Revista Presei – 1 iunie.”Cum copiază Florin Cîțu politicile guvernelor controlate de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov”
| 01/06/2021 | Autor desy.demeter Categorii: Stiri / Revista Presei |
Buna dimineata intr-o zi de marti, 1 iunie! Prima zi de vară are mai degrabă caracteristici de toamnă, din toate punctele de vedere. Temperaturile minime cele mai ridicate le avem tot in Muntenia, sudul Moldovei, Dobrogea (12 – 13, 14 gr.), în timp ce in Banat, Crișana, zonele montane avem doar 7 – 9 gr. (cu 1 – 3 grade pe creste). În restul țării minimele vor fi modeste, cu valori de 9 – 11 gr. Cele mai mari valori maxime ale zilei se ating în Banat, Crișana, Maramureș, nordul Transilvaniei, unde termometrele vor arăta un 17 – 19 gr. Pentru restul țării vor fi temperaturi și cu 10 – 12 gr sub ce ar fi normal, adică nu trecem de un 13 – 15, izolat 16 gr. Ploile sunt din nou prezente în cea mai mare parte a țării, iar cantitățile cele mai importante (15 – 20, 25 l/mp) se vor strânge prin sudul Transilvaniei, zonele montane, Muntenia, centrul și sudul Moldovei, nordul Dobrogei. In Bucuresti ploua, maxime/minime intre: 15/11 gr.C.
:contrast(8):quality(75)/https://static4.libertatea.ro/wp-content/uploads/2021/05/institut-virologie-wuhan-epa.jpg?w=640&ssl=1)
Ancheta originii COVID: experimente pe virusuri letale la Wuhan, într-un laborator cu securitatea „unui cabinet dentar” Cercetările care produc în mod artificial virusuri mai periculoase, de genul celor derulate în trecut în cel puțin două laboratoare din Wuhan, inclusiv unul cu un nivel scăzut de securitate, dar și la faimosul institut de virusologie din oraș, ar trebui să fie mai strict controlate, spun unii cercetători, citați de Financial Times. Aceste solicitări vin pe fondul unei dezbateri tot mai aprinse privind teoria încă nedovedită care spune că pandemia COVID ar fi fost provocată de un virus scăpat dintr-un laborator din orașul chinez. Preocuparea tot mai intensă pentru identificarea originilor virusului SARS-CoV-2, care a generat o pandemie mortală de proporții, a atras atenția comunității internaționale asupra unor cercetări care s-au derulat, cel puțin până acum, departe de ochiul publicului. Este vorba despre cercetarea de tip „gain of function”, care presupune manipularea patogenilor prin selectarea unor mutații, în special pentru a-i face mai mortali, cu scopul de a înțelege cum se comportă virusurile și cum își construiesc rezistența în fața vaccinurilor. Criticii spun că riscul ca aceste virusuri să scape accidental din laborator și să provoace o pandemie este prea mare. În 2014, spre exemplu, finanțările din SUA pentru acest gen de experimente au fost oprite de președintele Barack Obama, pentru ca oficialii să stabilească criterii mai stricte pentru prevenirea oricărui incident. Noile reguli au fost în cele din urmă introduse în 2017, dar experimente similare, deseori cu ajutorul finanțării americane, au continuat în tot acest tip la laboratoare din alte colțuri ale lumii, inclusiv la facilitatea aflată acum în centrul atenției: Institutul de Virusologie din Wuhan. Mai mult, acest lucru s-a făcut inclusiv cu finanțarea SUA. …. Ca parte a cercetării, echipa de oameni de știință, care o includea pe Shi Zhengli, cunoscută în China drept „femeia liliac”, a lipit două coronavirusuri diferite, creând o versiune mai periculoasă, despre care au aflat că are potențialul de a infecta oamenii, potrivit unui studiu publicat în 2015 în revista Nature. Marți, când a admis că SUA, prin Institutul Național de Sănătate, au finanțat parțial studiile din Wuhan, Fauci a negat că experimentele reprezintă o cercetare de tip „gain of function”. …. „Indiferent de faptul că pandemia ar fi putut rezulta ca urmare a unui accident în laborator, simplul fapt că un astfel de scenariu este plauzibil înseamnă că aceasta este o categorie de cercetare pe care nu ar trebui să o finanțăm sau să o susținem”, a observat Richard Ebright, profesor la Universitatea Rutgers. Mai multe dovezi privind lipsa de securitate în laboratoarele din Wuhan Expertul a pus sub semnul întrebării și gradul de securitate de la facilitățile din Wuhan. În 2016, unii dintre oamenii de știință, inclusiv Shi și directorul EcoHealth, Peter Daszak, au folosit fondurile oferite de NIH pentru a derula experimente în Wuhan pe coronavirusuri active, într-un laborator care avea nivelul de biosecuritate 2, potrivit rezultatelor publicate ale studiilor. Dar laboratoarele cu acest nivel de securitate sunt folosite