Revista Presei – 1 mai.”Integritate cu carnet de partid. Cum se spală pe mâini de dosarele penale conducerile partidelor…”
| 01/05/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de sambata, 1 mai! Procesul de încălzire a vremii va continua, însă și gradul de instabilitate atmosferică se va menține accentuat. Instabilitatea atmosferică se va manifesta prin accentuarea înnorărilor, și perioade în care se vor semnala averse, frecvente descărcări electrice și intensificări de scurtă durată ale vântului. Astfel de manifestări își vor face apariția îndeosebi din orele după-amiezii în jumătatea de nord a țării și la munte, și pe arii restrânse în rest, iar seara și noaptea local, și în sud. Ploile vor avea şi caracter torenţial, astfel că în intervale scurte de timp, pe arii restrânse se vor înregistra cantităti de apă însemnate, iar izolat va cădea grindină. Temperaturile maxime se vor încadra în general între 18 și 28 de grade, iar cele minime vor fi cuprinse între 8 și 18 grade. În București, vremea va deveni deosebit de caldă pentru această perioadă din an, dar și în general instabilă. Cerul, variabil ziua va avea înnorări temporar accentuate seara și noaptea, când vor fi perioade în care se vor semnala averse și descărcări electrice. Temperatura maximă va fi de 26…27 de grade, iar cea minimă de 12…15 grade.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/maratonul-vaccinari-1-day-10.jpg?w=640&ssl=1)
De ce unii oameni s-au îmbolnăvit de COVID după vaccinare După vaccinarea împotriva COVID-19 organismul ar trebui să aibă anticorpi care să-l protejeze atunci când se întâlnește cu virusul. Unele persoane nu dezvoltă acești anticorpi, iar acest lucru depinde de răspunsul imunologic al fiecărui organism. Faptul că unele persoane nu dezvoltă anticorpi după vaccinare este motivul pentru care s-au înregistrat cazuri de îmbolnăvire chiar și după rapel. Proporția acestor cazuri este însă mică în raport cu protecția oferită de vaccin. În plus, medicii spun că inclusiv în situația în care nu avem anticorpi după vaccin, tot suntem protejați în fața virusului. Există o memorie a limfocitelor T care să genereze anticorpi atunci când se întâlnesc cu virusului, spun ei. Datorită lor, eventuala îmbolnăvire va fi o formă ușoară. Este însă important să aflăm dacă am dezvoltat sau nu anticorpi, ca să știm cât de atenți să fim prin celelalte metode de protecție – purtatul măștii, distanțare socială, evitarea locurilor aglomerate etc. Această situație este motivul pentru care autoritățile insistă asupra purtării măștii sanitare și după vaccinare. Andreea D. a făcut prima doză cu vaccin COVID și a vrut să afle câți anticorpi a dezvoltat după mai mult de două săptămâni de la vaccinare. A avut surpriza ca testul să-i arăte zero anticorpi. Dan D. a făcut și el testul de anticorpi după prima doză de vaccin, pe care îl făcuse după ce trecuse prin boală, iar rezultatul arăta că are aproape 12.000 de anticorpi. Simona T. a făcut testul de anticorpi după cea de-a doua doză de vaccin Covid și numărul de anticorpi era de 688. Care este nivelul de anticorpi pentru ca o persoană să fie în siguranță? În acest caz vorbim de o așa-numită valoare de referință. Perspectiva asupra ei diferă în funcție de tipul de teste, dar cele mai multe laboratoare folosesc valoarea de referință de 0,8 unități/ml. Tot ce este peste această valoare indică faptul că persoana respectivă a dezvoltat suficienți anticorpi pentru protecție. Cât de expuși sunt cei fără anticorpi în fața bolii? Specialiștii spun că indiferent de tipul vaccinului pe care îl facem, formarea anticorpilor depinde de organismul nostru. O cercetare din Marea Britanie efectuată pe 370.000 de persoane vaccinate cu AstraZeneca sau Pfizer arată că majoritarea oamenilor dezvoltă răspuns imun indiferent de vârstă. Cercetarea a cuprins un prim studiu în care persoanele fuseseră vaccinate cu o singură doză de vaccin fie AstraZeneca, fie Pfizer și au fost cu 65% mai puțin susceptibile de a se infecta. La trei săptămâni după administrarea vaccinului, între decembrie 2020 și începutul lunii aprilie 2021, infecțiile cu simptome au scăzut cu 74%, în timp ce infecțiile fără simptome raportate au scăzut cu 57%. Oamenii care au primit a doua doză de vaccin Pfizer au avut un risc cu 90% mai mic de a fi infectați, potrivit BBC. Cel de-al doilea studiu cuprins în cercetare și efectuat pe aproape 46.000 de adulți care fuseseră vaccinați cu o singură doză arată că vaccinul a creat răspunsuri puternice de anticorpi la toate grupele de vârstă. Testele au fost făcute la 10 săptămâni de la vaccinare. Cercetarea arată că după prima doză de AstraZeneca nivelurile de anticorpi au crescut mai lent. În schimb, în cazul Pfizer, în special la grupele mai în vârstă, numărul de anticorpi a scăzut mai repede după prima doză. Integral: https://romania.europalibera.org
