spre exemplu, nu toţi elevii trebuie să înveţe geometrie vectorială, el însuşi neavând nevoie de asta în viaţă. ”Eu sunt absolvent de matematică – fizică şi am reuşit să fac câte ceva în viaţă şi fără geometrie vectorială”. Președintele Federației Sindicatelor Libere din Învățământ (FSLI), Simion Hăncescu, a explicat pentru Ziare.com de ce sistemul de învățământ din România pare să fie în cădere liberă deși s-au încercat tot felul de soluții pentru ridicarea acestuia. ”Este greu de spus dacă o materie este utilă sau inutilă. Aici lucrurile pot să fie gândite la nivel de module. Se contura la un moment dat acea variantă de ”Științe” unde să fie cuprinse noțiuni de matematică, fizică, chimie. Nu știu dacă este bine sau rău. Chiar dacă rămân ca materii distincte, Chimie, Fizică, Biologie, modul de predare ar trebui regândit…..Ce-i trebuie unui copil să știe integrale dacă el nu poate să calculeze câte foi de gresie încap într-o cutie sau câte fire de ceapă intră pe un strat”, a explicat președintele sindicatelor din Educație….. ”Vedem că de 32 de ani tot se caută soluții și până acum nu s-a găsit nicio variantă care să conducă la creșterea calității actului educațional, la creșterea performanței pentru elevi. Învățământul a fost în cădere în toți acești ani pentru că, așa cum arată realitatea, nu s-a găsit o soluție ideală. Problema, extrem de importantă, pe care noi am adus-o în atenția tuturor miniștrilor educației din ultimii ani a fost cea legată de programele școlare. Acestea nu au făcut pasul esențial în sensul de a nu se mai pune accent pe partea informativă. Noi am cerut să se meargă pe partea creativă, aplicativă și să nu-i transformăm pe elevi în niște tocilari, în niște memoratori care se blochează în fața unei situații concrete. Iar acest lucru se vede și în rezultatele de la testele PISA. În România se dau aceste teste numai că, din nefericire, programele noastre școlare nu au nicio legătură cu ceea ce se întâmplă în țările care au rezultate bune. Acolo se pune accentul mai mult pe gândire și nu pe acumulare de cunoștințe”, a explicat profesorul Hăncescu….. Țările nordice au cele mai bune rezultate la aceste teste deși se pare că sistemul lor de învățământ este mult mai relaxat. ”Trebuie văzut cum au ajuns aceste națiuni la un nivel performant. Finlanda este printre țările în care, într-adevăr învățământul s-a dezvoltat foarte mult dar acolo are libertate școala. Profesorul este suveran și poate să-și aleagă metodele de predare. Este respectat. În momentul în care profesorul din Finlanda spune despre un elev că trebuie să meargă către Real sau spre Uman, așa este îndrumat și de către părinți. La noi este invers: dacă profesorul spune că elevul este de științe umaniste, părintele va face tot posibilul ca acesta să facă informatică sau științe exacte. Multe familii nu înțeleg că aptitudinile elevilor sunt fundamentale”, a explicat Simion Hăncescu…..Hăncescu mai este de părere că mulți elevi trebuie îndreptați către școlile tehnice. ”În România se fuge de a învăța o meserie. Nu mai avem forță de muncă de calitate pentru că s-a creeat această psihoză. Nimeni nu mai vrea să-i ajungă copilul muncitor. În țările normale aceste lucruri sunt chiar onorabile, iar muncitorii sunt bine plătiți. Nimănui nu-i este rușine că este mecanic auto sau tinichigiu sau șofer. Aici lucrurile au mers din rău în mai rău și nu se știe exact ce se vrea de la acești copii”….. Câte ore ar trebui să stea un elev la școală Deși mulți elevi se plâng de numărul mare de ore pe care îl petrec la școală, profesorul Hăncescu spune că în mod normal, ”copiii ar trebui să stea cât mai mult timp” în unitățile de învățământ. ”Nu să li se preda mai mult ci să fie bine pus la punct acest sistem de after school. Să își facă temele acolo, să aibă activități, să poate servi o masă caldă. Însă aici statul ar trebui să facă un efort financiar. Cu cât elevii stau mai mult timp în afara școlii, cu atât este mai periculos pentru ei pentru că de multe ori nu pot fi supravegheați, iar temele se termină de multe ori pe la ora 1 sau 2 noaptea, pentru că părinții ajung târziu acasă. În țările normale, elevii pleacă cu mâinile în buzunar de la școală și mai citesc acasă doar o lectură, dacă vor”, a mai precizat Hăncescu. Integral: https://ziare.com
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/02/trupe-rusia-epa.jpg?w=640&ssl=1)