în general pentru cercetare cu riscuri moderate. Dacă acest tip de cercetare avea loc acolo, atunci nu ar fi trebuit să se întâmple la un astfel de nivel de securitate. Vorbim despre echivalentul standardelor dintr-un cabinet dentar. …. În vreme ce experții spun acum că am putea să nu aflăm niciodată dacă COVID a apărut natural sau la laboratorul din Wuhan, mulți consideră că pandemia a evidențiat motivele pentru care astfel de cercetări nu ar trebui să aibă loc deloc. Este și opinia lui Milton Leitenberg, expert în arme biologice la Universitatea din Maryland. „Oricum am clasifica această cercetare, nu ar fi trebuit să aibă loc la Institutul de Virusologie din Wuhan”, a spus el pentru Financial Times. Integral: https://www.libertatea.ro
Așteptând relaxat valul patru …. Eu, nefiind așa de viteaz exhibiționist precum mult relaxații care-au devenit specialiști în pandemie pe Facebook, aștept, vaccinat, să mor în toamnă, așa cum m-au amenințat niște domni și doamne cu profil de țațe foarte bine avizate. Așadar, am motivele mele să fiu relaxat. Cum valul patru zice lumea c-ar veni prin toamnă, e numai bine. N-am de ce să mă mai tem. Dacă mor, nu particip, dar dacă vaccinul funcționează, asta e, o să fiu nevoit să trăiesc fără amenințarea COVID. Rămân doar cu amenințările țațelor care-or mai apuca momentul. Altfel, relaxarea merge înainte și e normal să fie așa. Măsurile luate în România au fost, oricum, printre cele mai puțin dure din Europa, dar iată că rezultatele sunt peste așteptări și peste cele ale unor țări care au stat închise aproape de tot luni de zile. După ce se relaxează de 2.000 de ani, românii se vor mai relaxa, încă o dată, de la 1 iunie. E o zi simbolică, pentru că, din păcate, mulți au încă minte de copil….. Așa că mă gândesc la relaxarea totală de la BNR și la momentul în care o să apară mileul pe masa lui Mugur Isărescu sau, mă rog, Manole, așa cum îl știu intimii securiști superiori. Un mileu la BNR. Ce poate să simbolizeze mai mult relaxarea? Mi-e și un pic teamă că după atâta relache n-o să ne mai revenim prea curând. Pe de altă parte, relaxarea asta e o veste tristă pentru alde Șoșoacă, videochat-istele nemângăiate, doctorițele minune pe milioane de arginți, vânzătorii de medicamente pentru câini și alte jivine. Sper să nu ne oblige doamna Șoșoacă să purtăm acum mască pe stradă, doar pentru că Guvernul a zis că nu mai e nevoie. Adică să nu facă așa cum a făcut cu moaștele de care își bătea joc, apoi a sărit să le apere. Așa că nu pot decât să vă urez încă o relaxare plăcută și să ne vedem cu bine în toamnă, la valul patru. Integral: https://newsweek.ro
Laura Codruta Kovesi: Nu exista tara lipsita de coruptie. Exista risc de crestere a delictelor europene …..“Sunt foarte mandra sa fiu primul procuror-sef european si sa initiez acest nou Parchet European anti-frauda, cred ca inceputul EPPO este un moment istoric”, a declarat Laura Codruta Kovesi in interviul acordat prin videoconferinta de la Luxemburg, sediul acestei noi institutii europene. Creat pentru a investiga infractiunile ce afecteaza bugetul UE, noul Parchet European este un “instrument” de “protejare a intereselor noastre economice”, motiv pentru care ”trebuie sa fie puternic, eficace si eficient”, subliniaza Kovesi, care conduce o mica echipa ce va superviza de asemenea fondul european de redresare post-pandemie NextGenerationEU, in valoare de 750 de miliarde de euro. Conform estimarilor sale, coruptia, deturnarea de fonduri si frauda in multiplele sale forme provoaca bugetului UE pierderi anuale de circa 500 de milioane de euro. Aceasta hemoragie financiara s-ar putea accentua in contextul pandemiei, ale carei efecte economice au determinat blocul comunitar sa constituie, prin imprumuturi accesate de Comisia Europeana, respectivul fond de redresare din care statele membre pot accesa granturi si credite in baza planurilor nationale de redresare si rezilienta (PNRR) aprobate de Comisie. ”Odata cu aceasta mare cantitate de bani si flexibilitate exista un risc ridicat de crestere a delictelor in Europa, in special in sistemul de sanatate, agricultura, cercetare si in contractele publice”, considera sefa EPPO. Pentru misiunea sa de identificare si investigare a faptelor de coruptie, noua institutie dispune de un buget anual de 44,9 milioane de euro. ”Avem bani pentru 140 de procurori”, precizeaza Kovesi, adaugand ca este nevoie de asemenea de ”50 de experti si analisti financiari la Luxemburg”, avand in vedere provocarile ”efectuarii