Efectele secundare după vaccinarea anti-Covid sunt mai comune în rândul celor care au avut coronavirusul – studiu Încă de la demararea campaniilor de vaccinare, experții din întreaga lume au avertizat că efectele secundare în urma vaccinării anti-COVID ca febra, durerile musculare sau la locul injecției trec de obicei într-o zi, două, relatează Fox News. Un nou studiu pe scară restrânsă realizat în Marea Britanie arată acum că umflarea ganglionilor după vaccinare și alte simptome apărute după vaccinare sunt mai comune în rândul persoanelor care au avut coronavirusul. La studiul publicat pe serverul medRxiv au participat în jur de 947 de angajați sanitari din Marea Britanie care au primit prima doză a vaccinului anti-Covid dezvoltat de Pfizer/BioNTech. În jur de 265 dintre participanții la studiu s-au vindecat de COVID-19 înainte de vaccinare. Studiul, care încă nu a fost evaluat inter pares (peer-reviewed), a descoperit că limfadenopatia (umflarea ganglionilor) a apărut mult mai frecvent în rândul persoanelor care contractasera anterior coronavirusul. Procentul celor care au dezvoltat acest efect secundar după vaccinare a fost de patru ori mai mare în rândul celor care au avut COVID-19 (4% versus 1%). În plus, și alte efecte secundare mai comune ca febra, oboseala, durerile musculare și de articulații au fost mai comune în rândul celor care contractaseră anterior coronavirusul. 8% dintre aceștia au dezvoltat febră, comparativ cu doar 2% din cei care nu au avut COVID-19. Dureri musculare și oboseală au fost raportate de 30%, respectiv 29% din cei care s-au vindecat de COVID-19, comparativ cu doar 15%, respectiv 20% în cazul persoanelor care nu au avut nicio infecție anterioară cu Sars-CoV-2. „În cadrul unui studiu observațional, angajații sanitari din Marea Britanie au raportat efectele secundare dezvoltate după prima doză a vaccinului BNT162b2/Pfizer. Infecția anterioară cu COVID-19 (…) a fost asociată cu un risc mai ridicat de efecte secundare raportate, printre care și limfadenopatia post-vaccinare”, concluzionează cercetătorii în studiu. Integral: https://www.hotnews.ro
Pandemia Covid între știință și politică De foarte multe ori în această pandemie, acei decidenți care revendică mai degrabă competențe, calificări și atribuții de natură medicală și epidemiologică, s-au exprimat aproape vexați, delimitându-se de aspectele politice. Cumva după o formulă de tipul: „noi nu facem politică aici – cu varianta: nu facem politica nimănui – ci medicină și epidemiologie”! Astfel, începând de la dl. președinte Klaus Iohannis care lua implicit de bună această separație netă între politică și știința medicală, invocând pentru deciziile de carantinare consilierea experților; continuând cu dl. Raed Arafat din fruntea CSU, care la rândul lui deplângea adesea „politizarea” măsurilor din pandemie și a eventualelor incidente nefericite; și terminând cu doamna (ex)consilier în Ministerul Sănătății, Andreea Moldovan, care explica senină și oarecum cu bune intenții faptul că dânsa nu și-a făcut decât profesia (adică „știință medicală aplicată”, se subînțelege) fără să intre în chestiuni de politică (pe ideea că ce-a făcut în spital în Brașov încerca să facă și în minister; că doar care-o fi diferența?); în toate aceste cazuri, repet, iese la iveală această iluzie, comodă pentru actorii direct implicați dar periculoasă pentru noi ceilalți vizați în ultimă instanță de deciziile primilor, a posibilității reale de a aborda pandemia strict medical sau, mai mult, strict științific (de ce nu suprapun „medical” peste „științific” se va vedea din cele ce urmează, sper). De asemenea, recent, epidemiologul șef al SUA, Anthony Fauci, a fost interpelat în Congres de republicanul Jim Jordan, ultimul cerându-i primului criterii specifice cât mai clare pentru a marca restaurarea libertăților cetățenilor americani știrbite semnificativ în ultimul an. Dl. Fauci a răspuns cam în genul următor: „Dumneata vorbești de libertate și libertăți. Eu privesc chestiunea ca pe o măsură de sănătate publică menită a preveni moartea și spitalizarea oamenilor”. Subtextul fiind că e cumva nelegitim și neserios ca domnia sa, Fauci, să fie confruntat cu astfel de întrebări și probleme. Dacă e să fim și mai tipicari aici, răspunsul d-lui Fauci poate fi citit în trei feluri, toate problematice după părerea mea:
- problema pandemiei Covid este strict medicală și nu are aspecte politice, punct; de aceea, în virtutea expertizei, de rezolvarea ei se ocupă experții în sănătate;
- chiar dacă pandemia Covid o fi având și aspecte politice, acelea sunt complet separabile de cele medicale; poate că politicienii încearcă să le exploateze pentru dezbaterile și duelurile lor politice menite să le aducă popularitate, votanți și putere, însă experții medicali se țin departe (o pot face, și o fac) de aceste probleme, concentrându-se strict asupra aspectelor – repetăm, complet separabile – medicale; și
- chiar dacă pandemia Covid are și implicații politice ce țin de drepturi și libertăți (de circulație, de exprimare, religioasă, de petiție și protest, de adunare, de simplă utilizare a proprietății în cadrul afacerilor private etc.), acestea sunt net inferioare ca relevanță în prezent prin comparație cu riscurile medicale de îmbolnăvire, îmbolnăvire gravă și deces pe scară largă; așa încât, din nou e neserios cumva să ridici problema paiului din ochiul epidemiologilor, dar să nu vezi bârna din ochiul politicianului sau cetățeanului care pune în discuție măsurile sanitare.