8 implicații economice ale efectelor Războiului din Ucraina (raport agenție de rating). Rusia a intrat „la gunoi”. China nu poate să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei …. Opt implicații economice Conform unui raport al S&P, implicațiile economice ale invaziei Rusiei în Ucraina includ: 1. Întreruperea aprovizionării cu energie sau șocuri pe prețuri, în special în Europa. 2. Abilitatea Europei de a se diversifica rapid – îndepărtarea de gazele rusești. 3. Presiuni inflaționiste în economii prin creșterea prețurilor la energie, alimente și metale. 4. O reducere a expansiunii economice, în special în piețele emergente, care resimt deja presiuni inflaționiste și a politicii monetare ale SUA. 5. Posibilitatea unei crize a migranților în Europa de Est, în timp ce ucrainenii încearcă să părăsească teatrul de război.. 6. O intensificare a atacurilor și contraatacurilor cibernetice între Rusia și percepuții săi adversari. 7. Reevaluarea riscului care crește costurile de împrumut sau limitează accesul la finanțare pentru debitorii mai slabi.. 8. Erodarea profitului pentru sectoarele care consumă multă energie sau se bazează pe cheltuielile discreționare ale consumatorilor. Încrederea consumatorilor și a companiilor este posibil să scadă „Ne așteptăm ca șocul geopolitic Rusia-Ucraina să conducă la o creștere mai lentă și, pe termen scurt, la o inflație generală mai mare, deși probabila reducere a creșterii determinate de cerere poate atenua o oarecare presiune asupra băncilor centrale pentru a înăspri agresiv politica monetară. Sensibilitățile altor regiuni, țări și sectoare depind mai mult de utilizarea energiei și modelele comerciale”, conform agenției de rating. Canalele de transmisie specifice pe care S&P le monitorizează includ: – Comerțul: creșterea prețului mărfurilor este redistributivă (exportatorii câștigă, importatorii pierd), dar impactul probabil asupra cererii și creșterii este negativ, deoarece exportatorii economisesc mai mult decât importatorii. – Fluxurile de capital: Finanțarea se va muta către active cu risc scăzut. Acest lucru va face finanțarea mai dificilă pentru unele piețe emergente și emitenți de la capătul inferioral spectrului de rating (categoria B mai largă și mai jos)…… China (destinația a 14% din exporturile rusești) nu poate, în opinia agenției de rating, să înlocuiască pe deplin Europa ca piață cheie a Rusiei – cu siguranță nu peste noapte. Mai mult decât atât, China nu a reușit să recunoască cele două regiuni din estul Ucrainei ca fiind independente…… În ce domenii stă bine Rusia „Rusia are capacitate semnificativă de a riposta împotriva sancțiunilor suplimentare dincolo de gaz, având în vedere cotele sale de lider de piață în multe domenii ale producției de materii prime și mărfuri”, conform S&P. – Este pe locul 2 în lume la furnizarea de paladiu. – Este al treilea cel mai mare producător de titan. – Este un furnizor esențial de îngrășăminte, fiind cel mai mare exportator mondial de nitrat de amoniu, uree și NPK (azot, fosfor și potasiu) În ce domenii stă bine Ucraina Ucraina este, de asemenea, o importantă națiune industrială, spune S&P. – Ocupă locul 5 în ceea ce privește producția de burete de titan și este un furnizor important de gaze inerte pentru litografia semiconductorilor. Ucraina furnizează mai mult de 90% din neonul semiconductor din America. – Este un producător agricol important. Printre primii 10 exportatori din lume pentru 24 de produse alimentare, inclusiv uleiuri de semințe, orz, grâu, porci, păsări și unt. În anul comercial 2021-2021, China a primit 36% din exporturile de porumb ale Ucrainei, în timp ce Africa și Orientul Mijlociu au luat împreună 30% din exporturi. Perturbarea producției și a exporturilor – în special dacă porturile din Marea Neagră sunt închise – ar putea exacerba inflația globală, adăugându-se la șocul prețului energiei care afectează deja veniturile disponibile. Integral: https://economie.hotnews.ro
Este capabilă o putere aflată în declin de un mare joc geopolitic? Cât de departe privește Vladimir Putin? Predilecția lui Vladimir Putin pentru puterea militară rămâne ancorată teoriilor clasice, unde utilizarea forței reprezintă o soluție acceptabilă, iar statele în calitatea lor de actori raționali, dezvoltă, în cele din urmă, politici bazate pe decizii calculate cu scopul de a-și maximiza valoarea și beneficiile rezultatelor urmărite. Plecând de la acest mic cadru teoretic, putem deduce că Moscova avea calcule bine făcute înainte de a porni un război formal împotriva Ucrainei. Luând ca reper afirmația lui Churchill, observăm că nu s-au schimbat prea multe în viziunea conducerii strategice a Rusiei, iar Putin este convins că va redesena granițele existente ale Europei. În același timp, gândul că Putin ar putea ocupa Ucraina, ne scoate inevitabil din zona de confort și ne determină să ne întrebăm în mod legitim: Care este marele plan geopolitic urmărit și unde se va opri Putin? În momentul de față, Moscova a redus relația cu Occidentul la stadiul unui joc de sumă zero, unde efortul diplomatic a eșuat, iar anumite înțelegeri și tratate anterioare au devenit practic nule. Efortul Kremlinului pentru acest dezechilibru se duce în speranța de a câștiga influență