investigatiilor in 22 de state membre, cu 22 de coduri penale si 22 de proceduri diferite”. Ea a insistat ca analistii financiari sunt foarte importanti, intrucat, pe langa faptul ca acestia descopera conexiunile intre date, ei ajuta in plus procurorii ”sa identifice bunurile si proprietatile care pot fi puse sub sechestru”. Cinci state membre ale UE, respectiv Polonia, Ungaria, Danemarca, Suedia si Irlanda nu participa in noul Parchet European din ”decizie politica”, afirma Kovesi, manifestandu-si speranta ca in cele din urma vor fi convinse de Comisia Europeana sa se alature si ele, in timp ce Finlanda si Slovenia inca nu si-au desemnat procurorii la EPPO. Integral: https://ziare.com
Exclusiv Cum copiază Florin Cîțu politicile guvernelor controlate de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov / Un memorandum confidențial forțează companiile de stat să transforme aproape tot profitul în dividende Vești bune, avem cea mai mare creștere economică, estimările sunt WOW pentru România. Pe scurt, economia duduie. Așa prezintă premierul Florin Cîțu, săptămână de săptămână, cifrele legate de economia românească. Cu toate acestea, într-o secretomanie absolută, Guvernul a adoptat, recent, un memorandum prin care obligă societățile de stat valoroase să renunțe la aproape tot profitul lor (minimum 90%), în dauna investițiilor, pentru a-l transforma în dividende, adică în bani care acoperă găurile bugetare, au confirmat pentru HotNews.ro surse guvernamentale. Aceste politici de jumulire a companiilor de stat au fost inițiate de guvernele PSD controlate de Liviu Dragnea. Culmea este că PNL a criticat Guvernul Dăncilă pentru astfel de politici, printr-o moțiune simplă. “Taxele impuse prin O.U.G. 114/2018 au îngreunat și mai mult situația sectorului energetic. Toate acestea vin în completarea politicii de stoarcere a conturilor marilor companii din domeniu, prin solicitarea de dividende egale cu întreg profitul societăților la care statul este acționar majoritar sau semnificativ, pentru a acoperi “găurile” din bugetul statului. Din ce să mai facă aceste companii investiții?“, scria într-o moțiune a PNL din aprilie 2019, depusă împotriva ministrului energiei de atunci Anton Anton. Acum, guvernul liberal Cîțu adoptă exact această politică dur criticată de PNL în urmă cu doi ani. Mai mult decât guvernele PSD, Guvernul Cîțu face acest lucru printr-un memorandum confidențial. Cele trei guverne PSD controlate de Liviu Dragnea și Darius Vâlcov goleau conturile companiilor de stat prin memorandumuri publice, nu confidențiale. În 2020 a fost pentru prima oară după trei ani de guvernare PSD când companiile de stat nu au mai fost obligate în bloc să renunțe la minimum 90% din profituri. Deciziile au fost luate punctual, fiind analizat caz cu caz. Companiile de stat rămân fără bani de investiții Însă, astfel de lucruri nu pot fi ținute prea mult secret. Transgaz a anunțat investitorii, vineri, în mod neașteptat, dar fără a oferi prea multe detalii, că Secretariatul General al Guvernului în calitate de acționar majoritar a transmis un memorandum privind distribuirea a minimum 90% sub formă de dividende. De aici se poate deduce că Transgaz va fi obligată să renunțe la minimum 90% din cele 230 milioane de lei cât a fost profitul pe 2020, în condițiile în care a programat investiții de peste 800 de milioane de lei anul acestea. Unele dintre investiții sunt chiar strategice, precum conducta de 303 km care va transporta gazele din Marea Neagră până la Podișor, investiție estimată la circa 1,6 miliarde, care se va lega de altă conductă importantă, BRUA, finalizată în 2020…..O altă companie afectată este Hidroelectrica. Aceasta a fost deja obligată, chiar înainte să apară memorandumul, să transforme tot profitul în dividende. Din profitul net de 1,30 miliarde de lei obținut în 2020, Ministerul Energiei și Fondul Proprietatea au decis să repartizeze sub formă de dividende 1,28 miliarde de lei. Alte 17,8 milioane de lei reprezintă participarea salariaților la profit. Cu alte cuvinte, tot profitul a fost luat și nu a mai rămas nimic pentru investiții. Mai mult, acționarii au luat și 1 miliard de lei din rezerve. Și Hidroelectrica are programate investiții majore. Companiile de stat românești nu sunt lăsate să se dezvolte În 30 de ani, companiile românești de stat nu au reușit să se dezvolte și să se extindă dincolo de granițe, spre deosebire de cele de stat din alte țări. Un exemplu este CEZ din Cehia a cărei politică a vizat de-a lungul timpului și