O autosuficiență asemănătoare arăta și d-na Alina Mungiu Pippidi de curând în rândurile ziarului Adevărul, invocând un caracter indiscutabil al necesității de a carantina Bucureștiul care – dacă bine îmi aduc aminte – numai prin iresponsabilitatea politică a rămas deschis, în ciuda evidenței științific-medicale. Și ar putea fi date multe astfel de cazuri de lectură unilaterală a realității curente strict în cheie (voit) medicală…. Revenind, știința medicală e una; practica medicală – și cu atât mai mult sănătatea publică – e alta. Practica medicală și sănătatea publică nu pot fi despărțite, golite, epurate de aspectele lor politice, culturale, religioase, economice, sociale etc. Nu sunt value free, cum se spune în jargon filozofic sau epistemologic, ci value laden. Nu sunt strict tehnice, ci îmbibate valoric. Cine vrea să le impună invocând științificitatea, sfârșește prin a-și impune și valorile. Și nu e de joacă. Cădem în reflexul lui Marx care, pentru a-și anihila adversarii ideologici, și-a denumit și apărat versiunea lui de pledoarie pentru socialism și comunism ca „științifică”. Corelativul acestui procedeu – de a numi științific ceva ce nu este și de a acționa în virtutea acestei pretenții – este reeducarea și gulagul pentru cei cu „conștiința alienată”, care nu vor sau nu pot să priceapă (dar trebuie că nu vor, din moment ce așa de frumos li se tot explică și li se „comunică” în toate felurile). Prin urmare, dacă de mai sus ne rămâne doar punctul (3), în care dl. Fauci recunoaște existența simultană a aspectelor epidemiologice și politice (las această etichetă mare ca locum tenens pentru toate celelalte aspecte – social, cultural, economic, religios etc., deoarece cumva prin intermediul politicii își negociază distanța sau apropierea de problema medicală) dar subînțelege că aspectele medicale prevalează, atunci se vede din start că este și politician. Nu mai poate revendica strict calitatea de epidemiolog neutru. Are deja încorporată în decizia sau poziția adoptată un set de judecăți de valoare, de relevanță care în esență, privindu-i pe ceilalți, sunt de natură politică. Cu atât mai mult cu cât implică imediat corectarea conduitei la nevoie cu forța publică a poliției și justiției….. Deci, să ne-înțelegem. Deciziile privitoare la pandemie au o componentă politică indubitabilă. Pe scurt sunt (și) politice. Fauci, Arafat, Moldovan, Voiculescu – fac și politică, fără discuție. Asta nu e o problemă câtă vreme nu vor să bage acest aspect sub preș. Căci tocmai asta e chichița: dacă-i politică, politică să fie. Lucrurile trebuie discutate ca atare la lumină, cu toate elementele (inclusiv cele științifice, bineînțeles) pe masă. Într-un fel, din neînțelegerea sau tratarea superficială a acestui aspect rezultă și accentul disproporționat de mare pus în ultimul an pe „comunicare”, pe evitarea „fake news” și „informarea din surse autorizate”. Dacă problema e văzută ca științifică, ca o problemă de geometrie, e neclar pentru „profesori” (tehnocrații medicali) de ce nu pricep „școlarii” (publicul) demonstrația. Pesemne că sunt chiulangii sau neserioși. Și în atitudinea autosuficientă a celor care nu obosesc să arate cu degetul ce fac și ce nu fac concetățenii lor în pandemie, agravând lucrurile, se ghicește o astfel de perspectivă. Dar dacă complexitatea problemei e recunoscută ca atare, atitudinea trebuie să se schimbe. Nu mai merge cu poncife ieftine de tipul („dacă ar sta toți două săptămâni în casă!”; „dacă ar purta toți masca!”; „dacă ar purta toți masca cum trebuie!”; „dacă ar purta toți masca inclusiv după ce s-au vaccinat!” etc.)….. Mai trebuie spus ceva. Cu cât ne îndepărtăm de acele proverbiale deja două săptămâni de „aplatizare a curbei” (cât de amar ironic sună azi, nu?), cu atât situația se modifică. Una e să contempli efectele asupra libertății (politice, religioase, sociale, culturale etc.) pentru măsuri de două săptămâni și alta pentru șase luni, un an sau un deceniu. Intrăm repede în ceea ce aș numi situația sau cazul (4) alternativa nefericită conform căreia absența restricțiilor ne lasă cu problema rezolvării pandemiei, în timp ce restricțiile îndelungate vin cu efecte comparabile, atât medicale pe latura non-Covid, cât și restul de efecte deja de mai multe ori amintite. Și, de fapt, aici suntem și așa ar trebui purtată discuția. În acest caz, este dincolo de orice putință de tăgadă că toți tehnocrații cu răspunderi zise medicale, fac toată ziua bună ziua și politică – fie că sunt conștienți de asta, fie că nu; ba au ajuns să facă în primul rând politică, că nu știu cât timp mai are cineva ca dl. Arafat să se mai pună la punct cu toate problemele, studiile și cazurile istorice recente și curente, ci merge mai degrabă pe scurtătura protocoalelor șablonarde de la OMS. Integral: https://www.marginaliaetc.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/aci.jpg?w=640&ssl=1)