politică în Europa prin declanșarea unei ofensive militare spre vestul Rusiei. Urmărind ofensiva rusă a ultimelor zile, înțelegem că Putin vizează o balansare militară prin acumularea de cât mai multe teritorii. Poate că nu se regăsesc lucruri noi în afirmațiile de mai sus, dar fanteziile greilor europeni și pasivitatea strategică în raport cu Rusia, ne-au adus într-o mare măsură și la această realitate. Deficitul de asumare strategică al Bruxelles-ului european s-a văzut prin dificultatea de a atinge un consens inițial ferm cu privire la excluderea Rusiei din sistemul de plăți electronice internaționale SWIFT. Deși Rusia știe că va înregistra pierderi semnificative la rândul său prin declanșarea unui război, apelează la singura pârghie de anvergură pe care o mai deține Putin, respectiv puterea militară, în speranța de a i se asigura un loc la masa marilor negocieri internaționale….. De ce Ucraina trebuie să reziste? Când președintele Zelenski le-a spus partenerilor europeni că Putin va ajunge la porțile acestora dacă Ucraina va cădea, eu cred că a avut dreptate și este destul de evident. Războiul cu Ucraina și frustrările acumulate în timp datorită incapacității de a controla politic Kievul, alături de planurile sale „grandioase” de a reîntoarce Europa la ordinea veche de securitate, devoalează obsesiile din lumea lui Putin pe baza cărora și-a proiectat calculele. Așadar, ce se întâmplă dacă Ucraina nu rezistă acestui război și Occidentul eșuează în eforturile de a susține suveranitatea și integritatea sa teritorială? Într-un astfel de scenariu, Putin va dori să preia centrele de comandă strategice, dar va fi nevoit să mențină o prezență militară rusă pe teritoriul Ucrainei, deoarece poporul ucrainean va afișa o ostilitate profundă în fața acțiunilor sale. Totodată, planul său va viza impunerea unui regim marionetă cu scopul de a menține Kievul pe orbita Moscovei. Considerând ipoteza că Rusia ar putea pune la un moment dat piciorul decisiv în Ucraina, este posibil ca Putin să pună în aplicare propunerile de federalizare ale geopoliticianului rus, Aleksandr Dugin. Practic, de la o declarație de război revizionistă, Putin va trece la o invitație pentru revizionism. Probabil, nu este tocmai întâmplător că Viktor Orban s-a oferit ca Budapesta să devină masa tratativelor de pace dintre Ucraina și Rusia, poftind cu sârg la invitația de revizionism. Avem o serie de indicii care ridică totuși semne de întrebare, însă duce Ungaria o politică a flexibilității sau una duplicitară?…. Viktor Orban s-a remarcat ca un politician naționalist, a dezvoltat relații economice și politice privilegiate cu Moscova, devenind mai degrabă un personaj cu angajament controversat în cadrul UE și NATO. Mai mult, Orban a cultivat o relație apropiată cu președintele Serbiei, Aleksandar Vučić, cei doi împărtășind viziuni și valori comune, chiar dacă aparțin unor perimetre politice diferite. Cum ar putea Vladimir Putin să pună în scenă planuri de federalizare? Ne putem gândi la cel mai rău scenariu? Trebuie menționat de la bun început că acest exercițiu analitic reprezintă o probabilitate despre ceea ce și-ar putea dori Putin pe termen lung și nu ceea ce se va și întâmpla. Așadar, într-un scenariu extrem prin care Putin ar deține controlul militar asupra Ucrainei, o recunoaștere a independenței Transnistriei și o incursiune militară asupra Republicii Moldova nu trebuie excluse. Nu neutralitatea Republicii Moldova deranjează Moscova, ci riscul că și aici ar putea înflori democrația, dușmanul de moarte a lui Putin. Dacă, într-un scenariu extrem, se va produce o astfel de acumulare teritorială prin forță, Putin ar putea să compromită spațiul politic al Ucrainei și Republicii Moldova prin invitarea statelor vecine să recurgă la revizionismul istoric. Evident că Putin nu va împărți nimic din ceea ce îi aparține în mod legitim Rusiei astăzi, ci doar teritorii preluate cu forța militară, dar prin vasta lui „generozitate” va încerca să corupă pofta istorică a unor vecini. Este mai mult decât clar că România și Polonia nu vor intra în jocul lui Putin, dar, oare, Budapesta se va arunca la ciolanul putred aruncat de Putin?….Și pentru că am rămas în zona scenariilor improbabile, Nikolai Patrușev, Secretarul Consiliului de Securitate al Federației Ruse, s-a deplasat pe 26 februarie la Belgrad pentru a-l întâlni pe Aleksandar Vučić. Urgența deplasării lui Patrușev, în plin război cu Ucraina, ne determină să ne întrebăm dacă nu cumva în perioada următoare vom asista la agitarea apelor în Balcani, o posibilă reactivare a instabilității, favorizantă mizelor lui Putin în sud-estul Europei. Integral: https://www.contributors.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2022/02/hepta42204601.jpg?w=640&ssl=1)