cucerirea de piețe externe, cum a fost cea a României. În schimb, companiile românești au fost devalizate mult timp, unele ajungând să stea pe profituri foarte mici sau chiar în insolvență, cum a fost cazul Hidroelectrica. …. După 2012, politica României s-a schimbat, aceste companii fiind lăsate să facă profituri mari, tot mai mari, mai ales cele energetice, însă doar cu scopul de a avea cu ce să alimenteze găurile din buget. Aproape niciun Guvern nu a încurajat concret investițiile. O soluție ar fi introducerea ca prim criteriu de performanță în managementul companiilor a îndeplinirii programului de investiții. În cele mai multe cazuri, aceste programe de investiții nu sunt realizate, dar nici nu este sancționat managementul din acest motiv. Mai degrabă ar avea avea de suferit managementul din cauza nerealizării unor profituri mari. În energie sunt ușor de obținut aceste profituri, mai ales că prețurile sunt nejustificat de mari în condițiile în care nu se fac investiții. Însă va veni momentul în care lipsa investițiilor va afecta serios România pe piața energetică. Deja, de câțiva ani, România s-a transformat din exportator în importator net de energie. Lucrurile se vor agrava și mai mult în următorii ani. Intenția Guvernului de a încuraja investițiile se limitează la simple vorbe și lozinci de partid.Integral: https://economie.hotnews.ro
În căutarea succesorului PNL este un partid care şi-a devorat preşedinţii. Din 1990 până astăzi a avut 10 preşedinţi (luând în considerarea ca o singură preşedinţie, cea a copreşedinţilor Alina Gorghiu şi Vasile Blaga, dar separat interimatul de o jumătate de an a Ralucăi Turcan), deci o medie de 3 ani şi două luni pentru un preşedinte. Un timp foarte scurt, care arată că PNL este un partid în care competiţia internă a fost întotdeauna puternică, iar victoriile nu au fost niciodată definitive. Peste această medie de 3 ani şi două luni s-au aflat doar Mircea Ionescu-Quintus (cu aproape opt ani), Crin Antonescu (cu 5 ani şi două luni) şi Călin Popescu Tăriceanu (4 ani şi jumătate). Ludovic Orban, cu cei aproape patru ani de preşedinţie ( a fost ales la 17 iunie 2017), este deja în apropierea celor trei. Dacă ar fi să ne luăm după aceste date, un succes al său la Congresul PNL din 25 septembrie ar putea schimba ierarhia de mai sus. Pe de altă parte, anunţarea oficială a candidaturii prim-ministrului Florin Câţu la preşedinţia PNL – deloc surprinzătoare, dar foarte bine orchestrată mediatic – ar putea crea condiţiile pentru a pune capăt nu doar preşedinţiei lui Ludovic Orban, ci şi a carierei sale politice. În orice caz, odată lansată oficial această candidatură, confruntarea pentru preşedinţia PNL va fi oricum, numai fair-play nu! PNL se află deja în căutarea succesorului preşedintelui Klaus Iohannis. Ori, din această perspectivă, acest congres este prematur şi va fi, foarte probabil, urmat de un alt congres în 2023 în care se va stabili candidatul partidului pentru alegerile prezidenţiale din 2024. Cum însă 2024 va fi un an electoral total, cu patru alegeri (europene, locale, parlamentare şi prezidenţiale, care ar trebui realizate, cel puţin în privinţa bunelor practici electorale, succesiv şi nu simultan) candidatura la preşedinţia republicii va juca un rol de tracţiune important, şi de aceea nu este sigur ca vreunul din cei doi candidaţi la preşedinţia partidului de acum l-ar putea îndeplini. Pe de altă parte, PNL pare să rateze încă odată o reală dezbatere de viziune privind nu doar orientarea partidului ci şi a ţării. Pentru că PNRR nu poate ţine loc de viziune politică, deşi poate fi un instrument în punerea în aplicare a acestei viziuni. Ori, care este astăzi, dincolo de sloganele goale de conţinut, viziunea PNL? Aşa cum se configurează acum, congresul PNL nu va fi ocazia unor confruntări de programe şi deci oportunitatea pentru conturarea unor aripi doctrinare în interiorul unei organizaţii pluraliste şi dinamice, ci o confruntare între persoane…..Dacă diversitatea persoanelor care au apărut alături de Florin Cîţu la lansarea oficială a candidaturii sale ar oferi imaginea unei diversităţi – un fost prim ministru PDL, Emil Boc, o fostă co-preşedintă PNL, veche penelistă, Alina Gorghiu şi o fostă preşedintă interimară, Raluca Turcan – preponderenţa foştilor pedelişti rămâne încă vizibilă. Iar această situaţie trimite spre o viziune mai degrabă ultra-conservatoare societal (nu departe de viziunea Coaliţiei pentru familie) şi neo-liberală economic, un fel de trumpism moderat. Integral: https://www.bursa.ro