MAI propune desființarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție, ca urmare a numeroaselor cazuri de plagiat Ministerul Afacerilor Interne propune desființarea școlilor doctorale de la Academia de Poliție, potrivit unui proiect de act normativ publicat pe site-ul instituției în transparență decizională, scrie G4media.ro. Programele doctorale aflate în prezent în desfășurare vor continua până la finalizare, chiar dacă proiectul MAI va fi adoptat. Decizia ministerului de a propune un astfel de proiect vine după ce, la finalul anului trecut, Academia de Poliție a rămas fără acreditarea celor două școli doctorale, cea de Drept și cea de Ordine Publică și Siguranță Națională, după ce fostul ministru al educației Monica Anisie a semnat ordinele de retragere la propunerea Consiliului de Etică și Management Universitar (CEMU). Academia de Poliție Alexandru Ioan Cuza este prima universitate din țară care pierde dreptul de a mai acorda titluri de doctor, după cinci sancțiuni primite pentru repetate încălcări ale eticii și integrității academice. Publicația PressOne, prin articolele semnate de jurnalista Emilia Șercan, a documentat și scris în repetate rânduri despre cazurile de plagiat pe scară largă în interiorul Academiei. De altfel, un procentaj de 74,3% dintre tezele de doctorat verificate la Academia de Poliţie, susţinute în intervalul 2011-2016, sunt suspectate de plagiat. ….. Istoric al plagiatelor Primarul Sectorului 3, Robert Negoiță, a fost pus sub acuzare în 2016 de către Parchetul general pentru că și-a plagiat lucrarea de doctorat în Științe Juridice susținută în 2012 la Academia de Poliției. Chestorul principal de poliție (r) Cătălin Alexandru Ioniță, fost șef al Poliției Române și fost șef al Direcției Generale Anticorupție (DGA), a rămas, în martie 2021, fără titlul de doctor după ce Consiliul Național de Atestare a Titlurilor, Diplomelor și Certificatelor Universitare (CNATDCU) a stabilit că a plagiat în lucrarea de doctorat susținută în 2012. Fostul rector, Adrian Iacob, fostul rector al Academiei de Poliție, rămâne fără titlul de doctor după ce în 2019 s-a confirmat că a plagiat lucrarea de doctorat. David Nicolae Ungureanu, numit pe 4 martie 2021 rector al Academiei de Poliție „Alexandru Ioan Cuza”, a plagiat în ambele teze de doctorat care i-au adus titlurile de doctor în Științe militare și în Drept. Liviu Pop, fost ministru al Educației, nu a mai primit, în 2018, titlul de doctor al Colegiului Naţional de Afaceri Interne de la Academia de Poliţie, după ce jurnalista Emilia Şercan a prezentat elemente care arată că un procent de 25% din lucrare ar conţine similitudini. În 2018, șeful Inspecției Judiciare, judecătorul Lucian Netejoru a fost acuzat de plagierea masivă a tezei sale de doctorat. Cel puțin 140 din totalul de 294 de pagini ale tezei ar fi reproduse din volume semnate de chestorul Costică Voicu, fost șef al Poliției Române și fost rector al Academiei de Poliție. Bogdan Despescu, actual secretar de stat în MAI și fost șef al Poliției Române, este acuzat că a plagiat cel puțin 157 de pagini dintre cele 345 ale tezei de doctorat pe care a susținut-o în 2010 la Academia de Poliție Gabriel Oprea, el însuși conducător de doctorate plagiate, a fost prins cu o lucrare de doctorat plagiată, iar titlul de doctor i-a fost retras. Integral: https://www.libertatea.ro
Cum va arata Romania peste 50 de ani – desertul ne asteapta Romania este unul dintre statele Uniunii Europene cel mai grav afectate de desertificare. Dintre toate, cea mai lovita de acest fenomen este sudul Campiei Romane, Dobrogea si Sudul Moldovei, insa nici judetul Dolj, de pild, nu face exceptie. Aici, solurile nisipoase reprezentau la nivelul anului 2020, mai mult de 100.000 de hectare si, in fiecare an, suprafata acoperita de nisipuri creste cu peste 1.000 de hectare, estimeaza specialistii. “Fenomenul de desertificare este numai in parte determinat de factori climatici. Acolo intra si alte tipuri de elemente, cum ar fi tipul de sol, tipul de acoperire al solului, chiar activitatile umane care au loc intr-un anumit spatiu. Toate acestea pot sa amplifice sau sa diminueze aceasta tendinta de aridizare care poate sa duca la desertificare. Prin urmare, factorul climatic este doar unul dintre factorii care pot sa determine desertificarea”, a explicat pentru Ziare.com Roxana Bojariu, sefa Departamentului de Climatologie din cadrul Administratiei Nationale de Meteorologie (ANM). “Daca e sa se produca un fenomen de desertificare, care are o definitie clara totusi in lumea specialistilor, trebuie sa tinem cont ca el nu se produce doar din cauza schimbarii climei. Alti factori locali, ca cei pe care i-am amintit, au o importanta cel putin egala ca cea a factorilor climatici de scara mare, cum ar fi incalzirea globala”, a punctat Roxana Bojariu. Problema este ca Uniunea Europeana nu are, la ora actuala, o strategie comuna pentru combaterea desertificarii, desi fenomenul afecteaza grav si alte state europene, nu doar Romania, intre care Spania, Portugalia, Italia, Cipru, Grecia si Bulgaria. In toate aceste state desertificarea s-a accentuat, cu pagube economice considerabile si cu probleme pentru mediu. Kiwi si cartof dulce, cultivate pe solurile nisipoase De pilda, in locul campurilor pline de cereale din urma cu cateva zeci de ani, in judetul Dolj au aparut dune din cauza precipitatiilor reduse si a temperaturilor foarte ridicate din ultimii ani, ceea ce face ca pamantul sa se transforme in nisip. Astfel, fermierilor le vine tot mai greu sa cultive legume sau cereale, chiar si cereale mai putin pretentioase, cum ar fi porumbul, si acestia incep sa cultive specii iubitoare de nisip, cum ar fi kiwi, cartoful dulce sau maslinul. “Pe fondul acesta de incalzire globala creste intensitatea precipitatiilor, fie ele ca sunt solide sau lichide. Asta inseamna ca o cantitate mare de precipitatii cade, intr-un timp cat mai scurt, si se localizeaza, evident, cu probleme. Tendinta in zona noastra este sa avem din ce in ce mai multe precipitatii sub forma lichida, spre deosebire de deceniile trecute, cand precipitatiile solide erau regula. Si asta aduce iar probleme, legat de episoade extreme cum sunt inundatiile”, a mai explicat Roxana Bojariu. Integral: https://ziare.com