Ca să piardă Putin, care nu are nicio scuză, nu lăsați să iasă și Putinul din voi! A început războiul. Putin a făcut pasul inacceptabil, fără întoarcere. Și a oferit milioane de motive pentru numeroși mici ”putini” din alte părți să-și reafirme toate credințele greșite. …. Să critici propriii generali e o obligație civică în democrații Păi, ești putinist dacă nu accepți analiză critică a deciziilor propriilor lideri, propriilor organizații militare din care faci parte. De fapt, să faci dezvăluiri și să fii critic cu propria conducere a țării și a armatei vine din tradiția marilor spirite democratice. Presa americană a publicat ”Dosarele Pentagonului” împotriva dorinței puterii de la Washington. Articolele puteau da date adversarilor despe organizarea militară, dar au făcut-o tocmai pentru a arăta cetățenilor că organizarea propriilor generali este incompetentă. Așa se gândește democratic. …. Eu cred că nu ”bolșevismul” lui Putin e pericolul, ci vopseaua ultraconservatoare cu care își vopsește militarismul.Cine înțelege asta înțelege și cât de penibil e Putin când spune că s-a pornit să vâneze naziștii de la Kiev. Vorba unei opinii din The Guardian, tocmai antisemitul Putin s-a apucat să denazifice. Kremlinul a tolerat tot felul de extreme drepte rusești. Păi să vâneze neonazismul din Rusia întâi, dacă tot s-a apucat. Dar absurdul și cinismul statal al lui Putin, la care suntem azi martori, le oferă unor pretinși democrați din vest ocazia să-și întărească discursul nedemocratic. Putin a fost în toate aceste decenii polul reacțiunii. El e ăla care n-are chef de drepturi pentru minorități, el e ăla care nu s-a omorât nici cu vreun stat social valabil pentru cetățenii săi. …. Pentru că, de fapt, Putin e securistul anticomunist. Președintele Rusiei întruchipează o emblemă pentru fostele state comuniste. Nu mai vrem nici comunist protector, vrem capitalism deșănțat cu un patriarh desupra. Dar, stai!, fix asta vor și mulți ”luminați” de la noi! Să fie și oleacă capitalism, să fie și ortodoxism, să fim și xenofobi, să avem și ”țară ca afară” și să punem pumnul în gură oricui critică sistemul ăsta perfect. Ce vor putiniștii noștri? Putiniștii noștri ar vrea capitalism ca în Rusia, lux ca în Vest, taxe ca în Rusia, servicii medicale ca în Franța, oligarhie de tip estic, dar viață socială ca în Spania. ….. Putinismul românesc nu suportă sindicatele. Nu înțelege că rădăcinile democrației stau în revendicarea de drepturi pentru supraviețuire demnă. Nu suportă revendicările de drepturi pentru diverse minorități. Nu suportă nici revendicările pentru majorități: salariul minim mai mare, taxare cinstită a capitalului etc. Toate sunt pentru majoritatea dintre ei trădarea NATO și a Vestului. Dacă te iei de multinaționale vestice acum, unele care își bat joc prin piața de energie, nu comiți decât un act de trădare împotriva unor aliați strategici. Să fii exigent cu propriul stat nu înseamnă că încurajezi inamicii Când am văzut pasul ireversibil, invazia lui Putin, am înțeles ce urmează: gata, s-a terminat, nu mai vorbim nici despre facturi, nici de bani pentru școli, nici pentru spitale, acum toată lumea se apucă să deseneze pe hartă scheme de atac militar. …. Nu voi spune niciodată că brigăzile Azov (cu lideri destul de îmbârligați, de altfel, cu servicii secrete rusești) au fost un pretext corect pentru Putin să invadeze. Orice popor trebuie să-și rezolve singur problemele, inclusiv o problemă precum extrema dreaptă. Și faptul că extrema dreaptă din Ucraina nu a luat decât 2% la alegeri arată că logica lui Putin e deraiată. Responsabilitatea NATO …. Trebuie să conștientizăm că închidem ochii de ani de zile la destabilizările din Orientul mijlociu la care am fost în mod direct parte. Mediile liberale din SUA și din Vest vorbesc deschis despre asta. Noi de ce să ne temem să vorbim că ajungem pe liste? Putin, în schimb, nu denazifică nimic, a avut grijă să întărească și să susțină toate alunecările spre extrema dreaptă din toată emisfera nordică. Putin și dușmanul Lenin Despre cine a vorbit cel mai mult Putin în Discursul său de peste 40 de minute, ultimul înainte să pornească invazia? Despre SUA? Despre ucrainieni? Despre ruși? Nu, a vorbit despre sovietici. Și mai ales, Putin a vorbit despre, se pare, cel mai mic inamic imaginar al său, Lenin. Cel mai mare inamic nu e nici Biden, sunt Lenin și bolșevismul. Revizionismul lui Putin nu e de data recentă. Mulți observatori atenți au subliniat încercarea lui Putin de a reașeza trecutul Rusiei pe niște baze mai mult țariste decât URSS-iste. Putin este expresia perfectă a delirului anticomunist. Nu întâmplător mulți anticomuniști de la noi, deși îl urăsc, au vise umede cu filozofia lui: să fim conservatori ortodocși, să uităm rădăcinile din serviciile secrete, să terminăm cu progresismul alienenant european etc. Ironia istoriei Lenin