Cîțu vs Orban, degeaba Întrebarea importantă nu e cine va câștiga președinția PNL, Florin Cîțu sau Ludovic Orban? Întrebarea este dacă vreunul dintre ei dă vreo șansă de schimbare reală a acestui partid baronizat, măcinat de corupție și clientelism, la concurenta cu PSD. Nu văd mari speranțe. Despre Ludovic Orban s-a tot scris și vorbit, nu cred că mai sunt multe de adăugat. Situația din PNL Iași, cu caracatița de acolo, cu importul de trădători, este tipică pentru sistemul său de putere….. Dl Cîțu a reușit să devină în timp record un politruc care mestecă lozinci și acționează exclusiv populist. Este emblematic felul în care a ales să relaxeze măsurile antiCovid cu încălcarea propriilor obiective privind vaccinarea doar pentru a-și promova imaginea. Postările sale concurează Cântarea României, mustesc de triumfalism. Cât respect pentru transparență are o arată felul în care a înțeles să comunice, mai precis să nu comunice, în privința reformelor incluse în PNRR…. A scapăt de apropiații lui Ludovic Orban din Guvern, da, însă alegerile domniei sale nu sunt cu mult mai sănătoase. Dl Despescu, spre exemplu, este în continuare secretar de stat la Interne. Gigel Parachiv a rămas stâlp în Ministerul Educației. Nu am văzut la dl Cîțu vreo reală inițiativă reformistă, vreun suflu nou al guvernării care este, de altfel, una mediocră până acum….. La declarația de anunțare a candidaturii, dl Cîțu era înconjurat tot de baroni liberali. Aceiași ca până acum. Dl Flutur, cel despre care vorbeam anul trecut în teribila criză de la Spitalul Județean de acolo, a devenit frecventabil? Dl Boc este, desigur, un lider de calibru, însă reprezentantul Ardealului în Guvern e lamentabil – dl Bode de la Interne. Lamentabil si inamovibil. Pe scurt, nu e o bătălie între blocaj și reformă, între vechi și nou. Este o bătălie între Ludovic Orban și baronii care îl contestă și care defilează cu Florin Cîțu. Premierul are pâinea și cuțitul la Palatul Victoria, adică banii și numirile în funcții, a început să atragă lideri din tabara lui Ludovic Orban, cu nimic mai buni decât erau înainte desigur. De exemplu, dna Anisie. Este amuzant cum oameni promovați de Ludovic Orban, care îi lustruiau clanța, fac acum același lucru cu Florin Cîțu, căruia îi ridică osanale. Dl Cîțu are sprijinul aproape explicit al lui Klaus Iohannis….. Cel mai rău este că intrăm oficial într-o nouă campanie electorală. Probabil cea mai păguboasă dintre toate, având în vedere electoratul țintă: baronii de partid. Nu cred că reformarea justiției, buna gestionare a banului public, meritocrația vor fi teme în campania interna din PNL. Sau vor fi, dar pe invers. Integral: https://spotmedia.ro
Am scăpat de o criză, dar urmează alta: Nici bine nu au ieşit din criza economică adusă de Covid, că firmele se confruntă cu o nouă problemă – revenirea crizei de forţă de muncă şi presiunea creşterii salariilor…… Revenirea economică peste aşteptări a adus şi rezultate mai bune pentru bugetul de stat, care înregistrează creşteri mai mari la încasările din TVA, impozitului pe salarii şi venituri şi CAS. În aceste condiţii, FMI vede o scădere a deficitului bugetar de la 7,2% la 6,8%, ceea ce ar reduce puţin din presiunea asupra bugetului. Că aceste previziuni optimiste vin cu creşterea inflaţiei – o certitudine, cu creşterea dobânzilor la lei şi a cursului valutar leu/euro – de aşteptat, cu înrăutăţirea unor indicatori macro – deficit comercial, importurile vor fi mai mari decât exporturile cu 20 de miliarde de euro, creşterea deficitului de cont curent; vom vedea mai încolo cum vor lovi economia. Ca să nu mai vorbim de creşterea preţurilor materiilor prime, şi în unele cazuri chiar de lipsa lor. Dacă la nivel macro premierul Cîţu se felicită pentru măsurile luate în 2020 care au dus la revenirea economiei în formă de V, la nivel micro companiile au alte probleme. Nici bine nu au ieşit din criza economică, că firmele se confruntă, mult prea devreme, cu o revenire a crizei forţei de muncă, care presează şi pe creşterea salariilor….. Pe piaţa românească există 2 milioane de români care ar putea să muncească, dar care nu muncesc pentru că nu mor de foame, pentru că au unde să stea şi poate pentru că nivelul salarial nu îi determină să se trezească la ora 7 dimineaţa şi să se ducă la muncă. Mulţi trăiesc în zona rurală, dar sunt mulţi care trăiesc în oraşe şi mai fac un Uber, un Glovo, un Tazz, plus că joacă toată ziua la pariuri şi aşa mai fac rost de bani. O greşeală pe