Viceprimarul care nu votează bugetul Capitalei: dentist cu venit de 700 lei/lună, rată de 1.000 lei Din declarația de avere a lui Horia Tomescu rezultă că familia sa a trăit cu sub 1.600 lei pe lună un an întreg. În anul 2019, susține că a câștigat 9.352 de lei din servicii medicale, în medie 770 lei/lună. Soția lui a câștigat 9.587 de lei într-un an, adică 790 lei/lună…… Inițial a activat în structura de conducere informală a PLUS (Grupul de Inițiativă Județeană) cu responsabilități în administrarea financiară a filialei, iar în 30 iulie 2019 a fost ales de Convenția PLUS Sector 5 în conducerea filialei, în calitate de trezorier”. Viceprimarul care nu votează bugetul Capitalei: venituri Vs cheltuieli Horia Tomescu și-a depus o declarație de avere la data de 5 noiembrie 2020 în calitate de consilier General al Muncipiului București. El menționează un teren la Ploiești și alte două de mici dimensiuni în București. Tomescu deține două clădiri la București și una în Ploiești. Are un autoturism Dacia Duster și tablouri de 6.500 euro. În conturi menționează 20.000 de euro. În anul 2019, susține că a câștigat 9.352 de lei din servicii medicale, în medie 770 lei/lună. Soția lui a câștigat 9.587 de lei într-un an, adică 790 lei/lună….. Familia Tomescu are de returnat un credit de 153.000 lei luat pe 15 ani. Fără dobândă ar trebui să returneze suma de 850 lei. Cu dobândă, probabil că rata trece de 1.000 de lei/lună……Horia Tomescu a câștigat, în 2019, lunar, cu 230 lei mai puțin decât rata la bancă. Dacă adunăm și veniturile soției, familia Tomescu a trait, lunar, cu 560 de lei pe lună. Integral: https://newsweek.ro
Integritate cu carnet de partid. Cum se spală pe mâini de dosarele penale conducerile partidelor: „Nu urmăresc presa zilele astea” Autosuspendarea din funcțiile deținute în partid a devenit o practică uzuală pentru politicienii care au probleme în justiție, dar care nu vor să renunțe definitiv la avantajele funcțiilor publice pe care le dețin. Ultimele doua cazuri, cele ale liderilor PNL de Iași Mihai Chirică și Costel Alexe sunt cele mai recente exemple. Tactica nu este însă nouă și social-democrații au folosit-o la nevoie. Fie că sunt liberali sau social-democrați, liderii cu probleme în justiție au găsit înțelegere din partea șefilor de partide Ludovic Orban și, respectiv, Marcel Ciolacu . Ce politicieni s-au folosit de autosuspendare și cum au motivat liderii de partid susținerea lor. PSD – studiu de caz Nu mai târziu de anul trecut liderul PSD și fostul primar al sectorului 1, Dan Tudorache, a fost acuzat de procurorii DNA de complicitate la trafic de influență și spălare de bani. Acesta a devenit inculpat într-un dosar de corupție, iar pe numele său s-a fixat o cauțiune de un milion de euro, pe care acesta a plătit-o. Totul s-a desfășurat în plină campanie electorală, iar Dan Tudorache candida pentru un mandat de deputat din partea PSD. Tudorache a anunțat public că s-a autosuspendat din partid, iar conducerea PSD, prin vocea lui Marcel Ciolacu, a susținut că mandatul acestuia de parlamentar nu o să fie validat. „Faptul că s-a autosuspendat implică automat faptul că îşi va pierde mandatul de parlamentar”, a anuțat la vremea respectivă președintele PSD. La nivel statutar, PSD avea un articol care prevedea autosuspendarea din funcții dar, pe hârtie, real acest lucru nu a fost validat niciodată, dovada a fost că Dan Tudorache a participat la alegerile parlamentare din 2020 și a și câștigat un mandat de deputat PSD. Mai exact, după finalizarea alegerilor parlamentare, Dan Tudorache a fost ales deputat, dar atunci când trebuia îndeplinită procedura de validare oficială a mandatelor de deputați, PSD ar fi trebuit să ceară explicit ca mandatul acestuia să nu fie validat, deoarece acesta nu mai este membru PSD. ….Discuția lămuritoare n-a mai avut loc iar, Tudorache este deputat PSD cu drepturi de pline și cu imunitate până în 2025 când îi expiră mandatul. PNL preia tactica și atitudinea Primul caz înregistrat la PNL a fost cel al deputatului și președintelui PNL Neamț, Mugurel Corneliu Cozmanciuc. Acesta a fost trimis în judecată de DNA pentru trafic de influență, la începutul anului. Cozmaciuc ar fi cerut, potrivit procurorilor, în 2019, 500.000 de lei de la un om de afaceri pentru a interveni pe lângă ministrul Mediului la acea dată, Costel Alexe, pentru numirea directorului general al Administrației Naționale „Apele Române”. La vremea respectivă deputatul PNL se declară surprins de anunțul DNA și-și susținea nevinovăția într-o postare pe Facebook. Întrebat de reporterul HotNews.ro, dacă acesta a fost sancționat de către partid, liderul PNL, Ludovic Orban, a declarat că partidul are „lucruri mai importante de făcut- bugetul”. La o lună după trimiterea în judecată, deputatul Mugur Cozmanciuc s-a autosuspendat din funcţia de preşedinte al PNL Neamţ, decizia