a scris articole și a întreținut aceeași idee până la sfârșitul vieții: o autonomie mare pentru republicile sovietice, libertate pentru muncitorii ucrainieni să-și hotărască destinul. A fost inacceptabil pentru Stalin, e inacceptabil și pentru pudelul care se simte unic urmaș, Putin. …. Speranțele Ucrainei Până nu vedem întregul peisaj vom rămâne niște orbeți triști. Noi, ca exportatori de democrație cu americanii prin Afganistan și Irak nu eram parte dintr-o scenetă tristă? Noi, împreună cu Merkel și Hilary Clinton, încurajând Ucraina să viseze ceva ce știm că nu le vom da vreodată, membrii NATO și UE, astea ce erau? Nu scenete triste? Protestele ucrainienilor au avut o direcție absolut normală: o viață mai bună, ca-n Vest. Dezamăgirile care au venit apoi nu ne sunt străine, la ei au venit cu o înzecită nesiguranță, una pe care noi nu avem cum s-o înțelegem. Ucrainienii s-au agățat de promisiuni mai curând cinice. Au făcut-o americanii în primul rând, la pachet cu contracte militare gigant, au făcut-o și europenii, că doar era o ocazie bună să mai întărim UE din disperarea unora pe care știam că nu-i puteam primi în club. Integral: https://www.libertatea.ro
România trimite 5 milioane de romi în Ucraina, să fure toate tancurile rușilor Pacea în Ucraina e mai aproape decât credeam. Potrivit cotidianului local Strehaia Herald Tribune, 5 milioane de romi din România, majoritatea din judeţul Mehedinţi, sunt gata să se alăture efortului de furat tancuri din estul Ucrainei. „Inspiraţi de eroii din Liubimovka, care au tras un tanc rusesc cu tractorul până la centrul REMAT din localitate, luând pe el echivalentul a 600 de lei, fraţii noştri din Strehaia şi Roşiori sunt gata să pornească în cea mai mare campanie de recuperare metale feroase din istorie…..„De regulă ne opunem acestor accese de cleptomanie metaliferă, pentru că întăresc o preconcepţie şi dau apă la moară curentelor rasiste şi şovine din societatea românească, însă contextul geopolitic e de aşa natură încât orice om de bună credinţă ar trebui să-şi arunce lasoul spre prima turelă de tanc întâlnită în cale, mo”, a argumentat Wilhelm Fujishima, bulibaşa din Buzescu, Teleorman. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Reprezentant ONU: Numărul refugiaților din Ucraina a depășit jumătate de milion / Bătrânii și persoanele cu dizabilități sunt prinși ca într-o capcană
https://www.hotnews.ro/stiri-razboi_ucraina-25400389-reprezentant-onu-numarul-refugiatilor-din-ucraina-depasit-jumatate-milion-batranii-persoanele-dizabilitati-sunt-prinsi-intr-capcana.htm
Cum ar putea fi blocate site-urile de propagandă rusă / Guvernul nu a anunțat baza legală, iar conținutul este încă disponibil
https://economie.hotnews.ro/stiri-telecom-25398951-cum-putea-blocate-site-urile-propaganda-rusa-guvernul-nu-anuntat-baza-legala-iar-continutul-este-inca-disponibil.htm
Inca nu s-au trezit guvernantii! 🙁 Dacă nu le-a făcut nimeni proceduri in format de benzi desenate … au nevoie de consultanți să afle cadrul legal incident… activității proprii ! Instituțiile noastre (cum bine preciza directorul general al Poștei Române într-un interviu recent) operează după regulamente si proceduri din anii 1950 a caror esență este “ordinul ierarhic se executa” … nu se discută (și implicit nu trebuie argumentat sau motivat) ! 🙁
Bună ziua!
Sancțiuni „pe linie” sportivă contra rușilor și bielorușilor!
https://www.ziaruldeiasi.ro/stiri/rusia-a-exclusa-de-la-cupa-mondiala–316207.html
Cam târziu – măsurile astea trebuiau luate încă din 2014! – dar, mai bine mai târziu decât deloc!
Armand Goșu dixi: putler se va prăbuși!
https://spotmedia.ro/stiri/eveniment/armand-gosu-putin-se-va-prabusi-gata-se-termina-interviu
Primim martisoare, flori pe adresa din dreapta sus. Multumim celor foarte putini care ne-au sprijinit. O primavara frumoasa si pace! 🙂
De pe FB:
Cristian Paun
6h ·
În liniște și pace, nenea Dîncu și băieții deștepți din MAPN atribuie lucrările de modernizare a Bazei NATO de la Mihail Kogălniceanu, aia pe care au aterizat aseară francezii NATO ca să ne apere, cui credeți? Unei firme care are în spate pe oligarhul rus Deripaska. In total, vor fi vreo 2 miliarde de EUR. Tot el a primit prompt peste 100 de milioane de EUR, lunile astea, ajutor de stat de la buget, pentru că a crescut Putun prețul energiei și gazului să aibă parale de tancuri și rachete.
Vă dați seama, preocuparea ăstora este să le îndese cât mai mulți bani în buzunare acestor oligarhi, în ciuda măsurilor luate în toată lumea. Au grijă mare și deosebită pentru ei. În același timp, apar pe la TV să ne obișnuiască deja că ne vom învecina cu rușii sau să ne certe că ne îmbulzim să ajutăm cum putem emigranții ucrainieni la graniță. De la cine credeți că așteaptă cu nerăbdare nenea Dîncu vestea cu victoria finală, în aceste condiții?