care o face guvernul PNL este legată de modul cum priveşte creşterea salariului minim pe economie: atâta timp cât se va raporta la teoriile trecutului, cele mai multe dintre ele aruncate în aer în criza de acum 10 ani, ca să nu mai vorbim de criza de acum, nu va reuşi să facă din creşterea mai susţinută a salariului minim un instrument de politică economică de a reţine oamenii în ţară sau de a-i aduce în câmpul muncii. Salariul minim în România, de 1.386 de lei net, adică 280 de euro, este mult prea redus. Chiar creşterea de 3% din acest an a fost jumătate anulată prin creşterea cu 1,5% a cursului în primele 5 luni din an. Ca să nu mai vorbim de faptul că inflaţia, prognozată la 4,1%, este mult mai mare decât creşterea de 3%, deci în termeni reali salariul pierde din puterea de cumpărare. Integral: https://www.zf.ro
Experții Ministerului Educației, conflict cu ministerul lui Ghinea pe componenta Educație din PNRR Potrivit unor surse din Guvern, experții Ministerului Educației sunt extrem de nemulțumiți de cum Ministerul Investițiilor și Proiectelor Europene a gestionat componenta Educație din PNRR. Astfel, experții ministerului Educației lucraseră, împreună cu Banca Mondială, la un Program național pentru Reducerea Abandonului Școlar. Însă, ulterior, experții ministerului Educației, angajații lui Cristian Ghinea au folsoit titlul proiectului – cel referitor la abandonul școlar – dar în conținut se prevede ca PNRR se prevede finanțarea unor clase virtuale sau a unor consorții rurale….. În mai, ministrul Investițiilor și Proiectelor Europene, Cristian Ghinea, a secretizat la nivel de secret de serviciu criticile venite de la experții Comisiei Europene. Potrivit unor surse politice, ministrul Ghinea a secretizat toată corespondența cu experții europeni care trimit observații critice la PNRR. Această secretizare ridică însă probleme pentru funcționarii care n-au acces la această formă de secretizare. “Toate documentele de negociere internațională sunt secrete de serviciu, în toate țările, ar fi aberant să fie altfel. Până și telegramele obișnuite transmise de ambasade de prin toată lumea sunt secrete de serviciu, cum ar putea fi altfel informații din negocieri? Mulțumesc pentru interes“, a răspuns Cristian Ghinea la solicitarea Newsweek România. Integral: https://newsweek.ro
Cum a devenit Bucureștiul capitala europeană a țânțarilor, gândacilor și căpușelor Bucureștiul, capitala europeană condusă de edilul Nicușor Dan, s-a umplut de țânțari, gândaci, căpușe și șobolani, iar sănătatea publică ar putea fi pusă în pericol. Motivul este unul cât se poate de banal: Primăria Capitalei nu a alocat la timp banii necesari pentru servicii. Este vorba de serviciile de dezinsecție, dezinfecție și deratizare a orașului. Primarul Nicușor Dan nu își asumă nici o responsabilitate, în timp ce edilii din Timișoara, Cluj, Brașov, chiar și Tulcea, au luat măsuri încă de acum două luni pentru a combate eficient înmulțirea țânțarilor și căpușelor. Primarul a redus bugetul la jumătate Compania Eco Igienizare trebuia să demareze lucrările de dezinsecție, dezinfecție și deratizare încă din prima parte a lunii martie pentru a combate eficient înmulțirea excesivă a țânțarilor și căpușelor. Nu s-a întâmplat asta din cauză că primarul Nicușor Dan și consilierii generali nu au adoptat în timp util bugetul municipalității. De abia pe 19 mai s-a aprobat „proiectul de hotărâre privind aprobarea finanţării de la bugetul Municipiului București a Programului Unitar de Acțiune pentru Deratizare şi Dezinsecție în anul 2021”…..De pe site-ul companiei municipale Eco Igenizare aflăm că în cursul anului 2020 au fost anulate două licitații pentru achiziționarea de insecticide și stații de intoxicare pentru rozătoare…..Timișoara, Clujul, Brașovul, Ploieștiul, Tulcea sunt doar câteva din marile orașe care au început încă din luna martie lupta împotriva țânțarilor, pentru că aceștia au o rată de înmulțire foarte mare….Căpușele depun fiecare între 2.000 și 20.000 de ouă. În această perioadă, acestea se află la baza firelor de iarbă pentru că le place umiditate. Dar la fel de bine pot fi în copaci, pe scoarța copacilor, inclusiv pe sol, direct……Conform documentelor oficiale, Compania Municipală Eco Igenizare a intrat în insolvență și este administrată judiciar de Insol Advisor. Administrator special Octavian Barbu a fost numit pe 21 aprilie 2021, dar acesta a renunțat la funcția o lună mai târziu. În locul acestuia a fost numit Bogdan Pascu. Integral: https://newsweek.ro