survenind la ceva timp după ce DNA a anunţat că l-a trimis în judecată într-un dosar de trafic de influenţă. “Decizia de autosuspendare din funcția de președinte a lui Mugur Cozmanciuc este una demnă și cât se poate de firească. Este un gest de normalitate și m-aș bucura să văd asemenea gesturi și la alte formațiuni, la alți lideri politici. Poate că, atunci, politica românească ar arăta altfel, iar oamenii s-ar uita cu mai multă încredere la politicieni. Nu pot să nu remarc că astfel de decizii le-ați văzut în ultimii ani doar la liberali, pentru că doar PNL a retras sprijinul politic unor membri care au fost bănuiți de anumite ilegalități, sau membrii noștri și-au dat singuri demisiase arată într-un comunicat de presă al organizației județene. Reamintim că în statutul PNL există sancțiuni care sunt aplicate de către conducerea partidului și care constau în opțiunea de retragere a sprijinului politic, dar și ce de a fi suspendat din toate funcțiile politice pe care le deține un membru PNL în cazul problemelor cu justiția. Opțiunea de autosuspendare din partid a unui membru se regăsește în statutul PNL doar în cazul în care funcția politică este incompatibilă cu cea de demnitate publică. Integral: https://www.hotnews.ro
EXCLUSIV Seria clasărilor de răsunet continuă. DNA a închis dosarul de șantaj al lui Dan Voiculescu DNA a clasat dosarul de șantaj din 2014 al lui Dan Voiculescu, fondatorul Antenelor, potrivit unui răspuns al DNA la solicitarea G4media.ro. Este vorba de alt dosar decât cel în care Voiculescu a fost trimis în judecată acuzata de șantajarea lui Dumitru Dragomir, fost președinte al Ligii Profesioniste de Fotbal. În acel dosar Voiculescu a fost achitat, însă în acest dosar separat de șantaj clasat acum de DNA nu este clar nici până azi cine ar fi fost oamenii de afaceri pe care se presupune că i-ar fi șantajat….. Potrivit comunicatui de atunci al DNA, ”procurorii din cadrul Direcției Naționale Anticorupție – Secţia de combatere a corupţiei au dispus punerea în mișcare a acțiunii penale și luarea măsurii controlului judiciar, începând cu data de 3 iulie 2014, față de inculpatul Voiculescu Dan, în sarcina căruia s-a reţinut infracţiunea de şantaj prin constrângere în scopul dobândirii, în mod injust, a unui folos patrimonial (7 acte materiale). În ordonanța de dispunere a controlului judiciar, procurorii au reţinut următoarele: Inculpatul Voiculescu Dan a ameninţat direct, sau prin intermediari, oameni de afaceri şi administratori a trei companii că, în situaţia în care nu vor încheia contracte de publicitate cu trustul de presă pe care în fapt îl conduce, va declanşa o agresivă campanie de discreditare. Sub această ameninţare, unul dintre oamenii de afaceri, denunţător în cauză, i-a achitat lui Voiculescu Dan suma totală de 900.000 euro sub forma a cinci contracte de publicitate, încheiate cu trusturile de presă aparţinând acestuia. Un al doilea om de afaceri, denunţător la rândul său, deşi s-a simţit direct şi puternic ameninţat, a refuzat categoric să cedeze şantajului, amenințării şi constrângerii, aşa încât, trustul controlat de inculpat a declanșat un atac mediatic susținut la adresa firmei acestui om de afaceri. Potrivit probelor administrate în cauză, în perioada 2007, 2008, 2011, 2012, inculpatul Voiculescu Dan, sub pretextul îmbunătăţirii şi menţinerii capitalului de imagine, a cerut unuia dintre denunţători încheierea unor contracte de publicitate care, în realitate, erau taxe de protecţie împotriva denigrării. Ca modalitate de abordare folosită de către Voiculescu Dan, acesta le-a prezentat denunţătorilor (oameni de afaceri) faptul că este necesar să acorde o atenţie deosebită sporirii capitalului de imagine al firmelor lor prin intermediul trustului de presă Intact Media şi a subliniat că lipsa promovării în media a activităţii companiilor lor riscă să aibă efecte dezastruoase din punct de vedere financiar, respectiv, că orice eveniment referitor la activitatea firmei va fi prezentat într-un mod negativ exagerat, nu doar sub formă de ştiri, ci sub formă de dezbateri televizate, gen talk-show, pe posturile de televiziune Antena 1 sau Antena 3….. Pe 8 august 2014, Dan Vocuiculescu a fost condamnat la 8 ani de detenție cu executare, la plata unui prejudiciu de peste 60 de milioane de euro și la confiscarea produsului infracțiunii, constând în clădirile Institutului pentru Cercetări Alimentare (fostul sediu al Antenelor și turnul Grivco), estimate la peste 20 de milioane de euro. Voiculescu a ieșit din penitenciar după numai 3 ani de detenție, iar Fiscul a reușit până acum să recupereze doar în jur de 8,4 milioane de euro. Integral: https://www.g4media.ro
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/04/macron-si-iohannis.jpg?w=640&ssl=1)