De ochii fraierilor, când le mai permite timpul și agenda, se țin de CSAT-uri care dau căști, veste antiglonț și cartușe fără puști de vreo 2 milioane de EUR. Evident, după ce le îndesăm bani prin buzunare oligarhilor ruși, nu prea mai rămâne mult mărunțiș și pentru ceilalți! Prostie și tupeu!
Pe la Deveselu nu e ceva de zugrăvit pentru oligarhii ruși? O humă, un chirpici ceva?
Slavă ție, Ucraina!
https://www.facebook.com/
“LIVE Ucraina sub atac – cele mai noi informații
Update: 13:50 Președintele Ucrainei Zelenski vorbește liber în aceste clipe în Parlamentul European. Îi elogiază pe eroicii săi compatrioți, curajul lor, dârzenia lor, deplânge miile de morți ai acestui război și salută unitatea actuală a Europei, solidaritatea ei cu țara pe care o conduce. ”Două rachete de croazieră au lovit azi Harkiv și au ucis zeci de oameni într-un oraș universitar plin de tineri unde trăiesc și mulți ruși”, a spus Zelenski, reliefând ”prețul libertății noastre”. ”Sunt copiii noștri (16 din care i-au omorât ieri militarii ruși) obiective militare?”, l-a întrebat președintele Zelenski pe liderul Rusiei, Putin. ”UE va fi mai puternică împreună cu noi”, a reliefat liderul de la Kiev. ”Dovediți că sunteți alături de noi”, a mai adăugat el, încheind: ”Onoare Ucrainei!” Stranding ovations, minute de aplauze a primit Zelenski din partea Parlamentului European și a șefei Comisiei Europene, Ursula von der Leyen.
Update 13:40: Parlamentul European l-a primit cu ovații și aplauze la scenă deschisă pe ambasadorul ucrainean. Europa primește peste tot, cu brațele deschise, pe refugiații ucraineni. Oligarhii ruși (precum Deripaska, Fridman și Abramovici) încep să se distanțeze de Putin și de războiul său de agresiune.
Update 13:30: Se așteaptă alocuțiunea președintelui ucrainean Zelenski în Parlamentul European. Și cancelarul Germaniei, Scholz, a anunțat că se va adresa opiniei publice.
Update 13:25 Blindatele și camioanele rusești se îndreaptă în continuare spre Kiev. Forțele ucrainene sunt atacate din mai multe părți, dar au reușit să recucerească Makariv, oraș strategic important la autostrada spre vest, pe care invadatorii au încercat să-l captureze ieri. Trupele ruse comit crime de război. Ziarul Bild a reprodus imagini din satelit demonstrând un ucigaș atac cu bombe prin fragmentație asupra unei grădiniție ucrainene, soldat în una din primele zile de război cu adulți și copii asasinați.
Update 13:05 Izolarea diplomatică a Rusiei a devenit vizibilă. Diplomații occidentali au boicotat o cuvântare rostită pe video la Consiliul ONU pentru Drepturile Omului de șeful diplomației ruse, Lavrov, care nu s-a putut deplasa la Geneva, din cauza închiderii spațiului aerian european pentru avioanele rusești. Potrivit postului german DLF, reprezentanții UE, SUA și ai Marii Britanii au părăsit demonstrativ sala de ședințe când a început să vorbească Lavrov. Agenția rusă Interfax l-a reluat pe ministrul rus al apărăii, Șoigu, care ar fi declarat că Moscova își va continua neabătut ofensiva militară până la atingerea tuturor obiectivelor ei”. De cealaltă parte, președintele Ucrainei, Zelenski a acuzat Rusia de a se deda la terorism de stat.
Update 12.50 Rusia încearcă să încercuiască orașul Kiev. Apărarea ucraineană rezistă. În disperarea invadatorilor, armata rusă, afirmă corespondenții din Ucraina ai ziarului german Bild, și-au modificat tactica.
Pe de altă parte, Rusia lui Putin a scos la iveală armele ei cele mai brutale, sângeroase și de temut: E vorba de sistemul rusesc TOS-1 cu rachete termobarice, observat la granița Ucrainei, sâmbătă, care are un potențial distructiv enorm și mai fost folosit în Cecenia.
Concomitent, Rusia a atacat cu rachete locuințe și cartiere civile, între altele la Harkiv, ucigând civili. Ziarul Libertatea releva recent că ”un lansator de rachete termobarice al armatei ruse a fost văzut de jurnaliștii CNN la sud de Belgorod, Rusia, aproape de granița Ucrainei, sâmbătă după-amiază”.
Între timp Nord Stream II, care și-a încheiat activitatea, și-a concediat toți angajații. Colaboratorii fostului cancelar german Schröder și-au dat demisia în semn de protest față de loialitatea fostului șef al executivului de la Berlin față de Vladimir Putin.
Update 12:25: Combatanții ucraineni opun o rezistență aprigă unităților și blindatelor invadatoare. O coloană de tancuri uriașă se îndreaptă spre Kiev. S-ar afla acum la circa 25 de kilometri de capitală. În multe puncte din Ucraina se dau lupte grele. Trupele rusești, reelvă postul național german, au atacat în estul țării orașul Harkiv. ONU consideră că războiul ar putea disloca un uriaș numnăr de oameni. Ar fi vorba de 4 milioane de ucraineni.