Bugetarii, indignați că lucrează azi: „Cum adică să muncești în zi lucrătoare?” Proteste spontane la aproape toate instituțiile de stat, după ce bugetarii au considerat că este inuman să nu primească puntea de 1 iunie și au fost nevoiți să vină la muncă într-o zi lucrătoare, lucru fără precedent în toată perioada de când au fost ei angajați la stat. Bugetarii afișează pancarte pe care au scris ”Munca noastră, bătaie de joc”, sau ”Ghișeu fără punte” și își vor închide computerele cu Solitaire la orele 11:00 în semn de doliu față de această zi irosită, după care vor pleca într-un marș către prefecturi, apoi acasă, mulți dintre ei sărind chiar și peste partea cu marșul, de indignare. ”Este înjositor pentru noi, care am muncit o viață în slujba cetățeanului, să fim chemați la muncă tocmai azi, când toată lumea și-a luat liber. Eu nu pot să-mi iau concediu de odihnă azi, pentru că șefa mea e în concediu medical de 8 ani”, spune Emilia, angajată la stat de 6 luni. Integral: https://www.timesnewroman.ro
Instructiuni comentarii:
Pentru a comenta sub identitatea de pe blogul anterior TheophylePoliteia autentificati-va mai intai, apasand pe iconul corespunzator din formular. [ Ex. pentru autentificare Wordpress apasati iconul
]
Buna ziua
In lipsa voinței de a reforma ceva , e clar că deficitul bugetar trebuie micșorat conform vechilor rețete.
Confiscare de profituri de la firmele de stat și amenzi.
Citu e un foarte slab politician , un economist de duzină.
Are și boala aia infantila de a se lauda singur.
Mai țineți minte cum acuza zilnic pe Teodorovici că fura banii , da clientelei ?
Nu a făcut nici măcar un denunț penal deoarece era pura gargara ( in tara unde regurile fiscale sunt un moft )
A ținut PNRR ăla atît de secret că părea că e din banii părinților lui.
Și privind grupul care îl susține , e clar că tusea a întâlnit junghiul.
Tovarășele Țurcan și Gorghiu . 😀
Dar și Boc.
Ăla care era mare pedelisit cindva , ulterior în fundația mișcarea populară și acum penelist.
Traseist pur. Destul să aibă ciolan sub fălci.
Boc vrea sa ajunga presedintele Ro. 🙂
“Cum isi trag reciproc presul de sub picioare Barna si Ciolos. Mizele Congresului USR-PLUS SURSE
….Astfel, la congres ar fi candidat, din partea PLUS, Dragos Tudorache (unul dintre apropiatii lui Ciolos), in timp ce din partea USR ar fi candidat Catalin Drula, mai arata sursele citate. Dan Barna a refuzat insa sugestia lui Ciolos.
Miza Congresului nu e neaparat sefia partidului, ci candidatura la prezidentiale. In cazul in care Dragos Tudorache ar ajunge presedintele USR PLUS, Dacian Ciolos ar avea asigurata cursa pentru Cotroceni. De cealalta parte, Dan Barna vrea sa candideze din nou la prezidentiale si singura sansa ar fi trambulina de sef al USR PLUS….”
https://ziare.com/dacian-ciolos/stiri-dacian-ciolos/barna-si-ciolos-si-trag-presul-de-sub-picioare-1682244
“Noua generație de lideri. Ce au în comun Cîțu, Barna, Cioloș, Orban, Ciolacu, Kelemen
Cu foarte rare excepții, puțini dintre politicienii care-și spun astăzi lideri sau doresc intens să conducă partide au mai și trecut testul votului direct. De fapt, nu veți găsi aproape în niciun partid, la vârf, lideri validați prin vot, de către alegători, nu doar de către colegii de partid. Și atunci, de ce le spunem lor lideri? De unde-și extrag ei legitimitatea? Cine și pe ce bază i-a învestit cu misiunea de a conduce un partid? Să mai aruncăm o privire la agitația din aceste zile. Florin Cîțu s-a decis, după lungi ezitări, să intre în cursa pentru șefia PNL. Dar cine este domnul Cîțu? De când și-a descoperit acest fost bancher, economist de profesie, preocupat mai degrabă să-i ia locul lui Mugur Isărescu la BNR, valențe de mare om politic? Ce îl recomandă pe domnul Cîțu, venit dintr-o lume perfect paralelă cu politica, la șefia unui mare partid?
Domnul Cîțu n-a candidat în viața domniei sale la nicio poziție aleasă. A dat examene, concursuri, teste, a executat docil ordine inclusiv de la Cotroceni, o calitate aparte care l-a și făcut premier, dar n-a alergat după voturi niciodată. N-a trecut niciodată testul urnelor. Totuși, domnul Cîțu vrea să fie lider, să conducă un partid, sărind cu grație peste o groază de etape obligatorii în cariera unui politician serios……Nici celălalt mare partid, PSD, nu are la vârf un lider călit în bătălii electorale directe. A fost consilier, viceprimar la Buzău, parlamentar, președinte de Camera Deputaților. Să zicem că a câștigat în 2012 un post de deputat prin vot uninominal, dar tot e cam puțin.