O lună din viața unui domn președinte. Cum arată agenda lui Iohannis, cum arată agenda lui Macron În viața unui președinte de țară sunt luni mai încărcate și luni mai liniștite. Acum, totuși, mai depinde și de țară. Sunt republici prezidențiale, în care președinții au grămezi de atribuții și o mulțime de treabă. În acele țări, agenda președintelui este mereu încărcată, cum se întâmplă în SUA, unde președintele este și șeful guvernului. Dar chiar și în republici semiprezidențiale, cum este Franța, președintele pare destul de ocupat, având activități publice zi de zi în cursul săptămânii, uneori și în zilele de weekend). Ceva mai absenți din viața publică sunt președinții republicilor parlamentare, precum Germania. Iar cei mai fericiți sunt președinții monarhiilor. Tocmai pentru că monarhiile sunt reprezentate de regi sau regine, nu de președinți. Dacă te-ai lua după agenda lui Macron, ai putea crede că Franța este, asemenea SUA, o republică unde președintele este și premier și muncește în fiecare zi. Pentru că Macron așa face. Dacă te-ai lua după agenda președintelui Iohannis, ai putea crede că România este o republică parlamentară care se îndreaptă cu pași săltați spre monarhie. Dacă nu credeți, să analizăm agenda prezidențială pe luna martie a.c.. În prima zi a lunii martie, președintele Iohannis a ajuns la serviciu și a cerut o cafea. Era și luni și mai și venea după un februarie încărcat, în care lucrase 9 zile din cele 28 ale lunii. …. Așa că, în martie, după cafeaua din prima zi a lunii, președintele își lasă timp până pe 3 martie, când, în sfârșit, își suflecă mânecile și trece la treabă: o oră de prezență și alocuțiune la bilanțul Înaltei Curți de Casație și Justiție, după care urmează o creștinească pauză de două ore și jumătate și, apoi, o scurtă întâlnire de lucru pe marginea PNRR, cu premierul, vicepremierul Barna și ministrul Ghinea. Atât de obositoare a fost ziua de 3 martie 2021 pentru președinte, încât a avut nevoie de șase zile pentru refacere și recuperare. Agenda oficială i-a mai consemnat activitate de-abia în ziua de 9 martie: două ore și douăzeci de minute constând în ședință de lucru și declarație de presă pe tema siguranței publice în unitățile de învățământ, urmate, imediat, de alte câteva zeci de minute de discuții cu doi parlamentari ai minorităților naționale. Nu avem cum să știm ce l-a epuizat pe președinte mai tare, discuția despre siguranța în școli sau întâlnirea cu deputații minorităților, dar s-a resimțit iar. De data asta a avut nevoie de opt zile să se refacă, revenind printre muritori de-abia pe 17 martie. Ședință de lucru de o oră despre PNRR, urmată de o declarație de presă de zece minute. Urmată, iar, de o oboseală cruntă, covârșitoare, care a necesitat alte șase zile de recuperare. Pe 23 martie, când și-a mai revenit, președintele a putut, cu greu, să participe la o videoconferință scurtă cu Președintele Consiliului European, Charles Michel, și alți lideri europeni, în pregătirea reuniunii Consiliului European din 25-26 martie. Președintele ar fi trebuit să-și asculte preparatorii fizici, terapeuții și să urmeze programul normal de odihnă după o videoconferință istovitoare. Dar, nu, de data a asta a fost rebel, neascultător și a riscat: Pe 24 martie era la Dăbuleni. De la ora 12.00 la ora 12.15 a plantat copăcei, după care a trecut la intervenții media și declarații de presă. Asta deși știa că a doua zi are, iar, videoconferință… Pe 25 martie, la ora 14, domnul președinte Iohannis, deja obosit, stors de puteri, a participat la reuniunea Consiliului European, în format videoconferință. Iar asta a pus capac. …. E drept că tot în luna martie președintele a semnat 90 de decrete (promulgări de legi, pensionări și numiri de judecători, decorări, plăți de cotizații pe la diverse organisme internaționale) și a semnat și o cerere de reexaminare a unei legi. În total, 91 de semnături în 31 de zile calendaristice. Aproape trei semnături pe zi. … În aprilie, președintele a depus eforturi supraomenești, având în agenda publică vreo 10 zile de lucru din 30. Dar a și lipsit nemotivat 12 zile legate, fix în timpul crizei guvernamentale a chiar guvernului domniei sale. Integral: https://www.libertatea.ro
Despre o anume ucenicie a discreţiei Omul erei digitale este hrănit de o curiozitate insaţiabilă. Tot ceea ce se afă în jurul său există spre a fi consumat şi redistribuit. Reţelele sociale devin o imensă cutie de rezonanţă în care vuietul lumii atinge o intensitate paroxistică. Fiinţele trecătoare sunt exilate în acest imens acvariu : de dincolo de pereţii săi de sticlă le privesc, vorace, ochii electronici a miliarde de telefoane tactile. În acest spaţiu al voyeurismului discreţia pare semnul unor vremuri trecute. Opţiunea de a nu dezvălui şi alegerea de a nu pătrunde acolo unde trăieşte intimitatea noastră fragilă , iată ceea ce omul erei digitale nu poate accepta. Discreţia instituie, în jurul zilelor din viaţa noastră, un zid protector pe care această umanitate hrănită de instinctul intruziunii agresive îl priveşte ca pe un obstacol ce se cere înlăturat. Discreţia contrazice ceea ce valorile lumii din jurul nostru proclamă. Fericirea şi nefericirea nu sunt cuantificabile în like-uri şi comentarii. Prieteniile nu înseamnă graba patologică cu care urmăreşti noutăţile de pe un cont. Frumuseţea este altceva decât imaginea de fadă perfecţiune a instantaneelor trucate. Bucuria este mai mult decât un selfie în care zâmbetul este conservat artificial, ca într-un poster de campanie publicitară. Discreţia este refuzată de cei pentru care singurătatea şi introspecţia nu pot exista, de vreme ce privirea în oglindă nu ar întoarce decât teribilul gol al zilelor lor. Solidaritatea gregară şi narcisistă de care se înconjoară este unica manieră în care vidul ce le populează clipele poate fi administrat. Discreţia este liniştea pe care cei captivi în universul de culori