Update 12:15: La Mariopol, în sud, trupele rusofone din Donețk le-ar fi oferit locuitorilor deschiderea unui ”coridor umanitar”, pentru a părăsi orașul până mâine. La Mariupol se dau lupte grele, relevă ziarul german Bild.
Update 11:42 Arme israeliene se îndreaptă spre Ucraina via Germania și Olanda, anunță Jerusalem Post. E vorba de arme antitank produse de concernul israelian Refael.
Update 10:40 Schimbarea la față a UE. Cu acordul Germaniei, politica UE a descris o voltă de 180 de grade. După cum notează în ediția sa de azi Frankfurter Allgemeine Zeitung, ”pentru prima dată în istoria ei, UE a hotărât livrarea de arme într-o țară angrenată în plin război. Pe de alta, a adoptat cele mai dure sancțiuni” din arsenalul ei principal și din istoria ei. Motivul acestei cotituri istorice e modul în care e interpretată agresiunea rusă împotriva Ucrainei: ”ca atac asupra ordinii postbelice”.
Update 10:30 Unitatea Europei în fața războiului de agresiune al Rusiei: Șefa diplomației germane, Annalena Baerbock a plecat în Polonia spre a semnaliza împreună cu Varșovia și cu Parisul unitatea Europei în acest ”cel mai negru ceas al ei. Unitatea Europei a devenit o chestiune de supraviețuire”, a spus ea textual. La Lodz va vorbi cu omologii ei polonez și francez.
Update 10:25 Vicecancelarul Germaniei, ecologistul Habeck, a declarat că țara își va reduce serios dependența de importurile energetice rusești. Cam 55 % din necesarul de gaz metan nemțesc se satisface prin importuri din Rusia, ceea ce reprezintă o uriașă dependență energetică de Moscova, devreme ce gazul reprezintă peste un sfert din totalul resurselor energetice necesare Republicii Federale, care a renunțat la un moment dat la centralele nucleare. Pe moment, rezervele germane de gaz sunt suficiente pentru finalul acestei ierni.
Update 09:55 Invadatorii ruși au bombardat sediul guvernamental regional din orașul ucrainean Harkiv. Clădirea a fost lovită de o rachetă, anunță ziarul german Bild. Același ziar informează că pe Gerhard Schröder, fostul cancelar intrat în slujba lui Vladimir Putin și angajat la Gazprom l-au părăsit subalternii. Patru dintre ei au demisionat în semn de protest împotriva perpetuării loialității demnitarului social-democrat față de Putin. Germania proiectează demararea unui amplu efort de lichidare a dependenței energetice a țării de Rusia. În capitala ucraineană se amplifică problemele de aprovizionare cu alimente. Numărul refugierilor din Ucraina crește. Doar în Polonia s-au refugiat până acum 350.000 de ucraineni. Parlamentul european și-a programat o sesiune specială pe tema agresiunii ruse în Ucraina…..”
https://petreiancu.wordpress.com/2022/02/24/live-ucraina-sub-atac-cele-mai-noi-informatii/?fbclid=IwAR1Qij9Nmx9Qv_HCkQ4wKTp0bVmEuh0Mgorzf4UddM5kUXZnjIRh8vGMovQ
De pe FB:
Sebastian Lazaroiu
22h ·
Citeam azi pe politico o analiză a lui Aleksașenko (fost vice-ministru al finanțelor și fost vice-guvernator).
În esență, omul spune așa: o parte din rezervele Federației Ruse sunt in valută forte (dolari, euro, lire etc.). De azi, indisponibilă.
O altă parte sunt in yuani, dar cu yuani nu poți face comerț decât cu puține țări.
Restul sunt rezervele de aur (cam 130 de mld. dolari). Dar, surpriză, aurul nu prea ai unde să-l vinzi decât, posibil, în Elveția, care încă nu s-a alăturat sancțiunilor.
Problema, zice Aleksașenko, e ca nu ai cum să duci aurul acolo, cu avionul, spațiul aerian european fiind inchis (înțeleg că și Elveția a luat decizia azi).
Nu mă pricep la transport de valori, dar mă gândeam că ar putea să plimbe aurul terestru, până la destinație. Dacă transportul special va trece prin România, serviciile noastre ar trebui să afle. Și cred că putem să ținem aurul la noi, până se termină războiul, să fie în siguranță. O să îl restituim după.
“LIVE Președintele Iohannis: Se impune creșterea procentului din PIB pentru apărare d ela 2% din PIB la 2,5%
…Am decis azi în CSAT următoarele măsuri:
Intensificăm la nivel bilateral și aliat demersurile petnru consolidarea posturii defensive pe flancul estic NATO prin forțe aliate
În contextul general, este necesară susținerea pe diverse dimeniuni a Republii Moldova, confruntată cu un val de refugiați. Am decis o serie de măsuri de sprijin
Am decis azi înființarea unei Facilități logistice, un hub care să permită colectarea donațiilor internaționale către Ucraina
Prezenta criză arată că din punct de vedere strategic sunt necesrae noi acțiuni ale României pe două dimensiuni. Primul – e nevoie de creșterea capacității de apărare a României. Se impune creșterea procentului din PIB pentru apărare d ela 2% din PIB la 2,5%”
https://www.g4media.ro/presedintele-iohannis-declaratii-la-ora-15-00-dupa-csat.html
Buna ziua tuturor,
Presiunea pe biata Ucraina se inteteste, si va fi din ce in ce mai greu. Ajutorul vestic, desi esential, nu va fi in curand suficient pentru a ajuta. Din moment ce rusii vor bloca marile orase, va fi greu, daca nu imposibil ca armele sa ajunga constant la cei care apara orasele.