Aproape clasic a devenit însă cazul lui Vasile Dâncu: deși n-a câștigat în viața lui niciun fel de alegeri, nici directe, nici cu filiala PSD Cluj, iată-l instalat în poziția de mare lider, președinte al Consiliului Național al PSD. De unde s-ar putea înțelege că una din condițiile pentru a ajunge șef în PSD este să pierzi constant alegerile.
Cam la fel stau lucrurile și în noile partide. Liderul USR, Dan Barna, a pierdut alegerile prezidentiale din 2019, partidul său a înregistrat un scor modest în 2020, mult sub așteptări. Totuși, Barna este în continuare lider politic și dorește să candideze la șefia noului partid rezultat din fuziune. Dacian Cioloș vine și el cu o vastă experiență administrativă, dar cu realizări politice modeste. A fost mereu instalat de alții în funcții înalte: ministru al agriculturii, comisar european, premier. Niciodată ales, tot timpul numit. Chiar și alegerile interne din USR PLUS a încercat, se pare, să le evite. Cioloș i-ar fi propus lui Barna să se dea amândoi la o parte din cursa pentru șefia noului partid, sub pretextul că o competiție între cei doi lideri ar adânci faliile dintre useriști și plusiști. S-ar putea ca Dacian Cioloș să fugă de votul colegilor de teamă să nu piardă totul: candidatura la prezidențiale în 2024, șefia grupului Renew Europe din Parlamentul European etc. Dar cum ar putea să ceară votul românilor la cea mai înaltă funcție în stat peste trei ani din moment ce nu-l aleg nici măcar ai lui?
Și Kelemen Hunor face parte din garnitura liderilor făcuți mari politicieni de către proprii săi colegi, nu prin votul alegătorilor. Domnul Kelemen a fost ministru, parlamentar, vicepremier, dar nu știm dacă maghiarii i-ar da pe mână un oraș sau un Consiliu Județean. Poate că da, însă domnul Kelemen nu ne-a dat prilejul să aflăm. A trecut, la fel ca Marcel Ciolacu, prin votul uninominal în 2012, dar nu știu câtă relevanță are….”
https://www.g4media.ro/noua-generatie-de-lideri-ce-au-in-comun-citu-barna-ciolos-orban-ciolacu-kelemen.html?fbclid=IwAR1ePSvRML2W9QSKQGyXOsgGVrGLU2Ta6m0n_IYHkOJw-A2j85VGKdv_yQM
Buna ziua
Oare justitia italiana, cea fără pata și prihana, care ne e data exemplu pe acest blog, va fi învățat de l corupta justiție romana? A fost eliberat pentru buna purtare -după 25 ani- Asasinul judecătorului falcone
Buna seara
Nu scrieți când nu știți. 😀😀😀😀
Brusca a fost un killer. 100 de omoruri la activ.
Mafios pina în măduva oaselor.
Pușcăria pe viață era asigurată.
Adică pină crapă după gratii. Ca Riina și Provenzano.
Unica alternativa, colaborarea cu justiția. Dat în gat ” colegii” .
E unica metoda pentru a învinge omerta. Adică tăcerea mormântală a mafiosilot de oricare grad .
Măsura a fost legiferată la inițiativa magistratului Falcone. Ăla sărit în aer . Radiocomanda exploziei executata de Brusca.
Că urmare a colaborării ( care a băgat după gratii o grămadă ) , Brusca a beneficiat de înlesnirile legii.
” doar” 25 ani după gratii in regim de 41 bis. ( Pușcărie grea și în izolament )
In loc de pușcărie pină crapi.
Acum , cu tot respectul , un roman mafios cu 100 omoruri la activ , riscă MAX. 30 ani pușcărie FARA să facă absolut nici o marturisire , fara să colaboreze deloc cu autoritățile.
Pare o mică diferență dar e enorma.
Frica de a crăpa in pușcărie a făcut pe mulți să vorbească .
In Italia nu în RO.
Multumesc….și atunci de ce n ar fi “ benefică” iertarea pedepsei pentru cei ce achita prejudiciul calculat+20%…daca e “moral” sa fii iertat daca “torni”de ce n ar fi “moral” sa fii iertat daca “plătești”
Oare rudele celor uciși de criminal ce gândesc?
In UE nu exista condamnare la moarte.
Brusca are domiciliul secret, nume fals, paza .
Mafia e renumita pentru siguranța executării pedepselor.
Și dacă îl găsesc doar peste 20 de ani , o sa îl omoare. Posibil cu tot cu copii și nevasta. Că exemplu , atenționare a altor colaboratori ai justiției.
E un mort care inca umbla.