stroboscopice al erei digitale nu o pot înţelege. Discreţia suspendă, fie şi temporar, mişcarea dezarticulată ce dă sens vieţilor lor. Căci discreţia caută alte anotimpuri decât cele în care explozia orbeşte simţurile. Ea se adăposteşte în singurătate şi în retragere, ca şi cum tonurile blânde ale înserării şi ale amurgului i-ar fi mai apropiate decât tăria unui soare ce arde, nedomesticit. Discreţia explorează tărâmurile pe ale căror ţărmuri se disting doar sunetele estompate ale memoriei. Discreţia luminează dragostea cu puterea gesturilor modeste, lipsite de ostentaţie. Discreţia te îndeamnă să alegi, în parcurile inundate de paşi mecanici ,cărările unde liniştea te poate întâmpina. Şi tot această stranie discreţie îţi călăuzeşte privirea către norii în al căror desen ţi se pare că poţi regăsi urmele delicate ale celor care au fost. Discreţia alege pentru fotografii cromatica senitătăţii, căci ochii care le descoperă sunt ochii ce cunosc tihna melancoliei. Discreţia te îndepărtează de forfota aştrilor de neon şi te educă spre a redescoperi sunetul timpului: un sunet care aduce laolaltă pe cei care sunt şi pe cei care au fost. Din colţul în care discreţia te instalează peisajele, oamenii şi animalele îşi recapată simplitatea lor arcadică. Atingeri fugare şi tandre, zâmbetul încărcat de iubire, bucuria neîncercănată a maternităţii şi jocul câinilor ce alunecă în coregrafia nevinovăţiei lor. Frânturi de glasuri, ecouri de vânt, mişcări ale cerului. Integral: https://www.marginaliaetc.ro
Academia Română va anunța mâine care este pluralul de la „pască” Cel mai înalt for de cultură și știință din România, simbol al spiritualităţii, forum al consacrării, spaţiu al cercetării fundamentale, Academia Română a anunțat că va anunța mâine pentru toți românii care este pluralul de la „pască”. „Acest plural este rodul unei munci de peste trei ani de zile a specialiștilor noștri în lingvistică”, a declarat mândru președintele Academiei Române, Ioan Aurel Pop….. Cel mai probabil decizia nu-i va mulțumi pe toți și la fel ca în cazul scrierii cu „î” din „a” va mai exista o sectă care va face invers, doar ca să enerveze pe toată lumea. Totodată Academia a anunțat că după acest imens efort, membrii acesteia se vor reîntoarce în hibernare, urmând să mai iasă o dată pe an din bârlog să-și încaseze indemnizațiile și șpăgile, să poată mânca căcat pe tema radiațiilor din antene 5G sau ce alte comunisme mai au ei pe-acolo. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Sfintele sărbători de Paşte să vă aducă linişte în suflet, multă bucurie, sănătate, fericire şi puterea de a dărui şi ajuta semenii. Paște fericit! @Desy si @Cetatean
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
“Doar 44% dintre angajatii din Sanatate s-au vaccinat. Care e profilul antivaxxerilor din sistemul medical si de ce refuza sa se vaccineze
Cazul medicului de la Spitalul Judetean Sibiu, sefa a clinicii de Cardiologie de la cea mai mare unitate sanitara din judet, care a murit in urma infectiei cu coronavirus, nefiind imunizata, a readus pe tapet un subiect arzator: lipsa de interes a lucratorilor sanitari de a se vaccina impotriva COVID-19.
Acest lucru este confirmat acum si de cifre, cel mai recent studiu facut de Federatia Solidaritatea Sanitara subliniind ca doar 45% din personalul medical s-a si vaccinat pana in prezent. Totusi, datele nu se indeparteaza de media europeana, releva concluziile aceleiasi cercetari, conform careia 44% din lucratorii sanitari de la nivelul Uniunii Europene s-au imunizat impotriva COVID-19.
Tinta de vaccinare propusa de UE, dificil de atins “24,7% dintre respondentii nevaccinati au indicat faptul ca sunt in aceasta situatie deoarece au decis sa nu se vaccineze. Daca acest indicator se mentine neschimbat pana la final, atunci 13,58% dintre lucratori ar refuza sa se vaccineze, nivelul maxim posibil ar fi de circa 86,4%. Pe datele existente tinta de 80% propusa de Uniunea Europeana este dificil de atins, noi fiind deocamdata departe de ea”, a explicat Viorel Rotila, coordonatorul studiului……Spre exemplu, unele cadre medicale care refuza vaccinarea considera ca vaccinul este un experiment genetic, ca toata campania de vaccinare este o manipulare ordinara sau ca imunizarea nu e necesara pentru majoritatea populatiei. Studiul mai noteaza ca reactiile adverse pe care le considera grave sau faptul ca au trecut deja prin infectia cu coronavirus sunt alte cauze pentru care lucratorii medicali refuza imunizarea impotriva noului coronavirus.
Au existat de asemenea respondenti la studiu care afirma ca un vaccin aparut peste noapte nu ii poate convinge sa se vaccineze sau ca vor alege sa se imunizeze atunci cand vor ajunge la concluzia “ca merita”….”
https://ziare.com/social/stiri-sociale/44-la-suta-dintre-angajatii-din-sanatate-s-au-vaccinat-1676338
Tuturor oamenilor din blog, sa aveti Paste fericit si senin, multa sanatate si bucurii!
https://www.nytimes.com/interactive/2021/health/pfizer-coronavirus-vaccine.html?utm_source=Nature+Briefing&utm_campaign=f548433064-briefing-dy-20210430&utm_medium=email&utm_term=0_c9dfd39373-f548433064-44146089
“How Pfizer Makes Its Covid-19 Vaccine”
Bună ziua!
Sărbători liniștite, cu pace și bucurie, tuturor!
Postare noua! 🙂
https://politeia.org.ro/editoriale/invierea-domnului-bucurati-va-pururea-bucurati-va/66660/