E cazul ca vesticii sa ia in considerare o alta tactica pentru a interveni militar, fiindca Putin va rade tot si cei care acum rezista vor disparea cu cladirile ruinate de bombardamente.
Confruntat cu o jurnalista ucrainiana, Boris Johnson a declarat ca GB nu va interveni pentru a impune o no flight zone.
Frica de o confruntare armata cu Rusia e mare, si e o greseala.
Pe de alta parte, sper ca presiunea publica sa faca ca acesti lideri sa ia masuri mai active de implicare in conflict.
Daca stau sa ma gandesc, UE a mers deja mult inainte fata de ceea ce anuntase initial (de exemplu legat de arme), asa ca poate devina mai sensibila la durerea ucrainienilor si sa se implice din ce in ce mai activ.
PS. Tot se merge pe ideea ca Putin e nebun. E clar ca e un pshihopat, ceea nu e de mirare fiindca recrutarea in KGB se facea inclusiv pe criterii de personalitate. Cine nu avea caracterul unui psihopat, nu “trecea” de filtrul asta.
Acum cred ca e si jocul asta cu “nebunia” pentru a crea panica. Ce ma mira e ca americanii cad in plasa asta, ei care au inventat si aplicat teoria “madman”.
Pentru cine nu stie, a fost dezvoltata pentru Nixon in razboiul din Vietnam. Ideea era tocmai asta de a-i face sa creada pe nord vietnamezi (si pe aliatii lor rusi si chinezi) ca Nixon e nebun, ca nimeni nu-l poate controla si ca e oricand gata sa apese pe butonul nuclear.
Nu trebuie cazut in capcana asta al nebuniei. Nimeni nu merge atat de departe sa apese butonul nuclear, si chiar daca ar face-o, nu il vor lasa ceilalti cand vor sti ca au ultimile minute de trait. Desi Putin poate fi fanatic, ceilalti nu vor fi chiar toti.
Servilism, dar pana la viata. Si atunci Putin va fi aruncat peste bord.
Ieri, o prezentatoare a CCTV 4 (unul din posturile publice de televiziune din China) a aparut imbracata in culorile drapelului ucrainian.
https://www.taiwannews.com.tw/en/news/4458635
Azi, ministrul de externe chinez a declarat ca “regreta profund conflictul din Ucraina”. Nu pare mare lucru, doar ca e prima data cand China ia pozitie, si nu in sustinere absoluta a Rusiei ca pana acum.
Nu mi se pare a fi doar o intamplare. Se poate ca aceasta criza sa strice feng shuilul chinezilor, care o incaseaza indirect, fiindca in filigran China e vazuta ca urmatoarea mare amenintare.
Decuplarea de China, declarata un pericol sistemic de USA si recent de parlamentul european se poate accentua, iar Rusia nu poate compensa piata americana/europeana.
Incep problemele pentru chinezi, iar asta s-ar putea sa ii determine sa-l convinga pe cracanatul cocalar atomic sa o lase mai moale.
De vazut in continuare.
Se pare ca s-au oferit sa fie intermediari. Ministrul de externe Wang Yi a avut o covorbire telefonica cu Ministrul De extere ucrainian Dmytro Kuleba. A urmat o declaratie din partea Chinei ca este”extrem de ingrijorata” ca , civilii vor avea de suferit. Nu au pomenit in schimb nimic despre pretentiile teritoriale ale Rusiei asupra Ucrainei. Din presa suedeza.
Putin nu poate face asa ceva fara UN sprijin. Nu complet singuri pe planeta.
In traducere, daca China spune ca Stop, atunci Putin trebuie sa stop.
Poate si faptul ca intr-adevar au ocolit sa loveasca civilii vine tot din intelegerea cu China.
Buna seara!
o bucurie si pentru tandemul Netejoru-Savonea:
“Curtea Europeană a Drepturilor Omului (CEDO) a stabilit că, în cazul magistraților, „calificarea drept «speculații politice» a punctelor de vedere exprimate nu poate fi suficientă în sine pentru a restrânge libertatea unui judecător de a schimba informații cu colegii săi magistrați pe un grup Facebook închis și secret, rezervat profesioniștilor dreptului”.”
https://presshub.ro/cedo-a-stabilit-ca-judecatorii-care-discuta-pe-grupurile-de-facebook-nu-fac-politica-212433/?fbclid=IwAR0ZAVQ4efXbCG_ZYlqM1bRQJYNo9CQRhjolGxO5QEs2KOeM6r1QDJzYlpM
Ia plesnit bine, merci pentru informatie.
In alta ordine de idei, au trecut cele 4 zile de atac asupra kievului. Daca inving convoiul asta, nu cred ca Putin mai poate castiga.